Ministerul educatiei si culturei al Republicii Moldova

Centrul de excelenta in energetica si electronica

Camere de stingere cu hexaflorura de sulf (sf6)

Elaborat:
Stanescu Vladislav
Grupa
En-0221

Chisinau 2023
INTRERUPATOARE CU HEXAFLORURA DE SULF
(SF6)
Folosirea gazului hexaflorura de sulf (SF6), la
stingerea arcului electric si apoi la asigurarea
izolatiei intre piesele de contact, se justifica prin
proprietatile fizice ale acestui gaz.
SF6 este un gaz electronegativ (adica moleculele sale
prezinta o mare afi­ni­tate fata de electronii liberi, din
combinatia lor rezultand ioni negativi, cu masa ma­
re, avand deci o mobilitate extrem de redusa si
devenind practic neutilizabili ca purtatori de
sarcina) si isi pastreaza aceasta proprietate pana la
cateva mii de gra­de.
Aceasta proprietate determina tensiuni de
strapungere mult superioare ce­lor in aer, la aceasi
presiune.
Acest gaz poseda prietati termice remarcabile:
energie de disociere re­du­sa, temperatura de
disociere redusa si ca urmare, o constanta de timp
mai mica cu 2 ordine de marime fata de cea a
aerului. Aceste calitati dielectrice excep­tio­na­le
permit distante reduse intre electrozii sub tensiune,
putere de rupere foarte ridicata, viteza mare de
regenerare dielectrica an spatiului dintre contacte
dupa ru­perea arcului.
Hexaflorura de sulf nu ataca materiale de
constructie, cu exceptia celor cu con­tinut de
hidrogen si de aceea piesele izolante se construiesc
din teflon
Ce este SF6?

SF6 este un gaz multiatomic atomii de fluor

aflandu-se in varfurile unui oc­ta­edru, iar cei de
sulf in centrul octaedrului.
Aceasta structura determina
un im­portant coeficient de
dilatare volumica si, ca
urmare, intr-o incinta in
care ar­de arcul electric
presiunea gazului creste extrem de mult.
Aceasta proprietate este folosita in constructia
intrerupatoarelor numite cu „autostingere“.
 Etapele de stingere a arcului electric in
SF6 sunt dupa cum urmeaza
– Faza termica
(figura b). Inainte de trecerea curentului prin valoarea 0,
diametrul plasmei scade continuu, iar in momentul trecerii
curentului prin valoarea 0 diametrul arcului este extrem de
mic (aproximativ 1 mm). Caracteristic acestei faze este
producerea intensa de turbulente, cauzata de sosirea in
ajutaj a gazului cu temperatura redusa si viteza mica si
coliziunea cu plasma caracterizata prin temperatura mare
si viteza mare. Reaprinderea sau stingerea definitiva a
arcului electric se decide in aceasta faza si depinde in cea
mai mare masura de formarea turbulentei.
– Faza curentului intens
 (figure a). In aceasta faza arcul electric consta dintr-o
plasma de mare conductivitate electrica si de temperatura
mare (aprox. 25.000K) corespunzand unei densitati de
masa extrem de mici si unei viteze de curgere extrem de
mari. In aceasta plasma se gasesc si vapori metalici
proveniti din piesele de contact. Dimensiunile corecte ale
geometriei ajutajului asigura o curgere neturbulenta si
evita fenomenul de refulare.
Faza dielectrica
(figura c). Dupa ce arcul electric a fost stins, plasma de
inalta conductivitate electrica a fost inlocuita cu gaz
neconductor dar cald, in care exista purtatori de sarcina
liberi. Acesti purtatori de sarcina pot distorsiona campul
electric in ajutajul izolant. In aceasta faza apare, intre
piesele de contact ale intrerupatorului, tensiunea
tranzitorie de restabilire, care constituie solicitarea
dielectrica maxima a intreruptorului dupa o intrerupere
reusita.
Mo
de
lul
st i
ng
er
ii
ar
cu
lui
e le
ct
r ic
in
SF
6
Variante constructive de intrerupatoare cu SF6

Primele variante de intrerupatoare cu SF6 au aparut in

anii 60 si se bazau pe principiul intrerupatoarelor
pneumatice, adica cu instalatii de compresie auxi­li­ara,
lucrand la doua presiuni. Datorita proprietatilor dielectrice bune, aceste intrerupatoare s-au dez­vol­
tat in variantele cu autocompresie, ce folosesc deplasarea contactului
mobil la de­conectare pentru comprimarea gazului.
Aceste intrerupatoare cu auto­com­pre­sie (sistem puffer)
au fost introduse in exploatarea de firmele Merlin-Gerin
(1966), GEC Alstom (1971) Hitachi (1969), Mitshubishi
(1965), GEC Anglia (1974), Siemens (1974), AEG
(1974), Brown-Broweri (1977). La noi in tara firma
Electroputere Craiova a realizat 1979 primul
intrerupator capsulat cu SF6 de 123 kV / 2000A, iar in
1984 a realizat un intrerupator integral in constructie
independenta cu autocompresie de 145kV (3150A si
putere de rupere 40kA). In anul 1986 s-a realizat un
intrerupator de 170kV/ 3150A/ 40kA Principiul functionarii camerelor de stingere cu
autocompresie este pre­zen­tat in figura 4.16.
exemplificat pentru o camera de stingere folosita la in­
tre­ru­pa­toarele AEG la tensiuni intre 72,5 kV si 765kV.
Presiunea gazului SF6 in in­te­ri­orul camerei este de 5
bari
Camera de stingere cu autocompresie

1 - piston fix

2 - cilindru de compresie

3 - piesa de contact

4 - contact pentru contactul nominal

5 - ajutaj izolant

6 - piesa de contact pentru arcul electric

7 - flanse de racord

8 - cavitate

9 - filtru de alumina (Al2O3)

O alta forma a camerei de stingere utilizata la intrerupatoarele cu SF6 cu autocompresie, pentru tensiunea pana la
420kV este prezentata in figura 4.18.

In figura 4.18.a)
este reprezentata camera de stingere cu contactele in poz­i­tia inchis. Calea de curent se asigura prin contactul fix de
lucru de tip tulipa 1 si contactul de lucru tubular 4.
In figura 4.18.b)
se prezinta momentul separarii contactelor de lucru, mo­men­tul in care curentul se comuta pe contactele de arc 2 si 3.
In figura 4.18.c)
se reprezinta momentul separarii contactelor de arc si ar­cul ce apare intre acestea arde in interiorul duzei 6. Gazul
SF6 comprimat in de­pla­sarea cilindrului mobil 5 spre pistonul fix 6, realizeaza un puternic suflaj al ar­cului in interiorul
duzei (ajutajului) B.
In figura 4.18.d) se prezinta contactele in pozitea deschis, arcul fiind stins si presiunea egalizata in interiorul camerei de
stingere.

Camera de stingere cu SF6 cu autocompresie

A B C D
Avantaje si dezavantaje fata de alte intrerupatoate
Domenii de utilizare
-cresterea valorilor capacitatii nominale de decontare la
scurtcircuit;
-incadrarea nivelurilor supratensiunilor de comutatie intre
limite normale, prin eliminarea neajunsurilor datorate
amorsarii repetate a arcului electric si functionarii cu
taiere (smulgere) de curent;
-functionarea fara consumarea mediului de stingere si
esaparea in atmosfera in urma arderii arcului electric;
In instalatiile de medie tensiune utilizarea
intrerupatoarelor cu hexafluorura de suls este
foarte diversificata, de la echipamente de
comunicatie in instalatie in instalatiii de distributie
urbana, comerciala, industriala, intrerupatoarele
pentru generatoare si pana la echipamente de
comunicatie cu destinatie speciala (baterii de
condensatoare, bobine de reactanta, cuptoare
electrice, instalatii de la bordul navelorsi al
platformelor de foraj marin).
In cele trei decenii de fabricare si utilizare a
intrerupatoarelor deputere cu hexafluorura de sulf
a fost acumulat nu volum important de date
satisface, in masura sa permita evaluari precise
privind comportarea in exploatare a acestora .
Analizele efectuate evidentiaza avantajele nete
ale comutatiei de putere in hexafluorura de sulf,
comparativ cu tehnologiile traditionale; acestea
sunt cncretizate in:
-etansarea pe viata a camerelor de stingere, cu excluderea pierderilor de gaze, a necesitatii completarii
mediului de stingere si a influentelor negative exercitate de factorii climatici si de mediu asupra partii active a
intrerupatorului;

-eliminarea completa a pericolelor de incendiu si explozie;

-cresterea duratei de functionare: intrerupatoarele actuale cu comutatie in hexafluorura de sulf pot efectua 50
de intreruperi la capacitate nominala de rupere la scurtcircuit, 10.000 – la curent nominal si pana la 20.000
de actionariin gol, [6];

-imbunatatirea consistenta a indicatorilor de fiabilitate: rata medie defectare calculata pe o durata de 10 ani
pentru un lot de 20.000 de intrerupatoare este de 0,07, [7];

-cresterea periodicitatii reviziilor la peste 10 ani.

-proprietatile hexafluorurii de sulf, permit realizarea unor echipamente de comutatie cu parametri

performanti, net superiori celor care caracterizeaa aparatele traditionale.

Avantajele utilizarii intrerupatoarelor cu hexafluorura de sulf, insesizabile fata de conditiile de mediu,

dimensiuni de gabarit diminuate costuri de expluatare reduse, durata de functionare electrica si mecanica
ridicata, grad inalt de disponibilitate si securitate, posibilitatea de control permanent al parametrului
functionali.
În prezent în sectorul LV, ruperea Comparatia performantelor pentru diferite tehnici de rupere
magnetica în aer este, cu exceptia
câtorva cazuri rare, singura
tehnologie folosita. În EHV, tehnica
de rupere în SF6 este practic
singura folosita.

În aplicatii MV, unde toate

tehnologiile pot fi folosite, ruperile
în SF6 si ruperile în vid au înlocuit
ruperile în aer din motive de cost si
spatiu, si ruperile în ulei din motive
de siguranta, protectie si
întretinerii reduse

Tehnicile de rupere în vid sau

SF6au nivele de performanta
apropiate si din calitatile lor
respective se întelege ca una sau
cealalta este mai potrivita pentru
anumite aplicatii. In functie de
tara, una sau alta dintre aceste
tehnologii este folosita în principal
din motive istorice sau la alegerea
producatorilor.