Laboratorul 5

Studiul intreruptoarelor de inalta tensiune cu gaze sub presiune (Aer comprimat,

SR6)

Scopul lucrarii:
Studiul principiilor de constructie si functionare a intrerupatoarelor de inalta tensiune cu
gaze sub presiune: cu aer comprimat, cu nexaflamura de sulf.
Programul lucrarii
Studiul principiilor de stingere a arcului electric in intrerupatoarele cu aer
comprimat.Camera de stingere.Studiul proprietatilor electroizolante si de mediu pentru
stingerea arcului electric ale hexafluorarii de sulf.Studiul unor tipuri constructive de
intrerupatoare cu aer comprimat.Evidentierea caracteristicilor constructive si functionale,
a performantelor.
Studiul unor tipuri constructive de intrerupatoare nexafluorura de sulf.Evidentierea
caracteristicilor constructive si functionale , a perfornatelor.Calculul de dimensionare(
preliminar, orientativ) al unui ajutaj din camera de stingere cu jet axial fortat de gaz.
Continutul referatului
1)Programul lucarii.
2) Proprietatile electroizolante ale SF6
3)Descrieti principiile de functionare ale intrerupatoarele cu SF6
4)Enuntati avantajle,dezavantajele si faceti o comparative intre intrerupatoarele cu aer
comprimar si cele cu SF6
5)Dati citeva exemple de utilizare a acestor intrerupatoare.
6) Care sunt elementele princiale de care trebuie sa se tina seama in constructia unei
camera de stingere cu are comprimat.
Indrumari pentru executarea lucarii:
Intrerupatoare cu aer comprimat.Constructia acestor intrerupatoare se bazeaza pe
utilizarea aerului la presiuni de 20-30 at drept mediu electroizolant si de stingerea arcului
electric.Sursa de aer comprimat se gaseste intr-o instalatie separate care
produce,inmagazineaza si distribuie aerul sub presiune.
Laboratorul 5

Stingerea arcului electric de deconectare se obtine prin dirijarea jetului de aer

comprimat longitudinal sau transversal pe coloana de aer realizind racirea acesteia
precum si difuzarea purtatorilor de sarcina( inlocuirea particulelor ionizate cu alte
particule de aer rece).Spre deosebire de alte tipuri de intrerupatoare, presiunea si viteza
aerului comprimat, deci intesitatea suflajului, sunt independente de puterea arcului
electric, fiind conditionate numai de constructia dispozitivului de stingere.
Stingerea arcului electric este influentata in mod hotarator de urmatorii factori:
a-presiunea si viteza de scurhere a aerului comprimat sunt conditionate de
constructia intrerupatorului dar depend si de temperatuea deci de valoarea curentului
intreruptorului.
b-frecventa proprie a circuitului depinde de structura acestuia adica de valorile
parametrilor R,L si C.
c-distanta dinte piesele de contact are influenta in stabilirea conditiilor optime de
stingere a arcului electric si in asigurarea unei rigiditati dielectrice corespunzatoare a
spatiului dintre piesele de contact in pozitie declansata a intrerupatorului.Pentru fiecare
valoare a presiunii aerului comprimat,exista o valoare optima a distantei dintre piesele de
contact astfel incat, sa fie asigurat cele mai bune conditii de stingere.
d-sectiunea ajutajului de esapare;influenteaza puterea de rupere a intrerupatorului,
presiunea in camera de stingere si viteza de scurgere a aerului comprimat.
e-orientarea jetului de aer comprimat fata de directia coloanei de arc este
conditionata de constructia camerei de stingere a intrerupatorului.Se pot deosebi trei zone
importante pentru stingerea arcului electric conform fig 21.1
Zona de langa varful tijei mobile de contact (zona A fig 21.2) este caracterizata de
o scurgere intense a aerului comprimat, datorita formei conice a capatului tijei mobile de
contact si strangularii jetului de aer in ajutaj.In punctele acestei zone, vectorul camp
viteza are o componeta longitudinala predominanta transversal desi de valoare redusa are
o importanta mare in procesul de stingere a arcului electric.
Zona central a coloanei de arc (fig 21.1) este puternic influentata de configuratia
ajutajului.In aceasta zona, scurgerea aerului comprimat este caracterizata de valori
relative mari ale vitezei si de o componeta longitudinala predominate a acesteia.Se
produce o deionizare puternica, iar la trecera prin zero a curentului are loc si difuzia
purtatorilo de sarcina.
Laboratorul 5
Laboratorul 5

Suflajul tranversal este deosebit de eficace, dar necestia un consum mare de aer
comprimat.Avantajul il constituie faptul ca arcul electric este supus actiunuii jetului de
aer comprimat de la inceputul deschiderii contactului.
Suflajul longitudinal are o eficacitate mai redusa ,permite insa un consum redus
de aer comprimat, orientarea su reglarea vitezei jetului de aer cu ajutorul unui ajutaj
corespunzator.Principiul se utilizaeza la intrerupatoare de foarte inalta tensiune cu
constructie modular.
In mod obisnuit intrerupatoarele cu aer comprimat sunt caracterizate in
functionarea prin existent a unui suflaj avand intesitatea independent de puterea arcului
electric de deconectare.Exista astfel o stingere eficineta a arcului, dar poate apare
dezavantajul unor solicitari de natura electrica datorate valorilor mari ale
supratensiunilor de comutatie.Micsorarea acestora este totusi posibila fie prin utilizarea
convenabila a unor rezistente de suntare (fig 28.3.a) fie prin adoptarea unor solutii
constructive adecvate pentru camera de stingere astfel incat intensitatea suflajului cu aer
comprimat sa fie dozata in raport cu puterea arcului electric.(fig 28.3.b)
Astfel in figura 28.3.a a rezistenta de suntare Rs este introdusa in paralel cu
camera de stingere in momentul amorsarii eclatorului E determinate de gazul ionizat
provenit din suflajul arcului electric de deconectare amorsat intre contactele fix 1 si
mobil 2.Corespunzator in fig 28.3.b este prezentata constructia unei camera de stingere la
care intesitatea suflajului depinde de intesitatea curentului interupt.
Laboratorul 5

La deconectarea curentilor avand intestitati mari presiunea gazului di incita

camerei de sitngere atinge valori suficinet de ridicate pentru actiona valva- distributor
4.In acesr fel pe langa traseul prezentat anterior gazul poate parasi camera de stingere si
prin tija tubulara 3 a conactului fix, deoarce orificiile valve 4 ies in compartimentul 5 care
comunica cu exteriorul.Intesintatea suflajului creste, acesta devenind longitudinal
bilateral.
In functie de variante aleasa pentru dispozitivul de stingere a arcului electric si de
procedeul de asigurare a distantie de izolare si deosebesc urmatoarele tipuri de intrare
intreruptoare cu aer comprimat:
a-intrerupatoare cu umplere temporara cu aer comprimat a camerelor de stingere si
fara separator.
b-intrerupatoare cu umplere tremporara cu aer comprimat a camerelor de stingere
si cu separator in aer liber.
c-intrerupatoare cu umplere temporara cu aer comprimat a camerelor de stingere si
cu separatoare cu umplare permananta cu aer comprimat in stare declansatoare a
intreruptorului.
d-intrerupatoare cu umplere temporara cu aer comprimat.
La intreruptoarele cu umplere temporara cu aer comprimat aceasta
patrunde in camera de stingere numai in decursul intervalului de timp in care are
loc operatia de declansare.In stare anclansata contactele inchise stau in aer la
presiune atmosferica. La intrerupatoarele cu umplere permanenta camera de
stingere este continuu umpluta cu aer comprimat ceea ce se permite folosirea unor
distante mai mici intre piesele de contact atunci cand intrerupatorul este
aclansat.Se obtine astfel o constructie mai sigura in functionare dar de o
complexitate mai mare.
Intrerupator ultrarapid unipolar tip DBTF de constructie Brown-
Boveri.Echipeaza locomotive 060-EA si are urmatoarele date caracteristice:
-tensiune nominal: 25 kv;
-curentul nominal: 400 A;
-presiunea de lucru a aerului:9….1o kgf/𝑐𝑚2
-puterea de rupere la 25 kv si la presiunea aerului de 7 kgf/𝑐𝑚2 : 200 MVA
-timpul de deconectare: 0,3 s
Laboratorul 5

Constructia camerei de stingere este schitata in figura 4.

Izolatorul ceramic 4 reprezinta incinta.In el se amplaseaza contactul fix 8 format
dintr-o tija de cupru, terminate cu o calota aferica si contactul mobil 6 format dintr-o
teava 5 care la capatul opus contactului fix se terminca prin talerul 10 al arcului 2.
Talerul 10 functioneaza cu un piston in cilindrul 9.Aerul comprimat patrunde spre
talerul 10 prin orificiile 3.Arcul elicoidal 2 se opune miscarii de la dreapta spre stanga a
tevii 5 rigidizata cu talerul 10.

Vederea de asamblu a intrerupatorului este dat in fig 21.5 pentru cazul dispunerii
camerelor de stingere pot fi asezate si perpendicular pe axul intrerupatorului.Camerele de
stingere pot fi asezate si perpendicular pe axul intrerupatorului.
Principile subansambluri ale intrerupatorului sunt:
1-Partea de inalta tensiune situate deasupra acoperisului locomotive oare
cuprinde:izolatorul suport, separatorul, rezistenta de limitare si camera de stingere.
2-Blocul de comanda care cuprinde o serie de conducte si ventile: de anclansare,
de declansare, cel principal si de intarziere.
3-Mecanismul de actionare a separatorului.
4-Rezervorul de aer comprimat.
Laboratorul 5

Inchiderea circuitului se face prin inchiderea separatorului inglobat( contactele de rupere

fiind in permanenta inchise).Conectarea sau deconectrarea intrerupatorului se considera
terminate numai cand contactul separator a ajuns la pozitia finala.
Laboratorul 5

Intrerupatorul cu aer comprimat tip IAC-25 ( fabricatie “Electroputere

Craiova”).Este un intrerupator monopoalar pentru clasa de izolatie 25 kv si current
nominal in serviciu continuu de 630 A. Este destinat comutatie in raport cu reteaua liniei
de contact a CF electrificate a instalatiei electrice de pe locomotive LE 5100 Kw in
regim normal si de scurtcircuit.
Principalele ansamble ale acestui tip de intreruptor sunt:
-mecanism de actionare pneumatica;
-camera de stingere;
-presostat;
-ventil de tensiune minima ( declansator electropneumatic);
-declansator de tensiune;
Intrerupatorul se monteaza pe locomotive intre doua separatoare independente
aflat pe acelasi sasiu cu intrerupatorul si actionate manual.In fig 21.4 este prezentata
constructia intrerupatorului.In fig 21.7 este schitata constructia camerei de stingere.
Laboratorul 5

Deconectarea se produce cand dupa realizarea comenzii si functionarea in mod

corespunzator a mecanismului de actionare pneumatica aerul comprimat patrunde in
camera de stingere prin 13, exercitind o presiune egala si sens contrar celei de pe partea
sa dreapta legata prin canalul 10 cu spatial 1, aflat sub presiunea aerului din rezervorul 14
( inchis izolator).Atunci sub actiunea presiunii din spatial 3 ( care prin orificiul 2
comunica cu spatial), talerul 4 se deplaseaza spre dreapta si antrenand tija 7 pe care este
fixat contactul mobil 15, provoaca deconectarea contactelor de rupere 15-16.Sub
actiunea resortului 17 contactul fix 16 se deplaseaza spre dreapta cu o cursa scurta
limitata de opritorul 18 in timp ce talerul 4 isi continua cursa urmat de contactul mobil
15 pana cand pistonul 8 patrunde in orificiul discului 11 si inchide accesul aerului pe
partea dreapta a pistonului 6.Prin comprimarea aerului in spatial 9 viteza pistonului
scade putandu-se mentine contactul mobil 15.Intr-o pozitie ce favorizeaza stingerea
arcului electric.Concomitent un jet puternic de aer trece din spatial 1 prin orificiul 2 in
spatile 3 si 5 dirijand longitudinal arcul care se stinge in decursul primei alternate a
curentului alternative.Aerul iese prin fereastra de evacuare 12.
Pe plan mondial se contruiesc intrerupatoare cu aer comprimat cu urmatoarele
performante:
-curentul de rupere 25-160 kA
-tensiunea nominal 10-1500 KV
-curentul nominal 400-36000 A
Intrerupatoarele cu aer comprimat au in general urmatoarele avanataje, siguranta
in exploatare aerul comprimat usor de obtinut este un bun izolant cat si bun mediu de
stingere, stingerea arcului electric este folosite atat pentru stingere cat si pentru actionare;
greutati si gabarite reduse in comparatie cu intrerupatoarele cu ulei. Principalele
dezavantaje sunt urmatoarele necesita instalatie de producere a aerului comprimat in
general costisitoare, putin sensibila in cazul unor central si statii cu un numar mare de
intreruptoare si separatoare; constructia lor este releativ complicata necesitand prelucarari
mecanice de mare precizie costul relative mare.
Intrerupatoare cu SF6.Un progres ethnic importat in constructia de intrerupatoare a
fost facut prin utilizarea SF6( hexafluorurii de sulf).In acest tip de intrerupatoare arcul
electric este stins cu ajutorul unui jet gazos de SF6 iar partea active a intrerupatorului
(camera de stingere) se gaseste in hexafluorura de sulf sub presiune.