Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN

IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ŞI
INFORMATICĂ APLICATĂ
SPECIALIZAREA SISTEME ELECTRICE AVANSATE

COMUTAȚIA HIBRIDĂ A APARATELOR


ELECTRICE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: STUDENȚI:


PROF.DR.ING. PLEȘCA ADRIAN TRAIAN BOGATU IANUS
ANDRICI LIVIU
INTRODUCERE

• Aparatele electrice de comutație servesc la închiderea și deschiderea circuitelor electrice, realizând sau
suprimând legăturile electrice dintre bornele aparatelor, mașinilor sau echipamentelor electrice.

• Aparatele de conectare se consideră automate când cel puțin una dintre acționări poate avea loc automat. De
obicei deschiderea este automată (eventual comandată de către protecții) iar închiderea este fie automată fie
comandată manual.

• Pentru a asigura comutaţia unui curent electric, este suficient ca rezistenţa elementului de întrerupere, nulă la
plecare, să crească şi să devină infinită (rămânând aşa chiar în prezenţa tensiunii aplicate la bornele sale).

• În curent alternativ problema se simplifică deoarece curentul trece de doua ori prin valoarea zero într-o
perioadă. Rezultă deci că este posibilă întreruperea curentului în momentul în care energia electromagnetică
înmagazinată în circuit este nulă
• Comutația hibridă
• Contactorul hibrid este un ansamblu de 2 contactoare - electromagnetic și static, combinând
avantajele fiecărui tip. Sunt utilizate pentru curenți intenși, fiind compuse din elemente
semiconductoare pentru preluarea regimului tranzitoriu la închidere și un contactor
electromagnetic pentru poziția închis (în regim permanent).
• Principial, secvența de manevră este următoarea:
• - comutația circuitului o asigură contactorul static; în acest fel nu apare arcul electric și deci
se înlătură fenomenele de uzură electrică produse de acesta;
• - poziția închis este asigurată de contactorul electromagnetic (curentul trece prin contactele
contactorului electromagnetic) pierderile fiind mult reduse în raport cu pierderile în
conducție prin elementele semiconductoare
• Contactorul hibrid

• Contactorul hibrid reprezintă o soluţie constructivă prin care se urmăreşte realizarea


deconectării fără arc electric. Contactoarele hibride îmbină avantajele echipamentelor de
comutaţie cu contacte cu cele ale echipamentelor de comutaţie statică, la care deconectarea se
obţine fără arc electric.

• Schema de principiu pentru un contactor monofazat cu comutaţie hibrida la deconectare este


dată în Fig.5 Comanda trecerii în conducţie a tiristoarelor T1 sau T2, în funcţie de polaritatea
momentană a sursei alternative de alimentare a circuitului u(t), se realizează cu ajutorul
transformatorului de curent TC cu două înfăşurări secundare, N1 şi N2, al cărui primar este
chiar calea de curent a aparatului de comutaţie.
FIGURA 5 CONTACTOR CU COMUTATIE HIBRIDA
• De remarcat că prin apăsarea butonului de oprire O se întrerupe alimentarea bobinei electromagnetului
de acţionare EMA astfel încât, după deschiderea contactului principal K şi preluarea conducţiei prin
unul dintre tiristoare (T1 în cazul indicat în Fig.5), înfăşurarea primară a transformatorului de curent
TC nu mai este parcursă de curent şi după o semiperioadă, intervine întreruperea alimentării
consumatorului Zs.

• Evoluţia în timp a mărimilor caracteristice (tensiunea sursei, curentul din circuitul de sarcină, curentul
care parcurge tiristorul T1, tensiunea la bornele contactului care se deschide) sunt indicate în Fig. 6,
momentul t1 corespunzând închiderii contactelor aparatului iar intervalul de timp t3-t4 reprezentând
durata conducţiei tiristorului.

• Durata de funcţionare a contactelor unor astfel de contactoare devine comparabilă cu anduranţa


mecanică, cifrându-se la valori de ordinul (10...15) 106 manevre.
FIGURA 6 FORME DE UNDA CONTACTOR CU COMUTATIE HIBRIDA
INTRERUPATOARE CU AUTOEXPANSIUNE

• De mai bine de un deceniu şi jumătate, întrerupătoarele cu autoexpansiune


(self-blast circuit breakers) funcţionează cu bune rezultate în reţele de
distribuţie şi de transport al energiei electrice din multe ţări.

• De la începutul actualului deceniu, o nouă generaţie de întrerupătoare cu


hexafluorura de sulf a fost realizată, prin asocierea avantajelor
întrerupătoarelor cu autoexpansiune, celor care caracterizează tehnica
autopneumatică; această tehnologie hibridă, funcţionând cu autoexpansiune
asistată de autocompresie, a permis reducerea substanţială a energiei
necesare pentru acţionare, cu efecte benefice asupra indicatorilor de
•  

fiabilitate
• Figura 2 Autoexpansiune asistată de autocompresie:1-

• Principiul comutaţiei prin autoexpansiune asistată de autocompresie este contact fix; 2-ajutaj principal; 3-contact mobil; 4-
cilindru; 5-volum constant; 6-valva cilindrului; 7-
ilustrat în Fig 2. volum comprimabil; 8-valva pistonului; 9-piston.
• Suflajul necesar întreruperii curenţilor de mare intensitate este obţinut în principal prin expansiunea termică a gazului
conţinut în volumul constant 5, încălzit de arc.

• Un suflaj autopneumatic suplimentar, utilizând gazul comprimat la deconectare în volumul 7 (descrescător pe măsura
deplasării contactului mobil), se exercită la întreruperea curenţilor de mică intensitate, când autoexpansiunea este slabă.
Valva 6 a cilindrului mobil se deschide la începutul deplasării echipajului mobil şi rămâne deschisă atâta timp cât presiunea
în volumul constant 5 este excedată de presiunea din volumul 7. Valva 8 a pistonului fix se deschide dacă presiunea în
volumul 7 depăşeşte o valoare reglată.

• Comparativ cu tehnica autopneumatică, întrerupătoarele de acest tip necesită un piston de dimensiuni reduse, fapt care
permite micşorarea energiei necesare pentru acţionare.

• Un alt exemplu de concretizare a acestei idei este prezentat în Fig.2.32. În faza incipientă a deconectării (Fig.3 a), gazul SF6
încălzit de arcul electric 3 este parţial retrimis în volumul dintre cilindrul mobil 4 şi pistonul fix 5, contribuind la creşterea
presiunii în acest spaţiu. În faza finală (Fig.3 b), presiunea crescută a gazului care exercită suflajul compensează o oarecare
scădere a capacităţii sale de răcire (datorată temperaturii mai ridicate), obţinându-se o creştere a capacităţii de deconectare
la scurtcircuit cu circa 20%.
FIGURA 3 PRINCIPIUL TEHNICII HIBRIDE DE COMUTAŢIE IN SF6: A-FAZA INCIPIENTĂ A
DECONECTĂRII; B- FAZA FINALĂ; 1-CONTACT FIX; 2-CONTACT MOBIL; 3-ARC ELECTRIC; 4-
CILINDRU MOBIL; 5-PISTON FIX
• În alte construcţii de acest tip se utilizează un piston recuperator prin intermediul caruia se obtine
cresterea energiei disponibile pentru acţionare.

• În Fig.4 sunt reprezentate curbele suprapresiunii dezvoltate în camera de stingere pe durata


deconectării, în cazul unui întrerupător autopneumatic (curba1), respectiv hibrid (curba2). Se
evidenţiază că, în ipoteza funcţionării la gol (curbele 2), energia necesară pentru comprimarea gazului
are valori mai mari la întrerupătoarele autopneumatice. Întrerupătoarele cu autoexpansiune asistată de
autocompresie, necesitând un piston de diametru redus, consumă mai puţin de o treime din energia
necesară în cazul acţionării unui întrerupător autopneumatic

• Extinderea tehnicii hibride de comutaţie la tensiuni superioare presupune rezolvarea problemei


creşterii importante a energiei cinetice a echipajului mobil, care poate fi acoperită însă parţial de
energia înmagazinată sub formă de căldură în coloana arcului.
• Figura 4 Suprapresiunea la deconectare ; 1-acţionare în sarcină; 2-acţionare la gol; 3-autocompresie; 4-
autoexpansiune asistată de autocompresie; 5-curba curentului
Vă mulțumim
pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și