Schema de calcul

SEE

Sarcina
Um.n=115 kV

W2, l =32 km

T4

W1, l =50 km Sarcina

T5

W3, l=23km

K1

Um.n=115kV

T1 T2 T3

LR K2 K3

Um.n=10,5 kV

Sarcina Sarcina s.p.

+s.p. +s.p.

G1 G2 G3

Fig. 1.1 Schema de calcul pentru determinarea curenților de scurcircuit

Parametrii elementelor:
T1 şi T2 – ТДН-40000/110, 40 MVA, Usc=10,5% ;
T3 –ТД-125000/110, 125MVA, Usc=10,5% ;
T4 şi T5 – ТДTН-40000/110, 40 MVA, Usc.î-j=10,5%
G1 şi G2 –ТВФ-60-2, Sn=70 MVA, cos=0.8,
x ''d∗( nom)=0 . 146 ;
''
x
G3 – ТВФ-100-2, Sn= 118MVA, cos=0.85, d∗( nom)
=0 . 183 ;
LR – РБДГ-10-2500-0,25, Inom=2,5 kA, xb=0,25 Ω

1
 EXEMPLU DE CALCUL 1.

Sarcina. De alcătuit schema echivalentă pentru calculul scurtcircuitului trifazat şi de determinat

componenta periodică supratranzitorie a curentului de scurtcircuit Ip.0 în circuitul centralei, schema de
calcul şi datele elementelor sunt date în fig.1.1.

Rezolvare. Se efectuează calculul în două variante: varianta A-în valori relative; varianta B- în
valori absolute (numai pentru punctul K1).
A. calculul în valori relative
Se reprezintă schema echivalentă.
Fiecărei reactanţe din schemă se atribuie un număr care se menţine pe parcursul calcului. Pe schemă
se trece numărul şi valoarea reactanţei sub forma unui raport: la numărător – numărul de rînd a reactanţei,
la numitor – valoarea reactanţei respective.
Sarcina, amplasată în apropierea generatoarelor G1 şi G2, se i-a în consideraţie prin scăderea TEM
''
generatoarelor pînă la E¿ =1 . Influenţa sarcinii relativ mici a serviciilor proprii şi a sarcinii
îndepărtate de locul scurtcircuitului se poate de neglijat.
S

U*=1,0

9
0,97
8
0,76

10
0,7 K1

5 6 7
2,625 2,625 0,84
4
2,27 K2 K3

1 2 3
1,95 1,95 1,55

E˝=1
* E˝=1
* E˝=1
*

Fig.1.2 Schema echivalentă pentru exemplul 1

Determinăm reactanţele schemei fig. 1.2 pentru puterea de bază Sb=1000 MVA.
Reactanţele generatoarelor G1 şi G2 :
Sb 1000
x ¿ 1 =x ¿ 2 =x ''d∗nom =0 , 146⋅ =1 , 95.
S nom 75
Pentru simplificarea notaţiilor în continuare indicele „* ” se omite, ţinînd cont că reactanţele sunt
determinate în valori relative raportate la condiţiile de bază.
Aşadar x 1=x 2 =1 ,95 .
Reactanţa generatorului G3:
1000
x 3=0 ,183⋅ =1 , 55.
118
2
 Determinăm TEM a generatorului G3:
2 2
E''¿ = ( I 0 x ''d cosϕ0 ) + ( U 0 +I 0 x''d sin ϕ 0 ) = √ ( 1⋅0 , 183⋅0 ,85 )2 + ( 1+1⋅0 , 183⋅0 , 53 )2 =1,1
√ ;
unde I(0)=1; U(0)=1; cosφ(0)=0,85; sinφ(0)=0,53.
I(0) și U(0) – corespunzător curentul și tensiunea de fază a generatorului în regimul anterior regimului de sc;
cosφ(0) – unghiul dintre vectorii curentului și tensiunii în același regim.
Reactanţa reactorului LR:
S 1000
x 4 =x b 2b =0 , 25 =2, 27 .
Um.n 10 ,5 2
Reactanţa transformatoarelor T1 şi T2:
usc % S b 10 , 5 1000
x 5=x 6 = ⋅ = ⋅ =2 , 625.
100 S nom 100 40
Reactanţa transformatorului T3:
10 ,5 1000
x 7= ⋅ =0 ,84 .
100 125
Reactanţa LEA W1 (dublu circuit):

x 0⋅l Sb 0,4⋅50 1000

⋅ 2 = x 8= ⋅ 2 =0 ,76
2 Um.n 2 115 .
(reactanţa specifică a LEA 110 kV este 0,4 Ω/km).
W2
Sb 1000
x 9 =x0 l =0,4⋅32⋅ 2 =0 , 97 ;
U 2m . n 115
W3
Sb 1000
x 10=x 0 l =0,4⋅23⋅ 2 =0,7
U 2m . n 115 .

Scurtcircuit în punctul K1 (barele 110 kV a centralei). Ramurile cu generatoarele G1 şi G2 sunt

simetrice în raport cu punctul de sc. K1. De aceea reactanţa bobinei x4 poate fi exclusă din schema
echivalentă, pentru că ea este conectată între nodurile cu potenţial egal şi nu influenţează curentul de sc.
Schema echivalentă în raport cu punctul de sc. K1 va fi următoarea (figura 1.3, a).
Simplificăm schema.
Reactanţa rezultantă a circuitului generatorului G3:
x 11=x 3 + x 7 =1 , 55+ 0 , 84=2 ,39 .
Reactanţa rezultantă a ramurilor identice ale generatoarelor G1 şi G2 cu puterea sumară 150 MVA
(fig. 1.3 b):
1, 95+2, 625
x 12=( x 1 + x 5 ) ‖ ( x 2 +x 6 ) = =2 , 29 .
2
Reactanţa rezultantă ramurilor sistemului electroenergetic (barele de tensiune constantă):
( 0 , 97+0,7 )⋅0 ,76
x 13=( x 9 +x 10 ) ‖ x 8 = =0 , 52.
0 , 97+0,7+0 ,76

Componenta periodică supratranzitorie a curentului de sc.

E''¿
I p, 0 = I b ,
x¿
unde x¿ - reactanţa rezultantă în raport cu punctul K1; I b - curentul de bază:
Sb 1000
I b= = =5 , 03 kA . ¿
√ 3⋅¿ U m. n . K 1 √ 3⋅115
3
 S

U*=1,0

9
0,97

8
0,76
10
0,7 K1
13
0,52 K1
5 6 7
2,625 2,625 0,84

12 11
1 2 3 2,29 2,39
1,95 1,95 1,55

E˝=1
* E˝=
* 1 E˝=1
* E˝=1
* E˝=
* 1,1

a b
Fig 1.3 Schema echivalentă în raport cu punctul de sc. K1 pentru exemplu 1

Valoarea curenţilor în ramuri:

Generatoarele G1 şi G2
1
I p,0 = ⋅5, 03=2,2 kA
2 ,29 .
Generatorului G3
1,1
I p,0 = ⋅5. 03=2, 31 kA
2 ,39 .
Sistemului electroenergetic
1
I p, 0= ⋅5, 03=9, 67 kA
0,52 .

Curentul rezultant în punctul K1

I p,0 K 1=2,2+2, 31+9,67=14,18 kA .

Scurtcircuit în punctul K2 (la bornele generatorului G2).

Folosind rezultatele obţinute în calculele anterioare, schema echivalentă pentru punctul K2 se
prezintă în figura 1.4.
Generatorul G3 se află la o distanţa electrică considerabilă faţă de punctul de sc., de acea, pentru
simplificarea calculelor, această ramură poate fi luată în paralel cu ramura sistemului (vezi fig. 1.5 a) :
x ⋅x 0 , 52⋅2 , 39
x 14=x 13 ‖ x11 = 13 11 = =0 , 427 .
x 13 +x 11 0 ,52+2 , 39
În aşa fel, punctul de sc. va fi alimentat de la trei surse, dintre care G2 este conectat nemijlocit la
punctul de sc.

4
 S

U*= 1,0

13
0,52 K1

5 6
2,625 2,625

4 11
2,27 K2 2,39

1 2
1,95 1,95

E˝=
* 1 E˝=
* 1 E˝=1
*

Fig 1.4. Schema echivalentă pentru punctul K2

Curentul de scurtcircuit în punctul K2 alimentat de la sistemul electroenergetic, generatoarele G1 şi

G3 uşor se poate de determinat, aducînd schema echivalentă la o singură ramură cu o singură sursă.
Triunghiul alcătuit din reactanţele x4, x5, x6 se transfigurează într-o stea echivalentă x15, x16, x17:
x x 2. 625⋅2 . 625
x 15= 5 6 = =0 . 916 ;
x 4 + x 5 + x6 2. 27+2 . 625+ 2. 625
x4 x6 2. 27⋅2. 625
x 16= = =0 .792 ;
x 4 + x5 + x 6 2. 27+2 . 625+2. 625
x4 x5 2. 27⋅2. 625
x 17= = =0 .792 .
x 4 + x5 + x 6 2. 27+2 . 625+2. 625
S+G3

U=1.0 S+G3 S+G1+G3

14
0.427
U=1.0 U=1.0

15 18 20
1.343 16 1.693
5 6 0.792
2.625 17 16 2.625 K2 K2

K2 19 2 2
2.742 1.95 1.95
4
2.27
1 2
1.95 1.95
E’’=1 E’’=1 E’’=1

E’’=1 E’’=1 a) b) c)
Fig 1.5. Schemele simplificate în raport cu punctul K2
5
 Schema echivalentă fig 1.5 a, se transfigurează mai departe fig 1.5 b, unde
x 18=x14 +x 15=0. 427 +0 . 916=1 .343 ;
x 19=x1 +x 17=1 ,95+0 .792=2,742.
Schema echivalentă finală pentru calculul curentului de sc. în punctul K2 se reprezintă în fig. 1.5 c,
unde
x 18 x 19 1 .343⋅2. 742
x 20=x 16+ x 18 ‖ x 19=x 16+ =0 . 792+ =1. 693 .
x 18 + x19 1 .343+ 2. 742

Curentul de bază la tensiunea medie nominală în punctul de sc K2:

Sb 1000
I b= = =55 kA . ¿
√ 3⋅¿ U m. n . K 2 √3⋅10 . 5
''
E
I p, 0 = ¿ I b ,
Curentul de scurtcircuit de la G2 x2
Astfel curentul de scurtcircuit trifazat de la generatorul G2 va fi
1
I p, 0 = ⋅55=28. 2 kA .
1. 95

Curentul sumar de la sursa echivalentă (S+G1+G3)

''
E¿ 1
I p, 0 = I b= ⋅55=32 . 49 kA .
x20 1. 693
Curentul total de sc. periodic supratranzitoriu în punctul K2
I p, 0 K 2=28.2+32.49=60 .69 kA .

Scurtcircuit în punctul K3. Generatoarele G1 şi G2 se află la o distanţă electrică considerabilă faţă

de punctul de sc., de aceea ramurile ce conţin aceste generatoare se iau în paralel cu ramura sistemului
electroenergetic. Schema echivalentă rezultantă se reprezintă în fig.1.6.
Aici
x x 0 .52⋅2 . 29
x 21=x7 + x 12‖ x 13=x 7 + 12 13 =0 . 84+ =1. 26 .
x 12+ x 13 0 .52+2 . 29
(vezi fig. 1.2 şi 1.3, a, b)
Curenţii pe ramuri la scurtcircuit în punctul K3 la Umed.nom=10,5 kV şi Ib=55 kA:
De la generatorul G3
''
E 1 .1
I p, 0 = ¿ I b = ⋅55=39 . 03 kA .
x3 1. 55
De la sistemul electroenergetic
1 1
I p, 0 = I b= ⋅55=43 .65 kA .
x21 1. 26
Curentul sumar la scurtcircuit trifazat în punctul K3
I p,0 K 3=39.03+43.65=82.68 kA .

3 21 S+G1+G2
E’’=1.1 1.55 1.26

G3
K3

Fig 1.6 Schema echivalentă pentru curentul de sc. în K3

6
 B. Calculul în unităţi absolute

Schema echivalentă pentru scurtcircuitul trifazat în punctul K1, reprezentată în

fig 1.1, a, este analogică cu schema din fig. 1.2, a. Doar că reactanţele sunt date în ohmi şi aduse la treapta
tensiunii de sc Ub=115 kV.
Începem numerotarea reactanţelor şi determinăm valorile lor aduse la Ub=Umed.nom,K1=115 kV:
Reactanţele generatoarelor G1 şi G2
U 2b 115 2
x 1=x 2 =x ''d∗nom =0 . 146⋅ =25. 75 Ω;
S nom 75
2
Ub 1152
x 3=x ''d∗nom =0 .183⋅ =20 , 51Ω ;
Generatorului G3: Snom 118
usc % U 2b 10 ,5 1152
x 5=x 6 = = ⋅ =34 ,71 Ω ;
Transformatoarelor T1 şi T2: 100 S nom 100 40
2
u % U b 10 ,5 115 2
x 7= sc = ⋅ =11 . 11 Ω ;
Transformatorului T3: 100 Snom 100 125
LEA:
x l 0 . 4⋅50
x 8= 0 = =10 Ω ;
W1: 2 2
W2: x 9 =x0 l=0,4⋅32=12 , 8 Ω;
W3: x 10=x 0 l=0,4⋅23=9,2Ω;
Transfigurăm schema şi o aducem la forma reprezentată în fig. 1.7,b:
x 11=x 3 +x 7 =20 . 51+11 . 11=31. 62 Ω ;
( x 1 + x 5)( x 2+ x 6 ) 25 .75+34 . 71
x 12= = =30. 23 Ω ;
x1 + x5 +x 2 + x 6 2
x 8 ( x 9 +x 10 ) 10⋅( 12 ,8+ 9,2 )
x 13= = =6 ,87 Ω .
x 8 + x 9 +x 10 10+ 12, 8+ 9,2
Introducem datele obţinute în schema echivalentă.
C

U=115 kV

9
12.8
8
C
10
10
9.2
K1 U=115 kV

5 6 7 13
34.71 34.71 11.11 6.87
K1

1 2 3 12 11
25.75 25.75 20.51 30.23 31.62

G1 G2 G3 G1,G2 G3
E’’=1 E’’=1 E’’=1.1 E’’=1 E’’1.1

a) b)
Fig. 1.7 Schema echivalentă pentru scurtcircuitul în punctul K1

7
Curentul periodic supratranzitoriu de scurtcircuit în punctul de sc se poate de determinat din relaţia, kA
''
E¿ U b [ kV ]
I p, 0 = .
√3 x [ Ω ]
Valorile curenţilor în ramuri:
1.0⋅115
I p, 0 = =2. 2 kA .
Generatoarelor G1 şi G2: √3⋅30.23
1. 1⋅115
I p, 0 = =2.31 kA .
Generatorului G3: √3⋅31.62
1. 0⋅115
I p,0 = =9 .67 kA .
Sistemul electroenergetic: √ 3 6.87
Curentul sumar în punctul K1
I p,0 K 1=2.2+2.31+9.67=14.18 kA .
Rezultatele obţinute prin ambele metode sunt aceleaşi.

8
 EXEMPLU DE CALCUL 2.

Sarcina. Pentru condiţiile exemplului 1 să se determine curentul de şoc trifazat pentru punctele de
sc. K1, K2, K3 (vezi fig. 1.1).

Rezolvare. Curentul de şoc la scurtcircuit în punctul K1. din tabelul 2 determinăm valoarea
coeficientului de şoc pe ramuri a schemei şi determinăm curenţii de şoc:
Generatoarelor G1 şi G2
k s=1 . 935 ; i s =√ 2⋅k s I p ,0 =√ 2⋅1.935⋅2.2=6 .04 kA ;
Generatorului G3
k s=1. 969 ; is =√ 2⋅1. 969⋅2 . 31=6 . 44 kA ;
Sistemul electroenergetic
k s=1 . 608 ; i s =√ 2⋅1. 608⋅9 .67=22. 08 kA ;
Curentul de şoc trifazat sumar pentru punctul K1
is , K 1 =6.04+6.44+22.08=34 .56 kA.

Curentul de şoc la scurtcircuit în punctul K2. Se determină coeficienţii de şoc pentru ramurile
schemei echivalente din tabelele 1 şi 2:
Generatorul G2 (ТВФ-60-2) - k s=1 . 965
Generatoarele G1, G2 şi sistemul electroenergetic după bobina de reactanţă de secţionare LR şi
transformatorul coborîtor cu puterea mai mică de 80 MVA, în mediu k s=1 . 9 .
Curenţii de şoc corespunzători pe ramurie:
Generatorului G2:
is =√ 2k s I p ,0 =√ 2⋅1.965⋅28 .2=78.69 kA ;
Generatoarelor G1, G3 şi sistemului electroenergetic:
is =√ 2k s I p ,0 =√ 2⋅1.9⋅32. 49=87.3 kA ;
Curentul de şoc sumar pentru punctul K2
is ,K 2 =78.69+87.3=165.99 kA .

Curentul de şoc la scurtcircuit în punctul K3. Scurtcircuit la bornele generatorului ТВФ-100-2.

Coeficientul de şoc pentru circuitul generatorului k s=1 . 976 (tabelul 1). Coeficientul de şoc pentru
sistemul electroenergetic se determină luînd în consideraţie, că curentul trece prin transformatorul bloc
125 MVA. Conform tabelului 2 - k s=1 . 9

Curenţii de şoc în ramurile schemei echivalente:

Generatorului:
is =√ 2k s I p ,0 =√ 2⋅1 .976⋅39.03=109 .74 kA ;
Sistemului electroenergetic:
is =√ 2k s I p ,0=√ 2⋅1.9⋅43.65=117 .77 kA ;
Curentul de şoc sumar
i s =109.74+117 .77=227 .51 kA .

9
Tabelul 1 - Valorile Ta şi ks pentru generatoare şi compensatoare sincrone
Tipul Tipul
generatorului sau generatorului sau
Ta, s Ks Ta, s Ks
compensatorului compensatorului
sincron sincron
T2-6-2 0,106 1,913 ТВВ-500-2 0.34 1.971
T2-12-2 0,106 1,913 ТГВ-500 0.468 1.98
TBC-32 0,249 1,961 ТВВ-800-2 0.33 1.97
ТВФ-60-2 0,245 1,96 ТВВ-1000-2 0.44 1.978
ТВФ-63-2 0,222 1,955 ТВВ-1200-2 0.38 1.973
ТВФ-100-2 0,417 1,976 КС-16-6 0.145 1.934
ТВФ-120-2 0,4 1,975 КС-16-11 0.16 1.939
ТВВ-160-2 0,267 1,963 КСВБ-50-11 0.23 1.957
ТВВ-165-2 0,41 1,976 КСВБ-100-11 0.25 1.961
ТВВ-200-2 0,31 1,969 КСВБ-160-15 0.257 1.962
ТВВ-220-2 0,326 1,97 Hidrogeneratoar 0.05-0.45 1.82-1.979
ТГВ-200 0,546 1,982 e cu poli aparenţi
ТВВ-320-2 0,368 1,973 cu înfăşurarea
ТГВ-300 0,54 1,981 bobinată
ТВМ-300 0,392 1,975 0.1-0.5 1.905-1.98

Tabelul 2 - Valorile constantei de timp de amortizare a componentei aperiodice a curentului de sc Ta şi

coeficientului de șoc ks
Elementul sau partea sistemului electroenergetic Ta, s Ks
Turbogeneratoare cu puterea, MW:
12-60.................................................................................................................... 0,16-0,25 1,94-1,95
100-1000.............................................................................................................. 0,4-0,54 1,97-1,98
Blocuri, din turbogeneratoare cu puterea 60 MW şi transformatoare
(pe partea de înaltă tensiune), cu tensiunile nominale a generatorului, kV:
6,3......................................................................................................................... 0,2 1,95
10.......................................................................................................................... 0,15 1,936
Blocuri, din turbogeneratoare şi transformatoare de ridicare, cu puterea
generatoarelor, MW:
100-200................................................................................................................ 0,26 1,965
300........................................................................................................................ 0,32 1,97
500........................................................................................................................ 0,35 1,973
800........................................................................................................................ 0,3 1,967
Sistem electroenergetic, conectat la barele colectoare, unde are loc un sc
după LEA cu tensiunile, kV:
35.......................................................................................................................... 0,02 1,608
110-150................................................................................................................ 0,02-0,03 1,61-1,72
220-330................................................................................................................ 0,03-0,04 1,72-1,78
500-750................................................................................................................ 0,06-0,08 1,85-1,89
Sistem electroenergetic, conectat la barele colectoare 6-10 kV, unde
are loc un sc după transformatorul cu puterea unitară, MVA:
80 şi mai mult..................................................................................................... 0,06-0,15 1,85-1,93
32-80.................................................................................................................... 0,05-0,1 1,82-1,9
5,6-32................................................................................................................... 0,02-0,05 1,6-1,82
Ramurile protejate cu bobine de reactanţă cu curentul nominal, A:
1000 şi mai mult................................................................................................. 0,23 1,956
630 şi mai puțin.................................................................................................. 0,1 1,904
Reţelele de distribuţie cu tensiunea 6-10 kV...................................................... 0,01 1,369

10
 EXEMPLU DE CALCUL 3

Sarcina. Să se determine curenţii de scurtcircuit de calcul (curentul periodic și aperiodic la

momentul declanșării scurtcircuitului s) pentru alegerea întreruptorului în schema centralei electrice
CET, din fig.1.1. Datele iniţiale se iau din exemplele 1 şi 2.

Rezolvare. Se prevede instalarea în circuitele generatoarelor G1 și G2 întreruptoare cu ulei puțin de

tip МГГ-10-45 [1, tab.П4.4, р.630]. Timpul propriu de declanșare constituie
t pr .d .î =0.12 s , timpul
minimal de acționare a PPR min PPR
t .
=0.01 s
Timpul de calcul (momentul declanșării scurtcircuitului)
t
τs= pr .d .î min PPR
+t =
0,12+0,01=0,13 s.
Se determină două valori a componentei curentului periodic de sc. şi două valori a componentei
curentului aperiodic de sc. pentru momentul de timp t=τ s=0,13 s, deoarece prin întreruptor poate să treacă
curentul de sc de la generatorul G2 sau de la sursa echivalentă G1+G3+sistemul (fig.1.5 c, K2).
I p,0 , G2=28.2 kA , I p , 0 ,S+G1+G3=32.49 kA .
Componenta periodică a curentului de sc de la generatorul G2 poate fi determinată după curbele tip
(fig. 3.1).

Fig. 3.1. Curbele tip Fig. 3.2. Grafic pentru determinarea

coeficientului de șoc

Pentru aceasta în prealabil se determină curentul nominal generatorului

Pnom 60
I 'nom= = =4 . 129 kA .
√ 3 U med . nom cos ϕnom √ 3⋅10 . 5⋅0 . 8
Raportul curentului supratranzitoriu de la generatorul G2 la un sc. în punctul K2 (vezi exemplul 1)
către curentul nominal
I p , 0 ,G2 28 .2
= =6 .83 .
I 'nom 4 . 129
Avînd valoarea raportului dat şi timpul t=τs=0,13 s determinăm cu ajutorul curbelor tip (fig.3.1)
I p , t ,G 2
≈0.7 .
raportul I p ,0 ,G2
În aşa fel, componenta periodică la momentul τs de la generatorul G2 va fi:
11
 I p, t ,G2 =0 .7⋅I p,0 ,G 2=0.7⋅28.2=19. 74 kA .
Valoarea componentei aperiodică a curentului de sc la momentul t=τ s=0,13 s de la generatorul G2
se determină după relaţia
t
−
Ta
i a, t = √2 I p, 0 , G 2 e = √ 2⋅28. 2⋅0 . 6=24 .03 kA .
t
−
Ta
Unde valoarea e se determină pentru t=τs=0,13 s şi Ta=0,245 s (tabelul 1).
Valoarea componentei periodice a curentului de sc de la sistemul electroenergetic, luat împreună cu
generatoarele G1 şi G3 în exemplu 1, s-a determinat ca intrînd în punctul de sc de la barele cu tensiunea
constantă prin reactanţa echivalentă rezultantă x20. De aceia curentul periodic se consideră constant în
timp:
I p,t =I p ,0 =32.49 kA .
Valoarea componentei aperiodică a curentului de sc de la sursa echivalentă
t
−
Ta
i a, t = √2 I p, 0 e =√ 2⋅32 . 49⋅0 . 25=11. 69 kA .
Unde Ta=0,095 din fig. 3.2 ks=1,9.

Curenţii de calcul pentru întreruptoarele 110 kV CET. Se recomandă ca toate întreruptoarele din
circuitele instalaţiilor de distribuţie (ID) să fie de același tip. Aceste întreruptoare se verifică pentru cele
mai mari valori ale curenților de sc. Aşa dar, în exemplu dat pentru întreruptorul dat se determină curenţii
de sc. de calcul sumari (vezi § 3.9 [1]).
Pentru întreruptorul У-110 timpul de calcul τs=0,06+0,01=0,07 s, tp,d=0,06 s (tp,d - timpul propriu de
declanșare a întreruptorului У-110 [1, p.630, tab. П4.4]).
Componenta periodică a curentului de sc se determină sumînd componentele periodice a curenţilor
pe ramuri la sc. în punctul K1 (datele iniţiale din exemplul 1) pentru timpul de calcul τs=0,07 s:
Sistemul electroenergetic
I p,τ =I p ,0 =9.67 kA - curentul nu se schimbă în timp;
Generatoarelor G1 şi G2
2⋅60
I p, 0 ,G=2 .2 kA ; I 'nom = =0 .754 kA ;
√ 3⋅115⋅0. 8
I p , 0 ,G 2.2 I p ,t ,G
= =2. 92 =0. 91
I 'nom 0 .754
şi după curbe (fig. 3.26) avem I p , 0 ,G , de unde
I p,t ,G=0.91⋅2.2=2 kA ;
Generatorului G3
100
I p, 0 ,G=2 .31 kA ; I 'nom = =0 .59 kA ;
√ 3⋅115⋅0 . 85
I p , 0 ,G 2 .31 I p , t ,G
= =3 ,91 =0 .87
I 'nom 0 .59 şi după curbe (fig. 3.26) avem I p ,0 ,G , de unde
I p,t ,G=0.87⋅2.31=2 kA ;
Valoarea sumară a componentei periodice a curentului de sc. pentru momentul de timp t=τ=0,07 s
I p,t =9. 67+2+2=13.67 kA .
Componenta aperiodică a curentului de sc. pe ramuri;
Sistemului electroenergetic
t 0 . 07
− −
Ta 0 . 02
i a, t = √ 2 I p, 0 e =√ 2⋅9 . 67⋅e =0. 69 kA .

Generatoarelor G1 şi G2
t 0. 07
− −
Ta 0 .15
ia, t = √2 I p, 0 e =√ 2⋅2 .2⋅e =1. 94 kA .
12
 Generatorului G3
t 0. 07
− −
Ta
i a, t = √2 I p, 0 e =√ 2⋅2 .31⋅e 0. 26 =2. 49 kA .
Constanta de timp Ta se ia din tabelul 3.8.
Valoarea sumară a componentei aperiodice a curentului de sc pentru momentul de timp t=τs=0,07 s
ia, τ =0.69+1. 94+2. 49=5.12 kA .

Tabelul 3 – rezultatele calculului curenților de sc pentru schema din fig. 1.1

Punctul de sc Sursa Ip,0, kA Ip,τ, kA is, kA ia,τ, kA
K1 G1, G2........................................................... 2,2 2,0 6,04 1,94
Unom=110 kV G3.................................................................... 2,31 2,0 6,44 2,49
Sistemul electroenergetic......................... 9,67 9,67 22,08 0,69
Valoarea sumară 14,18 13,67 34,56 5,12
K2 G2.................................................................... 28,2 19,74 78,69 24,03
Unom=10 kV Sistemul+G1, G3........................................ 32,49 32,49 87,3 11,69
(la bornele G2) Valoarea sumară 60,69 48,2 165,99 43,23
K3 G3.................................................................... 39,03 109,74
Unom=10 kV Sistemul electroenergetic+G1+G2........ 43,65 117,77
(la bornele G3) Valoarea sumară 82,68 227,51

13
 EXEMPLU DE CALCUL 4

Sarcina. Să se determine valoarea de calcul a impulsului termic Bsc a curentului de scurtcircuit în

circuitul CET conform exemplului 1.

Rezolvare. Impulsul termic a curentului de scurtcircuit este necesar pentru aprecierea stabilităţii
termice a aparatelor şi conductoarelor electrice din circuitul generatorului G2 (G1).
Din exemplul 1 sunt cunoscute valorile curenților de sc în punctul K2 (vezi tab.3):
I p,0=28.2 kA -
curentul supratranzitoriu de la generatorul G2 şi
I p,0=32.49 kA - curentul supratranzitoriu de la
generatoarele G1, G3 şi sistemului electroenergetic.
Timpul de declanşare a sc. t dec=4 s (pentru generator ≥ 60 MW) (vezi §3.9, p.209[1]).
Impulsul termic a curentului de sc. din partea generatorului G2:
B sc =I 2p, 0 ( tdec +T a )=28. 22⋅( 4+ 0 .245 ) =3375 kA 2⋅s ,
unde T a=0. 245 s din tabelul 1 (vezi exemplul 3).
Impulsul termic a curentului de sc. de la celelalte surse
B sc =I 2p, 0 ( t dec + T a )=32. 492⋅( 4 +0 .185 )=4418 kA 2⋅s ,
unde T a=0,185 s din tabelul 4.

Tabelul 4 – Valorile orientative ale Ta pentru determinarea Bsc în cazul sc pe barele centralei electrice
Locul sc Ta, s
Barele 6 – 10 kV la centrală cu generatoare 30 – 60 MW.......................................... 0,185 s
Barele de tensiune superioară la centrală cu transformatoare:
32 MVA și mai mult.............................................................................................................. 0,115 s
100 MVA și mai mult............................................................................................................ 0,14 s

Impulsul termic sumar a curentului de sc. pe barele 10 kV orientativ se poate de determinat în felul
următor.
Din exemplul 1 se cunoaşte valoarea componentei periodice a curentului de sc. în punctul K2
I p,0 , K 2=60.69 kA (tab.3), conform § 3.7 p.190 [1] (sau tab.4) avem T a=0.185 s . Timpul total de
declanșare a sc. se ia 4 s (luînd în considerație §3.9, p.209[1]).
Impulsul termic a curentului de sc.
2 2 2
B sc =I p, 0 ( t dec + T a )=60. 69 ⋅( 4 +0 .185 )=15414 kA ⋅s
.
Impulsul termic a curentului de sc. pe barele 110 kV (punctul K1 pe fig. 1).
După exemplu 1 avem
I p,0 ,K 1=14.18 kA . Timpul de declanşare
t dec=t ppr +td . î =0.1+0.08=0. 18 s (întreruptorul У-110 are timpul total de declanșare t d .î =0.08 s [1,
p.630, tab. П4.4]). Din tab.4 determinăm constanta de timp Ta=0,14 s. În așa mod:
B sc =I 2p, 0 ( t dec +T a )=14 .18 2⋅( 0 . 18+0 .14 )=64 . 34 kA 2⋅s .

EXEMPLU DE CALCUL 5

Sarcina. Să se aleagă bobina de reactanţă LR pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit în

circuitul a şase linii, care alimenează consumatorii de la barele 10 kV a instalaţiei de distribuţie CET
(fig.5). Curentul maximal de lungă durată pentru fiecare linie I max =310 A . Valoarea sumară a

componentei periodice a curentului de sc. pe barele 10 kV

I p,0 ,K 1=60.69 kA (punctul K2 în exemplul
1). În circuitul liniilor se instalează întreruptoare de tip ВМП-10-20 cu
I rup=20 kA [1, p.630, tab.

14
 П4.4]. Protecţia prin relee de bază – protecția maximală de curent temporizată, timpul total de
declanşare t dec=1.2 s [1, §3.9, fig.3.58, zona IV].

Rezolvare. Se propune pentru instalare bobina de

Un=10 kV K2 reactanţă jumelată (cu priză mediană) de tip РБСГ (реактор
бетонный сдвоенный с горизонтальным расположением
фаз) [1, p.623, П3.2] cu tensiunea nominală 10 kV și
LR
curentul nominal pe ramuri I nom=1000 A .
Liniile sunt distribuite cîte trei pe fiecare ramură a
bobinei de reactanţă, aşadar
I nom=1000 A>I max =3⋅310=930 A .
Q Se determină reactanţa rezultantă circuitului sc. în lipsa
K
bobinei de reactanţă:
U 10. 5
x rez= med . nom = =0 . 1 Ω .
Fig.5 – Bobina de reactanță de linie (exemplu 5) √ 3 I p , 0 √ 3⋅60 . 69
Reactanţa cerută a circuitului sc. se determină reieșind din necesitatea instalării întreruptorului
ВМП-10-20 cu
I rup=20 kA după relaţia:
U med . nom 10 . 5
x cerut
rez == =0 . 303 Ω .
√3 I rup √ 3⋅20
Reactanţa cerută a bobinei de reactanţă pentru limitarea curenţilor de sc.
cerut
x BR =0 .303−0 .1=0 .203 Ω .
Se alege bobina de reactanţă de tip РБСГ-10-2×1000-0,22 cu parametrii [1, p.623, П3.2]:
U nom =10 kV , I nom ram=1000 A , x nom BR =0.22 Ω , k c =0.53, ild =55 kA , I T 25.6 kA , t T =8 s.
Reactanţa rezultantă a circuitului sc. luînd în consideraţie bobina de reactanţă:
x 'rez=x rez +x nom BR =0 .1+0 . 22=0 . 32 Ω .
Valoarea supratranzitorie a curentului periodic de sc. după bobina de reactanţă (sc în p.K, fig.5):
10 .5
I p, 0 = =18 . 85 kA .
√3⋅0 .32
Verificarea stabilităţii bobinei de reactanţă în regim de scurtcircuit.
Stabilitatea electrodinamică. Curentul de şoc
(3 )
is =√ 2 I p , 0 k s =√ 2⋅18 . 85⋅1 .956=52 .35 kA , unde k =1,956 (se determină din tabelul 2).
s
Condiţia de stabilitate electrodinamică
i ld =55 kA >i (s3 ) =52. 35 kA - se îndeplineşte.

Stabilitatea termică. Producătorul garantează timpul termic t T =8 s şi curentul termic

I T =25 .6 kA .
Condiţia de stabilitate termică
produc 2 2 2 2 2
B sc =25 . 6 ⋅8=5243 kA ⋅s >Bsc .calc =I p ,0 ( t dec +T a ) =18 .85 ⋅( 1 .2+0 . 23 )=508 . 1 kA ⋅s
(Ta se ea din tabelul 2 sau [1, tab.3.8, p.150]).
Tensiunea remanentă pe barele instalaţiei de distribuţie la un sc. după bobina de reactanţă:
√3 I p , 0⋅100 3⋅18 . 85⋅100
U rem %=x nom BR =0. 22 √ =71 .7 % > U rem adm =(65−70 )%.
U nom 10
Pierderile de tensiune la trecerea curentului maximal în regimul normal de lucru se determină după
3 I sin ϕ
ΔU BR %=x nom BR √ 100
relaţia U nom , dar luînd în consideraţie micşorarea reactanţei în regimul normal
(cazul bobinelor cu priza mediană) după relaţia:
15
 √ 3 I max 3⋅0. 93⋅100
ΔU BR %=x nom BR ( 1−k c ) 100 sin ϕ=0 . 22 ( 1−0. 53 ) √ 0 . 53=0 . 88 % < ΔU BR =(1. 5−2 )%,
U nom 10
unde factorul de cuplaj k c =0 . 53 (din catalog pentru bobina dată); factorul de putere cos φ=0,85
atunci sinφ=0,53.
Bobina de reactanţă aleasă satisface toate cerinţele impuse.

16
 EXEMPLU DE CALCUL 6

Sarcina. Să se aleagă conductorul din circuitul generatorului ТВФ-60-2 şi barele colectoare

10,5 kV, la care sunt conectate două generatoare a cîte 60 MW (vezi exemplul 1). CET este conectată la
sistemul electroenergetic prin liniile 110 kV. Admitem Tmax=6000 h, temperatura medie lunară a celei
mai calde luni +30°C. Valorile curenţilor de sc. sunt prezentate în tabelul 6 (extras din tab.3).

Rezolvare
6.1. Alegerea BC-10,5 kV. Conform §1.3.28 NAIE (ПУЭ) barele colectoare și conexiunile în
derivație (ошиновка) în limitele instalaţiilor de distribuţie nu se aleg după densitatea economică a
curentului, de aceea alegerea se va face după curentul admisibil.
Curentul maximal în circuitul generatoarelor şi barelor colectoare (vezi [1, §4.1] sau [3, p.39]):
y0 Pnom 60⋅103
I max = = =4390 A .
r
√3 U⋅0. 95 cos ϕ √3⋅0. 95⋅10. 5⋅0. 8
Se aleg bare din aluminiu de profil U (коробчатого сечения)
X X

2×(125×55×6,5) mm2 (vezi tab. П3.5 [1]), I adm. nom =4640 A . Barele se
h

c
vor amplasa în vîrfurile unui triunghi dreptunghic. Luînd în consideraţie
coeficientul de corecţie după temperatură 0,94 (tab. П3.8 [1] - pentru
b y0 temperatura nom a mediului ambiant 0 nom =+25C, temperatura adm a
h barelor din Al adm =+70C [2, tab.1.12] și temperatura reală a mediului
ambiant din condițiile problemei 0 =+30C)
Fig. 6.1 - Bară de profil “U” I adm=4640⋅0 . 94=4361 A < I max =4390 A ,
care e mai mic decît curentul maximal, de aceea se aleg bare ce urmează în
listă 2×(150×65×7) mm2 (2×(h×b×c) - fig.6.1) cu secţiunea fiecărei jumătăți s =2×1785 mm 2,
I adm=5650⋅0 . 94=5311 A >I max =4390 A .

Verificarea barelor colectoare la stabilitatea termică. Conform tab. 6 -

I p, 0=60.69 kA .
Impulsul termic a curentului de sc. se determină după relaţia (vezi ex. 4):
B sc =I 2p, 0 ( t dec +T a ) =60 .692⋅( 4 +0 . 185 )=15414 kA 2⋅s
Secţiunea minimală după condiţia de stabilitate termică se determină după relaţia
√ Bsc √ 154145⋅103
s min = = =1364 mm2 < s=(2×1785) mm 2 ,
C 91
deci barele colectoare 10,5 kV sunt termic stabile. Constanta C se determină din [1, tab. 3.14, p.192] sau
[3, tab. 3.3, p.46].
Verificarea barelor colectoare la stabilitatea mecanică. Conform tab. 3 - i s =166 .99 kA .
Barele de profil U posedă un moment de inerţie mare, de acea calculul se va face fără a ţine cont de
oscilaţiile în construcţia mecanică. Considerăm, că barele sunt unite rigid pe toată lungimea, astfel
3
momentul de inerţie va fi W y0− y0 =167 cm [1, tab.П3.5, p.625]. La amplasarea barelor în vîrfurile
triunghiului dreptunghic expresia de calcul se va determina conform tab. 4.3 [1, p.227] sau [3, tab. 3.5,
p.54]:
2
isl 1669902⋅2 2⋅10−8
σ f ,max=2 . 2 10−8 =2 .2 =18 . 37 MPa
a⋅W y 0− y 0 0 . 8⋅167 ,
unde l - distanța dintre izolatoare suport se admite 2 m;
a – distanța dintre faze, a=0,8 m;
σ adm =75 MPa - tensiunea mecanică admisibilă [1, p.224, tab.4.2].
σ calc =σ f ,max =18. 37 MPa <σ adm =75 MPa ,
deci barele sunt stabile mecanic.

17
 Alegerea izolatoarelor suport. Alegem izolatoare suport de tip ИО-10-20,00УЗ [2, p.282, tab.5.7],
F destr =20000 N , înălţimea izolatorului H iz =134 mm . Verificăm izolatorul la stabilitatea mecanică.
Forţa maximă, ce acţionează la încovoiere, conform tab. 4.3 [1, p.227] sau [3, tab. 3.5, p.54]:
i 2s l −7 1. 62⋅1669902⋅2 −7
Fi =1. 62 10 = 10 =11293 N
a 0. 8 .
Coeficientul de corecție la amplasarea barelor pe cant:
H H iz + c+ h/2 134+7+ 150/ 2
k h= = = =1 .61
H iz H iz 134 ;
F calc=k h Fi =1. 61⋅11293=18182 N > 0 . 6⋅F distr =0. 6⋅20000=12000 N .
În aşa fel, izolatorul ИО-10-20,00УЗ nu este mecanic stabil. Se alege alt izolator de tip ИО-10-30,00УЗ
cu F destr =30000 N , înălţimea izolatorului H iz =150 mm [2, p.282, tab.5.7].
H H iz + c+ h/2 150+7+150 /2
k h= = = =1. 55
H iz H iz 150 ;
F calc=k h Fi =1. 55⋅11293=17466 N > 0 .6⋅F distr =0 . 6⋅30000=18000 N .

6.2. Alegerea racordului G1 la BC-10.5 kV (conexiune în derivație).

În ex. 6.1 au fost alese BC-10,5 kV din bare de aluminiu de profil U cu secțiunea
2×(125×55×6,5) mm2,
I =4390 A .
max Conexiunea în derivație BC-G se va realiza din același
conductor și aceeași secțiune deoarece curentul normal și maximal se determină în mod analogic.
Verificarea barelor din circuitul generatorului la stabilitate termică. Mai sus s-au ales bare
colectoare şi barele din circuitul generatorului de aceeași secţiune 2×1785 mm 2. Curentul de sc
supratranzitoriu, după care trebuie de verificat la stabilitatea termică, se alege ca valoarea mai mare dintre
cele 2 valori G2 sau S+G1+G3 (tab. 6). Acceptăm valoarea
I p,0 =32 .49 kA (ramura S+G2+G3) care
este mai mică, decît valoarea sumară la barele colectoare
I p,0=60.69 kA și după care s-a verificat
stabilitatea termică în ex. 6.1, de aceea barele din care este realizat racordul (conexiunea în derivație) a G
la BC - sunt termic stabile.
Verificarea barelor din circuitul generatorului la stabilitatea mecanică. Conexiunea în derivație
BC-G (pînă la întreruptor) este realizată din bare de aluminiu de profil U amplasate într-o linie în plan
orizontal (fig.6.2). Se cunoaște l=2 m , a=0. 8 m ; barele sunt îmbinate rigid doar în locurile de unire a
barelor pe izolatoare (
l p =l ).

a a
Fig.6.2 – Amplasarea barelor de profil “U” (ex. 6.2)

Conform tab. 6 curentul de şoc is =87 .3 kA , atunci

σ f (rezistenţa mecanică a pachetului de
bare datorată eforturilor electrodinamice între faze):
i 2s l 2 3⋅873002⋅22⋅10−8
σ f =√ 3⋅ 10−8 = √ =5. 27 MPa
a⋅W y 0− y 0 0 .6⋅167 .
Rezistenţa mecanică a unei bare din pachet datorată eforturilor electrodinamice între barele pachetului p:

18
 2 2 −7 2
f l 0 . 5⋅i s⋅10 ⋅l p 0. 5⋅873002⋅10−7⋅22
σ P= p p = = =57. 6 MPa
12⋅W P h⋅12⋅W P 0. 15⋅12⋅14 .7 ,
unde h=150 mm=0 .15 m; W P =W y− y=14 . 7 cm 3 (tab. П3.5 [1]);
σ calc =σ f +σ P=5 .27+57 .6=62 .87 MPa < σ adm =75 MPa .
Barele sunt mecanic stabile
EXEMPLU DE CALCUL 7

Sarcina. Să se aleagă barele colectoare 110 kV şi părţile conductoare de la barele colectoare pînă
la bornele transformatorului bloc după datele din exemplul 1. Generatorul G3 de tip ТВФ-100-2,
transformator ТД-25000/110, Tmax=6000 h. Curenţii de scurcircuit pe barele 110 kV (tab.3, K1):
( 3)
I p, 0 =14 . 18 kA ; i s =34 . 56 kA .
Rezolvare.
7.1. Alegerea barelor colectoare 110 kV. Conform NAIE barele colectoare (BC) nu se aleg după
densitatea economic a curentului, alegem secţiunea după curentul admisibil. Curentul maximal pe BC-
110 kV va fi egal cu curentul celui mai puternic racord, în cazul dat bloc generator G3-transformator
(fig.1.1):
S nom, G 118000
I norm= = =620 A .
√ 3 U nom √3⋅110
Transformatorul bloc nu poate fi încărcat mai mult decît puterea generatorului 118 MVA, de aceea:
I max =I norm=620 A .
Din catalog [1, tab.П3.1] alegem conductor AC-300/48, secțiunea s=300 mm 2, diametrul exterior
d=24,1 mm=2,41 cm (r0=d/2=2,41/2=1,21 cm), Iadm=690 A. Fazele sunt amplasate orizontal la o distanţă
între ele de D=300 cm [1, p.510].
Verificarea la acţiunea termică a curentului de sc. nu se face, deoarece barele sunt realizate din
conductoare neizolate amplasate în aer liber.
Verificarea la efectul corona în cazul dat poate să nu se facă, deoarece conform NAIE (ПУЭ)
secţiunea minimală privind stabilitatea la efectul corona pentru LEA-110 kV este de 70 mm 2 [2, tab.1.18;
3, tab.3.7]. Luînd în consideraţie, că la ID-110 kV de tip exterior distanţa dintre conductoare este mai
mică, decît la LEA, şi pentru prezentarea metodei de calcul, facem calcul de verificare.
Descărcarea corona începe la cîmpul electric critic:
0. 299 0 .299
E0=30 .3⋅m 1+
( √0r )
=30 .3⋅0 .82 1+
√ 1. (
21 )
=31.6 kV /cm .

Cîmpul electric maxim la suprafaţa conductorului

0 .354⋅U 0 . 354⋅121
E= = =14 .1 kV /cm
D med 1 .26⋅300
r 0 lg 1. 22 lg
r0 1. 21
,
aici U=121 kV, deoarece la barele centralei electrice se menţine tensiunea 1,1·Unom.
Relaţia de verificare este:
1.07⋅E≤0.9⋅E0 ;
1.07⋅14.1=15.1 kV /cm < 0.9⋅31.6 =28.4 kV /cm.
Aşa dar conductorul AC-300/48 este stabil la efectul corona.

7.2. Părţile conductoare de la bornele 110 kV a transformatorului bloc pînă la barele colectoare
se îndeplinesc din conductoare flexibile. Secţiunea se determină după densitatea economică a curentului
jec =1 A/mm2 tab.7 sau [1, tab.4.5; 2]:
I 620
s ec = norm = =620 mm 2 .
j ec 1

19
 Alegem două conductoare pe fiecare fază AC-300/48, diametrul exterior 24,1 mm, curentul
admisibil 2⋅690=1380 A .
Verificăm conductorul după curentul admisibil
I max =620 A<I adm =1380 A .
Verificarea la acţiunea termică a curentului nu se face, deoarece barele sunt realizate din
conductoare neizolate amplasate în aer liber.
Verificarea la efectul corona se face în mod analogic ex.7.1. În ex. de mai sus s-a demonstrat că pe
suprafața conductorului AC-300/48 nu are loc descărcarea corona.

Tabelul 7 - Densitatea economică a curentului

Tmax, h
Conductor Mai mult de
1000-3000 3000-5000
5000
Conductoare şi bare neizolate:
Din cupru................................................................................. 2,5 2,1 1,8
Din aluminiu........................................................................... 1,3 1,1 1
Cabluri cu izolaţie din hîrtie şi conductoare cu izolaţie din
cauciuc şi polivinilclorură cu miez din:
Cupru........................................................................................ 3 2,5 2
Aluminiu.................................................................................. 1,6 1,4 1,2
Cabluri cu izolaţie din cauciuc şi masă plastică cu miez din:
Cupru........................................................................................ 3,5 3,1 2,7
Aluminiu ........................................................................ 1,9 1,7 1,6
EXEMPLU DE CALCUL 8

Sarcina. Să se aleagă secţiunea cablului în circuitul liniei 10 kV alimentat de la reactorul jumelat

o
(vezi ex.5); Inorm=200 A, Imax=310 A, θ0 =30 C , T max =4500 h . În incinta ID-10 kV cablurile se pozează
în semietajul de cabluri a ID închise.

Rezolvare. Alegem cablu marca ААГ, 10 kV, cu trei conductoare. Dimensionarea cablului se face cu
criteriul densității economice a curentului (jec). Conform tab.7, pentru cabluri cu izolaţie din hîrtie cu miez
din aluminiu și T max =4500 h - jec = 1,4 A/mm2. Determinăm secţiunea economică
I 200
q e= norm = =142. 85 mm2 .
Je 1. 4
Considerăm că condiţiile de montare a două cabluri cu secțiunea 95 mm 2, ААГ-395 cu Iadm,nom=155
A sunt mai simple decît a unui cablu cu secțiunea 150 mm 2. Coeficientul de corecţie la temperatura
aerului se determină din [1, tab. П3.8] kt=0,93 (0 nom =+25C, temperatura adm a cablului din Al adm
=+60C [1, tab. П3.7] și temperatura reală a mediului ambiant din condițiile problemei 0 =+30C)),
atunci curentul admisibil de durată la două cabluri:
'
I adm=k t⋅I adm=0 .93⋅155⋅2=288 . 3 A < I max =310 A ,

de acea mărim secţiunea pînă la 120 mm2 - 2ААГ-3120; I adm=185 A :

I 'adm =0 .93⋅185⋅2=344 .1 A  I max =310 A .
In condiţii concrete, la sarcină maximă de durată, se poate ţine cont de suprasarcina admisibilă a
cablului şi atunci este posibil de a obține o secţiune mai mică.
Verificarea stabilităţii termice. Conform ex. 5 valoarea supratranzitorie a curentului periodic de
sc. după bobina de reactanţă (sc în p.K, fig.5) p,0
I =18.85 kA .
Pe fiecare cablu circulă curentul de sc. 18,85/2=9,43 kA, atunci impulsul termic a curentului de sc este
2 2
B sc =I p, 0 ( t dec +T a )=9 . 43 ( 1. 2+0 . 23 )=126 . 62 kA⋅s .
Secţiunea minimală stabilă termic:

20
 q min=
√ B sc = √126 . 62⋅106 =112.5 mm 2 ,
C 100
1/2
A⋅s
2
unde C=100 mm [1, tab. 3.14, p.192] sau [3, tab. 3.3, p.46].
În aşa fel, se aleg 2 cabluri pe fiecare fază cu secțiunea 120 mm2 -2ААГ-3120.

21
 EXEMPLU DE CALCUL 9

Sarcina. Să se aleagă întreruptorul Q1 şi separatorul QS1 în circuitul generatorului ТВФ-60-2,

care este racordat la barele colectoare BC-10,5 kV, şi întreruptorul Q2 şi separatorul QS2 din circuitul
110 kV a blocului generator-transformator: G3-ТВФ-120-2, T3- ТД-125000/110 (fig.1.1). Curenţii de
sc. sunt prezentați înn tabelul 3.
Rezolvare. Alegerea întreruptorului Q1 şi separatorului
QS1. Curenţii de calcul în regim de lungă durată

P nom 60⋅103
I norm= = =4125 A ;
√ 3 U nom cos ϕnom √ 3⋅10 .5⋅0 . 8
P nom 60⋅103
I max = = =4390 A .
√3 U nom⋅0 . 95 cos ϕnom √3⋅10. 5⋅0 . 95⋅0. 8
Curenţii de sc. de calcul se iau din tabelul 3 (K2):
I p, 0=32.49 kA ; I p , τ =32.49 kA ; is =87.3 kA ; ia ,τ =11.69 kA .
Impulsul termic a curentului de sc (vezi ex.6.1):
Bsc =32. 492 ( 4 +0 .185 )=4417 . 7 kA⋅s .
Se alege din catalog întreruptor cu ulei puţin МГГ-10-5000-45У3 [1, tab.П4.4, р.630]
(маломасляный генераторный горшковый, 10 kV, curentul de rupere 45 kA) (vezi ex.3).
Se alege separator РВР-20-6300 [1, tab.П4.1, р.630] sau [2, tab.5.5, р.266], il,d=220 kA; IT=80 kA;
tT=4 s. Datele calculate şi cele din catalog sunt întroduse în tabelul 9.1.

Tabelul 9.1 – Alegerea întreruptorului Q1 și separatorului QS1

Datele din catalog
Datele calculate Întreruptor МГГ-10-5000- Separator РВК-20-6300
45У3
U reţ =10 kV≤ U nom =10 kV U nom =20 kV
I max =4390 A < I =5000 A
nom
I nom =6300 A
√ 2 I p , τ +ia , τ =√ 2⋅32 . 49+11. 69= √ 2 I rup ( 1+β nom /100 ) =
¿ 57 .64 kA< ¿ √ 2⋅45 ( 1+0 )=6364 kA −
I p, 0 =32 . 49 kA sau< I ld =45 kA −
i s =87 .3 kA < i ld =120 kA ild =220 kA
B sc =4417 . 7 kA 2⋅s< I 2T t T =452⋅4=8100 kA 2⋅s I 2T t T =80 2⋅4=25600 kA 2⋅s

22
 Alegerea întreruptorului Q2 şi separatorului QS2. Curentul de calcul de lungă durată în circuitul
blocului generator-transformator se determină după puterea maximă a generatorului ТВФ-120-2 (125 MVA):
125⋅103
I norm=I max = =656 A .
√3⋅110
Curenţii de scurtcircuit de calcul se iau din tabelul 3 (K1) ţinînd cont de faptul că toate circuitele pe
partea de înaltă tensiune se verifică după curentul de s.c sumar pe bare:
I p,0 =14 .18 kA ; I p ,τ =13. 67 kA ; i ş =34 ,56 kA ; ia , τ =5, 12 kA ;
B s. c =14, 182 ( 0,18+0,14 )=64, 34 kA 2⋅s ( vezi ex . 4 ).
Se alege din catalog [1, tab.П4.4, р.630] întreruptor cu ulei mult tip У-110-2000-40У1 (seria
„Ural”, 110 kV, Inom=2000 A, curentul de rupere - 40 kA). Dispozitivul de acţionare ШПЭ-44У1. Se
alege din catalog separator de tip РНДЗ-110/1000У1 (separator de tip exterior cu 2 coloane izolante, cu
cuţite de legare la pămînt, Unom=110 kV, Inom=1000 A). Sistemul de acţionare este de tip ПР- У1.
Toate datele calculate şi cele din catalog sînt introduse în tabelul 9.2.

Tabelul 9.2 - Alegerea întreruptorului Q2 și separatorului QS2

Datele calculate Datele din catalog
Întreruptor У-110-2000-40У1 Separator РНДЗ-110/1000У1
U ins=110 kV= U nom =110 kV U nom =110 kV
I max =656 A< I nom=2000 A I nom =1000 A
√ 2 I p ,τ +ia ,τ =√ 2⋅13 . 67+5 .12= √ 2 I rup ( 1+β nom /100 ) =
¿24. 45 kA< ¿ √ 2⋅40 ( 1+20/100 )=67. 9 kA −
I p,0 =14 .08 kA< I ld =40 kA −
is =34. 24 kA< i lld =102 kA ild =80 kA
B sc =63 . 44 kA 2⋅s< I 2T t T =402⋅3=4800 kA 2⋅s I 2T t T =31.5 2⋅3=30000 kA 2⋅s

EXEMPLU DE CALCUL 10
Sarcina. Să se aleagă transformatorul de curent TA1 şi tensiune TV pentru conectarea aparatelor
de măsură în circuitul generatorului ТВФ-60-2, conectat la barele colectoare 10,5 kV (fig.10). Valorile
curenţilor de sc. se iau din tab.3 (K2).
Rezolvare. Aparatele de măsură necesare se extrag din tabelul 4.11 [1, p.362], schema de conectare
a aparatelor este prezentată în fig.10. Aşa cum circuitul de la bornele generatorului pînă la peretele sălii
de mașini este realizat din conductoare ecranate ТЭКН-20/7800, atunci se alege transformatorul de curent
de tip ТШВ15-6000-0,5/10Р [1, p.632, tab.П4.5]; I1nom=6000 A, I2nom=5 A, r 2 nom=1.2 Ω ; ,
S 2nom 30
= =1 . 2 Ω
k ter =20 ; t ter=3 s , S =30 VA (r = I 22nom 5 2 ) în clasa de precizie 0,5 . Compararea
2nom 2nom
datelor calculate şi cele de catalog se prezintă în tabelul 10.2.
Pentru verificarea transformatorului de curent după sarcina secundară, folosind schema din fig.10 si
datele de catalog a aparatelor de măsură [1, p.635, tab.П4.7], se determină sarcina pe faze pentru cel mai
încărcat transformator TA1 (tabelul 10.1).
Din tabelul 10.1 se vede, că fazele cele mai încărcate a transformatorului de curent sunt A şi C.

Tabelul 10.1 - Sarcina secundară a transformatorului de curent

Aparat Tipul Sarcina pe faze, VA
A B C
Wattmetru Д-335 0,5 - 0,5
Varmetru Д-335 0,5 - 0,5
Contor de energie activă САЗ-И680 2,5 - 2,5
Ampermetru de înregistrare Н-344 - 10 -
23
 Wattmetru de înregistrare Н-348 10 - 10
Wattmetru Д-335 0,5 - 0,5
Total 14 10 14
Rezistenţa totală a aparatelor
S apar 14
r apar = = 2 =0 . 56 Ω .
I 22 5

TA2 W var Wh A W V Hz V W Hz

PW PVA PI PSA PSF PSV PF PV PW PF

TA1

UP UQ

TV
c
b
a

PA PA PA

TA3

Fig. 10 - Schema de conexiune a aparatelor de măsură

Rezistenţa contactelor cont
r =0,1 Ω pentru numărul aparatelor ce depăşeşte 3.
Rezistenţa conductoarelor
r cond =r 2 nom −r apar −r cont =1.2−0.56−0.1=0.54 Ω .
Pentru conectarea aparatelor de măsură se foloseşte cablu de control cu miez din aluminiu, lungimea
orientativă 40 m [1, p.375], înfăşurările transformatorului de curent sunt conectate în stea complectă, de
aceea lcalc=l [1, p.374, fig.4.106 в], atunci secţiunea va fi
ρlcalc 0 . 0283⋅40
q= = =2. 1 mm2 .
r apar 0 .54

24
 Alegem cablu de control АКРВГ cu secţiunea 4 mm2.
Recalculăm rezistenţa cablului:
ρ⋅l calc 0 .0283⋅40
r cond = = =0 , 283
q 4 .
r 2 nom=r ap +r c +r cond=0 ,56+0,1+0 , 283=0 ,943 Ω .

Tabelul 10.2 – Alegerea transformatorul de curent

Datele din catalog
Datele calculate
ТШВ15-6000-0,5/10Р
U ins=10.5 kV<¿ ¿I max=4558 A< U nom =15 kV
is =87.3 kA I nom=6000 A
nu se verifică
B sc =4417.7 kA 2⋅s< 2 2
( k ter Inom ) t T =( 20⋅6 ) ⋅3=43200 kA⋅s
r 2=0.943 Ω< r 2 nom=1. 2 Ω

În circuitul conductoarelor ecranate ТЭКН-20/7800 este conectat transformatorul de tensiune

tip ЗНОЛ.06-10У3. Se verifică după sarcina secundară. Calculul sarcinii înfăşurărilor transformatorului
de tensiune este realizat în tabelul 10.3.
Sarcina secundară
S ¿
2 ∑ ¿ = √ P2 +Q2 = √ 712 +9 .72 =71. 65 VA .
Transformatorul monofazat ЗНОЛ.06-10У3 are puterea nominală 75 VA în clasa de precizie 0,5,
S2 ¿
necesară pentru conectarea contoarelor. În aşa fel, ∑ ¿ =71. 65<S nom=3⋅75=225 VA
,
transformatorul de tensiune va lucra în clasa de precizie aleasă.

Tabelul 10.3 - Sarcina secundară a transformatorului de tensiune

S a unei Consumul de
Numărul Numărul
Aparat Tipul înfăşurări cosφ sinφ putere comună
înfăşurărilor aparatelor
VA P, W Q, VA
Voltmetru Э-335 2 1 1 0 1 2 -
Wattmetru Д-335 1,5 2 1 0 2 6 -
Varmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 -
Indicator de putere Е-829 10 - 1 0 1 10 -
activă
Indicator de putere Е-830 10 - 1 0 1 10 -
reactivă
Contor de energie И-680 2W 2 0,38 0,925 1 4 9,7
activă
Wattmetru de Н-348 10 2 1 0 1 20 -
înregistrare
Voltmetru de Н-344 10 1 1 0 1 10 -
înregistrare
Frecvenţmetru Э372 3 1 1 0 2 6 -

Total 71 9,7

Bibliografie

1. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. – М:,

25
Энергоатомиздат, 1987, 648 с.
2. Hеклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектрирования. – М:, Энергия, 1989, 608 с.
3. Dobrea I. Îndrumar metodic pentru elaborarea proiectului de an la disciplina partea electrică a
centralelor. Chişinău, U.T.M.,2007.- 90 p.

26