Cuprins :

Capitolul 1..............................................................................pag.4
Generalitati............................................................................pag.4
Capitolul 2..............................................................................pag.5
Masurarea energiei electrice in
circuite de current continuu……………………...........pag.5
Capitolul 3.................................................................................pag.10
Masurarea energiei electrice in
circuite de current alternative........................................pag.10
a) Contorul de inductie monofazat.......................pag.10
b) Contoare trifazate .............................................pag.15
Capitolul 4..................................................................................pag.17
Norme de protectia munci(NTS si PSI).................................pag.17
Bibliografie....................................................................pag.19

1
Capitolul 1

GENERALITĂȚI

Energia electrica este integrala puterii electice consumata de un receptor într-un

interval de timp.

In consecinta aparatele care masoaraenergia electrica trebuie sa aiba un

dispozitiv wattmetric de masurare a puteri si un mechanism pentru integrarea
energilor elementare corespunzatoare acestei puteri .Astfel de aparate sunt
contoarele.

Dupa marimea masurata se deosebesc contoare de energie activa,de energie

reactiva si de cantitatea de electricitate.Dupa principiul de functionare se
deosebesc contoare electrodinamice ,de inductie ,magnetoelectrice si
electronice.Cele mai utilizate sunt : contoarele electrodinamice si de inductie.

2
Capitolul 2

1. MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN CIRCUITE DE

CURENT CONTINUU

Masurare enegiei electrice in circuite de curent continuu se face in general

cu contoare de tip electrodinamice.
Contorul elecrodinamic (fig.7-1)este asemanator cu wattmetrul electodinamic in
ceea ce priveste principiul de functionare si constructia sa. Deosebirea
constructiva dintre ele consta in faptul ca la contorul ungiului de rotatie al
echipajului mobil nu este limitat, acesta purtandu-se roti continuu in acelasi
sens,datorita absentei arcurilor spirale. Lipsesc de asemenea acul indicator si
scara gradata ,in locul acestora contorul fiind prvazut cu un mecanism inegrator
si o trasmisie cu melc.
Contorul electrodinamic consta dintr-o bobina fixa(bobina de curent),formata
din dou jumatati identice (1) intre care se gasest bobina mobila(2)(bobina de
tensiune) construita ca un rotor de motor , care insa nu contine fier,forma
spirelor mentinandu-se prin propria rigiditate a conductoarelor de cupru.De
obicei bobina mobila este alcatuita din trei parti, legate electric intre ele in
triunghi,deoarece in felul acesta se realizeaza o rotatie mai lenta a sistemului
mobil.
Aducerea curentului la bobina mobilase face prin intermediul
unui colector (3),pe care calca doua perii de argint(4),cu frecari foarte
reduse .Bobina mobila este montata pe un ax vertical (5)pe care mai este fixat un
disc usor de aluminiu(6).Discul se roteste intre poliiunui magnet

3
permanent(7) ,creand astfel cuplul de franare.Axul aparatului angreneaza,prin
intermediul transmisiei cu melc(8),cu un mecanizm integratoriu al numarului de
rotatii executat de sistemul mobil.
Intre disc si bobinele contorului se gaseste un ecran(10),de otel ,care impedica
patrunderea fluxului magnetului permanent in campul bobinelor ceea ce ar fi
fost o sursa suplimentara de erori.
Bobina de curent se leaga in circuit in serie ,fiind astfel parcursa de curentul de
utilizare I . Bobina de tensiune ,montata in serie cu o rezistenta aditionala Rad si
o alta bobina de compensare (11),se leaga in paralel in circuit,fiind astfel
alimentata cu tensiunea retelei U. In acesta prin cele doua bobine trec curentii :

(7-1)

In care : RB- este rezistenta bobinei mobile ;

R - rezistenta bobinei de compensare;
C

4
 R – rezistenta aditionala ;
ad

R=Rb+Rc+ad- rezistenta totala a circuitului de tensiune ;

E- tensiunea contraelectromotoare indusa in infasurarea bobinei
mobile , datorita rotatiei sale in campul magnetic si care , fiind mult mai mica
decat U,se poate neglija.
Curentul I2 Din circuitul bobinei mobile se ramnifica in cele trei infasurari
decalate in spatiu cu cate 120 de grade si creeaza prin interactiunea cu fluxul Ф1
dat de curentul I1 din bobinele fixe cate un cuplu activ care depinde de unghiul
de rotatie al bobinei mobile aproximativ dupa o sinusoida.Cuplu activ rezultant
fiind suma celor trei cupluri sinusoidale , decalat cu cate 120 de grade ,variaza
foarte putin cu unghiul de rotatie avand o valoare aproape constanta :

(7-2)
Sub actiunea acestui cuplu sistemul mobil se pune in miscare .Discul de
aluminie rotindu-se in intrefierul magnetului permanent, se induc in el curenti de
inductie Im (turbionari) care interactionand cu fluxulФm al magnetului permanent
,creeaza un cuplu de franare Mf .Avand in vedere ca curentii turbionari sunt
proportionali cu fluxulФm al magnetului permanent este constant,rezulta
urmatoarea expresie pentru cuplu de franare :

(7-3)

Daca se neglijeaza frecarea in lagare ,cand cuplu activ si cuplu de franare

devin egale (Ma=Mf) ,sistemul mobil se roteste cu o viteza de regim
uniforma .Aceasta viteza,asa cum rezulta din egalitatea expresiilor (7-2)si (7-3)
a celor doua cupluri,este proportionala cu puterea consumata de receptor :

(7-4)
Integrand aceasta egalitate pentru un interval de timp t,se obtine valoarea
energiei consumata de receptor :

(7-5)
care este proportionala cu numarul de rotatii N efectuate de disc in timpul t.
Factorul de proportionalitate C este o marime aproximativ constanta pentreu
fiecare contor si poarta denumirea de constanta reala a contorului.Intrucat viteza

5
de regim a contoarelor este relativ mica (1-2rot/s) constanta C are valoarea
subunitara ,din care cauza in practica se utilizeaza valoarea inversa a acesteia :

care se numeste constanta nominala a contorului si reprezinta numarul de rotatii

ale sistemului corespunzator unitatii de energie consumata.
Din relatia (7-5) rezulta ca masurarea energiei consumare intr-un circuit se
reduce la numararea rotatiilor discului contorului in intervalul de timp
corespunzator.Aceasta masurare este realizata de macanizmul integrator.

Aceasta consta dintr-o serie de rotii dintate si role marcate cu cifre de la 0 la

9(fig.7-2). Rorele sunt cuplate intre ele astfel incat la rotirea completa a
uneia ,cea din vecinatate se rotaste cu 1/10 dintr-o rotatie .Doar una din role si
anume cea care indica unitatile ,este cuplata in permanenta cu axul
discului ,celelalte role fiind decuplate unele de altele .
La deducerea relatiei (7-5)dintre energia consumata si numarul de rotatii
efectuate de contor ,s-au neglijat frecarile axului in lagare, a periilor pe colector
si in mecanismul integrator,care influienteaza indicatiile contorului in special in
cazul sarcinilor mici .Pentru micsorarea acestei influiente (si deci a erorilor)
cuplul datorita frecarilor este compensat printr-un cuplu activ suplimentar,
produs de o bobina de compensare 11(fig.7-1) prevazuta in circuitul bobinei de
tensiune.Pozitia acesteia se poate regla fata de bobina mobila astfel incat cuplul
de compensare sa fie egal cu cuplul de frecare .Compensarea perfecta nu se
poate obtine pentru toate sarcinile,deoarece cuplul activ suplimentar este
constant indiferent de sarcina,pe cand cuplul de frecare creste cu viteza

6
discului,adica cu sarcina.Din aceasta cauza ,contorul electrodinamic are o
eroare,a carei valoare este apreciabila in cazul sarcinilor mici

Cuplul de compensare a frecarilor este proportional cu patratul tensiunii.La

crestera tensiunii,aces cuplu poate depasi cuplu de frecari si astfel contorul
porneste in gol,inregistrand energie fara ca receptorul sa consume.Pentru
evitarea acestui fenomen ,pe axul discului este fixata o sarma de fier(12).
(fig.7-1) care in momentul cand se apropie de magnetul permanent este atrasa de
aceasta si discul se opreste.

Contoarele electrodinamice ,ca orice dispozitiv electrodinamic sunt

influientate de variatiile temperaturii mediului inconjurator si ale tensiunii si
de campurile magnetice exterioare.

Contoarele electrodinamice se pot folosi atat in curen continuu cat si in

curent alternativ ;in practica insa se utilizeaza exclusiv in curent continuu.

Contoarele se monteaza in circuit in acelasi mod ca si wattmetrele ,cu

bobina de curent in serie si bobina de tensiune in paralel cu receptorul(fig.7-1).

Datele caracteristice ale unui contor sunt :tensiunea,curentul si frecventa

nominala,curentul de suprasarcina ,constanta nominala ,clasa de
precizie ,consumurile proprii ale circuitelor sale si sensibilitatea(curentul minim
pentru care discul incepe sa se roteasca ;de obicei acesta este egal cu 0,3-0,5%
din curentul nominal).Contoarele se fabrica ,in general,pentru curentii nominali
pana la 100A si tensiuni nominale pana la 650V.

7
Capitolul 3

MĂSURAREA ENERGIEI ELECRICE ÎN CIRCUITE DE CURENT

ALTERNATIV

Pentru masurarea energiei active in circuitele de curent alternativ se folosesc

exclusiv contoarele de inductie monofazate sau trifazate ,dupa felul circuitului.

a) Contorul de inducție monofazat.

Contorul de inductie are aceeasi constructie si functionare ca si wattmetrul

de inductie cu camp de fuga si trei fluxuri. In figura (7-3) este reprezentata
constructia si modul de conectare la retea a contorului de inductie de tip
tangential .Electromagnetul (1) denumit si electromagnet de curent ,este legat in
serie cu receptorul de energie,iar electromagnetul(2),denumit de tensiune ,in
paralel cu acesta .Dispozitivul de masurat nu are arcuri spirale pentru producerea
cuplului rezistent,in scimb este prevazut cu un magnet permanent(3),al carui
camp ,interactionand cu curentii turbionari indusii in discul (4),creeaza cuplul de
franare.

8
Diagrama fazoriala a contoarului de inductie,cum si expresia cuplului activ
coincide cu cele ale wattmetrului de inductie.in consecinta cuplul activ al
contorului este proportional cu puterea P consumata de receptor.

Cuplu de franare Mf creat la fel ca la contorul electrodinamic are expresia

analoga cu a cuplului acestuia :

Planga cuplul de franare Mf , in contorul de inductie mai actioneaza doua

cupluri de franare suplimntare datorita interactiunii dintre fluxurile Ф1 si ФU
si curentii turbionari produsi in disc de fiecare din aceste fluxurii ; expresia
acestor cupluri este analoga cu cea a cuplului Mf (relatia 7-7) :

9
Cuplul de franare toal este suma celor trei cupluri :

Cuplul cu franare suplimentar Mf datorita fluxului ФU este practic constant si

de el se tine seama la reglarea pozitiei magnetului permanent(surubul 5 din
fig.7-3).Cuplul Mf datorita fluxului Ф1 creste cu patratul fluxului,devenind
deosebit de mare la suprasarcini.Pentru reducerea erorilor cauzate de acest cuplu
se monteaza pe electromagnetul de curent(pozitia 1,fig.7-3) un sunt
magnetic ,care ,la sarcini mici ,este nesaturat ,neinfluientand variatia practic
proportionala a fluxului Ф1 sa creasca mai mult decat proportional u curentul I ,
surplusul de curent activ compensand cuplul de franare M f .In acest fel cuplurile
de franare suplimentare fiind compensate se pot neglija si astfel cuplul de
franare total va fi :

(7-10)

Cand discul se roteste cu viteza de regim uniforma,la fel ca si la contorul

electrodinamic,numarul de rotatii efectuat intr-un interval de timp t este
proportional cu energia consumata de receptor in acest interval de timp :

(7-11)

Pentru ca aceasta proportionalitate sa fie riguroasa,la fel ca si la contorul

electrodinamic ,contorul de inductie este prevazut cu un dispozitiv pentru
compensarea frecarilor in lagarele sistemului mobil si in mecanismul integrator,
de care nu s-a tinut seama la deducerea expresiei(7-11).

Dispozitivul de compensare produce un cuplu suplimentar MC prin

traversarea discului de catre doua fluxuri decalate in timp si spatiu. Aceste
fluxurise obtin prin crearea unei nesimetri a fluxuluielectromagnetului de
tensiune cu ajutorul unei spire din material nemagnetic asezata asimetric pe
pol(fig.7-4,b) ,sau a unei piese feromagnetice (surubul reglabil din otel 6 din
fig.7-3) plasata asimetric langa pol (fig.7-4,c) .

10
 Cuplul de compensare Mc are sensul de la fluxul defazat inainte ФU1 la
cel defazat in urma ФU2 (fig.7-4) , valoarea sa variindu-se prin reglajul
nesimetriei fluxurilor .Pentru tensiune si frecventa constanta ,cuplul de
compensare este constant ,indiferent de sarcina . Ca urmare ,dat fiindca cuplul
de frecari creste cu sarcina ,nu se obtine o compensare perfecta pentru toate
sarcinile.

Penru sarcini micii cuplul de compensare este mai mare decat cel de
frecare ,din care cauza discul se poate roti in gol. Pentru oprirea mersului in gol
contorul este prevazut cu o placuta de franare (7) (fig.7-3) fixata pe miezul
electromagnetului de tensiune ,care ,fiind magnetizata de aceasta ,atrage si retine
pe loc cand ajunge in dreptul sau o lameta de otel(8) prinsa pe axul sistemului
mobil.

Contorul de inductie , ca orice dispozitiv de masurat de inductie ,este

influientat de temperatura mediului inconjurator, de variatia frecventei si
tensiunii.

Variatia temperaturii produce modificarea rezistentei discului ,a fluxului

magnetului permanent si a rezistentei boinei de tensiune .Modificarea rezistentei
discului practic nu are efect asupra indicatiilor, deoarece produce variatia in
aceeasi masura a cuplurilor active si de franare . Scaderea fluxului magnetului
permanent cu cresterea temperaturii produce oarecare erori pozitice care se pot
compensa cu sunturi termomagnetice dispuse pe magnetul permanent . Variatia
rezistentei bobinei de tensiune modifica unghiul de defazaj β dintre tensiunea U
si fluxul ФI ,ceea ce duce la eroei suplimentare .

11
 Variatia tensiunii produce variatia cuplului de franare suplimentar datorat
fluxului ФU ,a cuplului de compensare a frecarilor si a defazajului dintre
fluxurile ФU si ФI care insa au o influienta foarte mica asupra indicatiilor.
Variatia frecventei are,de asemenea ,o influienta neglijabila.
In afara de acesti factori, indicatiile contorului de inductie mai sunt
influientate de nerealizarea exacta a defazajului β=90+ αI intre tensiune U si
fluxul ФU , de compensare incompleta a cuplului de frecare ,de
neproportionalitate perfecta intre fluxuri si curentii care ii produc si de existenta
cuplurilor suplimentare de franare ,in special a celui datorat fluxului ФI care
creste cu sarcina .Daca aceste influiente nu sunt compensate printr-un reglaj
corenspunzator pot produce erori importante .

Clasele de precizie ale contoarelor sunt 2,5 si 2 pentru utilizarea in

tarifarea energiei electrice si 1 pentru laborarea si verificari uzinale.

Consumul propriu al contoarelor este 0,5-3W (2-12VA),fiind mai mic

pentru bobinele de curent decat pentru cele de tensiune .Curentulde pornire este
0,3-0,5% din curentul nominal.

Contoarele de inductie monofazate se monteaza in circuit cu

electromagnetul de curent in serie si electomagnetul de tensiune in paralel cu
receptorul(fig.7-5,a). Daca curentul si tensiunea circuitului depasesc valorile
nominale ale curentului si tensiunii contorului,aceasa se monteaza indirect in
circuit prin intermediul transformatoarelor de masurat(fig.7-5,b).

12
 b) Contoare trifazate .

Energia elecrica activa in circuitele trifazate se masoara cu contoare

monofazate sau trifazate .In primul caz, utilizat mai rar, se folosesc doua sau trei
contoare monofazate, montate dupa schema celor doua (fig.7-6) ,respectiv trei
wattmetre la masurarea puterii active ,energia totala obtinandu-se prin insumarea
energiilor inregistrate de fiecare contor separat.

Contoarele trifazate reunesc intr-un acelasi aparat doua sau trei

dispozitive de masurat monofazate (comportand fiecare cate un electromagnet
de curent si unul de tensiune )ale caror cupluri active actioneaza asupra aceluiasi
ax, astfel incat cuplul activ total este proportional cu puterea activa trifazata ,iar
contorul masoara energia activa totala trifazata.

In circuitele trifazate fara conductor neutru sunt utilizate contoare cu

doua dispozitive de masurat care actioneaza fie separat asupra cate unui disc
fixat pe un acelasi ax ,fie asupra unui disc comun (mai rar ).Cele doua sisteme
active se monteaza in circuit dupa schema celor doua wattmetre (fig.7-7,a).

13
 In circuitele trifazate cu conductor neutru se utilizeaza contoare cu trei
dispozitive de masurat montare dupa schema celor trei wattmaetre(fig.7-8,a)si
care actioneaza asupra a trei sau doua discuri fixate pe acelasi ax.

In cazul cand curentul sau tensiunea de utilizare depaseste valorile

nominale pentru care se construiesc contoarele,acestea se monteaza in circuitele
de masurare prin intermediul transformatoarelor de masurat(fig.7-7,b)si(fig.7-
8,b).

14
 La executarea montajelor contoarelor atat direct, cat mai ales prin
intermediul transformatoarelor de masurat ,trebuie urmarita realizarea corecta a
schemei ,excluzandu-se posibilitatiile de conexiune gresite,care introduc erori
greu de detectat dupa punerea in functiune a instalatiei.

15
Capitolul 4

NORMELE DE PROTECȚIE A MUNCII (N.T.S si P.S.I)

Măsuri privind construcția aparatelor

Masurile constructive care se i-au se impart in mai multe categorii :

- Protectia inpotriva electocutarii prin asigurarea izolatiei,ata a pieselor

de manevra ,cat si a celorlalte piese metalice cu care operatorul poate veni
accidental in contact. Piesele de manevra trbuie sa fie din material izolat sau
inbracate in material izolant,iar piesa metalica pe care actioneaza piesa de
manevra trebuie sa fie izolata fata de partile sub tensiune ,respectandu-se
distantele de strapungere si conturnare stabilite de norme .Cadru metalic al
aparatului trebuie sa fie prevazut cu surub de punere la pamant ,iar zona din
jurul surubului trbuie sa fie cositorita si sa ramana nevopsita pentru a se asigura
un contact electric bun al conductorului de legare la pamant.
Pentru mai multa siguranta inpotriva electocutarii,este recomandata
folosirea tensiunii nepericuloase de 24 V in toate circuitele de comanda.
Aparatele care nu sunt montate in incaperi speciale trebuie sa fie inchise in
carcase . In locurile umede ,cu pericol mare de electocutare ,carcasele trebuie
san nu poata fi deschise de personal necalificat ;ele trebuie sa fie prevazute cu
suruburii necesitand chei speciale (de exemplu: suruburi cu cap triunghiular )sau
cu blocaje care san nu permita deschiderea capacului decat dupa ce
intrerupatorul interior a fost scos de sub tensiune .
- Protectia inpotriva actonarii accidental a aparatelor prin prevederea
butonului de comanda cu inele de protectie .Pentru evitarea comenzilor
grsite , indicatiile butoanelor trebuie sa fie foarte clare ,eventual cu
imagini sugestive .
- Protectia inpotriva manifestarilor exterioare ale inreprinderii
curentilor: flacari ,gaze fierbinti,gaze ionizate etc. Pentru aceasta ,carasele de
protectie trebuie sa rezidite la presiunea gazelor produse la intreruperea
curentului corespuzator capacitatii de rupere,iesirea gazelor fierbinti trebuie sa
fie orientate numai in sus , in afara zonei in care s-ar putea gasi mana sau fata
operatorului.

16
Măsuri privind exploatarea aparatelor
Masurile care trebuie luate in exploatare se impart in :
- masuri care trebuie luate la monterea aparatelor ;
- masuri care trebuie luate in cursul exploatarii;
La montarea aparatelor este necesar:
- sa se verifice concordanta dintre parametrii instalatiei si datele
marcate pe aparat sau inscrise in catalogul produsului ;
- sa se verifice izolatia aparatului si functionarea lui corecta ;
- sa se fixeze bine aparatele pe panou sau pe perete ,sa se etanseze
corect .
- trecerile conductoarelor ,sa se inchida bine capetele ,sa se
respecte distantele minime prevazute in instructiuni fata de alte aparate si in
special in partea superioara fata de alte piese puse la pamant sau sub tensiune.
- sa se instruiasca personalul asupra modului de deservire
marcandu-se explicit butoanele si manetele de comanda si afisandu-se
principalele indicatii privind actionarea masinii si in special actiunile
periculoase care trebuie evitate .
In exploatarea aparatelor este necesar :
- sa nu se intervina la aparate decat dupa ceau fost sigur scoase
complet de sub tensiunea ,de la intreruptorul sau separatorul din amonte .La
acesta trebuie atarnata o tablita cu textul ‘‘ Atentie ! Se lucreaza pe linie ’’ ;
- orice manevra la aparatele deschise trebuie facuta cu mana
protejata cu manusa electroizolanta de cauciuc si cu fata ferita printr-o masca
sau un paravan .
ATENTIE ! Inchiderea este mai periculoasa decat deschiderea nu
uitati ca puteti pe un scurtcircuit.

17
 BIBLIOGRAFIE

1) EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA -BUCURESTI, 1969

« APARATE SI METODE DE MASURARE SI CONTROL »

2) CONSTANTIN P. BARCA –GALAREANU « ELECTRICA

INDUSTRIALA » -E.D.H.-BUC. 1976

3) DAMACHI E.TUNISOIA –ELECTRONICA E.D.P.-BUC. 1979

4) INTERNET « ELECTOTEHNICA SI AUTOMATIZARII »

18