FUNCȚIONAREA D.P.D.V.

ENERGETIC A CIRCUITELOR DE CURENT

ALTERNATIV
Energia electrică consumată de un receptor alimentat de curent alternativ în timpul unei perioade T este:

W=P∙T

Pentru un interval de timp Δt mult mai mare decât perioada T, energia consumată W de o porțiune de
circuit parcursă de curent alternativ este egală cu produsul dintre puterea medie consumată P și acest
interval de timp.

W = P ∙ Δt

Unitatea de măsură pentru energia electrică în SI este:

[W]SI = J (joule)

Energia electrică consumată de instalația electrică casnică este măsurată cu ajutorul unui contor electric,
în kiloWattoră
(1 kWh = 3,6 ∙ 106 J).

🔦 Observație

Contorul electric funcționează pe baza curenților Foucault. Când prin bobina tensiunilor trece curentul electric
alternativ de la rețea, ea produce un câmp magnetic variabil în timp, care induce în discul de aluminiu al
contorului curenți Foucault. Acești curenți, numiți și curenți turbionari, iau naștere prin fenomenul de inducție
electromagnetică în piesele metalice aflate în mișcare într-un câmp magnetic.

APLICAȚII ÎN TEHNICĂ ALE CIRCUITELOR DE CURENT ALTERNATIV

I.TRANSFORMATORUL
Transformatorul a fost descoperit în anul 1891 de Nikola Tesla. Inventarea transformatoarelor a făcut
posibilă transportarea energiei electrice la distanţă, de la centrale la consumatori.
În centralele electrice, tensiunea produsă de alternatoare este cuprinsă între 6-20 kV. Pentru a putea fi
transportat fără pierderi mari de energie (sub formă de căldură), curentul electric alternativ, produs de centrala
electrică, este transformat imediat într-un curent de tensiune foarte mare, de ordinul 150 kV şi intensitate mică.
Această transformare se face cu ajutorul transformatoarelor ridicătoare de tensiune.
Transportul curentului se face prin conductoare aeriene din cupru sau aluminiu, lungi şi groase, pentru
că au rezistenţa scăzută şi astfel se pierde mai puţină energie prin efect termic.
La locul unde sunt utilizatorii, curentul se transformă din nou, pentru utilizatorii industriali (fabrici şi
uzine) se micşorează tensiunea la 380 V şi pentru consumatorii casnici la 220V, ca să nu fie foarte periculos.
Aşadar, rolul principal în transportul curentului electric la distanţă, de la centrale la consumatori îl au
transformatoarele (ridicătoare şi coborâtoare de tensiune).

II.GENERATOARE ELECTRICE
Principiul generatorului de curent alternativ monofazat (alternatorul)
Alternatorul are două părți principale:
- rotorul care se rotește și produce câmp magnetic inductor;
- statorul, care este partea fixă, este indusul. El este format din bobine cu miez feromagnetic, în care se
induc t.e.m. alternative.
Armătura statorului realizată din tole de oțel electrotehnic (feromagnetic) poartă bobinajele, legate în serie și
bobinate alternativ când într-un sens, când în altul.
În cadrul circular al indusului (statorul – partea fixă) există săpate canale în care sunt îngropate conductoarele
ce se leagă între ele, astfel încât curenții induși să se adune. La sfârșit rămân două capete libere ale
conductoarelor care reprezintă bornele de livrare în circuitul exterior.
În interiorul armăturii cilindrice a statorului se află dispus coaxial rotorul format din electromagneți în număr
par, egal cu numărul bobinelor din stator. Polii electromagneților alternează.

Prin rotirea inductorului, polii săi creează fluxuri magnetice variabile sinusoidal prin bobinele statorului în care
se induc tensiuni electromotoare.
Frecvența t.e.m. alternative a unui generator monofazat este:

unde:
p este numărul de perechi de poli
n este turația cu care se rotește inductorul în rot/min

🔦 Observație
Un mare dezavantaj al alternatorului monofazat este legat de interacțiunea dintre curentul indus și câmpul
magnetic creat de inductor (rotor-partea mobilă), având drept consecință trepidația rotorului de câte ori curentul
indus atinge valoarea maximă. Acest dezavantaj este înlăturat prin folosirea unui generator de curent trifazat.

Principiul generatorului de curent alternativ trifazat

Se numește sistem trifazat simetric sistemul compus din trei circuite generatoare de curent alternativ, de
aceeași frecvență, ale căror t.e.m. au valori efective egale și diferențe relative de fază egale între ele 2π/3
radiani (sau 2π/3ω = T/3 s).
La generatorul de curent trifazat indusul – stator este format din trei bobine dispuse la 120°, una lângă
alta, iar inductorul- rotor este confecționat dintr-o pereche de poli. Înfășurătorile statorului se numesc
faze. Pentru cei doi poli ai rotorului, sunt trei grupe a câte două bobine legate în serie și bobinate
alternat. Fiecare grup constituie un circuit independent generator de curent alternativ.
Cei trei curenți induși în cele trei bobine ale statorului (I1, I2, I3) defazați cu 2π/3 sunt trimiși separat pe circuitul
exterior.

III.MOTOARE ELECTRICE
Motoarele electrice funcționează în curent continuu și în curent alternativ.
Motoarele electrice în curent continuu sunt folosite în tracțiunea electrică la tramvaie, troleibuze,
metrou, locomotive electrice și diesel electrice, locomotive de mină, acționarea unor mașini unelte, a
laminoarelor etc.
Motoarele de curent alternativ sunt de două feluri:
a) motoare asincrone, la care frecvența de rotație a rotorului este mai mică decât frecvența curentului din
stator;
b) motoare sincrone, la care frecvența de rotație a rotorului este egală cu frecvența curentului din stator.
Cele mai utilizate motoare sunt cele asincrone.
Motoarele asincrone monofazate (alimentate de la un alternator) au puteri mici (de la 20 W până la 1000
W), fiind folosite în aparate de uz casnic : uscătoare de păr, frigidere, mașini de spălat, aspiratoare,
ventilatoare, râșnițe, aeroterme etc.
Motoarele asincrone trifazate (alimentate de la un generator trifazat) au puteri mari, fiind folosite în
diferite ramuri industriale: la polizoare, strunguri, poduri rulante, macarale, pompe de apă etc.
Motoare asincrone trifazate de joasă tensiune cu rotorul în scurtcircuit au puteri cuprinse între 0,18 şi 22
KW, cu turaţie nominală de 1500 şi 3000 rot/min.
Construcția motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit (colivie de veveriță):

1-carcasa motorului
2- cutia de borne
3- plăcuța de identificare
4-inel pentru manevrarea motorului
5- înfășurarea statorică
6- rotorul motorului
7- rulmenți
8- axul motorului
9- capace laterale
10- prezoane de fixare a capacelor
11- ventilator
12- capac ventilator

Prin bobinele statorului circulă curentul trifazat primit de la un generator trifazat. Acest curent generează câmp
magnetic învârtitor, care se rotește cu viteză unghiulară constantă.
Câmpul magnetic învârtitor produs de stator induce în conductoarele rotorului t.e.m. care produce curenți
electrici. Acțiunea reciprocă dintre curentul din conductorul rotorului și câmpul magnetic învârtitor produce
forțe electromagnetice, care formează un cuplu de forțe ce rotește rotorul în sensul de rotație a câmpului
învârtitor.
Motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit nu produc scântei, fiind folosite în medii cu pericol de
explozie : industria chimică, petrolieră, minieră etc. Ele au o construcție simplă și robustă, pornește singur din
repaus, gabarit redus, posibilitatea alimentării la rețeaua industrială, randament bun.