Managementul integrat al

pacienţilor cu come diabetice.

DEFINIȚIE

 Coma este o stare de pierdere a conștienței. Coma diabetică este o

complicație amenințătoare de viață a diabetului. Pentru pacienții
cu diabet, o creștere periculoasă a glicemiei (hiperglicemia) sau o
scăderea a glicemiei (hipoglicemia) pot determina coma
diabetică. Pacientul care intra in coma diabetică, este în viață –
dar nu se poate trezi și nu poate răspunde la imagini, sunete sau
alte tipuri de stimulare.
 Lasată netratată, coma diabetică poate fi fatală!
SIMPTOME

 O coma diabetica nu apare de nicăieri. Mai întâi pacientul va

prezenta semne si simptome ale hiper sau hipoglicemiei. 
 Hiperglicemia- dacă nivelul glicemiei este prea mare, pacientul
poate simți:
- sete;
- urinare frecventă;
- gura uscată;
- grețuri;
- varsături;
- dispnee.
 Hipoglicemia - dacă nivelul glicemiei este prea mic, pacientul poate prezenta:
- tremurături și nervozitate;
- oboseală;
- transpirații;
- foame;
- iritabilitate;
- confuzie.
CAUZE

 Extremele glicemice prelungite – glicemia care este ori prea mare

ori prea mcia – pot determina diferite afectiuni, toate putand duce la
coma diabetică.

1. Cetoacidoză diabetică

 Dacă celulele musculare sunt private de energie, organismul poate

raspunde prin metabolizarea grăsimilor stocate. Acest proces
formează acizi toxici cunoscuți ca cetone. Lăsată netratată,
cetoacidoza diabetică poate duce la coma diabetică. Cetoacidoza
diabetică este mai frecventă la pacienții cu diabet de tip I, dar poate
afecta și pacienții cu diabet de tip II sau diabet gestațional.
2. Sindromul hiperosmotic diabetic

 Dacă glicemia este peste 600 mg/dl sau 33 milimoli pe litru, condiția poartă numele
de sindrom hiperosmolar diabetic. Când glicemia crește atât de mult, sângele
devine gros, asemanător unui sirop. Excesul de glucoză trece în urină, fenomen
care declanșează procesul de filtrare care extrage o cantitate foarte mare de apă din
organism. Lăsat netratat, sindromul hiperosmolar diabetic poate determina
deshidratare amenințătoare de viață și pierderea cunoștinței. Sindromul
hiperosmolar diabetic este mai frecvent la pacienții vârstnici cu diabet zaharat de
tip II.
3. Hipoglicemia

 Creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa. În cazuri severe, hipoglicemia

poate determina pierderea cunostinței. Hipoglicemia este mai frecventă la pacienții
care iși injectează prea multă insulină sau sar peste o masă sau gustare. Exercițiile
fizice prea viguroase sau consumul unei cantitati prea mari de alcool pot avea
acelasi efect. Rapiditatea cu care scade glicemia influențează simptomele
hipoglicemiei. Spre exemplu, daca dureaza cateva ore pentru ca glicemia să scadă
cu 50mg/dL, simptomele pot fi minime. Dacă glicemia scade cu aceeași cantitate în
cateva minute, simptomele vor fi mai pronunțate.
Factori de risc

 Orice pacient cu diabet zaharat are risc pentru coma diabetică.

Factorii de risc pentru această condiție care pot duce la coma
diabetica variază. Spre exemplu, cetoacidoza diabetică este mai
frecventă la pacienții cu diabet zaharat tip I.
 Sindromul hiperosmolar diabetic este mai frecvent la pacienții
vârstnici cu diabet zaharat de tip II – în special aceia care nu își
monitorizează nivelul glicemiei sau care nu știu că au diabet.
CONSULTUL MEDICAL

 Coma diabetica este o urgență medicală. Dacă un pacient își

pierde cunoștința, va avea nevoie de altcineva care să sune la
departamentul de urgență.
TESTE ȘI DIAGNOSTIC

 În cazul comei diabetice, diagnosticul prompt

este esențial. Echipa medicală de urgență va
realiza un examen fizic complet si poate întreba
aparținătorii despre istoricul medical. Pot fi
necesare, de asemeni, diferite teste de laborator.

 Medicul poate măsura:

- nivelul glicemiei;
- nivelul cetonelor;
- cantitatea de nitrogen sau creatinină (un produs de
metabolism al creatinei, un constituent important al
TRATAMENT

 Tratamentul de urgență pentru coma diabetică

depinde de prezența hiperglicemiei sau a
hipoglicemiei. Daca nivelul glicemiei este prea
mare, pacientului i se vor administra lichide
intravenos pentru a restabili apa în țesuturi.
Pacientul poate avea nevoie de suplimente de 
potasiu, sodiu, sau cloruri pentru a ajuta celulele
sa funcționeze corect.
 Când lichidele au fost inlocuite, insulina cu
acțiune rapidă poate fi folosita pentru a ajuta
țesuturile să utilizeze glucoza din sânge. De
asemeni, se vor trata infecțiile prezente. Dacă
 PREVENIRE
 Un control zilnic al diabetului poate ajuta la prevenirea comei
diabetice.

 Iată câteva sfaturi de reținut:

-Urmarea planului de alimentație. Gustările consistente și mesele

pot ajuta la controlul nivelului glicemiei.
-Controlul nivelului glicemiei. Testele de sânge frecvente pot spune
pacientului dacă nivelul glicemiei sale este în zona normalului și îl
avertizează în legatură cu creșterile sau scăderile periculoase.
-Administrarea medicației conform indicațiilor. Dacă pacientul
prezintă episoade frecvente de hipo sau hiperglicemie, medicul poate
ajusta dozele sau orele de administrare a insulinei. Medicul poate
recomanda testarea periodică a hemoglobinei glicozilate pentru a