CAP.

V
Maşini sincrone

[Link] generale specifice

maşinilor sincrone
 Motoarele sincrone speciale se caracterizează
prin faptul că între viteza lor de rotaţie şi
frecvenţa tensiunii de alimentare există o relaţie
directă de proporţionalitate;
 Sunt utilizate în instalaţii de automatizări şi
acţionări la care viteza de rotaţie a maşinii se
doreşte a fi menţinută constantă sau direct
proporţională cu frecvenţa de comandă :

2
 nr  60 fs
p
 Regimul de baza în functionarea masinii
sincrone este regimul de generator electric, la fel
cum regimul de motor este cel de baza pentru
masina asincrona.
 Masina sincrona în regim de generator
reprezinta baza economica a producerii energiei
electrice în toate centralele electrice actuale.

3
 În acest regim de functionare masinile sincrone
ating cele mai mari puteri nominale fiind cele
mai mari masini electrice construite de om.
Avantaje regim motor

 Regimul de motor sincron se foloseste mai cu

seama datorita avantajelor fata de motoarele
asincrone:
 randament mai ridicat,

4
  factor de putere mergând pâna la unitate, 
cuplu invariabil cu turatia,  întrefier mai
mare.
 Un alt regim de functionare particular masinii
sincrone este compensatorul sincron, regim în
care axul masinii se învârte în gol, masina
servind la îmbunatatirea factorului de putere al
retelei, compensând energia reactiva consumata
în special de motoarele asincrone alimentate din
retea.

5
 După principiul conversiei energiei,
motoarele sincrone se împart în patru clase:

 Motoare sincrone cu excitaţie electromagnetică;

 Motoare sincrone cu magneţi permanenţi;
 Motoare sincrone cu reluctanţă variabilă; 
Motoare sincrone cu histerezis.
După caracterul alimentării, motoarele
sincrone se împart:

6
 Cu alimentare continuă;
 Cu alimentare discontinuă (prin impulsuri).

7
 După caracterul comenzii, motoarele
sincrone sunt:

 Cu comandă din exterior;

 Cu comutator electronic (autocomandate).

8
 După relaţia de legătură dintre viteza lor de
rotaţie şi viteza de sincronism:

 Normale (viteza de rotaţie egală cu viteza de

sincronism);
 Reductoare (viteza de rotaţie mai mică decât
viteza de sincronism).

9
5.1 Elemente generale specifice
maşinilor sincrone

Maşina sincronă poate funcţiona:

 în regim de generator (în centralele electrice,
pentru producerea energiei electrice sunt
utilizate turbo şi hidrogeneratoare sincrone
trifazate),
 în regim de motor (în acţionarea sarcinilor de
mare putere, la turaţie constantă).
10
 nu funcţioneaza în regim de frână.

11
5.1. Părţile

Statorul:
 fix în raport cu platforma pe care este
poziţionată maşina;
 rol de indus (regim de generator);
 înfăşurare polifazată simetrică, (uzual trifazată).
Rotorul:
 în interiorul statorului aflat în mişcare de rotaţie
şi concentric cu acesta;
 rol de inductor (regim de generator);

12
5.1. Părţile

 construcţia lui este heteropolară;

 înfăşurare de excitaţie alimentată în curent
continuu:
inele – perii (colector) conectate la cutia de borne. 
punte redresoare alimentată de la un generator de
cc.
Rotorul:

13
5.1. Părţile

poli aparenti 60 poli înecaţi

p=1 pereche poli
p=2 perechi poli nr   fs
p

14
5.1.2 Principiul de funcţionare

Regim de generator
 antrenarea rotorului la o turaţie n1 şi existenţa
curentului continuu în înfăşurarea de excitaţie 
producerea unui câmp magnetic constant în
timp (câmp învârtitor)
 indusul (armătura statorică) este parcurs de
fluxul magnetic variabil în timp şi în înfăşurarea
polifazată (trifazată) statorică se induc tensiuni
electromotoare de:

15
5.1.2 Principiul de funcţionare

f1  pn1
Regim de motor
 alimentarea înfăşurării statorice cu un sistem de
tensiuni trifazat, simetric, echilibrat, de frecvenţa
f1, astfel încât curenţii care parcurg fazele să
producă un câmp magnetic învârtitor cu turaţia:

n1  f1/ p
Regim de motor

16
5.1.2 Principiul de funcţionare

 este necesar ca rotorul (cu înfăşurarea de

excitaţie parcursă de c.c.) să se învârtă la
aceeaşi turaţie n1  cuplul electromagnetic care
se formează menţine sincronismul dintre câmpul
învârtitor statoric şi cel rotoric (respectiv rotor) şi
permite transferul de putere activă mecanismului
acţionat.
Regim de motor

17
5.1.2 Principiul de funcţionare

Motorul sincron poate funcţiona doar la

turaţia de sincronism şi nu dezvoltă cuplu de
pornire, deci trebuie pornit indirect până la
turaţia de sincronism.
Tot din acest motiv, maşina sincronă nu
poate funcţiona în regim de frână.

18
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
– a)

Cazul ideal de maşină:

 Maşină sincronă trifazată
 Construcţie simetrică
 Poli înecaţi - (reluctanţă const.)
 Circuit magnetic liniar
Regimul de generator
În înfăşurarea de referinţă statorică se induc:

19
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
- t.e.m. datorate câmpului magnetic inductor,
(produs de înfăşurarea de excitaţie - rotor),
- t.e.m datorate câmpului magnetic de reacţie
(produs de curenţii din stator – doar la funcţ. în
în sarcină ; şi Eo este la mers în gol).
r
d j1LI  jXI
Er w 
dt


d
Ew  j1LI  jXI t.e.m. de autoinductie
20
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
dt
Regimul de generator

U  E0  Er  E RI  E0  jXI  jXI  RI

legea lui Ohm

21
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
Regimul de generator

Xs XX

reactanţă sincronă
Regimul de generator
22
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare

U  E0  jXs I  RI
Regimul de motor

23
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare

U E0  jXsI  RI
– b)

Regimul de generator – cazuri speciale-

24
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
 maşini sincrone cu reluctanţă var. şi cu poli
aparenţi.
În aplicaţii R=0 (se neglijează)

U  E0  jXd Id  jXqIq
Construcţia maşinii este
proiectată pe două axe
după direcţii radiale (în
raport cu geometria
cilindrică a maşinii) şi
25
5.1.3 Ecuaţii şi regimuri de
funcţionare
ortogonale între ele: axa longitudinală (d) şi axa
transversală (q).

axa q axa d

26
5.1.4 Cuplu electromagnetic şi
caracteristica mecanică
– poli aparenţi (caz part. - poli

înecaţi) Pe 3UI cos(UI)  3UI

cos(); unde  (Eo,I)

M 
1 1 1
Pe  3UIq cos 3UId sin  dar :
U cos E0  XdId
U sin  XqIq
27
5.1.4 Cuplu electromagnetic şi
caracteristica mecanică
3UE 3U2  1 1
Pe  Xd 0 sin  2  Xq  Xd sin 2


P 3p E U U2  1 1 
M  e1  2f1  X0d sin  2  Xq  Xd sin
2


28
5.1.4 Cuplu electromagnetic şi
caracteristica mecanică
– poli înecaţi

M  Pe  Pe  mpE0U sin  si Xs  Xd  Xq
1 2n1 2f1Xs unde:
1- viteza unghiulară de rotaţie a câmpului inductor
(respectiv a rotorului); p - numărul de perechi de
poli ai maşinii; f1 - frecvenţa curenţilor prin
înfăşurarea statorică;

29
5.1.4 Cuplu electromagnetic şi
caracteristica mecanică
- unghiul dintre tensiunea de alimentare şi t.e.m la mers
in gol (unghi intern al maşinii = încărcarea în sarcină a
maşinii sincrone).
m – nr. de faze din stator
Caracteristica mecanică a maşinii sincrone
este reprezentată uzual ca dependenţa dintre
cuplul electromagnetic şi unghiul intern .

30
5.1.4 Cuplu electromagnetic şi
caracteristica mecanică

zona de stabilitate

31
CAP.V
Maşini speciale sincrone

[Link] fără perii tip sincron

 Generalităţi

 Fac parte din categoria motoarelor de curent

alternativ fără contacte alunecătoare.
 Motorul fără perii este un motor sincron cu magneţi
permanenţi alimentaţi cu curenţi sinusoidali
printrun convertizor static comandat:
 amplitudinea curenţilor statorici este fixată de un
traductor de turaţie a cărui mărime de intrare este

33
 diferenţa dintre viteza de rotaţie impusă şi cea
măsurată;
 frecventa este dată de un traductor de poziţie.

34
CSF

35
5.2. Construcţie

 Magneţii permanenţi (MP) permit realizarea unor

maşini sincrone de construcţie foarte simplă, fără
contacte alunecătoare şi fără înfăşurări de excitaţie,
de fiabilitate crescută, dimensiuni şi greutate
reduse, preţ de cost scăzut si randament ridicat.
 Aceste motoare cu MP pot fi proiectate să
funcţioneze pentru sarcina nominală rezistivă
(factor de putere unitar) şi chiar capacitivă.
 Se utilizează în acţionări de viteză var. (chimică,
textilă, aparatură medicală, de înregistrare, etc.)

36
5.2. Construcţie

 Construcţia lor este asemănătoare cu a motoarelor

asincrone, prezentând în crestăturile statorului un
sistem mono bi, tri sau polifazat de înfăşurări.
Rotorul prezintă o mare diversitate
constructivă, din care se pot distinge variantele:
în construcţie normală (cu poli aparenţi şi colivie
de pornire - la alimentarea de la reţea), (a);  în
construcţie specială (cu poli înecaţi şi fără colivie
– la alimentarea de la CSF).
 cu poli gheară, (b).

37
5.2. Construcţie

a) b)

38
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
Se porneşte de la modelul motorului sincron
de bază:
 presupus a fi nesaturat (aplicarea superpoziţiei
efectelor fiind valabilă),
 înfăşurările statorice identice sunt defazate la 120
grade electrice între ele şi plasate în crestături de
lăţime infinit mică,
 câmpul în întrefier are repartiţie sinusoidală,
 pierderile în fier se neglijează

39
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
 pe rotor nu există colivii în scurtcircuit (când sunt
alimentate de la
CSF)
d
uA  R1iA  A dt d
uB  R1iB  B dt d
uC  R1iC  C dt
Pentru fluxurile
legate de fiecare
fază în parte, se
poate scrie:
40
 5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
A  LAAiA  LABiB  LACiC 0 cos
 2
B  LBAiA  LBBiB  LBCiC 0 cos 
 3

C  LCAiA  LCBiB  LCCiC 0 cos 4

 3

unde inductivităţile totale şi mutuale sunt:

LAA  LBB  LCC  L1  L0

LAB LBA LAC LCA LBC

LCB L0 cos 2 1L0
3 2

41
 5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic

L1  3 L0 iA 0 cos L1iA 0 cos
A 
 2 

B L1  3 L0iB 0 cos 2 L1iB 0

cos 2
 2   3  3

C L1  3 L0iC 0 cos 4 L1iC 0

cos 4  2   3  3 unde:

0- fluxul total produs de magnetul permanent

plasat pe rotor;

42
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic

L L
L1  1  0- inductanţa sincronă
Ecuaţiile maşinii scrise în coordonate statorice
:(,)

43
 d d
5.2.2
us = RsiModelul
s+ s +matematic
jr s al motorului
us = Rsis +
fără periidt în regim dinamic s dt
(Maşina asincronă)

uuA
usu ju
uuB uC
3
Ecuaţiile maşinii scrise în coordonate rotorice :(d,q)
(ecuatiile lui Park)
i1r i1se j

u1r  u1se j

44
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic

id  icosisin
r
i1  id  jiq
iq isinicos

45
Modelul matematic al maşinilor de
c.a. în regim dinamic
Ecuaţiile maşinii scrise în coordonate: (,)

usd = Rsisd + d dtsd -sq

 d sq 

usq = Rsisq+ dt+sd

46
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic

  + d dtrd -(-r )rq
0= Rrird 

 d rq  0= Rrirq+ dt

+(-r )rd

Ecuaţiile maşinii scrise în coordonate rotorice :

(d,q)

dd

47
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
ud  R1id  q
dt
dq
uq  R1iq  d
dt

dD
0 RDiD 
dt
dQ
0 RQiQ 

48
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
dt
Expresia fluxurilor:
-rotor cu mp pe axa “d” şi colivie

d  Ldid 0  MdiD

q  Lqiq  MqiQ

D  LDiD 0  Mdid

49
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
Q  LQiQ  Mqiq
Cuplul electromagnetic:

m
Te  pdiq
qid  2

50
5.2.2 Modelul matematic al motorului
fără perii în regim dinamic
Ecuaţia de echilibru dinamic:
m J d

pd iq  q id  Tr

2 p dt

51
Cuplul electromagnetic:

d  Ldid 0  MdiD Ld L1 Md q  Lqiq 

MqiQ Lq L1 Mq m

Te  pdiq qid 
2

52
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei
Te  piq0 Ld 
Lqiqid 2
Dacă ms_mp funcţionează alimentate de la
CSF atunci nu sunt prevăzute cu colivie. (iD  iQ 0)
Comanda după câmp a motoarelor fără perii
tip sincron cu magneţi permanenţi presupune
decuplarea prin ortogonalitate a componentelor
de câmp, respectiv de cuplu.
Cel mai eficient mod de orientare este după
fluxul rotoric (fluxul de excitaţie), care necesită
53
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei
realizarea ortogonalităţii dintre fluxul de excitaţie
şi curentul statoric.
i
Condiţia: d 0

54
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei
iq  i1

55
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei

56
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei
Regim staţionar, (mp este pe axa “d” din rotor:

Din u1s  R1i1s  d L i1 1s 0e

 dt
j

U1  R1I1 j1L1I1 j 1 0

Ud  R1Id  XqIq
Uq  R1Iq  XdId 10
unde:
q
57
5.2.3 Comanda motorului sincron fără
perii – reglarea vitezei
U1 Ud  jUq;I1  Id  jI
S  Ldid 0  jLqiq
U1  j1S pentru R1 0
S 0  jLqiq id 0 m

T pi 
e  q 0- analogie cu maşina de c.c.

58
Concluzii

Dacă se neglijează căderile de tensiune :

U1  E1  k  f10

59
U1
 const.
f1

60