Ginecologie-subiecte rezolvate

OBSTETRICA
32. Diagnosticul prezentatiei transverse:
- pozitia fatului in canalul de nastere
-fatul e asezat cu axul sau longitudinal in axul transversal, la stramtoarea superioara fiind trunchiul si cu unul
din umeri situat la extremitatea unui diametru transvers
-capul fetal se afla intr-una din fosele iliace
-astfel sunt 2 puncte de reper: capul sau umarul
-fatul poate fi asezat cu spatele ant sau cu spatele post

In fct de elem de reper, putem avea urm varietati de pozitii:

-acromio-iliaca stanga a umarului stang
-acromio-iliaca dreapta a umarului drept
-acromio-iliaca stanga a umarului drept
-acromio-iliaca dreapta a umarului stang

33. Diagnosticul prezentatiei pelvine:

Partea prezentata, pelvisul fetal se afla la nivelul stramtorii superioare, iar punctul de reper e sacrul. Varietatile
de pozitie sunt:
-prezentatia pelvina completa, atunci cand membrele inf sunt flectate(coapsele flectate pe abdomen si gambele
flectate pe coapse)
-PP decompleta, cand coapsele sunt flectate pe trunchi, iar gambele in extensie pe fata ant a abdomenului
-pp incompleta, cand unul sau ambele picioare pot fi coborate

Varetatii de pozitii sunt:

-sacro-iliaca stanga anterioara
-sacro-iliaca stanga posterioara
-sacro-iliaca dreapta posterioara, sacro-iliaca dreapta anterioara
-sacro-iliaca stanga transversa
-sacro-iliaca dreapta traversa

34. Mecanismele delivrentei. Ingrijiri acordate in periodul III.

Are 2 faze: separarea si expulzia placentei

-in mod normal, placenta ramane atasata de uter pana la expulzia fatului
-odata separarea placentara produsa, sangele se acumuleaza in spatele placentei, iar uterul ascensioneaza spre
abdomen
-incep o serie de contractii uterine inainte de delivrenta placentei, iar uterul devine ferm si globulos
-se efect manevra Brandt: se apasa fundul uterin in jos odata cu aparitia primelor contractii

*se apasa apoi uterul suprapubian, odata cu tractionarea cordonului ombilical si placenta coboara la nivelul
segmentului inferior

*se impinge spre apasare suprapubiana corpul uterin in sus, continuand tractiunea cordonului ombilical si
placenta ajunge la nivelul vaginului si e extrasa printr-o tractiune usoara asupra cordonului

Dezlipirea placentei: uterul devine globulos si ferm, sangerarea vaginala moderata sau oprita brusc, uterul
ascensioneaza, cordonul ombilical coboara

1
35. Placenta normala:

Placenta umana e de tip: deciduat, discoidala, hemocoriala, viloasa

-grosimea la termen e de 20 mm
-greutatea aprox 500g
- in luna IV-a, placenta atinge grosimea ei definitiva 18-21mm, apoi creste decat in suprafata
-din luna a VII-a, cresterea in suprfata devine f lenta, dar nu inceteaza pana la nastere
-in acest timp, in placenta au loc procese de organizare in sensul ca citotrofoblastul sufera o reducere
pronuntata dupa lunile IV si V
-suprafata vilozitatilor placentei materne e f mare
-fibrinoidul si fibrina in placenta sunt substante amorfe, formata inca din stad initiale ale dezvolt intrauterine
-depozitele de fibrina cresc in paralel cu varsta sarcinii si au rol in: rol de schelet de sustinere al placentei,
mentinerea deschisa a ostiilor venelor ce pleaca din spatiul intervilos, bariera imunologica, la nastere stratul
mai abundent favorizeaza dezlipirea de peretele uterin si expulzia ei din uter

36. Placentatia patologica:

-Placenta previa
-Decolarea prematura de placenta normal inserata- abruptio placentae
-Placenta jos inserata

37. Examenul clinic in trimestrul III de sarcina: 28-40 sapt

-se urmareste dezvoltarea armonioasa a sarcinii
-abdomen marit de volum
-pigmentatia e accentuata la fata, sani, linia medianaa a abdomenului si org gen externe
-sanii sunt mariti de volum, turgescenti, la presiune se elimina colostru prin mamelon
-se obs varice si edeme la niv membr inf
-la palparea abd apare o format ovoidala, retinenta
-la palpare se pot simtii: miscarile fetale, volumul acestuia, orientarea, raportul cu bazinul matern, sarcina
multipla
-auscultatia: BCF, FC in medie 140/min, ritm, tonalitate
-exam vaginal digital: exam perineu, col, segm inf, prezentatia, canalul dur
-obiectivele ecografiei: esti varstei gestationale, anomalii anatomice fetale, event malformatii, restrictii de
crestere intrauterine aa fatului, starea de bine a fatului
-se urm ecografic: L femului, diam biparietal, circumferinta craniana, circumf abdominala, nucleii de osificare
-greutatea fetala e estimata indirect prin diverse formule ce implica circumf craniene, toracice, abd, lungimea
femurului.

2
38. Functiile lichidului amniotic:
-rol de protectie pentru tesuturile tinere ale corpului embrionar si fetal, impotriva socurilor mecanice si alti
agenti nocivi
-permite miscarile fatului, incepand din luna a 4 a
-rol in mentinerea temperaturii constante
-realizeaza schimburi acive si rapide intre compartimentele fetal si maternn, a factorilor biologici, unor
gradienti fizici si chimici precisi
-la nastere amniosul si lichidul amniotic participa la pregatirea si expulzia fetala din uter, la dilatatia si
stergerea colului uterin.

39. Compozitia lichidului amniotic la termen:

-98% apa si 2% rezduu uscat
-in etapa timpurie:
*LA e izoton in raport cu serul matern si fetal si lichidul interstitial din tesuturi
*pres osmotica e crescuta, 280-290 mOsm/kg apa
*Ph 7,22
*pres partiala a CO2: 40mlHg in mijlocul gestatiei
*ureea si creatinina, val ce se modifica
*alfa fetoproteina, sintetizata in sacul vitelin, ficat si placenta, este considerat un component specific fatului
-in ultima parte a gestatiei:
*LA e hipoton
*pres osmotica 250-260 mOsm/kg apa
*Ph mai acid, 7,12
*PCO2 51mmHg, O2 12 mmHg
*din sapt 30 creste ureea si creatinina semnif activitatea rinichiului fetal
*e imp si det concentratiilor lecitinelor si sfingomielinelor in LA si raportul lor, ofera date despre maturitatea
pulmonara fetala.

40. Cordonul ombilical normal. Anomaliile de cordon ombilical.

Cordonul ombilical normal:
-e format de legatura anatomo-functionala dintre placenta si fat
-se formeaza odata cu aparitia celomului extraembrionar
-fuziunea si inmanuncherea pediculului de fixatie cu pediculul vitelin, realizata de expansiunea amniosului,
formeaza cordonul ombilical definitiv
-acesta e invelit la ext de amnios si contine cele 2 artere ombilicale dr si stg, cu traiect spiralat in jurul venei
ombilicale
-la nastere, cordonul ombilical are L medie de 55 cm (20-150cm) si diam in medie 1,5 cm
Anomalii:
-cordonul scurt, cordonul lung
-artera ombilicala unica, frecv cea stg
-vasa previa
-nodul, circulara de cordon si stricturile de cordon ombilical
-hematomul, chistul, varicele si prolapsul de CO

3
41. Amniotomia/ Ruperea artificiala a membranelor
-metoda chirurgicala de inducere a nasterii prin punctia amniosului
-metoda se realizeaza cu un brat al unei pense in forma de carlig, se imprima o miscare de rotatie intepand
punga amniotica, de preferinta in timpul unei contractii
-se practica atunci cand: membranele nu sunt apte sa-si exercite rolul lor fiziologic in buna desfasurare a
nasterii, se declanseaza artificial travaliul, in placenta jos inserata pt a evita tractiunea

42. Fatul la termen:

-G 3000-3500g ; L 50-51cm
-circumf craniana 33-35cm, circumf toracica 31-33cm
-facies: ochii de obicei inchisi, piele roz, acoperita de vermix caseosa, unghiile depasesc patul unghial,
paniculul adipos e bn reprezentat
-craniul e mare comparativ cu restul corpului, gatul e scurt si gros
-membrele sunt flectate cu mobilitate spontana
-toracele expansioneaza in timpul respiratiei, cu un ritm de 50r/min, im medie 30-70r/min
-abdomen destins in general; splina, ficat palpabile
-org genitale voluminoase: testiculele coborate in scrot la baieti si labiile mari acopera labiile mici la fetite
-nou-nascutul e hiperton

Reflexe caracteristice:
-reflexul Moro, de imbratisare, flexia si incrucisarea membr sup pe torace
-reflexul Rooting sau a punctelor cardinale, nn inclina capul in directia punctului excitat in jurul gurii,
reflexul de supt
-reflexul automat al mersului, de prehensiune, de supt, de deglutitie, al tusei si cel pupilar
-scorul Apgar, pt evaluarea starii fatului prin caract anatomo-functionale

43. Pregatirea pacientei pentru nastere:

-toaleta vulvo-vaginala
-clisma evacuatorie eventuala
-golirea frecventa a vezicii urinare
-pregatirea psihologica atat pt travaliu cat si pt expulzie
In sala de nasteri:
-se masoara TA, se recolteaza probe biologice, se examineaza gravida, se examineaza gravida: palpare
abdominala, tuseul vaginal, examenul cu valve, auscultatia BCF, monitorizarea fetala externa

44. Vizitele medicale in sarcina cu risc scazut:

Trimestrul I:
-se stabileste diagnosticul de sarcina
-se ia in evidenta gravida
-se administreaza profilactic preparate de fier, acid folic pt prevenirea malformatiilor la fat
-se stabileste data ultimei menstruatii
-varsta gestationala cu aproximatie
-data prealabila a nasterii
-examinare fizica completa: greutate, inaltime, masurarea TA, palparea gl tiroide, exam ap resp, CV,
locomotor, exam sanilor si a abd

4
Trimestrul II:
-se depisteaza ultrasonografic malformatiile congenitale
-efectuarea triplului test si a amniocentezei
-depistarea HTA la acest termen
-la gravida cu Rh-, se vor det titrul anticorpilor anti Rh
-depistarea complicatiilor sarcinii: HTA, anemie, pielonefrita gestationala

Trimestrul III:
-profilaxia si tratamentul precoce a complicatiilor sarcinii: iminenta de nastere prematura
-exam repetat al sanilor, cu scopul pregatirii pt alaptare
-consilierea gravidei referitor la alimentatia naturala a copilului
-informatii despre nastere

45. Explorarea paraclinica in sarcina cu risc scazut:

Trimestrul I:
-det: Hb, Ht, glicemie, grupa sangvina si Rh
-sifilis-diag serologic
-exam sumar de urina
-exam citobacterian al secretiei vaginale
-exam boli infectioase: toxoplasma, rubeola, v herpetic
-ecografie
-exam genetic+amniocenteza-in caz de antecedente de boli genetice

Trimestrul II:
-triplul test si amniocenteza
-la gravida cu Rh-, se vor det titrul anticorpilor anti Rh
-screeningul carentei de fie, urina pt proteinurie, exam sumar de urina

Trimestrul III:
-dozarea Hb si Ht intre 30-32 sapt
-exam sumar de urina la fiecare consultatie
-dozarea atc antiRh antepartum
-adm de globuline anti-D la gravidele Rh- in sapt 28
-ecografie

46. Prima vizita antenatala:

-verificarea diag de sarcina: amenoree, tulb digestive(greturi, varsaturi) polakiurie
-exam ecografic pune in evidenta sacul embrionar, pozitia lui la nivelul uterului sau in afara acestuia
-supravegherea gravidei: adm de preparate de fie pt prev anemiei si acid folic pt prev malform
-depistarea si tratarea infectiilor cu transm sexuala: vaginoza bact, sifilis, gonoree pt protejarea copilului.
-depistarea HIV, pt preventia transm infectiei de la mama la fat
-consilierea si informaea gravidei despre comportamentul in timpul sarcinii si semne de pericol

5
47.Boli cardiace asociate sarcinii:

Bolile c-v : b de orig reumatica, defecte congenitale cardiace, boli coronariene

*Cardiomiopatia:
-influenta c asupra sarcinii: sarcina nu e influnentata in gen de cardiomiopatii; se poate produce o nastere
prematura sau avort, numai cand apare o decompensare; in timpul expulziei poate aparea o decompensare, iar
in lehuzie sunt fav infectiile si decompensarile; copiii prov se dzvolta normal.
-influenta sarcinii asupra c: nu are influenta nociva asupra cardiopatiei, dc gravida e bn supravegheata, boala
cunoscuta.

Masuri generale: repaus, regim hiposodat, ratie calorica micsorata, 10h somn/noapte, activitati casnice usoare
si plimbari, fara munci grele, fumat , alcool; cresterea ponderala sa nu depaseasca 10 kg
Travaliul si nasterea:pe cale vaginala/cezariana la indicatia obstetricala, travaliu indolor, sa se reduca durerea
si anxietatea

*Afectiunile venoase:
-sunt frecvente, dar benigne: varice, hemorizi
-altele sunt rare, dar grave: flebitele puerperale
Aparitia varicelor e fav de sarcinile repetate, statul prelungit in picioare, ereditate.

Tratament: varicele simple regreseaza de obicei dupa nastere si problema interv chirurgicale se pune dupa cel
putin 3 luni de la nastere.

48. Particularitatile ingrijirii prenatale la pacientele minore

-risc de deces matern
-fistule interne ce provoaca incontinenta
-anemie, HTA, depresie, deformari ale coloanei vertebrale
-complicatii pt copil: greutate mica la nastere, defecte congenitale

49. Particularitatile ingrijirii prenatale la pacientele peste 38 de ani

-dificultati ale conceptiei
-eventuale malformatii ale fatului
-sarcina inainte de termen
-slaba dezvoltare a fatului
-rata pierderilor sarcinii mai crescuta
-posibilitatea de a naste natural e mai scazuta, indicatie cezariana

6
 50. Anamneza istoricului obstetrical-importanta
-amenoreea- semnul cel mai imp cu conditia ca femeia sa aiba o menstruatie normala
-istoric de amenoree fiziologica de lactatie, pubertara sau de menopauza, amenoree de origine genitala,
amenoree endocrina, boli psihice, TBC, stress
-varsta, ocupatie
-AHC
-tuseul vaginal: corpul uterin prezinta modif de forma, volum si consistenta in functie de varsta sarcinii.
Forma se modifica, uterul devenind globulos.
-modif la nivelul sanilor: volum, circulatia venoasa
-palparea abdomenului nu ofera inf in primele luni de sarcina

51. Examenul clinic de sarcina de prim trimestru

inspectia:
-modif sanilor: cresterea in volum, circulatia venoasa-reteaua Hsller, mamelonul si areola sunt pigmentate mai
intens, tuberculii Montgomery bine dezvoltati
-closma gravidica la nivelul fetei
-hiperpigmentare la niv liniei albe si vulvei
-accentuarea varicelor la nivelul MI
Palpare:
-la gravidele cu panicul adipos mai redus in regiunea hipogastrica e o format rotunda de dimensiuni variabile
in functie de varsta sarcinii
-semne de sarcina: greturi, varsaturi, pervertiri ale gustului si mirosului

52. Examenul clinic in sarcina de trimestrul al doilea

Anamneza da date despre:ultima mentruatie,care a fost cu mai mult de 16 sapt in urma,marirea progresiva de
volum a abd si miscarile fetale pe care gravida le percepe.
Palparea abd,intre simfiza pubiana si ombilic pe linie mediana,se gaseste o formatiune
sferica/ovoidala,neteda,retinenta,contractila.
Se percep contractii uterine.
Auscultatia:permite perceperea BCF cu o frecventa intre120-160/min, in medie 140.
Exam vaginal digital,pune in evidenta colul uterin ramolit,deplasat in sus odata cu corpul uterin care a devenit
org abd.
Ecografia permite:estimarea varstei gestationale,det precoce a anomaliilor anatomice fetale
recunoasterea precoce a restrictiilor de crestere intrauterina,det precoce a anomaliilor ale anexelor
fetale:placenta,lichid amniotic,cordon ombilical.

53. Principii de igiena in sarcina:

Alimentatia trebuie sa cuprinda toate principiile alimentare.
In prima parte a sarcinii cand apar greturi si varsaturi,gravida trb sa manance putin si des,mai ales alimente
usoare pe care le tolereaza,cu multe lichide.
In a doua parte a sarcinii tulburarile digestive dispar si unele gravide au un apetit exagerat, pe care este bine sa
si-l controleze.
In ult luni de sarcina painea trb redusa pt a evita cresterea exagerata in greutate.
Pielea:bai caldute,cat mai dese si scurte,deoarece gravida transpira mult.
Ingrijirea sanilor:in a 2 jum a sarcinii sanii se maseaza zilnic cu un prosop aspru si reg mamelonara se unge cu
o crema cu lanolina.
Igiena org genitale:de obicei apare o crestere a secretiilor vaginale,fara semnif patologica. Toaleta ext cu apa
calduta si sapun de 2-3 ori/zi si dupa scaun e benefica. Ingrijirea dintilor:tratare si preventie.
Imbracamintea:sa fie comoda,sa nu impiedice circulatia sangelui si sa treb adaptata la anotimp si tocurile sa
fie mai joase si mai groase.

7
Activitatile fizice sunt imp pt sanatatea si buna dispozitie a viitoarei mame;se fortifica musculatura,se
stimuleaza acivitatea aparatelor cv si resp,tonusul psiho-emotional,iar somnul si pofta de mancare sunt
stimulate.Cele mai potrivite sunt: gimnastica aerobica, exercitiile de relaxare plimbarile active, inotul.

54. Definirea si componentele travaliului cu risc scazut:

Faz a naterii marcat prin asocierea contraciilor uterine dureroase, din ce n ce mai dese, cu scurtarea i
dilataia colului uterin.
Componente:
-dilatatia colului uterin, pornind de la col lung sau scurtat pana la stergerea si dilatarea lui la un diam de 10
cm, iar durata este variabila, in medie 10-12 h
-expulzia fatului are loc atunci cand dilatatia este completa, capul fatului este coborat, Aceasta perioada
dureaza 30-45 min la primipare si 15-20 min la multipare.
-delivrenta, expulzia placentei, consta in dezlipirea si eliminarea placentei si a anexelor fetale. Durata
perioadei este de 30 de min.
-postpartumul imediat cuprinde primele 2-4 h ce urmeaza nasterii si in care se va urmarii atent hemostaza
uterina si starea mamei.

55. Perioadele nasterii:

-faza 0,incepe inca dinainte de implantarea oului,repr de modif fiziologice miometriale cervicale,in scopul
mentinerii sarci
nii.In timpul acestei faze miometrul este mentinut intr-un status necontractil,iar colul ramane inchis,ceea ce
este indispensa
bil evolutiei sarcinii.
-faza 1, prezinta modificari uterine si cervicale
*modif uterine: odata cu formarea segm inf, fatul coboara cu partea prezentata, cap sau pelvis, in pelvisul
matern
*modif cervicale: corpul uterin e dilatabil si se adapteaza odata cu cresterea sarcinii, colul uterin ramane
destul de rigid si e bine inchis.
-faza 2, este de fapt travaliul activ, in care contractiile uterine det progresiv dilatarea colului si expulzarea
fatului sub54
-faza 3, cuprinde perioada de lehuzie si se intinde pana cand fertilitatea se reinstaleaza.

56. Timpii mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA.

-angajarea e mecanismul prin care diametrul biparietal al craniului fetal, trece prin stramtoarea superioara.
-coborarea reprezinta progresiunea capului fetal de la nivelul stramtorii sup pana la cea inf.Timpul
complementar al coborarii e rotatia interna.
Capul fetal coboara fie in diametrul oblic in care s-a angajat si se roteaza cand ajunge pe planseul pelvin, fie
se roteaza in timp ce coboara. Rotatia int se poate efectua anterior cu occiputul la simfiza,printr-o rotatie de
45 in varietatile anterioare (OISA, OIDA) sau cu o amplitudine de 135 in arietatile posterioare (OIDP,
OISP).
-degajarea e momentul nasterii in care capul fetal parcurge cu marea circumferinta stramtoarea inferioara,
avand fruntea pe regiunea sacro-coccigiana si occipitalul sub simfiza. Alt timp e rotatia externa, ce urmeaza
degajarii capului. Dupa rotatia externa are loc expulzia trunchiului fetal prin aparitia sub simfiza a umarului
anterior. Dupa eliberarea umerilor, restul corpului e rapid expulzat.

8
 57. Proba de travaliu.
Proba de travaliu este o proba mecanica,dinamica,care investigheaza disproportia cefalo-pelvica.Este o proba
de evaluare a posibilitatilor prezentatiei eutocice de a traversa stramtoarea superioara,in urma careia se poate
stabili daca nasterea pe cale vaginala este posibila,fara consecinte obstetricale importante. Se urmareste daca
se produce angajarea craniului fetal la dila
tatie completa.Daca la dilatatie completa,craniul nu s-a angajat,se pot astepta maxim 30 de min,dupa care se
indica operatie cezariana.Daca prezentatia se angajaza,nasterea pe cale vaginala este posibila,spontan sau
instrumental.Proba de travaliu se intrerupe cand apare suferinta fetala,dilatatia nu progreseaza,apare sindromul
de preruptura uterina sau o distocie de dinami
ca necorectabila,care pot fi secundare disproportiei cefalo-pelvice.

58. Ingrijirii acordata in perioada I a nasterii.

-teoretic dureaza 8h la primipare si 5 ore la multipare.
-se efectueaza hemoleucograma, grup sangvin, Rh.

In aceasta perioada se supravegheaza:

-BCF, pulsul matern, imediat dupa o contractie la fiecare 30 min
-contractiile uterine, detectate prin palparea uterului
-supravegherea materna prin:poz gravidei,sa stea in pat,confortabil,pe laterala;examinarea vaginala la 3-4h pt
supraveghere a dilatatiei,a prezentatiei si a membranelor;urmarirea pulsului,TA intre contractii la 1-
2h,temperatura,dc o gravida apare cu membrane rupte mai mult de 18h se adm antibiotice
-analgezia la o dilatatie de 4-5cm
-ruperea artificiala a membranelor se face atunci cand nu s-au rupt spontan
-alimentatia gravidei: nu alimentare per oral, deoarece golirea stomacului e incetinita in travaliu si raman in
stomac si pot fi eliminate prin varsatura, se poate produce o aspiratie traheo-bronsica.
-pt prevenirea deshidratarii si acidozei se adm lichide i.v: glucoza, ser fiziologic 60-120ml-h.

59. Epiziotomia: descriere, indicatii, contraindicatii, complicatii

Este o incizie mediana sau laterala a inelului perineo-vulvar executata in perioada de expulzie. Se face penru a
prevenii ruptuurile perineale majore in diverse circumstante ale nasterii.

Indicatii:
-hipoplazia vulvo-vaginala
-primipare cu perineu inalt, rigid
-perineu cicatricial
-in cazul unor manevre obstetricale: operatie de forceps, mare extractie
-iminenta rupturii perineale
-degajarea in occipito-sacrata
-fat apreciat mare
-degajare in prezentatie pelvina, faciala
-scurtarea perioadei de expulzie: la cardiopate, in TBC
-suferinta fetala aparuta dupa o expulzie prelungita
-feti prematuri, la care o expulzie Mai dificila poate [produce leziuni neurovasculare

Complicatii: sangerare mare, incitia se poate prelungii la sincterul anal si rect.

Tehnica:dupa efectuarea anesteziei locale,in timpul unui efort expulziv,se introduc 2 degete ale mainii stangi
intre perineu si prezentatie,apoi cu foarfeca se incizeaza mucoasa vaginala, muschii si tegumentele in acelasi
timp.In cazul inciziei mediane, aceasta se opreste la 2 cm de anus.

9
 60. Metode de supraveghere a fatului in perioada I a nasterii.
-monitorizarea BCF prin cardiotocograf
-dozari sangvine din scalpul fetal, ofera inf despre balanta acido-bazica fetala prin recoltarea sangelui din
scalp, dovedindu-se o concordanta intre ph-ul sangelui din scalp, din cordonul ombilical si scorul Apgar.
-ph-ul capilar fetal normal e intre 7,25 7,35 in prima perioada a travaliului
-pulsoximetrie fetala , pt masurarea saturatiei Hb fetale in O2
-utilizarea stetoscopului obstetrical pt monitorizarea ascultatorie in timpul travaliului, monitorizarea
ecografica Doppler. Supravegherea fatului intrapartum se face intermintent sau continuu.
-perceptia miscarilor fetale de catre mama, 10 miscari/12h pana la 50miscari/12h la termen.
-prezenta meconiului in lichidul amniotic extras prin amniocenteza sau vizualizat prin amnioscopie nu
inseamna obligatoiu suferinta fetala, ci poate constitui numai un semnal de alarma
-supravegherea ultrasonografica.

10
 61. Cardiotocografia.
Reprezinta o monitorizare electronica interna (directa) a cordului fetal.
BCF pot fi monitorizate prin aplicarea unui electrod bipolar direct pe scalpul fetal, atunci cand membranele
sunt rupte, integistrarea facandu-se pe cardiotocograf.
Deoarece se poate inregistra si complexul cardiac matern, trebuie de stiut ca EKG-ul fetal are un voltajce
variaza intre 50-100 microvolti.

62. Inductia travaliului: metode, indicatii, contraindicatii.

Metode:
Separarea membranelor
Dilatatia cervicala mecanica
Ruperea artificiala a membranelor
-adm de agenti de maturare cervicala: prostaglandina E2
-Administrarea unei forme sintetice de oxitocina pt declansarea travaliului

Indicatii: sarcina suprapurtata, intarziere in cresterea intrauterina, sarcina cu risc datorita unei patologii
secundare asociate, afectiune acuta sau cronica: preeclampsie, boala de rinichi; afectiuni fetale: macrosomie,
pozitie anormala, cordonul ombilical in jurul gatului.

Contraindicatii:

63. Corioamniotita: etiologie, diagnostic, tratament.

Def: sarea clinica si biologica det de invazia microbiana in cavitatea amniotica, care det inflamaia str coriale si
amniotice, cat si a fatului.

Etiologie:
-infectii ascendente ale vaginului, colului si cavitatii uterine, apoi ale membranelor fetale si placentei
-igiena uro-genitala deficitara, cu alterarea mecanismelor loocale de aparare ale gazdei
-igiena orala deficitara, paradontoza
-colonizarea rectala anormala
-nasterea prematura, contactul sexual
-ruptura spontana prematura de membrane
-travaliu prematur, nasteri premature in anttecedente

Diagnostic:
-febra intrapartum peste 37,8C
-tahicardia materna peste 120b/min
-tahicardia fetala peste 160b/min
-LA purulent sau urat mirositor sau scurgeri vaginale cu aceste caracteristici
-hipertonie uterina
-leucocitoza materna peste 15000-18000/ml
-prezenta mai mult de doua criterii, riscul de sepsis neonatal e crescut

11
 64. Mecanismul dilatatiei.
Factorii hormonali sunt f imp in derularea fiziologica a nasterii:
-prostaglandinele:sunt un factor fundamentat in derularea travaliului,avand rol asupra maturarii cervicale,cat si
asupra contractilitatii miometriale,care stimuleaza contractia uterina si cu actiune relaxanta pe musculatura din
peretele vascular si miometru.Principalele surse se gasesc la niv:membranelor fetale,decidual si la nivelul
miometrului.

-oxitocina:nr receptorilor de oxitocina cresc pe parcursul sarcinii si brusc cu putin inaintea travaliului.Sinteza
rec de oxitocina e indusa de estrogeni si inhibata de progesteron.Mecanismul de actiune al oxitocinei apare
prin cresterea rapida a reactivitatii miometrului la oxitocina in momentul nasterii, inducand si cresterea
contractiilor uterine.

-catecolaminele: au o dubla influenta asupra celulei miometriale, stimuleaza motilitatea uterina prin
intermediul receptorilor alfa-adrenergici si o inhiba pin interm rec beta-adren
-steroizii sexuali: au un rol fundamental in mecanismul travaliului, avand actiune modulatoare asupra PG,
oxitocinei, GAG si actiune de reglare a potentialului membranar al celulelor miometriale si in interactiunea
actina-miozina.

65. Lipsa de progresiune a travaliului.

-poate aparea in orice stadiu al dilatarii, o caract esentiala a travaliului normal fiind progresiunea
-in hipotonia uterina, acesa disfunctie se corecteaza prin perfuzie i.v cu oxitocina
-in hipotonia uterina, contraactiile uterine apar anormal, probabil datorita contractiei segm mijlociu al uterului
cu o forta mai mare decat forta de contractie a funduui uterin. Rezultatul consta in contractii foarte dureroase,
care det dilatatie cervicala absenta sau f mica. Oxitocina nu e indicata cand uterul e hipertonic, sedarea cu
morfina usureaza durerea, relaxeza pacienta si det de obicei un travaliu normal.

66. Distocia de prezentatie.

-se intalneste la 1% din totalul nasterilor si cuprinde: prezentatia faciala, frontala si transversa. -aceste
prezentatii impiedica cobararea fatului si det prelungirea travaliului.
-nou-nascutul prezinta un scor Apgar mic, edem facial si echimoze care dispar in aprox o sapt.

67. Calcularea varstei de gestatie si a datei probabile a nasterii.

Calcularea varstei gestationale: daca mama are un ciclu mentrual regulat, de la prima zi a ultimei mentruatii
se adauga 2 sapt si pt data probabila a nasterii se aduna cu 280 de zile sau 40 de sapt.

68. Importanta prematuritatii.

-abordarea obstetricala urmareste prognosticul de supravietuire a nou-nascutului si variantele terapeutice, care
vor fi urmate. Si nu doar supravietuirea e imprtanta ci si calitatea vietii copiilor cu greutate mica la nastere, ei
fiind afectati atat fizic cat si intelectual.
-prematurul este caracteriza prin imaturitate biologica fetala
-perioada de risc vital este reprez de primele 2-3 zile de viata.
-cei mai afectai sunt prematurii mici si extrem de mici
-recuperarea staturo-ponderala in primul an de viata atinge 75-85% din cazuri, aceasta recuperare este apoi
variabila in urmaorii ani de viata
-scurtarea duratei de viata intrauterine, pericolele expulzarii precoce/traumatismele, riscurile neonatale
imediate sunt responsabile de sechele neurologice

12
 69. Cauzele materne ale prematuritatii.
-varsta sub 20 ani si peste 40 ani
-factori genetici ereditari
-antecedente obstetricale: nasteri premature repetate, avorturi repetate
-inaltimea mamei sun 1,50m si greutatea sub 59 kg
-infectii materne: boli virale, bacteriene, parazitare.
-bacteriurie simptomatica sau asimptomatica
-boli organice si metabolice: cardiopatii, boli renale, hepatice, anemii, astm, boli endocrine, HTA, DZ, duc la
nastere prematura prin hipoxie fetala produsa prin leziuni placentare, prin trecerea germenilor si a toxinelor la
fat.
-insuficienta hepatica det o hiperestrogenie, iar prin sarurile biliare crescute au actiune ocitocica
-boli specifice sarcinii: preeclampsie, eclampsie
-incompatibilitatea sanguina feto-materna
-traumatismele fizice si psihice, abuz de medicamente.

70. Cauzele fetale ale prematuritatii.

-sarcina gemelara si multipla
-malformatii fetale
-macrosomia fetala prin DZ
-prezentatiile distocice
-insuficienta placentara
-placenta praevia
-dezlipirea prematura de placenta normal inserata
-hidramniosul acut si cronic
-malformatii ale placentei, cordonului ombilical, vaselor ombilicale
-fertilizarea in vitro

71. Screening pentru prematuritate.

Se bazeaza pe date clinice, teste serologice si ultrasonografice.
-contractiile uterine dureroase de intensitate si frecventa sunt baza diagnosticului clinic de prematuritate.
-in cazuri cu risc de nastere prematura se recomanda monitorizarea la domiciliu a activitatii uterine.
-sistemele de evaluare a riscului de nastere prematura sunt:
*diagn de travaliu prematur activ
*diagn de membrane rupte prematur
*ecografia de apreciere a indexului amniotic
*probe paraclinice de dentificare a linchidului amniotic

72. Criterii de diagn in amenintarea si iminenta de nastere inainte de termen.

-pierderea dopului gelatinos
-senzatia de presiune perineala
-contractii uterine si tonus uterin crescut
-examenul local, ecografia dau relatii despre col
-modificari in lungimea si consistenta colului - apreciata prin scorul Arias, cu risc crescut la valori peste 6
-odata nasterea prematura declansata, prin aparitia contractiilor uterine regulate, a dilatarii colului uterin,
aceasta nu mai poate fi stopata.

13
 73. Principii de tratament in nasterea inainte de termen.
Profilactic: depistarea si dispensarizarea gravidelor cu risc de nastere prematura, masuri profilactice ce tin
cont de factorii impicati in nasterea prematura
Curativ:
-repaus la pat prelungit, in decubit lateral stang
-hidratare, sedare (neuroleptice, benzdiazepine), antispastice
-medicatie hormonala substitutiva: utrogestan, gravibinon
-sulfat de mg: agent sedativ si cu actiuni tocolitice la doze destul de ridicate
-beta mimetice, actioneaza prin mecanismul adenilciclaza, stimularea unei parakinaze care produce relaxarea
fibrei uterine, fie prin scaderea Ca liber intracelular, fie inhiband activitatea miozinkinazei. Are efecte
secundare deranjante: tahicardie, hipotensiune.
-glucocorticoizi, se adm pt accelerarea maturarii pulmonare fetale si prevenirea bolii membrelor hialine:
dexametazona/ hemisuccinat hidrcortizon, adm de surfactant dupa nastere reduce incidenta detresei
respiratorii.

74. Cerclajul si pesarul: indicatii, contraindicatii, riscuri, beneficii.

Cerclajul este o procedura chirurgicala,ce are scopul de a mentine colul uterin inchis pe toata dur
sarcinii.Aceasta procedura se foloseste in cazul in care cervixul risca sa se deschida sub presiunea sarcinii in
crestere,col uterin slab dat avortului spon
tan, intrerupere de sarcina.Este indicat pentru prevenirea avortului sau o nastere prematura,gravidelor cu col
scurt,moale sau intredeschis la 12-16 sapt,in cazul avorturilor spontane neexplicate de trim 2 sau incontinenta
cervicala la sarcini anterioare si sarcina obtinuta prin tehnici de fertilizare in vitro.Riscuri:travaliu
prematur,ruptura prematura de membrane,infectie cervi
cala,infectie a sacului amniotic, sangerare.
Pesarele vaginale sunt dispozitive realizate din plastic, care introduse in vagin au rolul de a sustine fizic
uterul, vaginul, vezica urinara sau rectul. Sunt utilizate in prolapsul organelor pelvine. Sunt indicate in:
prolaps de organe pelvine,
- necesita sustinere temporara in timpul unor activitati fizice intense
- se simt inconfortabil datorita prolapsului (chiar si minor)
- sunt insarcinate, insa trebuie sa controleze simptomele asociate prolapsului
- au cistocel sau rectocel
- sufera de incontinenta urinara de stres (pierd urina cand creste presiunea intraabdominala: la tuse, stranut,
efort fizic).
Contraindicatiile: infectii locale active ale vaginului sau pelvisului (vaginite, boli inflamatorii pelvine),
sensibilitate la latex, eroziuni vaginale persistente.

75. Definitia si riscurile sarcinii prelungite.

Dupa termen,daca travaliul nu s-a declansat spontan sau alte circumst nu au det scoaterea fatului prin
cezariana,apar unele r iscuri fetale majore,det de imbatranirea anexelor,scurtcircuitarea conexiunilor
vasculare,insuficienta metabolico-functionala
Se ajunge la suferinta cronica,decompensare si chiar moarte intrauterina a fatului.Cu cat gestatia se
prelungeste apare disma
turitatea/suferinta fetala,consecin unui fat maturizat,apt vietii exterioare si dimin progresiva a schimbarilor
transplacentare.

14
 76. Indicatii ale operatiei cezariene in sarcina cu anomalii de durata.
In cazul nasterii premature, indicatia operatiei cezariene se face in:
-ruperea prematura a membranelor cu esuarea declansarii nasterii
-prezentatie pelvina cu fat mult dorit, dupa tratament de sterilitate sau infertilitate
-toate situatiile obstetricale si fetale ce impun terminarea nasterii: neexistand conditii pentru calea naturala.

77. Modificari metabolice in sarcina.

-nevoile calorice pt o gravida in repaus sunt de 30 cal/kgc/24h, pt o gravida ce lucreaza nevoile sunt de 2,250-
2,300cal/24h.
-metab glucidic, se accentueaza mult in cursul sarcinii fiind supus unor noi solicitari: *consumul energetic
crescut al unor org materne, necesitatile de stocaj de substante energetice
*secretia princip h hiperglicemianti e crescuta prin hiperproductia lor de catre placenta
*h lactogen placentar prezinta o actiune hiperglicemianta
*in ultimele 2 trimestre sunt crescute si descarcarile de insulina
-metab lipidic se caract prin transferul continuu de acizi grasi de la mama la fat, consumul matern in scop
energetic si depunerea unor cantit mari de grasimi de rezerva predom in t subcutanat al gravidei
-metab proteic, sufera multiple modif caract in principal prin intensificarea anabolismului si cresterea retentiei
azotate
-metab hidric, creste apa totala a org si se modif repartitia ei. In primele sapt de gestatie nu se retine apa. Intre
sapt 10-30 apa retinuta e distribuita org fetal, placenta, Lasi particip la cresterea volemiei. In ultimul trimestru
de sarcina, surplusul de apa retinut revine aproape exclusiv compartimentului interstitial matern.
-se produce o retentie marcata de Na, aprox 20 gr
-K e si el retinut in cursul sarcinii, m ales la niv miometrial
-Cl e retinut in sarcina odata cu Na
-Ca se retine la nivel fetal in primul trimestru aprox 0,5g, tr II 8g, iar la nastere fatul contine de la 20-40g
calciu si placenta retine 1mg/g placenta.

78. Modificarile sistemului circulator si respirator in cursul sarcinii.

Sist circulator:
-creste vol plasmatic si eritrocitar
-cresterea incepe din sapt 6, cu progresie rapida in trim II si in platou in ultima luna, rezultand o anemie de
sarcina, de fapt fiind o hemodilutie de adaptare la noile conditii. Cresterea vol sangvin in timpul sarcinii e
necesara pt a compensa pierderile din timpul nasterii
-Hb poae sa scada pana la 10-15%, dar cresc nr de L, VSH si enz plasmatice.
Sist respirator:
-respiratia e predom diafragmatica, ampl resp e crescuta-100-200mm3
-scade vol resp de rezerva, vol rezidual, creste ventilatia pulonara
-in cursul sarcinii e caract hiperventilatia

79. Modificarile organelor genitale in sarcina.

-vaginul sufera o alungire marcata, peretii devin mai elastici, mucoasa se ingroase, sufera si un proces de
hiervascularzatie si mucoasa devine violacee, ph 4,5-5
-colul uterin, sufera un proces de hiperemie, capata o culoare violacee, hipertrofia e moderata, capata aspectul
de moale, ramolit, favorizand si dilatatia in travaliu
-uterul, creste in dimensiuni si in volum pe tot parcursul sarcinii, ajungand la termen la 1000-1200g.
-trompele uterine, sunt usor alungite, hipertrofiate, cu imbibitie seroasa si hiperemie

15
-ovarele, isi inceteaza functia ciclica de maturare a foliculului, p unul din ovare se dezvolta corpul galben
gestativ. Vasculatizatia ovarului, m ales cea venoasa, se dezvolta considerabil.
-sanii, areolele si mameloanele prez o pigmentare accentuata, tensiune mamara, cresc in volum si la termen isi
dubleaza greutatea. Gl sebacee se hipertrofiaza-tuberculii Montgomery, se dezvolta sist venos subcutanat-
reteaua venoasa Haller. Are loc o dezvolt a acinilor glandulari si a canalelor galactofore, iar pe parcursul
sarcinii secreta o cantit redusa de colostru.

80. Substante farmaceutic active implicate in teratogeneza. Clasificare FDA.

Medicamentele si produsele chimice cele mai utilizate care produc malformatii congenitale sunt:
-alcoolul det sdr alcoolic fetal
-fumatul det intarziere de crestere intrauterina
-androgeni det adenocarcinom fetal
-cumodina det anomalii faciale, hemoragii SNC
- antagonistii de acid folic det avort spontan
- lithium det anomalia Ebstein 10%
-phenytoin det hipotrofie fetala, malformatii cardiace, faciale 10-20%
-tetraciclina det anomalii dentare
-thalidomina det Focomelia 25-35%
-trimetadion, acid valroic det retardare mentala, dismorfism facial

81. Beneficiile si limitele examinarii ecograficebla 12 sapt de amenoree.

Se det:studiul morfologic pentru localizarea placentei,prezentatie,diametrul biparietal,lungimea diafizei
femurale,circumfe
rinta craniana,estimare ponderala,cantitatea de lichid amniotic,depistarea eventualelor anomalii feto-anexiale,
comportamen
tul fetal,functionalitatea si vitalitatea fatului\ profilului biofizic fetal MANNING,.
Obiectivele importante ale ecografiei sunt: diag de sarcina intrauterina, estimarea varstei sarcinii si viabilitatea
embrionului

82. Testul combinat in sarcina.

Este un test prenatal, care se efectueaza intre sapt 11-14 de sarcina si presupune :
- o analiza de sange care masoara nivelul a 2 hormoni specifici sarcinii: proteina plasmatica asociata sacinii
PAPP-A si gonadotropina umana corionica HCG
- un examen ecografic care masoara marimea spatiului transparentbdin spatele gatului copilului, translucenta
nucala.
Coreland val obtinute la analizele de sange cu rezultatul la ecografie si cu alti parametrii ai
mamei,varsta,inaltime,greutate, val TA,fumat,diabet,tehnici de reproducere asistata,se poate calcula riscul de a
avea un copil cu anomalii cromozomiale,sdr. Down si Edwards.

16
83. Triplul test in sarcina.

Este un test prenatal,efectuat intre sapt 15 si 18 de sarcina,ce identif rsc unor anomalii genetice.Testul consta
in analize de s ange si se analizeaza concentr a 3 hormoni:AFP alfafetoproteina,HCG gonadotropina corionica
si estradiol neconjugat.AFP e o proteina sintetizata in corpul fatului,iar estradiolul neconjugat si HCG sunt
prod de placenta,ceea ce indica detalii despre dezvoltarea fatului.Acest test nu diagnosticheaza anomaliile
genetice,doar le semnalizeaza prin anumiti indicatori de risc.
Sdr Down- trisomia 21, sdr Edwards- trisomia 18, defecte de tub neural.

84. Riscurile iradierii in sarcina.

- in prima sapt, fatul reactioneaza conform legii "tot sau nimic", adica efectul asupra fatului este letal sau fatul
supravietuieste cu sanse mici de a dezvolta o anomalie
- intre 2-7 sapt de conceptie, e perioada cea mai sensibila, cu un efect teratogenic ridicat: microcefalie, retard
mintal, cataracta, hipotrofie, microftalmie
- intre 8-40 sapt, pe langa celelalte efecte descrise, mai apar si efecte postnatale ale iradierii: caderea parului,
leziuni cutanate, aplozie medulara.

85. Examinarea ecografica in trimestrul al doilea: beneficii, limite

- estimarea varstei gestationale
- determinarea precoce a unor anomalii anatomice fetale: malformatii ale diverselor aparate si sisteme
- recunoasterea precoce a unei restrictii de crestere intrauterina a fatului
- determinarea precoce a unor anomalii ale anexelor fetale: placenta, lichid amniotic, cordon ombilical.

86. Manevre invazive in sarcina.

Biopsia de vilozitati coriale si amniocenteza sunt principalele modalitati de screening prenatal invaziv, folosite
in scopul determinarii anomaliilor cromozomiale fetale.
Biopsia de vilozitati coriale se face frecv intre sapt 10-12,m devreme decat la amniocenteza sapt 16.Este
folosita pentru a detecta:sdr Down-trisomia 13,sdr Edwards-trisomia 18,sdr Turner,sdr Klinefelter,fibroza
chistica,siclemia,boala Tay-Sachs

87. Infectii teratogene.

Expunerea la agentii infectiosi virali in timpul sarcinii este o cauza majora de aparitie a malformatiilor.
-toxoplasma gondii,contaminarea fetala e mult mai probabila in perioada tardiva a sarcinii si infectia timpurie
creste severitatea malformatiilor.Det anomalii congenitale fetale ca:prematuritate,calcificari
cerebrale,microcefalie,retard mintal,hidroce
falie,corioretinita,hepato-spleno-megalie.
-sifilis,treponema pallidum travers bariera placentara,se pare in orice moment al sarcinii,dar dat imaturitatii
sist imunitar fetal infectia e rara inainte de 16-18sapt de sarcina.Det anomalii congenitale fetale ca:leziuni
cutanate,nas"in sa",hidrocefalie, leziuni soase,retard mintal,meningita.
-rubeola,in prima luna de sarcina are un rsc de anomalii de 50% si apoi riscul scade treptat det anomalii
congenitale ca:hipo trofie fetala,cataracta,anomalii cardiace,retard mintal,defecte osoase,hepato-
splenomegalie.

17
-citomegalovirus,det anomalii congenitale fetale ca:hipotrofie fetala,hidrocefalie,microftalmie,calcificari
cerebrale,orbire, hepatosplenomegalie.
- varicela zosteriana, det anomalii congenitale fetale ca: leziuni cutanate, deformari ale membrelor sup sau
inf.

88. 89. Profilaxia anomaliilor fetale structurale si genetice.

-cunoasterea si evitarea agentilor mutageni din mediu.
-contraceptia si\sau fecundarea invitro,atunci cand un membru al unui cuplu este afectat, se evita nasterea
unui copil bolnav folosind contraceptia voluntara si o solutie alternativa este fecundarea in vitro folosind in
locul gametilor persoanei afrctate, gameti de la un donator normal.
-reducerea varstei reproductive sub 35-38 ani la femei si sub 45 ani la barbati,ar putea scadea riscul producerii
unor gameti cu anomalii cromozomiale sau mutatii genetice.
-transmiterea mutatiilor la descendenti ar putea fi influentata de:diagnosticul presimptomatic al purtatorilor de
mutatii domi
nante,inaintea reproducerii lor; depistarea heterozigotilor,purtatorii de mutatii recesive;evitarea casatoriilor
consangvine ca
re cresc probabilitatea intalnirii a doi heterozigoti si acordarea sfatului genetic.
-imbunatatirea dietei viitoarei mame, prin asig unui aport adecvatvde vit si minerale,acid
folic,iod;restrictionarea substante
lor nocine,in special alcoolul; controlul DZ al mamei prin consiliere, controlul greutatii
-evitarea expunerii la substante periculoase de mediu,metale grele,pesticide,medicamente,in timpul
sarcinii.Vaccinarea ma
mei si copiilor contra rubeolei.
-investigatii specifice:evaluarea biochimica din cadrul testelorbprenatale:dublu,triplu,cvadruple;teste
citogenetice,exam cito
genetic din sange periferic-postnatal;exam citogenetic prenatal,fetal,din lichid amniotic,biopsii vilozitati
coriale,sange cor
don ombilical,produs conceptie;test Barr,cromatina sexuala;test FISH;teste de genetica moleculara:extractie
ADN,secventie
re,MLPA,QF-PCR,PCR,Real time PCR.

90. Etapele lehuziei.

- lehuzia imediata, primele 24h

- lehuzia propriu-zisa, 10-12 zile dupa nastere

- lehuzia indepartata\tardiva

91. Caracteristicile normale ale lehuziei imediate.

Este caracterizata de starea de astenie,oboseala,din cauza efortului fizic depus in timpul travaliului.Lehuza
este adinamica, cu transpiratii profuze,somnolenta,bradicardie marcata care poate dura 2-3zile.Se poate
remarca o hipertermie relativa, fizi
ologica.Se acorda atentie deosebita la sangerari tardive, reechilibrare volemica, functia vezicala.

18
92. Caracteristicile normale ale lehuziei propriu-zise.
Aceasta etapa este dominata de fenomenele involutive, rapide ale uterului. In mod normal, uterul devine organ
pelvin in 10-12 zile si constituie elementul de baza pentru delimitarea oarecum a perioadei a 2 a a lehuziei.
Necesita atentie deosebita la infectiile puerperale si complicatiile trombo-embolice.

93. Caracteristicile normale ale lehuziei tardive.

Urmeaza lehuziei propriu-zise si se intinde pe o perioada de 6 sapt. In aceasta perioada organismul matern
sufera modificari lente, revenind morfofunctional la starea pregestationala.

94. Modificarile organelor genitale in postpartum si lehuzie.

- uterul, dupa delivrenta placentei, fundul uterului ramane la nivelul cicatricei ombilicale. In zilele urmatoare,
uterul isi incepe involutia si devine organ pelvin dupa 2 sapt postpartum.
-regenerarea endometrului,deoarece separarea placentei se prod la niv stratului spongios,decidua bazala
ramane in uter,iar la 2-3 zile dupa nastere incepe sa se diferentieze in 2 straturi:un strat superficial,ce devine
necrotic si este eliminat prin lohii si un strat bazal adiacent miometrului ce ramane intact si reprezinta punctul
de plecare pt un nou endometru.Regenerarea e
ndometrului se produce rapid dupa o sapt sau chiar mai devreme,cu exceptia patului de insertie placentara.
-patul de insertie placentara,in postpartumul placentar imediat,aria de insertie placentara cuprinde vase
sinusoidale trombo
zate si e acoperita de stratul superficial decidual care devine necrotic in primele zile postpartum.
-colul uterin,ale carui margini corespund orificiului uterin extern,raman inca cateva zile fragile, cu mici
leziuni nesangeran
de. Orificiul uterin se inchide lent pana la complet.
- segmentul inferior,se contracta si se retracta astfel ca pe parcursul a catorva sapt se transforma in istm uterin
si orificiul intern al canalului cervical.
- vaginul,in postpartumul imediat, este transformat intr-o cavitate larga,care pe parcursul celor 6-8 sapt revine
la dimensiuni apropiate de cele pregravidice.

95. Modificari sistemice si organice in postpartum si lehuzie:perete

abd,tegumente,cardiovasculare,hematologice,digestive, neurologice,urinare.
- peretele abdominal, isi recapata treptat tonicitatea.
-tegumentul prezinta semnele supradistensiei prin aparitia vergeturilor.
- cardiovascular, hemodinamica normala se restabileste in cursul primei sapt de lehuzie, dispare jena det de
orizontalizarea cordului impusa de sarcina, volumul sangvin se corecteaza treptat, TA revine la valorile
dinainte de sarcina.
- hematologic, Hb si Ht scad in lehuzie datorita pierderilor sangvine din timpul sarcinii, leucocitoza crescuta
in sarcina, fiind modificari pasagere, caract prima sapt.
- digestiv, apetit normal, datorita hipotoniei intestinale apare constipatia si hemoroizii cedeaza treptat in prima
sapt.
- sist nervos, labilitate neuropsihica
- respirator,resp dupa nastere devine ampla si lenta,dispneea impusa de ridicarea diafragmei in sarcina dispare
foarte repede
- urinar, exista o filtrare renala crescuta, se acorda o atentie mai mare vezicii urinare, care in primele zile este
atona, adesea insensibila la supradistensie din pricina traumatismului la jonctiunea uterovezicala.

19
96. Conduita medicala in cursul lehuziei.
- in primele 12-24h se urmareste: cantitatea de sange pierdut, pulsul, TA, temperatura, diureza.
- lehuza coboara obligatoriu din pat din prima zi, face mici plimbari, face toaleta personala, respiratii adanci,
miscari de maini si picioare, masaje p membre
- gimnastica medicala pentru facilitarea circulatiei generale, ameliorarea tonusului musculaturii
- a 2 a zi lehuza merge la sala de alaptare unde alapteaza
- alimentatie lichida in prima zi, apoi alimentatie completa
- daca in a 3 a zi nu a avut scaun spontan, se face clisma sau se adm purgative
- seburmareste diureza, involutia uterului, aspectul lohiilor, evolutia eventualelor leziuni la vulva, vagin,
perineu
- aspectul sanilor, evolutia procesului de lactatie.

97. Aspectul lohiilor in lehuzie.

-sunt secretii uterine eliminate dupa delivrenta.
- in primele 3 zile sunt de culoare rosie, alc numai din sange si detritusuri deciduale si trofoblastice,
mentinerea lor mai mult de 2 sapt indica o retentie de fragmente placentare.
- dupa 6-7 zile, lohiile devin seroase, alc din sange si ser
- dupa 7-8 zile, lohiile devin albe, continand ser, leucocite, celule iteliale, mucus, celule deciduale si bacterii

98. Infectia puerperala, etiopatogenie.

- cauze frecvente: ruptura membranelor inainte de inceputul travaliului, travaliul de lunga durata, hemoragiile
sau anemie cauzata de hemoragii survenite in timpul sarcinii, nasterii, lehuziei, delabrari mari tisulare incorect
suturate, mucoasele integre se pot apara dar solutiile de continuitate mici permit infectia
- etiopat exogene: streptococ, stafilococ, e coli, proteus, pseudomonas aeruginosa, mycoplasma hominis,
candida albicans.
- etiopat endogena: macoorg, conditiile gen ale femeii, sfera genitala, alte org si sisteme; microorg, germeni
exogeni si endogeni; calitatea asistentei la nastere.

99. Infectia puerperala, forme anatomo-clinice.

Forme limitate sau localizate:

-infectii puerperale genitale joase
- lohiometrita
- endometritele puerperale
- metritele puerperale

Forme propagate:
- salpingo-ovaritele puerperale
- parametrita (celulita pelvina), flegmoanele, abcesul ligamentului larg
- pelviperitonita
- tromboflebita supurata pelvina

Forme generalizate:
- peritonita acuta difuza puerperala
- septicemia sau septicopioemia puerperala

20
100. Endometrita puerperala, factori favorizanti, diagnostic, tratament.
- reprezinta inflamarea mucoasei uterine, a endometrului.
- debuteaza cu febra mare 38-39 C, frison, la 3-4 zile dupa nastere, tahicardie, stare gen alterata: cefalee,
dispnee, agitatie, greata, varsaturi si la palpare abdomenul e suplu, sensibil in hipogastru.
- tratament cu antibiotice cu spectru larg sau polichimioterapie, adm de ocitocice, toaleta vulvo- vagino-
perineala, consemnandu-se caracterul scurgerilor endo-uterine.

101. Metrita puerperala, factori favorizanti, diagnostic, tratament.

- infectia cuprinde miometrul, atinge seroasa peritoneala, diseminarea facandu- se prin contiguitate si pe cale
limfatica.
-diagn, exam ginecologic cu valve, col cu margini neregulate, cu eroziuni,

102. Salpingo-ovaritele si parametrita puerperala, fact favorizanti, diagn, trat.

Salpingo-ovaritele puerperale,debuteaza tardiv,9-10 zile post-partum,prin subfebrilitati sau febra 38-39
C,tahicardie. Lehuza acuza dureri pelvine bilaterale sau unilaterale, persistente sau sub forma de colici
paroxistice, intermitente,localizate pelvian, predom spre fosele iliace.Lohiile sunt modificate,fetide.La tuseul
vaginal,se palpeaza uterul mare,subinvoluat,dureros, impins adesea de o formatiune latero-uterina
voluminoasa.
Evolutia e rareori spontana spre cronicizare sau vindecare,se po
ate complica cu abces tubo- ovarian.
Tratament,antibiotice cu spectru larg,polichimioterapie,antiinflamatorii.Parametrita ant, localiz la tesutul
subseros vezico-uterin,cu tendinta la propagare laterala. Parametrita post,evolueaza spre ligamentele utero-
sacrate, difuzand in spatiul rectovaginal.
Forme clinice: parametrita sau celulita pelviana puerperala, flegmoane, abcesul ligamentului larg.

21
103. Flegmoanele si pelviperitonita puerperala. Fact fav, diagn, trat.
Pelviperitonita este o infectie propagata,ce are ca punctvde plecare o endometrita necontrolata,uterul sau o
salpingo-ovarita. Infectia se extinde din aproape in aproape sau prin contiguitate.Clinic se formeaza dupa
prima sapt de lehuzie sau tardiv.Al
terarea starii de sanatate,febra 39-40C,tahicardie,astenie,agitatie,pilipnee.Dureri pelvine localizate in etajul
abd inf,absenta tulburarilor de tranzit si a stazei gastrice.Tratament,antibioterapie,vaccinare
nespecifica,antiinflamatorii,repaus la pat, punga cu gheata pe abd,colpotomie,drenaj in cazurile abcedate in
Douglas.
Flegmonul este o forma clinica a parametritei si in cazul flegmonului tecii hipogastrice,la palpare
abd,inflamatia e situata la
tero-uterin, joasa.La tuseul vaginal in unul din fundurile de sac laterale, se palpeaza un infiltrat dur, care
deplaseaza colul de partea opusa.Flegomul pelviparietal e amplasat in apropierea spinei sciatice,pe peretele
pelvin.Leziunea pare sa fie o adeno
limfangita,secundara unei infectii genitale.

104. Septicemia puerperala. Fact fav, diagn, tratament.

Originea germenilor este predom endogena.Semne clinice,febra in platou sau oscilanta 39-40C,puls
tahicardic,dispnee,interesare toxico-septica la distanta,prin diseminare.Trat,antibioterapie in perfuzii,cu
spectru larg,reechilibrare metabolica hidro
electrolitica,substvasopresoare,corticoizii in doze mari,heparinoterapie pt evitarea trombozelor date de
penicilina,calmante,regim hipercaloric.Forme clinice,speticemia precoce\fulgeratoare,forma cu bacteriemie
simpla,forna cu metroragii.

105. Boala trombo-embolica in lehuzie. Etiopatogenie.

-factori favorizanti:varsta inaintata peste 35 ani,obezitate,DZ,boli preexistente
sarcinii(preeclampsie\eclampsie,anom de in-
sertie placentara,boala trofoblastica,sarcina ectopica),consum exagerat de medicati
hormonala,spasmolitica,vit,calciu,fumat.
-fact determinanti:
* cardio-circulatorii, adaptarea presiunii statice intraabd la evolutia fatului, compresiunea pe vena cava inf .
*rheologici, cresterea vascozitatii sangelui , diminuarea vitezei circulatiei elementelor figurate, exacerbarea
sintezei hepatice si tisulare.
* modificarile receptivitatii vasculare la actiunea sist nervos, la mediatorii vasculotropi, la metab hidro-
electrolitic.
*alterarea endoteliului vascular consecutiv traumatismelor materne
- diminuarea fibrinolizei.

106. Boala trombo-embolica in lehuzie, tablou clinic, forme anatomo clinice.

Forme anatomo clinice:
-tromboflebita superficiala, localizata la nivelul membrului inferior, traiectul venei safene interne, varicele
preexistente favorizand tromboza.
-tromboflebita profunda, situata la nivelul membrului inferior, predominant cel stang.
- tromboflebita pelviana, este descrisa ca o forma propagata a infectiei puerperale.

22
Tablou clinic:
- tromboflebita superficiala: local are edem, eritem, durere, vena interesata indurata, dureroasa spontan si la
palpare
-tomboflebita pelviana, disurie, polakiurie, retentii de urina, tenesme ano-rectale, edem discret al zonei
suprasimfizare.

107. Boala trombo-embolica in lehuzie, complicatii, embolia pulmonara

-embolia pulmonara e cea mai severa complicatie a trombozei venoase.Clini s-a legat incidenta emboliei
pulmonare de tromboza profunda a membrelor inferioare
- sdr post- trombotic, edemul persista, membrul poate fi usor cianozat, se poate instala un edem dur acoperit
cu o piele uscata, scuamosa sau de placarde de angiodermita pigmentara
- insuficienta venoasa devine cronica
- dypa troboflebitele pelviene, sdr algic pelvin
- fen de fibroza subcutanata, celulita indurativa, cianoza membrului interesat, suprainfectarea.

108. Boala trombo embolica in lehuzie, tratament.

-TF superficiala: repaus cu gamba ridicata in unghi de 30, unguente locale cu actiune anticoagulanta,
antiinflamatorie, antialgica, medicatie antialgica si antiinflamatorie, antibiotice in caz de fen inflamatorii certe
si infectii
- TF profunda, tratament anticoagulant, antialgice, antibiotice in caz de infectie
-embolia pulmonara, heparina inndoza de atac 20.000UI iv, pana la 40.000UI\24h

109. Boala trombo embolica in lehuzie, investigatii paraclinice.

- investigatii hematologice\ fluido-coagulante: dozarea d-dimerilor, proba de fibrinogen marcat, dozarea de
PAI-1 (plasminogen activator inhibitor- 1)
- flebografia, venografia
- impedanta pletismografica, ultrasonografia modul B, real time
- Doppler- ul pulsat si Doppler- ul color, RMN, CT, tomografie.

110. Hemoragia din postpartum. Etiologie, tratament.

Etiologie:
- atonia uteina, cand contractia uterina deficitara permite sangerarea continua din patul placentar
- traumatismul de parti moi uterine, cervicale sau vaginale
- coagulopatii, trombocitopenie preexistente sau aparute in trim II sau III de sarcina pot fi asociate cu
sangerari excesive.
- traumatisme la nastere, hematoame perineale sau pelvine, in caz de semne vitale instabile si sangerare
externa minima sau absenta
-inversiunea uterina, asociata cunhemoragie de aprox 2 litri
-ruptura uterina, in caz de dureri abd severe si a instabilitatii hemodinamice

23
Tratament:
- pacienta suspecta de hemoragie postpartum, masuri de resuscitate, si det cauzei sangerarii
- recoltareavde probe biologice
- pregatirea de sange izoRh, daca pacienta este in stare critica sau masa trombocittara
- examinarea bimanuala a uterului, in cazulnin care e moale, aton, masajul uterin stimuleaza contractia uterina
si frecvent opreste sangerarea
-in caz de inversiune uterina, se repune uterul in pozitie anatomica
- se initiaza trat cu oxitocin in Ringer lactat pt stimularea si mentinerea contractiei uterine si controlul
hemoragiei
- verificarea integritatii placentare
- colul si vaginul trebuie examinate pt depistarea de laceratii sau hematoame
-in caz de coagulopatie se fac transfuzii de plasma proapata sau congelata
-antibioterapie profilactica
-in caz de ruptura uterina, laparotomie de urgenta.

111. Hematoamele pelvigenitale din postpartum. Diagn, tratament.

- survin de obicei la nastere, pot evolua zile sau saptamani pana cand se reintervine chirurgical. Cel mai
comun factor de risc e perineotomia profilactica.
-Clasificare: vulvare, vaginale, vulvo-vaginale, retroperitoneale \ subperitoneale.
- tratament:
* in cazul hematoamelor vulvare mici si moderate cu evolutie buna, supraveghere in sala de travaliu si
afectiune severa se intervine chirurgical
*hematoamele retroperitoneale sunt mai dificile, se indica laparotomia si decolarea retro-peritoneala, ligaturile
elective vasculare, histerectomia.

112. Tulburari psihice in postpartum, psihoza puerperala.

Pot fi:
- asimilate unei ndispozitii \ post-partum blues
- psihoza majora: psihoza maniaco-depresiva si schizofrenia, declansate puerperal sau fara o cauza specifica
- tematica deliranta tine de probleme relative ale copilului, interrelatiile mama-copil, conflicte intre mama si
anturajul familial, fiind psihoza confuzo-deliranta acuta, atipica, polimorfa
Tratament :
- profilactic: evidenta in reteaua primara, indicatii adecvate de psihologie medicala sau med psihosomatica,
psihoterapie familiala sau a cuplului, colaborare interdisciplinara.
- curativ clasic: electrosocuri, neuroleptice, antidepresive, butirofenonele si in special haloperidolul.

113. Fibromioamele uterine in sarcina, travaliu si lehuzie.

- in sarcina sunt posibile : anomaliile de nidatie ale oului, avortul
- in travaliu survin : anomaliile de dinamica, ruperea prematura a membranelor, distociile mecanice prin
prezentatii vicioase, distocia prin tumora praevia
- complicatiile in delivrenta si lehuzie: retentia placentei si complicatiilor hemoragice, necroza septica,
complicatiile tromboembolice frecvente.

24
114. Malformatiile aparatului genital si sarcina.
- uterul hipoplazic,consta in dimensiuni reduse,corpul uterin e adeseri in hiperanteflexie sau retroversie,colul e
mic,vaginul atrofic,insuficienta dezvoltare a scheletului,mai ales micul bazin.Influenta hipoplaziei uterine
asupra starii de gestatie:infer-
tilitate,avort dat distensibilitatii limitate a miometrului,hipotrofia regreseaza treptat permitand mentinerea
sarcinilor urmato
are,nasterea prematura,prezentatia pelvina decompleta.
- malformatiile uterine:uterul didelf si pseudodidelf,uterul bicorn unicervical,condiform sau unicorn.Influen
asupra sarcinii:
* fertilitatea se pastreaza la femeile cu malform uterine duble,unul din utere poate fi afunctional,alteri fiecare
uter poate permite evolutia sarcinii,oul se grefeaza in unul din utere si celalalt sufera modificarile gravidice.
* avortul spontan si nasterea prematura sunt posibile
-malformatiile vaginale:septurile vaginale longitudinale sau transversale,datorita marii elasticitati produsa prin
imbibitie gra
vidica,nu det expulzia fatului.In cazul septurilor longitudinale incomplete se sectioneaza, iar cele transversale
se efectueaza incizii laterale, in cazuri mai severe cezariana.

115. Cancerul de col si sarcina.

-particularitati ale simptomatologiei:sangerare,masa tumorala friabila sangereaza usor la atingere,leziunile
sunt putin carac
teristice si sangereaza usor la atingere, diag se stabileste prin citologie, colposcopie si biopsie.
-influenta sarcinii asupra CCU:actiune agravanta asupra evolutiei CCU,evolutia neoplaziei e accelerata de
hiperemia gravi
dica,producerea in cantit mari de gonadotrofine coriale si estrogeni,avortul sau nasterea accelereaza evolutia si
extensia cancerului in urma traumatizarii colului.Evacuarea sarcinii in cazul trat radio-chirurgical in I trim de
gestatie, se practica pe cale inalta abdominala.
-conduita:stabilirea diagn de carcinom invaziv impune aplicarea imediata a tratam,radioterapia sau
telecobaltoterapia aplica
ta in luni mici de sarcina pot det malformatii fetale(hidrocefalie,microcefalie,tulburari psihice,uneori cu debut
tardiv),chiar oprirea in evolutie a sarcinii.

116. Tumorile ovariene asociate cu sarcina.

-confirmarea diagn de sarcina prin exam clinic, reactii imunologice si dupa 5-8 sapt, ultrasunete
-precizarea diagn de chist ovarian asociat cu sarcina prin exam clinic si eco
-complicatii: torsiunea chistului, suprainfectarea si supuratia chistului, hemoragie intrachistica, compresiunea.
-actiunea chisturilor ovariene asupra sarcinii si travaliului e minima
-fertilitatea femeilor purtatoare de CO chiar bilaterale e conservata
- avortul si nasterea prematura sunt rare
-intreruperea prematura a sarcinii e posibila in conditiile unor accidente acute sau interventiilor chirurgicale
-conduita: chistectomie in forma complicata indiferent de varsta sarcinii, in travaliu sau lehuzie.
-CO necomplicate, asociate cu sarcina presupun o supraveghere mai atenta.

25
117. Disgravidia de prim trimestru, etiopatogenie
-sunt cunoscute modificari fiziopatologice induse de tulburarile digestive (modif apetitului, perversiunile
gustului, greturi, varsaturi, sialoree, pirozisuri) si lipsa de azot alimentar
- existenta tulburarilor digestive accentuate pe parcursul sarcinilor anterioare
- anturajul familial, terenul nevrotic e implicat
-deficiente organice preexistente sarcinii
-sarcina molara si sarcina multipla se asociaza frecvent cu disgravidia precoce
-in tarile cu nivel cultural si educativ-medical mai ridicat este mai frecventa

26
118. Disgravidia de prim trimestru, forme clinice si simptomatologie
Forme clinice:
-forma de debut, reflexa, a varsaturilor simple
-forma cu tulburari metabolice reversibile, a varsaturilor grave, corespunzand perioadei de stare
-forma cu tulburari metabolice ireversibile sau forma cu tulburari neurologice
--ptialismul, e o forma particulara a disgravidiei precoce in care poate exista izolat, hipersecretia salivara
insotind varsaturile dominand tabloul clinic.
Tablou clinic:
-greturi, varsaturi, sialoree, incepand din sapt 5-6, in absenta unor suferinte digestive anterioare.
-pt per II\hemoconcentratia, acidoza, dezechilibrele ionice si cetoza

119. Disgravidia de prim trimestru, fiziopatologia tulburarilor metabolice.

- echilibrul hidro-ionic, pierderile hidrice prin varsaturi in formele severe pot ajunge la 4-8 l, in ptialism
secretia poate ajunge la 3-5nl. Aceste pierderi reprezinta ioni acizi intr-o prima faza, cand varsaturile contin
mai ales secretie gastrica si bazici, cand varsaturile devin biloase.
-echilibrul acido-bazic, pierderile de echivalenti acizi cand varsaturile sunt predom gastrice det o alcaloza
metabolica tranzitorie, in disgravidia precoce in forma severa e caract acidoza metabolica si compensarea
acidozei se face prin reducerea imp a rezervai alcaline. Pulmonul intervine prin hiperventilatie si rinichiul prin
excretia unor urini foarte acide si cresterea amniogenezei.
-metabolismul principiilor alimentare: pt asigurarea glicemiei coresp pt o funct normala a SN si eritrocitelor,
org recurge la gliconeogeneza,ce are loc pe seama proteinelor si glicerolului rezultat prin lipoliza
trigliceridelor de rezerva din tes adipos.

120. Disgravidia de prim trimestru, tratament.

- profilaxia: impiedicarea evolutiei disgravidiei precoce inspre formele grave
-tratamentul formelor de debut: psihoprofilaxie, tratament igienico-dietetic si eventual medicamentos, sedative
uzuale si antispastice.
-tratamentul formelor severe prin:
-combaterea varsaturilor cu antivomitive cu actiune centrala sau periferica fiind derivatii fenotiazidici:
clorpromazina, proclorperazina\emetiral suporizoare, trietilperazina\ torecan fiole
-corectarea dezechilibrelor metabolice: calcularea zilnica a bilantului hidric, efect ionogramei plasmatice,
urinare si det rezervei alcaline. Deshidratarea este teoretic de tip hipoton in cazul varsaturilor cu
continutvexclusiv gastric si izotona daca contin bila si suc pancreatic. Pt corectia ei se adm 4-6 chiar10 l
lichide in 24h sub forma de glucoza si ser fiziologic in proportii aprox egale. Corectarea hipopotasemiei se
face cu clorura de potasiu.

121. Disgravidia tardiva, definitie, clasificare

Disgravidia tardiva sau hipertensiunea indusa de sarcina, e o afectiune proprie celei de a doua jumatati a
sarcinii, dupa 20 sapt, caract dpdv clinic prin: HTA, edeme, proteinurie.
Clasificare:
-HTA indusa de sarcina, presiunea arteriala depaseste 140\90 mmHg, proteinuria e absenta
-preeclampsia medie apare in prezenta HT induse de sarcina si a proteinuriei persistente, cu val de peste
300mg\ litru, in aceasta categ mai intra si edemele temporare

27
- preeclampsia severa, def prreclampsia care a progresat si la care sunt prezente: presiunea arteriala sistolica
depaseste 160mmHg, presiunea arteriala diastolica depaseste 110mmHg, cresc enz hepatice, trombocitele
scad, oligurie, proteinurie prezenta peste 3g\l, edem pulmonar, coma, durere hipogastrica.

122. Disgravidia tardiva, consecinte materne si fetale.

-consecinte materne:
*eclampsia- evolutia fazica a eclampsiei: per de invazie, per convulsiilor tonice, per convulsiilor clonice,
coma repr ultima faza a accesului eclampsic
*hematomul retroplacentar\ HRP, hemoragia cerebro-meningee
*sdr Hellp, insuficienta renala acuta\IRA, edemul pulmonarcacut\ EPA
*alte complicatii: ruptura de ficat, socul septic, hematomul intrahepatic subcapsular
-consecinte fetale: hipotrofia fetala, prematuritatea, moartea in utero, moartea neonatala precoce, sechele
neurologice.

123. Disgravidia tardiva, etiologie.

-primipare tinere, sub 15 ani sau primipare in varsta, peste 35 ani, multipare
-antecedente familiale: HTA, accidente neurologice, DZ, boli de colagen, boli renale.
-antecedente personale patologice: antecedente nefrologice cronice, operatii, cistite repetate; boli preexistente
sarcinii: DZ, obezitate
-antecedente personale obstetricale: HTA produsa de sarcina, avorturi
- evolutia sarcinii actuale: sarcina gemelara, hidramnios
- factori socio-economici: malnutritie severa, deficiente alimentare, vitaminice, deficit proteic
- fact de mediu, clima temperata, fact genetici, dispensarizarea deficitara a gravidelor.

124. Disgravidia tardiva, semne clinice, simptome.

Clinic se remarca:
- edemele
- TA diastolica peste 90 mmHg
- proteinurie superioasa la 0,3-1 g\ 24h ( ea succede practic intotdeauna HTA si e o proteinurie glomerulara cu
albuminurie), val mai mari de 1g\24h e un argument pt gravitatea formei clinice.

28
125. Eclampsia, diagn pozitiv si diferential.
- este o complicatie grava a disgravidiei tardive\HTA
-diagn pozitiv, se bazeaza pe aparitia accesului convulsiv tonico-clonic la o gravida.
-diagn diferential: accesele epileptice (relaxare sfincteriana), convulsii intalnite in afectiunile SNC (tumori,
infectii cerebro-meningee, tromboembolii, hemoragii sau traumatisme), convulsiibdin uremie, hipoglicemie,
hipocalcemie ( paratiroidiana sau renala), intoxicatii cu stricnina, fosfor, nitrobenzen, amfetamine, LSD
-convulsii de cauza iatrogena ( hiponatremie indusa prin administrarea abuziva de diuretice

126. Disgravidia tardiva, tratament.

-profilactic: suplimentarea nutritionala cu calciu pt prevenirea demineralizarii osoase materne, terapia
profilactica cu agenti antiagreganti-aspirina care inhiba sinteza tromboxanului A2 in favoarea prostaciclinei,
regim igieno-dietetic: repaus la pat, dita cu aport caloric de 2200-2400 cal\zi.
- tratament curativ: finalizarea nasterii cu traumatism cat mai mic pt mama si fat, nasterea unui copil care sa se
dezvolte normal, o vindecare completa a mamei in postpartum
-reguli de tratament: reducerea presiunii arteriale materne gradat la val favorabile atat mamei cat si fatului 90-
100mmHg, prelungirea sarcinii pt evitarea prematuritatii, prevenirea crizelor hiper\hipotensive, prev
nefropatiei hipertensive, terapia adm sa fie usor de adm, eficienta si cu efecte adverse reduse.

127. Decolarea prematura de placenta normal inserata, mecanism fizio-patologic.

Def, se refera la decolarea accidentala, partiala sau totala, a placentei de la nivelul sediului sau normal de
insertie, inainte de expulzarea fatului.
Fiziopatologie:
-ruptura arterelor utero-placentare, la orice nivel al caducii bazale, antreneaza hemoragia intradeciduala,
constituirea hematomului decidual bazal intre spongioasa si compacta.
-ruptura arteriala survine: fie cand exista un obstacol in drenajul venos, in momentul unei contractii uterine;
fie prin necroza ischemica a peretelui arterial, in caz de vaso-spasm intens.
-orice patologie arteriala materna congenitala sau dobandita (HTA preexistenta sau indusa de sarcina), e un
fact favorizant in aparitia ischemiei, necrozei si rupturilor consecutive la nivelul arterelor utero-placentare.
- un rol imp in finalizarea rupturilor il are contractilitatea uterina, mult mai puternica la nivelul corpului, decat
la nivelul segm inferior.
- fatul intra primul in suferinta, ruperea conexiunilor vasculare det hipoanoxia, hemoragia intradeciduala
tindevsa se exteriorizeze sau ramane cantonata retroplacentar.
-prin hiperexpansiune sau necroza, membr se rup si sangele patrunde in cavitatea amniotica.

128. DPPNI, clinica.

-durerea, instalata brusc, cu evolutie rapida si progresiva, localiz in etajul subombilical si iradiere lombo-
acuta.
-sangerare vaginala, caract prin hemoragii de la sange negricios pana la hemoragii in cantit apreciabila, cu
sange rosu
- semne generale: paloare, astenie, transpiratii, racirea extremitatilor, tahicardie sau bradicardie, hTA, uneori
dupa un puseu initial de HTA.

29
129. DPPNI, complicatii materne si fetale.
- fatul, suferinta supra-acuta prin anoxie
-renal: perturb function renale prin hipovolemie si hipotensiune, oligoanurie, ischemie corticala bilaterala
majorata prin aparitia CID, necroza corticala bilat renala cu deces in 2sapt
- ficat, hipotensiunea perturba functionalitatea hepatocitului, in f grave: focare trombotice, zone de necroza
-hipofiza, leziuni ischemice, uneori cu focare mici necrotice
- apoplexia uterina, corectarea volemiei, hemostaza, profilaxia CID,
-complicatii trombo-embolice secundare.

130. DPPNI, diagnostic diferential.

In sarcina:
- pe sdr hemoragic: cauze de sangerare locale, joase ( varice vulvo-vaginale, cervicite, polipi cervicali, cancer
de col), cauze de sangerare inalte, uterine ( placenta jos inserata, placenta praevia, mola embrionata, traum abd
sever).
-pe sdr obstetrical: hidramniosul acut, tumori ovariene si uterine voluminoase, uneori aoendicita acuta si
pielonefrita din ultimul trim.
In travaliu: sdr de preruptura uterina, ruptura uterina, rupturi de parti moi ( uter apoplectic, leziuni de parti
moi, dupa o nastere mai laboriosa fara DPP si det de o expulzie spontana.

131. DPPNI, condita terapeutica.

-in formele medii, daca fatul e viu: op cezariana; in travaliu avansat: amniotomie, spasmolitice, scurtarea
expulziei; extractia normala a placentei; supravegherea in lehuzia imediata ( contractilitate uterina, sangerare).
-in formele medii, daca fatul e mort: op cezariana in travaliu nedeclansat; in travaliu, amniotomie sau perfuzie
oxitocica in caz de hipokinezie; histerectomie in caz de hemoragie si fen de apoplexie la nivelul uterului.
-in formele severe care evolueaza cu soc, CID, indiferent de starea fatului: reanimare, tratam socului, trat tulb
de coagulare, amniotomia in travaliu avansat, op cezariana cu reevaluarea situatiei intraoperator.

30
132. Patologia placentara. Enumerare de entitati clinice.
Placenta praevia, placenta maturata prematur, placenta abruption sau desprinderea de placenta, placenta
difussa, accreta, fenestrata, bilobata .

133. Patologia de cordon ombilical, enumerare de entitati clinice.

-artera ombilicala unica, frecvent cea stanga;
-insertia velamentoasa, anom de insertie de CO;
-vasa previa; nodul, circulara de cordon si strictura CO, patologie accidentala;
-hematomul, chistul si varicele CO
-hemangioame si teratoame
- prolapsul de cordon

134. Suferinta fetala cronica, complicatii

= tulburare prelungita a schimburilor materno-fetale, care afecteaza cresterea si dezvoltarea fetala.
- HTA indusa de sarcina, fen cronice de suferinta fetala cu repercusiuni grave pana la moarte ante sau
intrapartum.
-DZ. Dintre complicatiile obstr ale DZ ce pot da SF:
*hidramniosul, det amniotomie prematura, prematuritare, prolabare de cordon.
*macrosomia, det travalii distocice, nasteri dificile si leziuni
*restrictia de crestere intrauterina asociata cu HTA materna si vasculopatia diabetica avansata det: hipoxie,
asfixie sau moarte fetala
-anemiile det intarzieri ale cresterii fetale, restrictie de crestere fetala
-an feripriva, detprematuritate cu subponderabilitate si retardul de crestere fetala
-an megaloblastica, det intarziere de crestere fetala
- an hemolitice, det avort sponta, moarte in utero, prematuritate, intarzierea cresterii fetale.
-LES si sarcina, avort spontan, nasteri premature, decese perinatale
-hidramnios det, malformatii fetale grave, ruperea premat a membr, prolabare de cordon, nastere prematura,
prezentatii distocice
- insertia marginale, nastere prematura
- insertia velamentoasa, ruptura vaselor si exanghinarea fatului
-vasa praevia, ruptura cu hemoragie fetala
-cordonul scurt, bradicardie, aritmie uneori, ruperea cordonului cu moartea fatului
-cordon lung: noduri adevarate det ocluzia vaselor si moartea fatului, circulara de cordon det suferinta fetala
hipoxica
-izoimunizarea Rh, icter grav congenital maladia Pfannenstiel, an grava congenitala maladia Ecklin

135. Restrictia de crestere fetala intrauterina, etiopatogenie

-cauze materne: HTA cr si cea asociata sarcinii, boli cardiace cianogene, malnutritie protein-calorica, DZ clasa
F sever, fumat, droguri, alcool, infectii TORCH, substante toxice, boli autoimune, malform uterine, r de ciu in
anteced
- cauze fetale: sdr transfuzor-transfuzat, anomalii placentare, placenta praevia, anomalii cardiace, sarcina
multipla, abruptio placentae cr, insertii anormale ale cordonului ombilical.

31
136. Restrictia de crestere fetala intrauterina, diagnostic.
-Parametrii cheie: greutatea fetala estimata, volumul LA, statusul presiunilor sanghine materne
-criteriile ultrasonografice: cresterea raportului dintre L femurului si circumf abd si oligoamniosul neexplicat
- criteriile Doppler: rap sistola\diastola , indice de pulsabilitate , indice de rezistenta , fluxul sanguin in
artera ombilicala, uterina, artera carotida interna fetala, aorta descendenta toracica fetala, fluxul sanguin in
vena cava inferioara.

137.

32
138. Restrictia de crestere fetala intrauterina, conduita terapeutica
-se det etiologia: anom cromozomiale sau structurale, infectii intrauterine etc
-se det varsta gestationala si tipul de intarziere de crestere intrauterina, simetrica sau asimetrica
-e necesara monitorizarea atenta a fatului si amanarea nasterii pana la obt unei maturitati pulmonare fetale
satisfacatoare, evitand acidoza si sechelele acesteia

139. Moartea fatului in uter, etiopatogenie

= se def ca oprirea in evolutie a sarcinii in trim II si III, inainte de declansarea travaliului.
- cauze materne: atc antifosfolipidici, DZ, HTA, traumatisme, sepsis, acidoza, infectii acute sau lente:
toxoplasmoza, hep virala, listerioza, citomegalovirus, riketioza.
-cauze fetale: anom cromozomiale, malform feyale, hidrops fetal, infectii fetale: virus, bact, protozoare
-cauze placentare:apoplexia utero-placentara, pato de cordon ombilical,insuficienta placentara,placenta
praevia,vasa praevia

140. Moartea fatului in uter, diagnostic.

- lipsa perceperii miscarilor fetale active
-disparitia semnelor subiective de sarcina: oboseala, somnolenta, tensiune mamara si aparitia secretiei lactate
-clini: oprirea cresterii vol uterin sau scaderea lui treptata, consistenta mai ferma a corpului uterin, lipsa BCF
- eco evidentiaza cordul fara activitate, EKG arata abs activitatii cardiace
-dozarile homonale: scade estriolul urinar, scade h lactogen placentar, scad gonadotrofinele corionice
-amnioscopia, lichid modificat, chiar sanghiolent
-se mai recomanda: examen histopatologic genetic si pt infectii ale prod de conceptie, consult genetic,
hemoculturi, bilant metab matern, exam clinic gen matern in detaliu

141. Moartea fatului in uter, complicatii materne

- pot aparea infectii corioamniotice, tulb ale echilibrului fluido-coagulant dupa retentia prelungita de fat mort,
se instaleaza o coagulopatie de consum. -se exploreaza echilibrul fluido-coagulant, trombocite, fibrinogen la
2-3 zile.

142. Moartea fatului in uter, conduita terapeutica.

- se asteapta expulzia spontana a produsului de conceptie, variaza 1-2 zile sau cateva sapt.
-dc retentia se prelungeste se declanseaza avortul\nasterea prin adm de prostaglandine, ocitocina si in caz de
indicatie absoluta de patologie materna, se face cezariana.
- in caz de infectie grava sau hemoragie, se poate ajunge la histerectomie cu reechulibrare volemica majora.

33
143. Anemia feripriva in sarcina.
Necesarul de fier al org gravid,depas cu mult rezervele org si carenta nu devine vizibila clinic la prima
sarcina,ea aparand la sarcinile urmatoare.In timpul sarcinii,consumul de fier creste la 2,5-3,5mg\zi,astfel ca
alimentatia nu furnizeaza decat 80% din necesitatile zilnice de fier.Simptomat clinica:tegum si mucoase
palide,fatigabilitate,astenie,palpitatii,tahicardie,dispnee.
Paraclinic:H scad 3 mil\mmc,hipocromie si microcitare in an severe,Hb,Ht scazut,mielograma arata
hiperplazie normoblas-
tica moderata cu num eritroblasti.In abs unui trat adecvat,anemia se accentueaza putandu-se produce
avortul,nasterea prema
tura,infectii.Tratament:regim igienico-dietetic bogat in prot anim si vegetale care contin cant mari de
fier,ficat,carne,oua,spa
nac,linte.Trat profilactic cu preparate de fier:adm de sulfat de fier,efectul hematologic al adm apare la 8-10
zile de la instituirea terapiei;gluconat de fier sau glubifer,ca efecte sec poate aparea intoleranta digestiva si
manif dispeptice pana la forme grave de intoleranta digestiva.Cel mai folosit e fierul polimaltozat sau
FerHaussman cont 100mg fe,5 ml,creste Hb cu 1 g. Se mai adm acid folic,vit A si C.Transfuzia de sange e
indicata in anem severe, in sarcina peste 34 de sapt

144. Anemia megaloblastica in sarcina.An pseudo-Biermer sau an pernicioasa de sarcina.E o an carentiala cu

deficit de acid folic si vit B12.Apare mai frecv la multipare,in special la cele peste 30 ani,in cazul unei diete
deficitare,sdr de malabsorbtie
la gravidele cu varsaturi grave.In cazul anom de Hb sub 10g% fara decelare de deficit feric sau alte carente
proteice sau vita
minice-consult hematologic.Clinic:greata,varsaturi in timpul sarcinii,inapetenta,paloarea tegum,icter,astenie
fizica si psihica si in f grave:gingivite,glosite,varsaturi incoercibile,diaree si tulburari neurologice.Paraclini:H
sub 2-3mil,Hb 4-6g%,L -T pe
nie in forme severe.Fara tratam pot duce la infectii,preeclampsie,eclampie,decolare de placenta normal
inserata,avort spon-
tan, malform fetale, moartea fatului si a mamei in formele grave.Tratam: adm de acid folic 13-30mg\zi oral \
parenteral sub forma de foliat de sodiu 2-6 sapt. Transfuzie in caz de an extrema si gravida se gaseste in
apropierea termenului de nastere.

145. Talasemia si sarcina.

Se caract prin blocarea partiala sau totala a sintezei unuia din lanturile polipetidice ale globulinei cu scaderea
consecutiva a prod Hb normale.Cea mai frecventa forma e beta talasemia minora,forma heterozigota.An e
moderata 8-10g%,ca microcitoza,anizocitoza,hipocromie,poikolocitoza,celule"in tinta",R-citoza,L-citoza
neutrofila si T-citoza.Fe plasmatice N sau usor crescut.Rsc pt gravide creste cand intervin afect care deprima
hematopoieza sau intensifica hemoloza,in special infectiile.
Trat:doza zilnica profilactica de 1 mg acidvfolic\zi si 3 mg fier\zi.

34
146. Hepatita si sarcina, conduita.
Hepatita A,dc nou-nascutul e expus virusului,infectia e uspara si va dobandii imunitate pt intreaga
viata.Transmiterea mater
no-fetala e exceptionala,boala nu influenteaza cursul sarcinii si nici produsul de conceptie.In caz de expunere
la virus se fa
ce vaccin cu imunoglobulina.
Hepatita B,e det de un virus mai complex,extrem de rezistent la subst dezinfectante,usor transmisibil atat prin
sange,saliva,
secretii vaginale,sperma.Se transmite de la mama la fat, dar depinde de varsta sarcinii la care a debutat
hepatita,in trim I risc 0,trim II 10-25%,trim III 80-90%.In cazul unui diagn+de hepatita la vizitele prenatale
ale gravidei,aceasta va primiii ig hepa
titei B si i se interzice consumul de alcool si copilul primeste ig anti-hepatita B la 1 sapt,1 luna si 6 luni pt a
reduce riscul in
fectarii si nu au defecte congenitale.
Hepatita C,se transm in special prin transfuzii de sange.Rsc ca gravida sa transmita vir hepatitei C la fat
depinde de nivelul ARN cantitativ din sange si dc este sau nu HIV pozitiva.Actual nu exista tratam
preventiv,care sa influenteze transmiterea
virusului C.

147. Tuberculoza si sarcina- conduita.

Screeningul TBC in sarcina:
-testul la tuberculina, injectarea subcutanata a 0,1ml tuberculina de PPD la nivelul antebratului si se citeste si
interpreteaza dupa 48-72 h. Induratia sub 10 mm - t+, induratia sub 5 mm - t+ la pers cu SIDA si contact TBC
recent.
Vaccinarea BCG poate det o reactivitate la testul PPD. Induratia peste 4 mm t+, induratia 5-10 mm t posibil +
-examinarea sputei, dc dupa 3 spute neg, simptomatologia persista se face testl la tuberculina.
- Rx pulmonara, un cazurile la care testul la tuberculinaa fost pozitiv
Tratam TBC in sarcina:
-izoniazida, recomandat postpartum din cauza efectului hepatotoxic, + B6 pt preventia neuropatiei periferice.
-rifampicina, ethambutol, pirozinamida, streptomicina
Tuberculostaticele din linia 2 sunt repr de: kanamicina contraindicata in sarcina si ethionamida contraindicata
in sarcina.

148. Compexul TORCH, def, interpretare.

Este o analiza a sangelui recom femeilor ce intentioneaza sa ramana insarcinate, gravidelor si nou-nascutilor
dc prezinta simptome ale unei infectii din gr torch. Se refera la:
- T ,toxoplasma gondii, toxoplasmoza
-O ,other infections: coxackie virus, sifilis, varicela, zona zoster, HIV, parvovirus B19 si hepatita B.
-R , rubeola
-C , cytomegalovirus
-H , herpes simplex virus 2
Interpretare:
Rezultatele testului sunt precizate ca pozitive sau negative, indicand prezenta/absenta anticorpilor IgG si IgM
pentru fiecare tip de infectie testate.Rezultatul este normal daca IgM este negativ (nedetectabil) in
sange.Prezenta anticorpilor IgM in

35
dica o infectie recenta sau prezenta in momentul analizei.Un rez pozitiv al IgM la nou-nascuti indica o
probabilitate crescu
ta de infectie.Anticorpii IgM produsi de organismul mamei nu pot trece prin placenta,prin urmare,prezenta
acestui tip de an
ticorpi sug o infectie activa in organismul nou-nascutului.Prez anticorpilor IgG si absenta anticorpilor IgM la
copil poate fi rezultatul unui transfer pasiv de anticorpi de la mama la bebelus si nu indica o infectie activa in
organismul copilului.
Prez anticorpilor de tip IgM in org femeii insarcinate indica o infectie cu un virus sau parazit. In acest caz trb
efectuate si alte teste,deoarece prez anticorpilor de tip IgM poate avea si alte cauze.Prez anticorpilor de tip
IgG in org femeii insarcinate poate indica faptul ca a existat in trecut o infectie cu virusul respectiv. Pentru a
avea o imagine clara asupra rezultatului, ar trebui repetat testul dupa 2 saptamani pentru a face o comparatie.
In cazul in care al doilea test arata o crestere a nivelului de anticorpi de tip IgG, ar putea fi vorba de o infectie
mai recenta

149. Prevenirea transmiterii materno-fetale a infectiei HIV in sarcina si la nastere.

Transmiterea HIV la fat se poate realiza in 3 moduri:
Sange HIV trece de la mama la fat in timpul sederii bebelusului in uter, intrucat sangele HIV pozitiv al
mamei circula si prin vasele de sange ale fatului, expunandu-l infectiei
La nastere-in timpul nasterii,bebelusul este expus unui nr crescut de lichide corporale ale mamei,infectarea
prod in cz proce
durilor prelungite de delivrenta.De aceea,maj mamicilor HIV pozitive nasc prin cezariana,expunand fatul
unor rsc minime de transmitere a infectiei.Lapte matern-vir HIV trece in laptele matern in concentratie
mare,iar riscul contaminarii bebelusu
lui este de 25%,femeile HIV pozitive fiind sfatuite sa nu alapteze,ci sa ofere copilului lapte formula.Trat-daca
o femeie HIV poz insarcinata respecta trat cu zidovudina in timpul sarcinii,la nastere si bebelusului i se adm
med imediat dupa nastere,rsc de contaminare scade considerabil.
nasterea prin cezariana-cezariana ofera un timp de expunere mai mic al fatului la fluidele corporale ale
mamei lui fata de o nastere normala, vaginala.
Evitarea alaptarii

36
150. Infectia urinara in sarcina, diagnostic si tratament.
Infeciile urinare simptomatice se manifest ca i cistite sau pielonefrite acute.
Cistita acut se manifest prin dureri suprasimfizare aprute la urinare sau
permanent,polakiurie,disurie,senzaie de arsur, miciuni imperioase, hematurie
Diagnostic
Dg infeciilor urinare se face pe baza semnelor clinice(frisoane,febra,tulburari mictionale,dureri lombare cu
Giordano+, sen
sib pct costovertebrale si costomusculare,+/- greturi, varsaturi in trim II,+/- afectarea starii generale) i este
confirmat prin mijloace paraclinice.
- examenul sumar de urin: albumina dozabila, piurie, uneori hematurie
- testul Addis: cresterea considerab a elem figurate /min
- urocultura si antibiograma evidentiaza germenii patogeni si sensib lor la antb
Tratament
-in sarcina nu se adm: tetracicline, quinolone, trimethoprim, cloramfenicol, sulfonamidele
-pacientele cu pielonefrita acuta se trat cu: cefalosporine si gentamicina
Categoriile de antibiotice utilizate:
-Peniciline (bactericide cu excretie renala): Amoxicilina, Augmentin(Amoxicilina+ clavulanat potasic),
Ampicilina, Unasyn (Ampicilina +sulbastam sodic)
-Cefalosporine: Cephalexin, Ceftriaxona bactericide cu excretie renale
-Aminoglicozide- nefrotoxice si otostatice:Nu se adm in ep de infectie urinara necomplicata;Efect sinergic cu
penicilinele;
Traverseaza placenta, streptomicina adm in sarcina da surditate;Gentamicina,vancomicina

151. Pielonefrita in sarcina, diagnostic si tratament.

Pielonefrita acut se manifest prin dureri lombare intense uni- sau bilaterale(mai frecvent n loja renal
dreapt deoarece uterul gravid este deviat n dreapta i comprim mai frecvent ureterul drept),dureri
abdominale cu caracter colicativ,loje re
nale sensibile,transpiraii,cefalee,febr ridicat cu frisoane(>38 grade Celsius),vrsturi,stare general alterat.
-pielonefrita e cea mai imp complicatie a bacteriuriei in sarcina
-complicatii: sepsis, insuficienta respiratorie, deces
-afectarea fatului: det hipoperfuzarea cerebrala fetala.
Tratament:
adm i.v de cefalosporine sau gentamicina
-adm de fluide i.v cu atentie
-febra controlata prin atipiretice, acetaminofen
-greata si varsaturile antiemetice; metoclopramid, doxilamina
-antb in functie de sensib culturii baceriene

152. Litiaza renala, diagnostic si tratament.

-Litiaza renala este afectiunea caracterizata prin prezenta calculilor in rinichi, care pot migra in uretere si
vezica.
-Migrarea unui calcul din rinichi in jonctiunea pielo-ureterala sau pe ureter, la o pacienta gravida constituie o
problema delicata, deoarece tonusul ureteral scazut (fiziologic in sarcina) poate fi confundat cu
ureterohidronefroza.
-explorarile Rx (indif de varsta sarcinii) si med efi in trat colicii sunt contraindicate in sarcina.
-clinic: durere in flanc, hematurie

37
-PC: hematurie, piurie, urocultura pt identif bact patogene si det sensib la antb, hemoleucograma completa det
+/- infectiei sistemice, eco renale si vaginala
-tratament:
-hidratare i.v si analgezie, antiemetice si ant sunt imp, repaus la pat
-tratam pt a reduce disconfortul, pt preventia leziunilor renale si sepsisul pt a scade riscurile fetale.

153-4. Insuficienta renala acuta/cronica in sarcina.

IRA care necesita dializa e f rara in timpul sarcinii.Injuria acuta a rinichiului poate sa apara dc gravida sufera
un traumatism renal sau o hemoragie interna masiva ce det hipovolemie,cauze nespecifice.Sunt cateva
afectiuni specifice perioadei de gra
viditate:in I trim(azotemia prerenala,necroza tubulara acuta, necroza corticala acuta,pielonefrita,purpura
trombotica trombo
citopenica),in trim II-III(necroza tubulara acuta,steatoza hepatica acuta).Ale afect imp in evaluarea IRA
sunt:uropatia obs
tructiva, nefrolitiaza si sdr antifosfolipidic
IRA= alterare a fct renale, cu scaderea critica a irigatiei sanguine sau prin lezarea directa a celulelor tubulare.
Leziunea AP cea mai frecventa e necroza tubulara.
IRC=alterarea ireversibila functiei renale prin distrugerea progresiva a parenchimului

155. Hipotiroidismul si sarcina

Sarcina e mai rara la femeile cu hipotiroidie, dat dereglarilor ciclului menstrual, menoragiei si infertilitatii. In
cazul aparitiei sarcinii, rata avortului spontan e de 50%, feti nascuti morti sau deces neonatal. Sunt des
intalnite anom congenitale si nasteri premature

156. Hipertiroidia si sarcina.

Tiroida fetala reactioneaza la antc IgG tiroidieni ce traverseaza placenta det: tahicardie, hidrops asociat cu
insuf cardiaca, hiperreactivitate, intarzierea cresterii fetale, compresiunea esofagului cu aparitia
hidraminosului asociat cu prezentatie distocica si nastere prematura

38
157. Cardiomiopatia peripartum, def, diagn, tratament.
Cardiomiopatia peripartum e o form a cardiomiopatiei dilatative, care apare cu semne/simptomatologie de
insuficient car
diac n perioada de durat a sarcinii sau nu mai mult de 5 luni dup nastere.Dg:sarcina poate induce
simptome cardiace la gravida care nu are diagn de maladie cardiaca:suflu sistolic,diastolic sau continuu,suflu
sistolic si tahicardie,aritmie severa, dispnee de decubit sau de efort,modificarea EKG.Tratament:repaus la pat,
10h de somn,activitati casnice usoare si plimbari; sunt interzise muncile grele,fumatul,alcoolul;se evita
infectiile respiratorii, renale;regim alimentar hiposodat,ratie calorica micsorata,cresterea ponderala sa nu
depaseasca 10 kg.Travaliul si nasterea pe cale vaginala, op cezariana in caz de indicatie obstetricala.Travaliul
sa fie indolor sau cu anestezie epidurala dar fara producerea de hTA,se masoara pulsul,TA,respiratia de 3-4
ori/h.Alaptarea e permisa dc pana in acel moment nu au survenit accidente.

158. Profilaxia endocarditei bacteriene.

Este o complicatie grava dar rara a cardiopatelor gravide. In lehuzie se face profilaxia EB prin adm de
antibiotice.Simptome
le sunt variabile si se dezvolta insidios: febra, frisoane, fatigabilitate si persista 4-8 sapt dupa stab
diagn.Diagnosticul se con
firma prin excluderea altor cauze care pot produce febra.Se face tratament cu antb conform antibiogramei+un
tratament cardiologic de sustinere.

159. Embolia pulmonara, def, diagn, tratament.

Embolia pulmonar este obstrucia unei pri a arborelui vascular pulmonar, determinat, de obicei, de un
tromb care a migrat dintr-o zon ndeprtat - de exemplu, de la nivelul venelor profunde ale piciorului.
Tromboflebita pelviana apare de obicei la 10-15 zile de la nastere si consta in dureri pelvine, febra, frisoane,
disurie, polakiurie, retentie de urina, paloare. Pericolul major e embolia pulmonara care se instaleaza un
general la 2 sapt dupa nastere.
Tromboflebita membrelor inferioare:
Tormboflebita superficiala consta in trombozarea unei vene varicoase, neinsotita de fenomene varicoase. Nu e
emboligena.
Tromboflebita profunda.Embolia pulmonara se instaleaza brusc,cu alterarea starii gen,durere
toracica,anxietate, paloare cu cianoza periorala,dispnee,tahicardie,transpiratii.Rapid scade TA,dispneea se
accentueaza si aparent apare stopul cardio-resp
Tratament:
-in T superficiale: mobilizarea precoce post-partum, spasmolitice, fenilbutazona, prep cortizonice si
analgetice.
-in T profunda: tratam anticoagulant (heparina si antivit K), antispatic si vasodilatator (combaterea spasmului
arterial produs reflex), antiinflamator (corticoterapie) si chirurgical (trombectomie, ligatura chir a unor vase).

160. Insuficienta cardiaca in sarcina, clasificarea NYHA, conduita la nastere.

Clasificarea:

39
-clasa I, boala cardiaca nu limit activit zilnica, iar activit fizica obisnuita nu det discomfort.
-clasa II, b cardiaca det o usoara limitare a actvitatii prin fatigabilitate, palpitatii, dispnee sau durere de tip
anginos. In repaus simptomatologia dispare.
-clasa III, b cardiaca det o marcata limitare a activitatii. Chiar activitatea obisnuita e insotita de palpitatii,
dispnee, fatigab, durere de tip anginos.
-clasa IV, b cardiaca imobilizeaza bolnava, deoarece la cel mai mic efort poate aparea simptomatologia de IC
sau angina pectorala, care pot aparea chiar si in repaus.
Pacientele din clasa I-II pot duce o sarcina pana la termen, fara dificultate si cu putine complicatii. La
pacientele din clasa III-IV apare frecvent decompensarea, iar morbiditatea si mortalitatea sunt mai ridicate
decat la alte clase.

161. Embolia cu lichid amniotic.

Embolia amniotica este un accident foarte rar dar extrem de grav, care poate sa survina la nastere (perioada de
dilatatie, per de expulzie a fatului sau in perioada de delivrenta) constand in intravazarea de LA in circulatia
materna. LA patrunds in circulatia venoasa materna det obstructia venelor pulmonare. Manifestarile clinice
sunt grave, chiar mortale.
Clinic :
-faza de debut: frison lung, voma, tuse seaca, senzatie de rau
-faza de stare: sdr c-r acut sau supraacut, stare de soc (extremitati reci, puls scazut), sdr hemoragic(fen de
insuficienta resp si soc), sdr neurologic (obnubilare, inconstienta, agitatie, delir, convulsii, coma profunda).
Tratament:
-profilactic: in travaliu se evita per de dilatatie prelungite, se folosesc mijloace de analgezie obstetricala, se
evita perfuziile ocitocice intempestive, hiperkineziile, hipertoniile. Travaliul trebuie dirijat sau supraveghiat.
-curativ: oxigenoterapie, mentinerea activitatii pompei cardiace si combaterea hTA, tratam tulburarilor fluido-
coagulante.

162. Placenta praevia, def varietati anatomice.

PP e def ca o insertie joasa, partiala sau totala a placentei, pe segm inf al uterului.
Varietati:
-placenta praevia centrala totala (insertia placentei ocupa in totalitate orif int al colului)
-PP partial centrala (insertia partiala a placentei pe orif int al colului)
-PP marginala (insertia pana la limita orif int al colului)
-PP laterala (insertia pe uter la 2 cm de orif int al colului uterin)
-PP anatomica cupr toate placentele la care distanta dintre marg placentei si locul de ruptura a membr e intre
2-10cm.

40
163. Mecanismul sangerarii in placenta praevia.
Sangerarea care apare la pacientele cu PP se poate produce prin mai multe mec:
-detasarea mecanica a placentei de patul placentar in cursul formarii segm uterin sau in momentul aparitiei
modif de col la debut de travaliu sau in cursul unei examinari vaginale digitale neavizate
-inflamatia placentei placentita
-ruptura lacurilor venoase la nivel decidual datorita str anatomice precare

164. Placenta praevia, simptomatologie.

-hemoragia vaginala e semnul cel mai caract
-apare predom in trim III, dar placentele jos inserate pot sangera si in trim II
-e o hemoragie spontana, nedureroasa, fara o cauza evidenta
-de obicei, hemoragiile sunt mici si repetate, uneori poate fi o hemoragie mare, ce duce la anemie acuta si soc
hemooagic
-simptome generale: anemie, tegumente si mucoase palide, tahicardie, hipotensiune

165. Placenta praevia, diagnostic diferential.

-mola hidatiforma
-decolarea prematura de placenta normal inserata si apoplexia utero-placentara
-tumori benigne/maligne la nivelul colului uterin care sangereaza
-varicele vaginale sau vulvare rupte ce sangereaza
-ruptura uterina sau a canalului moale det de travaliu
-ruptura cordonului ombilical cu insertie velamentoasa sau a unui vas placentar
-discraziile sanguine (trombocitopenii sau alte tulb de coagulare)
-ruptura unui sinus marginal al placentei

166. Placenta praevia, conduita terapeutica

-golirea rapida a uterului, numai astfel hemoragia poate fi stapanita, m ales in PP centrala
-cand sangerarea nu e mare si fatul mic se temporizeaza cazul in gen pana la 36 sapt d sarcina
-in aceasta per;repaus la pat,medicatie antianemica,antispastica,sedativa, coagulante, monitorizarea sangerarii,
T, puls, BCF
-in sangerarea abundenta, ce pune in pericol viata mamei, se face reechilibrare volemica si terminarea nasterii,
indif de situatia fatului
-finalizarea nasterii se face fie pe cale vaginale- obsteetricala, fie pe cale abdominala- chir

41
167. Apoplexia utero-placentara, simptomatologie.
-durerea, instalata brusc, evolutie rapida, localiz in etajul subombilical si irad lombo-acuta
-sangerarea vaginala se caract prin hemoragii de grade variabile care merg de la sange negricios pana la
hemoragii in cantitate apreciabila cu sange rosu, simptom inconstant.
-examenul obstetrical, marirea uterului de la un examen la altul, tonusul uterin e f crescut si fara
contractilitate, uter de
lemn.BCF sunt alterate sau absente
-semne generale:paloare,astenie,transpiratii,racirea exremitatilor,tahi/bradicardie,hTA,uneori dupa un puseu
initial de HTA.

168. Apoplexia utero-placentara, diagnostic diferential.

In sarcina:
Pe sdr hemoragic:
-cauze de sangerare locale, joase: varice vulvo-vaginale, cervicite, polipi cervicali, cancer de col.
-cauze de sangerare inalte, uterine: placenta jos inserata-placenta praevia, mola embrionata (partiala),
traumatismul abdominal sever.
Pe sdr obstetrical:hidramniosul acut,tum ovariene si uterine voluminoase,uneori apendicita acuta si
pielonefrita din ult trim.
In travaliu: sdr de preruptura uterina, ruptura uterina, rupturi de parti moi
AUP= e o complicatie severa, la care se adauga si modif vasculare si tisulare, cu o extrema variabila loco-
regionala, insotita frecvent de Coagulare intravenoasa diseminata si starea de soc.

169. Apoplexia utero-placentara, evolutie, complicatii.

Evolutie: odata initiata decolarea, travaliul se poate declansa brusc, ducand la nasterea unui fat mort. In alte
situatii se poate produce agravarea tulburarilor generale, ducand la soc, CID, insuficienta renala acuta.
Complicatii renale:
-perturbarea functionalitatii renale prin hipovolemie si hTA
-oligoanuria (insuf renala cundiureza conservata)
-ischemia corticala bilaterala majorata prin aparitia CID
-necroza corticala bilaterala renala cu deces in primele 2 sapt
Complicatii viscerale:
-ficatul, hTA perturba functionalitatea hepatocitului.
-hipofiza, leziuni ischemice, uneori cu focare mici necrotice, leziuni necrotice intinse, sechele grave de tipul
pan-hipo-pituitarismul cunoscuta ca sdr SHEEHAN.

42
170. Ruptura uterina (traumatism matern in timpul nasterii), etipoatogenie.
Factori materni:
-cicatrici uterine, dupa cezariana, miomectomie sau perforatii uterine
-varsta,ruptura uterina e mai frecventa la gravidele mai in varsta, dat reducerii elasticitatii si extenibilitatii
muschiului uterin
-paritatea, la multipare, ruptura uterina predomina mai ales la cele care au prezentat metrite in antecedente
-obstacolele praevia, bazin patologic, col scleros, cicatricial, stenoza vaginala
Factori ovulari: fat macrosom, hidrocefalie, prezentatii deflectate (faciala sau frontala), prezentatie
transversala, supradistensia uterului
Fct adjuvanti:adm abuziva de ocitocice,manevre brutale pe uter,dilaarea fortata a uterului,inerv obstr:forceps,
embriotomie.

171. Ruptura uterina, simptomatologie.

RU se manif ca o durere violenta cu caracter sincopal, iar hemorgia rezultata se manifesta sub forma socului
hemoragic: lipotimie, paloare, hTA, tahicardie, puls filiform.
Pe masura ce hemoragia devine manifesta apare meteorism, iar daca fatul e expulzat, in cav abd se palpeaza 2
tumori distincte de marime si consistente dif, BCF absente.
In timpul travaliului: anxietate, durere continua, contractii aritmice, tonus crescut, hTA, inel Bandl +,
asurzirea BCF sau disparitia lor, paloarea, lipotimie, hemoragie vaginala.

172. Ruptura uterina, tratament.

Tratament profilactic:
-diagn la timp a bazinelor viciate, prezentatiile anormale, feti macrosomi, placenta praevia.
-travaliu supraveghiat, corectarea dinamicii excesive si distociei de col, adm prudenta a subst ocitocice.
-controlul sistemic si atent al cav uterine si a filierei pelvigenitale
Tratamentul curativ: -laparotomia
-histerectomie dc ruptura e intinsa si starea pacientei nu permite o interv de lunga durata
-histerorafia dc ruptura e redusa, femeia e tanara, nu are copii.

173. Vasa praevia.

=este o de patologie a cordonului ombilical.
-apare in cazul in care vasele fetale din membrane sunt situate in fata prezentatiei fetale.
-aceasta situatie poate aparea ca urmare a insertiei velamentoase a cordonului
-vasa praevia poate exista si in cazul membranei divizate, cand unul dintre gemeni are o insertie velamentoasa
a cordonului ombilical.
-poate fi depistata ocazional la palpare, dar exista si cazuri depistate ecografic
-nasterea prin cezariana e preferata in cazurile cunoscute cu vasa praevia, dupa confirmarea maturitatii
pulmonare fetale si e obligatorie in cazul aparitiei sangerarilor vaginale

43
174. Medicatia tocolitica, exemole, mecanisme de actiune, indicatii.
Tocoliticele sunt med care inhib contraciile miometrului i induc relaxare uterin ele sunt utilizate ptr trat
iminenei de a- vort i prevenirea naterii premature.Tocoliticele pot prelungi sarcina cu pn la 72 ore,
interval care ofer posibilitatea adm intramusculare de betametazon(glucocorticoid care accelereaz
producia de surfactant de ctre pneumocitele de ordinul 2 i care necesit 24-48 ore pentru a-i face efectul)
i posibilitatea transportului gravidei ntr-o maternitate cu terapie intensi- v neonatal.Categorii de tocolitice:
2-simpatomimetice; blocani ai canalelor de calciu; antagoniti ai receptorilor de oxitocin; sulfat de
magneziu; inhibitori ai sintezei de prostaglandine; donori de oxid nitric
Indicaii ale tocolizei
-temporizarea naterii premature, ctigarea de timp pentru maturizarea plmnilor (fiecare zi
de ntrziere a naterii crete rata de supravieuire cu 3%)
-tratamentul iminenei de avort
-intervenii chirurgicale pe uterul gravid (ex. cerclaj al colului)
-travaliu hiperkinetic cu suferin fetal

175. Medicatia ocitocica, exemple, utilizare.

Ocitocina
- are rol in declansarea travaliului si reflexul ejectie al laptelui. Ca medicament stimuleaza motilitatea
fazica,crescand frec-
venta si forta contractiilor ritmice.Prez estrogenilor in cantitate mare determina o reactivitate crescuta a
uterului gravidei la
termen;Oxitocina declanseaza contractiile de tip fiziologic care permit expulzia copilului.
Efectul este imediat, cu durata nu foarte lunga.
Indicatii :
- inducerea travaliului pentru o sarcina care nu este la termen, daca exista riscuri majore pentru mama sau fat.
- inducerea travaliului pentru sarcina ce a depasit termenul.
- sustinerea contractiilor uterine, daca sunt ineficiente, la inceputul si intimpul nasterii

176. Sulfatul de magneziu in patologia obstetricala.

Sulfatul de magneziu-este un tocolitic cu prim utiliz n eclampsie ptr combaterea convulsiilor.Ca tocolitic,se
alege la paci-
entele care nu tolereaz simpatomimeticele.Monitorizarea clinic se face prin evaluarea reflexelor tendinoase
profunde,care
trebuie s fie diminuate dar detectabile.Ca reacii adverse pot aprea: letargie, slbiciune muscular pn la
bloc neuromus
cular, depresie respiratorie,edem pulmonar,diplopie,xerostomie.n caz de supradoz se adm calciu gluconic
intravenos.Sul-
fatul de magneziu este contraindicat n insuficiena renal i miastenia gravis.Nu se administreaz
concomitent cu blocante ale canalelor de calciu deoarece exist risc de colaps cardiovascular.

44
177. Medicatia in preeclampsie/eclampsie
-in preeclampsie medie se recomanda in I 24h sa nu se adm tratam antihipertensiv, dar dc dupa aceasta
perioada TA se mentine la val ridicate, se adm antihipertensivul adecvat.
-in preeclampsia severa, se previn convulsiile eclamptice prin adm de sulfat de mg, controlul TA prin adm
hidralazinei dc TA persista peste 100 mmHg, pt prevenirea sdr de detrasa respiratorie si accelerarea maturarii
plamanului fetal se adm glucocorticoizi.
-se adm 2 doze de betametazona la 24h interval si se opreste cu 24-48h inainte de nastere
-in eclampsie, in crizele eclamptice se adm sulfatul de mg i.v 20-30 min, dc convulsiile se repeta peste 10
min, in caz de supradozaj se adm calciu gluconic i.v, in criza de E se mai adm si sedative: fenobarbiltal, deriv
de morfina-Mialgin, diazepam, fenitoinul
-controlul TA se face cu hidralazina.

178. Antibiotice utilizate in sarcina, exemple, mecanisme, spectre de actiune.

-penicilina+deriv amoxicilina si ampicilina sunt sigure atat pt mama si pt fat.
-penicilina, beta-lactamina se adm per oral, i.m, i.v.
-amoxicilina+ampicilina, se pot adm in infectiile urinare cu enterococ, dar alti ag patogeni pot fi rezistenti si
adm lor e selectiva.
-Amoxicilina +acid clavulanic =Augmentin, combina o beta lactamina cu un inhib de beta-lactadaza ce ii
extinde aria de apicare si se poate folosii fara efecte teratogene
-cefalosporinele sunt sigure d.p.d.v teratogen si se pot folosii in sarcina si per de alaptare
-Clindamicina, macrolida actioneaza asupra ribozomului bact prevenid transcriptia. Se fol in tratarea
vaginozelor bact. E rezervat infectiilor anaerobe si e sigur in per de alaptare.
-Metronidazolul, inhiba sinteza proteinelor bact. S-ar putea sa aiba efecte teratogene la om, dar e sigur in per
de alaptare.
-Aminoglicozidele, inhiba sinteza proteinelor bact. Poate fi folosit pt tratarea pielonefritelor severe cu infectii
gram-, dar adm materna e asociata cu ototoxicitate la fat. E sigur in per de alaptare.
-Trimethoprim- sulfamethoxazol, aceasta comb inhiba metab ac folic si e f bun in infectiile urinare. Nu s-au
sesizat efecte teratogene dar e indicat evitarea adm in I trim de sarcina. E sigur in per de alaptare.
-Nitrofurantoin, inhiba sinteza prot si cel bact. E compatibil cu alaptare
-Eritromicina si azitromicina inhiba sinteza proteinelor si cel bact. E compat cu alaptarea.

45
179. Factorii de risc pentru izoimunizare in sistemul Rh.
-sarcina ectopica, placenta praevia, trauma abdominala sau pelvina, moartea fatului in uter, proceduri
absetricale invazive amniocenteza, lipsa ingrijirilor prenatale, avorturi spontane.
Izoimunizarea Rh: Stare patologica in cursul gestatiei caracterizata de aparitia anticorpilor materni anti-
antigene eritrocitare fetale din sistemul Rh, cu pasajul transplacentar al acestor Ac si distructia eritrocitelor
fetale purtatoare de antigen. Factorul Rh e un antg de suprafata a eritrocitelor.

180. Profilaxia izoimunizarii Rh.

Profilaxia izoimunizrii rh sau anti-D nseamn adm unui medicament num ig anti-D ptr a mpiedica prod n
corpul femeii de antc mpotriva hematiilor rh pozitive i ptr a mpiedica boala hemolitic a ftului i nou-
nscutului. Efectul protector al imunoglobulinei anti-D dureaz doar cteva luni,deci trat trebuie repetat n
timpul fiecrei sarcini i dup fiecare natere. Ig anti-D se adm sub form de injecie fie ntr-un
muchi(injecie intramuscular) fie ntr-o ven(injecie intravenoas).n tim-
pul sarcinii.n gen,toate femeile nsrcinate care au rh negativ i care nu au anticorpi ptr antigenul D sunt
sftuite s urmeze un trat profilactic cu ig anti-D.Acest trat va fi adm fie sub form de injecie unic ntre spt
28 i spt 34 de sarcin,fie sub form de dou injecii n spt 28 i 34 de sarcin.Aceast procedur este
cunoscut sub numele deprofilaxie prenatal de rutin.Dup natere, se testeaz sngele copilului. Dac
acesta are rh pozitiv, mamei i va fi adm o alt injecie cu ig anti-D,de obicei n primele 3 zile de la
natere.Aceast procedur este cunoscut sub numele de profilaxie postnatal.

181. Diagnosticul paraclinic al izoimunizarii Rh.

Determinari sanguine
Grup sanguin si Rh pentru gravida;
In cazul gravidei Rh negative, determinarea, la partener, a grupului sanguin si Rh;
fenotiparea antigenelor Rh ale partenerului
In cazul partenerului Rh +: dozare Ac anti-D (test Coombs indirect);
Testul Kleihauer-Betke pentru aprecierea pasajului de eritrocite fetale spre mama;
Probe din sangele fetal (prin cordonocenteza ecoghidata) pentru determinarea:
- Hemoglobinei;
- Bilirubinei;
- Anticorpilor fixati pe eritrocite (test Coombs direct);
Probe din sangele neonatal pentru determinarea acelorasi parametrii.

46
182. Conduita n sarcina cu incompatibilitate i fr izoimunizare n sistem Rh
1. tata Rh + i anticorpii anti-D la gravid sunt abseni, det ulterioare de antc anti D se indic: la 20 spt de
amenoree; la 28 spt de amenoree; la 36 spt de amenoree.
2. n cazul apariiei anticorpilor anti Rh (la o pacient cu sarcin iniial cu incompatibilitate i fr izoimunizare
n sistem Rh), medicul trebuie s aplice conduita din sarcina cu incompatibilitate i izoimunizare n sistem Rh.
3. n cazul n care se poate anticipa naterea prematur (iar sarcina este sub 35 sptmni de amenoree) se
administreaz corticoterapie pentru maturarea pulmonar fetal.
4. Se recomand modalitatea de natere n funcie de indicaiile obstetricale, de situaia local i de vrsta
gestaional.
5. Se efectueaz profilaxia izoimunizrii n postpartum.

183. Conduita n sarcina cu incompatibilitate i izoimunizare n sistem Rh

1. Se determin titrul anticorpilor anti D la prima vizit prenatal.
2. Se urmrete sarcina n continuare prin dozri de anticorpi anti D, pn la 28 sptmni de amenoree, la
interval de 4 sptamni, n urmtoarele situaii:
dac n sarcina actual titrul anticorpilor anti Rh determinat n dinamic ramne constant
dac n sarcina actual titrul anticorpilor anti Rh determinat n dinamic, crete la mai puin de 4 ori fa de
titrul iniial.
3. se evalueaz starea fetal la 28 de sptmni de amenoree.
4. Dac nu exist semne de suferin fetal acut, medicul trebuie s indice finalizarea sarcinii dup minim 24
ore de la ultima doz de corticoterapie.
5. Se reevalueaz starea fetal n cazul scderii titrului anticorpilor anti D ntruct scderea titrului anticorpilor
anti D reprezint n cele mai multe cazuri transferul masiv de anticorpi n circulaia fetal i fixarea lor pe
eritrocitele fetale.
6. Se alege modalitatea de natere n funcie de indicaiile obstetricale, de situaia local i de vrsta
gestaional.

184. Clinica izoimunizarii produsului de conceptie.

Forme clinice
Afectarea fatului si nou-nascutului in izoimunizarea Rh este apreciata fidel prin valorile hemoglobinei si
bilirubinei fetale.

185. Boala hemolitica a nou-nascutului prin incompatibilitate de gr ABO.

a) Boala hemolitica se clasifica in trei forme de gravitate:
Usoara:
Hb > 12 g/dl
Bilirubina < 3,5 mg/dl
50% din cazuri
Moderata;
Hb 7-12 mg/dl
Bilirubina 3,5-7 mg/dl

47
25-30% din cazuri
Severa:
Hb < 7 g/dl
Bilirubina mult crescuta, cu depozitare cerebrala
20% din cazuri
b) Clasificarea legata de predominanta uneia dintre verigile patogenice grave:
anemia grava congenitala (maladia Ecklin);
icterul grav congenital (maladia Pfannenstiel);
anasarca feto-placentara (maladia Schrite);
forme clinice fruste, intricate.

186. Diagnostic diferential, incompatibilitatea de gr si de Rh.

-incompatibilitatea ABO, hidropsul fetal non-imun, sferocitoza fetala, enzimopatii ale eritrocitelor fetale

187. Posibilitati terapeutice in timpul sarcinii cu izoimunizare in sistemul Rh.

183,184

188. Etiopatogenia izoimunizarii in sistemul Rh.

1. Izoimunizarea gravidei prin trei cai principale:
a) pasaj de eritrocite fetale ce exprima antigene Rh-D in cursul sarcinii, avortului sau mai ales in timpul
nasterii
b) transfuzie cu sange Rh pozitiv
c) pasaj de eritrocite materne Rh pozitive spre fatul feminin Rh negativ, care, mai tarziu, ajuns la maturitate,
poate dezvolta o reactie imunologica anamnestica in cursul gestatiei cu fat Rh pozitiv - mecanism rar
intalnit (teoria bunicii buclucase).
Debutul fenomenului imunologic are loc in primele 72 ore de la initiere.
Daca fatul Rh pozitiv este incompatibil cu mama si in sistemul ABO, eritrocitele fetale care ajung in circulatia
mamei sunt rapid distruse de aglutininele materne.
2. Reactia imuna anamnestica / hemoliza
In general, prima sarcina Rh pozitiva la o gravida Rh negativa neimunizata nu este afectata chiar daca exista
pasaj de eritrocite fetale la mama, deoarece izoimunizarea induce in prima etapa sinteza de Ac anti-D de tip
IgM, cu masa moleculara mare, care nu pot strabate placenta spre fat.

48
189-190: 55-56

49
191. Tromboflebita puerperala a membrelor inferioare: etiologie, simptomatologie.
Tormboflebita superficiala consta in trombozarea unei vene varicoase, neinsotita de fenomene varicoase. Nu e
emboligena.
Tromboflebita profunda, cand vasospasul se limiteaza la vene sau cuprinde si sistemul arterial din
vecinatate.
Semne clinice: febra, puls catarator, dureri in molet la compresiune sau claudicatie intermitenta.

192. Tromboflebita superficiala puerperala, aspecte clinice. 191

50
 GINECOLOGIE
193. Tulburarile neurovegetative menopauzale, patogenie, tratament.
Patogenie: simptomele menopauzale includ bufeuri, insomnie, transpiraii nocturne, ameteala, palpitatii,
cefalee. Acestea reprezinta o adaptare a organismului la deprivarea de estrogeni, care afecteaza variati
neurotransmitatori cerebrali.
Tratament: terapie de substitutie hormonala care scade severitatea si frecventa simptomelor; preparate cu
resorbtie transcutanata: Estraderm; preparae per os 1cp/zi la aceeasi ora. Daca tratam hormonal e refuzat se
adm pt bufeuri Abufene si pt nervozitate Distonocalm.

194. Enumerati ordinea aparitiei caracterelor sexuale secundare la pubertate.

-la 9-10 ani: telarha= dezvoltarea gl mamare si debutul pubarhei= dezvoltarea pilozitatii pubiene
-la 11-12 ani: modificari epiteliu si citologie vaginala; dezvoltarea org genitale ext+int. Vulva se
orizontalizeaza, se dezvolta labiile mari si mici, clitorisul si se hiperpigmenteaza. Uterul dobandeste forma
matura de para si pozitie anteflectata, raportul dintre corp si col devine supraunitar. Volumul ovarian creste
de la cca 1ml la 2-10 ml si se obs un aspect micropolichistic al ovarelor, cel putin 6 foliculi cu diam de 4 mm.
-12-13 ani: pigmentarea mamelonului, dezvoltarea sanilor
-13-14 ani: dezvoltarea pilozitatii axilare; menarha= aparitia menstrelor, initial neregulate, apoi regulate lunar.
Comportamentul se modifica: interes pt sexul opus, excitatie sexuala. Crestere staturala: ritm accentuat la fete
odata cu initierea pubertatii.
La baieti: dezvoltare testiculara (spermatogeneza 11-15 ani, ejaculare 13, 5 ani), dezvoltarea tesutului erectil,
pilozitate pubiana+axilara, pilozitate faciala +corporala.

195. la 194. Etapele evolutiei pubertare.

51
196. Colpitele, enumerare, tratament.
=Colpita (vaginita) - este o afeciune ginecologic caracterizat prin inflamarea pereilor vaginali. n cazul n
care, odat cu pereii vaginului, se inflameaz i intrarea n vagin, precum i labiile mari i mici, boala se
numete vulvovaginit.

197. Cervicitele, diagn, tratam.

Cervicita reprezinta o inflamatie a cervixului (partea inferioara a uterului colul uterin). Cele mai multe
cazuri de cervicita sunt asimptomatice si de mica importanta insa exista si cazuri in care cervicita apare ca
urmare a contactarii unor boli cu transmitere sexuala, ca gonoreea si chlamydia.
Simptome cervicita
Cel mai adesea, cervicita nu provoaca semne sau simptome si poate fi depistata in urma unui test Papanicolau
sau a unei biopsii pentru alta afectiune. Daca aveti simptome, ele pot include:
secretii vaginale in cantitati mari de culoare gri sau galbena ce uneori pot avea un miros neplacut;
urinari dureroase frecvente;
durere in timpul actului sexual;
sangerari vaginale dupa actul sexual, intre perioadele menstruale sau dupa menopauza.

198. Tumori benigne ale colului uterin, enumerare, tratament.

-fibrom col
-polipi mucosi (adenoame circumscrise)
-polipoame, condiloame, leiomioame
-resturi de ducturi mezonefritice (chisturi)
-hemangioame, limfangiom
Tratament:
-indepartarea acestor leziuni
-distructia fara control histologic al leziunilor sau a profunzimii: diatermocoagulare superficiala/profunda,
crioterapia, vaporizare laser
-exereza leziunilor cu posibilitatea controlului profunzimii si prelevarea ex bioptic; exereza cu ansa
diatermica, cu laser.

52
199. Endometrioza, diagn, tratament.
=consta in existenta tesutului endometrial activ in alte regiuni decat cavitatea uterina
Localizare: genitala(ovare, trompe, peritoneu pelvin, sept rectovaginal, vulva, perineu, portiunile inghinale de
ligament rotund), extravaginale (intestin, vezica, ombilic, cicatrice postoperatorie, plaman, pleura, sani,
membre).
Diagnostic:
-simptomatologie: dismenoree, dispareunie profuna in apropierea menstruatiei, meno si metroragii
necontrolate, durere pelvina, infertilitate, stare gen alterata in timpul dintre menstre.
-exam clinic: noduli la niv ombilicului, exam valve(localizare vaginala/cervicala), col (tumori mici, rosi-
albastrui intacte/ulcerate, chisturi endometriozice).
-paraclinic: laparoscopia(permite diagn exact, localizarea si aprecierea extinderii), histerosalpingografie (in
cazul localizarilor tubare: obstructii), CA 125.
-tratament:
*Medical: forme usoare (analgezice uzuale, cu sau fara progestative), forme severe (progestative 6-9 luni,
Danazol un steroid sintetic cu efect antigonadotrop hipotalamic)
*Chirurgical: endom usoara/medie: laparotmie diagn+ terapeutica/tratament, endom severa: laparotomie
diagn, tratam.

200. Anomalii uterine congenitale, enumerare, diagn.

53
201. Boala inflamatorie pelvina.

54
55
56
202. Tuberculoza genitala, diagn, tratament.

57
203. Factori favorizanti si determinanti implicati in infertilitate.

58
59
204. Evaluarea paraclinica a infertilitatii feminine.

60
205. Lichidul seminal sperma, def, caracteristici, compoz chimica.

61
206. Modificarile calitative ale spermei.

62
207. Modificari cantitative ale spermei.

63
208. Modificarile componentelor chimice ale spermei.

64
 209. Leziuni proliferative benigne col uterin.
-hiperplazie endometriala
-hiperplazie glandulara endocervicala/microglandulara
-hiperplazie stromala
-hiperplazie glandulo-stromala(polipi)
-adenomioame
-deciduoame

210. Polipul cervical, diagn, tratam.

=formatiune sferica/ovoidala, pediculata/sesila, moale, cu suprafata neteda, culoare rosu aprins.
-simptome: leucoree, hemoragie la traumatisme minore (raporturi sexuale, irigatii vaginale)
-paraclinic: citologie exfoliativa, colposcopie, biopsie pt diagn
-tratament: extirparea si cauterizare baza implantare, exam anatomo-patologic.

211. Fibromul de col, diagn, tratam

=coexista de obicei cu fibromul uterin (t conj+muscular)
-simptme: uneori asimptomatic sau leucoree(fetida= necroza pediculuilui) si sangerare
-tulburari ale manif functionale: vezica, vagin, peritoneu in functie de directia de dezvoltare.
-diagn poz: exam histiopatologic
-tratam: miomectomia cervicala/histerectomie

212. Endometrioza cervicala, diagn, tratam.

Localizare cervicala, vezi sub 199.

65
213. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin (displazii, CIN), etiologie, fact de risc.
Displazia cervicala (rana pe col) modif anormala a celulelor din stratul epitelial al colului uterin.
CIN= neoplazie cervicala intraepiteliala
Factori de risc: fumat, utilizarea anticonceptionalelor pe termen lung, infectia HPV, dieta, factorul
genetic, bolile cu transmitere sexuala.

214. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, clasificare.

-neoplazia cervical intraepitelial (CIN)
-leziuni scuamoase intraepiteliale (SIL)
-adenocarcinom: neoplazia glandular intraepitelial (CIGN) sau adenocarcinom "in situ"

215. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, diagnostic.

Diagnosticul leziunilor precanceroase ale colului uterin presupune un diagnostic clinic i un examen paraclinic
complex ce include (citologia, colposcopia cu biopsie, determinarea infeciei HPV).Diagnosticul clinic:
leucoreea, stri de discomfort vulvo/vaginale sub form de jen, arsur, durere, prurit, sngerri n urma
raportului sexual.

216. Screening-ul citologic cervical, scop, tehnica, rezultate.

Examenul citologic sau testul PAP, pt depistarea leziunilor precanceroase si a cancerelor de col incipiente.
Const n analiza celulelor exfoliate, normale sau anormale de la nivelul colului, celule ce prezint modificri
morfologi
ce similare esuturilor din care provin.Screeningul cuprinde: -consult ginecologic anual;-evaluarea fact de risc
pt CCU
-testul Papanicolau, presupune recoltarea unei probe de celule de la nive colului uterin, fiind exam la
microscop. Sunt 2 tipuri de test Papanicolau:citologia conventionala, cu exam probei pe lama la microscop;-
citologia in mediu lichid, cand celelele recoltate sunt suspendate intr-o faza lichida dupa recoltare, are
acuratete mai mare. Testarea se incepe la cel mult 3 aani de la debutul vietii sexuale si se efectueaza anual,dc
rezultatele sunt negative la mai multe det consecutive,retesta
rea se recomanda la 2-3 ani. In functie de testul P, pot fi recom si alte teste pt exam colului uterin
(colposcopie, biopsie).

217. Examenul colposcopic, scop, tehnica, rezultate.

Consta intr-o examinare a mucoasei cervicale si a stromei.Se face dupa testul cu acid acetic si Lugol. Acidul
acetic det coagul nucleilor si citoplasmei si proteinele devin opace si albe, culoare roz.Testul Lahm Schiller se
bazeaza pe afinitatea
glicogenului de la niv cel ep pavimentos nrmal fata de iod-sol Lugol.Mucoasa normala se coloreaza brun-
acajou si cea patologica are coloratie palida sau absenta. Colposcopia e putin performanta, dar e imp in a dirija
biopsiile si pt a stabilii diagn histologic.

66
218. Leziuni precanceroase ale cancerului de col uterin, tratament.
Metode distructive: vaporizarea cu laser CO2, electrocoagulare sau crioterapia in cazul condiloamelor si CIN
1, 2, 3 exocervicale cu suprafata mica
Metode de exereza: utilizate pt CIN 2-3. se trat prin exereza localizata sau conoida cu ansa diatermica
(electro-conizatia), laserul CO2 sau bisturiul rece.

219. Cancerul de col uterin. Etiopatogenie si factori de risc.

Mecanismele de aparitie si evolutie inca necunoscute, un rol imp il au determinismul genetic si ecologic al
bolii in sensul unei predispozitii cromozomiale potentiale.
Factori de risc:
-comportament sexual: debut precoce sub 17 ani, parteneri multipli, nr mare de sarcini/avorturi, antecedente
de boli sexuale trasmisibile, factorul genetic si imunodepresia,infectii cervico-vaginale cronice, infectia cu
herpes simplex 2. factorii hormonali, nutritivi.

220. Cancerul de col uterin, anatomie patologica, aspecte micro-macroscopice.

Macroscopic, forme anatomopatologice:
-nodulara sau indurata, aspect de butoias
-ulcerata, caract prin lipsa de substanta, evolutie crateriforma
-vegetanta, leziunea are forma de muguri cu aspect conopidiform
Microscopic, sunt 4 grupe:
-epiteliomul pavimentos- carcinomul epidermoid, intereseaza ep pav al exocolului
-adenocarcinonul, lez intereseaza ep cilindric all endocolului
-sarcomul si rare: hemangiosarcomul, melanomul malign

221. Cancerul de col uterin, evolutie.

222. Cancerul de col uterin, simptomatologie

Cancer de col uterin incipient (neoplazie intraepitelial a colului uterin) n acest stadiu, pacienta nu
resimte o simptomatologie.
Cancerul de col uterin invaziv
Sngerarea dup raportul sexual este simptomul de debut
Secreii rozate, urt mirositoare, fr o periodicitate legat de menstruaie;
Hemoragii abundente;

67
 Leucoree, an secundara, fen digestive: rectoragii
Durerea local, pelvin este simptomul care semnaleaz avansarea cancerului, instalarea tumorei i
extinderea sa ctre structurile nvecinate care cuprind structuri nervoase.

223. Cancerul de col uterin, diagnostic pozitiv.

Examenul ginecologic
Ex Valve: aspect col, dimensiunea tumorii.
Tuseu vaginal: dimens tumorii, invazie vaginala, consistenta si suprafata colului, starea anexelor,
tesuturile periuterine (ligamente utero-sacrate, lig pubo-uterine, Douglas-ul)
Tuseu rectal: nu are valoare in depistarea precoce. In cc invaziv: invazie parametre, lig utero-sacrate.
Biopsie exocol (cele 4 cadrane col uterin+vagin)
Extensia reala a bolii:
d) Exam laborator: hemoleucograma, ureem creatinina serica glicemie, probe hepatice, examen sumar de
urina
e) CT abdominopelvin (status ganglioni pelvini)
f) Cistoscopie in stadiile IIB, III si IVA
g) Urografie
h) Rx pulmonara
i) Rx osoase tintite.

224. Cancerul de col uterin, clasificare stadiala.

Stadiul I: carcinomul strict delimitat la cervix (extensia la corp nu este considerat);
Stadiul II: carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins nspre peretele pelvin; carcinomul
cuprinde vaginul, dar nu mai departe de treimea inferioar;
Stadiul III: carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. La examinarea rectal nu exist spaiu ntre tumor i
peretele pelvin; tumora cuprinde treimea inferioar a vaginului; toate cazurile cu hidronefroz sau rinichi
nonfuncionali trebuie incluse aici, cu excepia celor datorate altor cauze;
Stadiul IV: carcinomul extins dincolo de peretele pelvin sau cu invazia clinic a mucoasei vezicii urinare sau a
rectului.

225. Cancerul de col uterin, diagnostic diferential.

Cancerul exocolului.:
-forma ulcerta: sancru luetic (ulcratie excentrica), herpes (eroziuni superf)
-forma vegetanta: polip fibros endocavitar ulcerat exteriorizat prin col, polip cervical, polip placentar,
cervicita polipoida
-forma infiltrativa: fibromul colului, endometrioza colului, chist Naboth modificat.
Cancerul endocolului:
-hemoragie disfunctionala, metrita hemoragica, tumori ale corpului uterin.

68
226. Cancerul de col uterin, tratament.
Cancerul de col uterin beneficiaz, n prezent, de trei modaliti principale de tratament, respectiv
Chirurgia, Radioterapia i Chimioterapia
In formele non-invazive: displaziile usoare si medii (crioterapie, vaporizare laser, electrorezectia cu ansa,
conizatia)
In formele micro-invazive: in cazul invaziei stromale sub 3 mm (conizatia sau amputarea
intravaginala a colului), in cazul invaziei stromale intre 3-5 mm (histerectomie totala +/-limfadenectomie)

227. Diagnosticul clinic al tumorilor ovariene.

Prin examen clinic si PC se stabileste:
-natura anexiala a tumorii pelvine si pelvi-abdominale
-originea ovariana a tumorii
-caracterul predominant chistic sau solid al tumorii
-natura benigna sau maligna

228. Diagnosticul diferential al unei formatiuni tumorale anexiale.

Pt tumorile cu sediu pelvian: fibromul uterin subseros sau pediculat, sarcina tubara, abces tubo-ovarian,
apendicita, pelviperitonita, endometrioza, rinichi ectopic pelvian, sigmoidita diverticulara, hidro-piosalpinxul.
Pt tumorile pelvi-abdominale: sarcina intrauterina dupa I trim, sarcina ectopica abd, ascita, chist hidatic
hepatic, rinichi polichistic, splina ptozata cu pedicul lung.

229. Formatiunile ovariene, investigatii paraclinice.

-hemoleucograma- anemie
-L citoza si VSH pot fi crescute in cancerul ovarian
-histerectomia cand depaseste 15 cm
-HSG cav uterina conservata, deplasata de partea opusa a tumorii
-limfografia cu scop diagn, pt depistarea metastazarii ganglionare
-Rx abd pe gol, imag Rx cu fragm de oase, dinti in chisturile dermoide in reg pelvina
-urografia, evidentiaza compresiunea extrinseca sau inflitratia neoplazica a ureterelor pelvine
-irigografia exclude prezenta unei tumori recto-sigmoidiene
-dozari hormonale
-markeri tumorali: CA125, CA 19,9, AFP, ACE, HCG
-RMN, Ecotomografie abd si endo-vaginala, laparotomia, exam histopat extemporaneu
-citologia exfoliativa vaginal- frotiurile Babes Papanicolau

230.Complicatii ale tumorilor ovariene.

-torsiunea
-ruptura tumorilor chistice ovariene
-hemoragia, compresiunea, infectia, malignizarea

69
231. Tumorile maligne ale trompei, diagn clinic, si PC.
Examenul clinic.
1. Hidroreea- fie sub aspectul unei scurgeri lichide clare , apoase, fie aspectulnei scurgeri rozate , cu striuri
sanguine , contiuna sau intermitenta; alteori se pote confunda cu leucoreea banala.
2. Durerea- avand sediul pelvin sau abdomenul inferior cu iradieri lombare.
3. Hemoragiile genitale-sunt in cantitate mica , intermitente , associate sau , cu hidroreea , survenind imediat
dupa menstruatie , sau intre menstruatii.
Investigatii paraclinice:
-citologia
--punctia tumorii
-histerosalpingografia
-scintigrafia radioizotopica

232. Cancerul ovarian, etiologie.

-rasa caucazian (alb), vrsta > 40 ani
prima sarcin tardiv (dup 30 ani), menopauza tardiv
cicluri anovulatorii/ nuliparitate/ infertilitate/ utilizare de medicaie profertilizant
istoric familial de neoplazii (ovar, endometru, sn, colon), mutaii BRCA1 / BRCA2
-femeile cu antecedente de chiste de ovar, endometrioza

233. Cancerul de ovar, diagn clinic.

-tumora dura sau chistica, neregulata, ce ocupa una sau ambele zone anexiale.
-in stadiilie avansate apropate intreg pelvisul e ocupat de un bloc tumoral dur, lipsit de mobilitate care
inglobeaza uterul, anexele si org de vecinatate.
-simptome: cresterea de volum a abd,
-scaderea in greutate/slabirea, emacierea=Slbire pronunat care apare n faza final a bolilor cronice;
caexie
-jena sau dureri discrete pelvine, meteorism
-usor edem unilateral al membrelor inferioare
-ascita

234. Cancerul ovarian, investigatii paraclinice.

-ecografia conventionala trans-abdominala, permite un diagn de orientare
-ecografia endovaginale pt diagn mai precoce si mai precis
-ecografia tridimensionala, localiz topografic tumora in raport cu celelalte structuri din vecinatate
-punctia douglasului (culdocenteza) pentru citologie
-RMN, are avantaje in depistarea metastazelor osoase
-pelviscopia, permite lavajul cav pelvi-abd, aspiratul fiind studiat citologic
-histeroscopia, ofera informatii in contextul sangerarilor anormale din per adulta sau postmenopauza.
-chiuretajul uterin in scop diagn si hemostatic
-markeri tumorali

70
235. Cancerul ovarian, evolutia naturala a bolii (fara tratament).
Tratamentul paleativ reprezinta o etapa foarte importanta in terapia tuturor cancerelor, mai ales a celor in
stadii terminale. Daca neoplazia se agraveaza, iar simptomele afecteaza grav viata pacientei, ar trebui ca un
astfel de tratament sa constituie de fapt baza terapeutica. El este recomandat in special pacientelor care nu mai
au sanse de vindecare, si isi propune sa creasca mai ales calitatea vietii, dar sa si amelioreaza tonusul psihic al
pacientei. Exista diferente intre tratamentul curativ si tratamentul paleativ, in special in ceea ce priveste
scopurile fiecaruia in parte dar si modalitatile terapeutice. Uneori tratamentul paleativ poate fi adaugat
schemelor terapeutice inca din perioada in care se incearca vindecarea neoplaziei.

236. cancerul ovarian, stadializare

Stadializarea cancerului de ovar este foarte importanta deoarece in functie de aceasta se poate stabili
prognosticul pacientei si tratamentul viitor.
Stadiul I reprezinta cancer limitat la ovare.
- Stadiul Ia: cancerul este limitat la un ovar, nu exista ascita si tumora nu este vizibila la exteriorul ovarului,
capsula acestuia fiind intacta;
- Stadiul Ib: cancerul este extins la ambele ovare, nu exista ascita, tumora nu este vizibila, la exterior, iar
capsula este in continuare intacta;
- Stadiul Ic: tumora poate fi localizata la unul sau la ambele ovare, insa este deja vizibila la suprafata lor,
capsula si- a pierdut integritatea, a aparut ascita cu celule neoplazice.
Stadiul II descrie cancerul localizat la unul sau ambele ovare, dar care are si extensie pelvina. La randul
sau, si acest stadiu contine:
- Stadiul IIa: cancerul are extensie si/sau metastaze in uter sau tubele uterine;
- Stadiul IIb: extensia neoplaziei este spre tesutul pelvin;
- Stadiul IIc: tumori aflate in stadii IIa sau IIb, dar la care se adauga extinderea in exteriorul ovarului, ruperea
capsulei ovariene, ascita cu celule maligne.
Stadiul III descrie tumora care se localizeaza la ambele ovare, cu extindere in pelvis, in ganglionii
limfatici pelvini, cu metastaze hepatice superficiale. In functie de afectarea limfatica, exista stadiile:
- Stadiul IIIa: tumora este limitata la pelvis, fara afectarea ganglionilor limfatici;
- Stadiul IIIb: neoplazia este extinsa in afara pelvisului, nu exista diseminari mai mari de 2 cm in diametru;
- Stadiul IIIc: diseminarile depasesc 2 cm in diametru si exista afectare de ganglioni limfatici.
Stadiul IV semnifica deja existenta metastazelor la distanta, a revarsatelor pleurale cu celule neoplazice
si a metastazelor hepatice.

237. Cancerul ovarian, tratament.

-tratament chirurgical, este un mijloc fundamental dar depinde de stad TNM/FIGO
-chimioterapia, o asociere de droguri individual active asupra cancerului de ovar
-radioterapia

71
238. Fibroadenomul mamar, def, diagn, tratament.
=este o tumora benigna fibroepiteliala caracterizata de proliferarea elementelor stromale si glandulare ale
sanului.
-clinic sunt: leziuni rotunde, mobile, elastice, care pot fi palpabile sau nepalpabile
Diagnostic:
-mamografia si ecografia sunt folosite la pacientele cu mase palpabile peste 30 ani
-RMN, fibroadenoamele apar ca mase netede cu intensitate ridicata
-citologia de aspiratie pe ac fin, elem caracteristice sunt aglomerari de fibroblasti fara celule inflamatorii sau
grase cu config papilara
-exam anatomopatologic are 4 forme:adenomul mamar simplu,fibroadenomul simplu,fibroadenomul
vegetant,tumorile filoide
Tratament: e chirurgical fie prin tumorectomie larga in tesut sanatos, fie mamectomia din pricina riscului
crescut de recidive

239. Mastoza fibrochistica, def, diagn, tratament.

=este o leziune precanceroasa frecventa a sanului, numita si boala Brodie-Reclus
Simptome:
-mastodinia/sdr dureros de san
-perceperea in cadranul supero-ext de noduli multipli, independenti unu de altul, bn delimitati
-nodul unic, cu fluctuatii in functie de ciclu, dureros spontan si la palpare, continut lichidian citrin sau
lactescent
-scurgere mamelonara seroasa sau sero-lactescenta
-prezenta adenopatiilor axilare de consistenta elastica, usor dureroase
Tratamentul: conservator, hormonal, chirurgical

240. Mastita acuta, def, diagn, tratament.

=este o afectiune inflamatorie acuta a sanului, cea mai frecventa. Se intalneste in perioade de alaptare, la nou-
nascut sau in ginopauza.

72
241. Cancerul mamar, diag clinic si paraclinic.
Clinic:
-inspectia, pozitia sezanda, bratele langa corp, apoi ridicate pe solduri, apoi in decubit dorsal si se urmareste
volumul celor 2 sani, mamelonul si areola, fosele supraclaviculare si regiunile axilare. Se pot obs edem,
retractii, inflamatii, asimetrii
-paplarea, bilateral, cu degetele apropiata si mana plata in spatiul dintre stern, marg ant a marelui dorsal,
clavicula, santul submamar, prelungirea axilara.
-se urmareste eventuala disparitie a paralelismului pliurilor cutanate, fiind semn de aderenta incompleta det de
tum maligne. Aderenta completa repr infiltrarea directa a tegumentului det aspectul de coaja de portocala
uneori ulceratii
-se verifica ariile gangl, axilare, supraclaviculare, mamar extern, scapular inf, subclavicular.
Paraclinic:
-auto-examinarea mamara
-examinarea senologica de catre medic
-mamografia pt identif leziunilor ce nu pot fi detectate prin palpare
ECOGRAFIA MAMARA:constituie o examinare importanta.
DIAGNOSTICUL CITOLOGIC: al cancerului mamar se face prin examinare la microscop a frotiurilor
efectuate prin punctia cu un ac fin al nodulului mamar.Valoarea diagnostica a examenului citologic este de
certitudine maxima cand este pozitiva.
EXAMENUL HISTOPATOLOGIC:este etapa diagnostica de maxima certitudine,care se poate efectua din
prelevari tumo
rale prin punctie-biopsie sau din piesa de rezectie in cazul interventtei chirurgicale.Examenul histopatologic al
cancerului de san ofera date pentru stabilirea diagnosticului ,leziunii tumorale si ajuta la incadrarea
prognostica.
Metode de laborator ce sustin diagnosticul :
- nivelul antigenelor CA-15.3 ,TAG 72,MCA;

242. Cancerul mamar, stadializare.

243. Cancerul mamar, tratament.

Tratamentul chirurgical conservator si radical
Tratamentul medical:
-hormonoterapia antineoplazica pt deprimarea functiilor gonadice datorita hormonodependentei majoritatii
cancerelor mamare.
-chimioterapia, in special la bolnavele la care hormonoterapia a esuat si tumora e diseminata
-imunoterapia, indicata in neoplasmele metastazate, singura sau asociata cu chimioterap sau iradiere
Radioterapia scop: iradierea loco-regionala mamara si gangl, castrarea radioterapica, iradierea recidivelor si
metastazelor.

73
244. Avortul, etiopatogenie, calasificare anatomo-patologica.
Etiopatogenie:
-factori din mediul extern: efort fizic, emotii negative, alimentatie carentata
-factori din mediu intern: aberatiile cromozomiale de la nivelul oului, ab cr numerice, infectii cr:
toxoplasmoza, luessul, listerioza
-intoxicatiile cronice: alcool, plumb, tabagism, medicamente: tranchilizante, euforizante
-afect ale SNC, sist endocrin, hematopoietic: anemiile cronice
-incompatibilitatea factorului Rh
-afect genitale: malform uterine, infectii cronice (endometrioza), tumori(fibromul uterin), tulburarile de statica
pelvina(retroversia, prolapsul)
Anatomie patologica:
-avort ovular, in I 8 sapt de sarcina
-avort embrionar, intre 9-16 sapt de sarcina
-avort fetal, intre 17-26 sapt

245. Avortul, diagnostic, tratament.

Diagnostic: se bazeaza pe diagn clinic, examen de laborator
-exam clinic: semne subiective(amenoree, tulburari neuro-vegetative), semne obiective(uter marit, moale,
pastos).
Conduita obstetricala:
-in cazul in care in cav uterina exista elemente ovulare, avortul neproducandu-se in spital, iar hemoragia e
redusa, se asteapta 6-12h si se aplica o antibioterapie de protectie, apoi se evacueaza continutul cav uterine
indiferent de rasp bolnavei la terapeutica medicala
-in cazul in care avortul se manif prin hemoragii abundente, se efectueaza chiuretajul uterin de la inceput. Dc
resturile ovulare sunt vechi, aderente si infectate, iar muschiul uterin compromis, se face histerectomie si
antibioterapie.

246. Sarcina ectopica, def, clasificare, etiopatogenie.

= e o implantare a blastocistului in afara cav uterine
Clasificare:
-sarcina ectopica tubara pavilionara, ampulara, istmica, interstitiala
-sarcina ectopica angulara
-sarcina cervicala
-ovariana: primara si secundara
-abdominala: primara si secundara
Etiopatogenie:
-factori tubari: anom congen ale trompei(hipoplazie, trompa infantila)
leziuni inflamatorii care det modif lumenului trompei (TBCgenital, salpingite cr, lues)
plastii tubare, patologie neuroendocrina
-factorii ovarieni: ovulatia intarziata, perturbarile estroprogestative endometriale

74
247. Sarcina ectopica, diagn si tratament.
Diagnostic clinic: amenoree, sangerare vaginala anormala, durere abdominala sau pelvina
Diagnostic paraclinic: test de sarcina, dozarea beta HCG pt a dif o SE de o S intrauterina, dozare progesteron
e mai predictiv pt o sarcina anormala, Hb si Ht val scazute indica gr de decompensare intr-o hemoragie
masiva, Lcitoza, ecografia, culdocenteza thnica de decelare a hemoperitoneului, chiuretajul uterin pt a dif o
SE de un avort incomplet.
Tratament chirurgical:
-laparoscopia in scop diagnostic si terapeutic
-laparotomia la pacientele cu hemoperitoneu si la cele cu hemodinamica compromisa, la pac cu interv chir in
antecedente (aderente)
Tratament medicamentos, adm de methotrexat, e un antagonist al ac folic si inhiba dihidrofolat reductaza,
sinteza ADN si reproducerea celulara.

248. Mola hidatiforma, def, clasificare, etiologie, diagn, conduita terapeutica

= este o afectiune care are la origine anomalii ale proliferarii trofoblastice
Etiologie: anom cromozomiale, varsta inaintata a procreatorilor, sarcini molare in antecedente, consanguitatea
Diag clinic: sangerare, greata, varsaturi, dureri abd in reg hipogastrica
Diagn paraclinic: ecografia da astectul caract de mola completa fulgi de nea, dozarea HCG in ser si urina,
are valoare atat diagn cat si prognostica
Terapie, principiul e evacuarea molei, urmata uneori de chimioterapie.

249. Coriocarcinomul, def, clasificare, etiologie, diagn, conduita terapeutica.

=este un tip de neoplazie trofoblastica gestationala
Reprezinta un cumul de afectiuni ce coresp in terminologie denum de mola persistenta, mola invaziva si
coriocarcinom.
Etiologie-248
Diagnosticul:
-anamneza: antecedente de nastere, avort, mola
-exam clinic general
-det HCG atat in urina si plasma
-Rx toracica evident posib metastaze toraco-pleuro-pulmonare
-urografie pt evident afectarii cailor urinare in procesul tumoral
-exam de lab: HL completa, dozarea cr, uree, transaminaze, probe de filtare si clerance-ul la cr
-CT/RMN pt evident unei posib metastaze: pulmonara, hepatica, cerebrala
Tratament chimioterapic

75
250. Malformatiile corpului uterin si sarcina.- pat genitala asociata sarcinii
Malformatiile congenitale ale uterului:
-tulburari compartimentare: uter dublu, col dublu, uter didelf, uter semididelf, uter septat, uter infantil.
-tulburarile sistemului de contentie duce la sterilitate si boala abortiva

251. Tulburarile de statica ale uterului si sarcina.

Tulburari de statica pelvina:
-uterul retroversat
-prolapsul genital caract de obicei varsta a 3-a:
*gr 1, foarte rar in sarcina
*gr 2, colul se vizualizeaza in afara cailor genitale
*gr 3, corpul si colul uterin se vizualizeaza in afara cailor genitale
Prolapsul uterului gravid, f rar intalnit in sarcina, se intalneste mai frecv la marile multipare, care nu
au beneficiat de corectia chir ant sarcinii.

252. Neoplasmul de col uterin si sarcina, diagn si conduita terapeutica.

Tratamentul este diferit in functie de varsta sarcinii si stadializarea neoplasmului.
-in lunile I-V/stad I-II, se urmaeste salvarea mamei, nu se tine cont de sarcina, nu se face iradiere
preoperatorie, apoi la 2-3 sapt se face interv chir radicala, iradiere ext oblig postop
-luna VI, op cezariana in scopul salvarii fatului, urmata de histerectomie largita, iradiere imed
-in stad II, interv chir largita dupa cezariana, iradiere pe bontul vaginal-curieterapie, iradiere externa sau
telecobaltoterapie
-in stad III, op cezariana cu iradiere interna cat mai precoce posoperator, aplicatii locale cu iradiere ext, interv
chir largita
-in stad IV, tratam e paleativ: simpt, antalgic, eventual iradiere scurta.

253. Fibromul uterin si sarcina, forme anatomo-clinice, diagn si conduita terapeutica.

Forme clinice:
-stad pelvin: F cu dezvoltare medio-sagitala (ant/comprima vezica urinara si post/se pot enclava in pelvis), F
cu dezvolt laterala, F cervicale, F pediculate(subseroase si submucoase)
-stad abd: fibromatoza difuza si fibromul mut
Influenta sarcinii asupra fibromului:
-in gestatie: imbibitia det cresterea si ramolirea tumorii, dezvolt uterului det ascensiunea F
-in travaliu: torsiuni, hemoragii, necrobioza
-in post-partum: hemoragii, necrobioza aseptica, torsiuni
Influenta fibromului asupra sarcinii:
-in gestatie: avort, placenta jos inserata cu metroragii, nastere prematura
-in travaliu: placenta jos inserata cu sangerare, fibromul praevia, distocii de prezentatie, tulb de dinamica,
complicatii in delivrenta de tipul placentei nedecolate.
Tratament: chirurgical, medical-hormonal, endoscopic

76
254. Tumorile ovariene benigne si sarcina. Diagn, conduita terapeutica

77
255. Abdomenul acut de cauza ginecologica: clasificare.

78
256.

79
257. Torsiunea ovariana, def, diagn, tratam.

80
258. Abdomenul acut provocat de procese inflamatorii ale org genitale intern.

81
82
259. Peritonita in ginecologie, etiologie, clasificare, tratam.

83
260. Pozitia normala si anomaliile de pozitie ale uterului.
Pozitia normala: Uterul este asezat in continuarea vaginului, in pozitie usor inclinata anterior, deasupra vezicii
urinare. Aceasta pozitie se numeste anteversa si este pozitia normala a uterului.
Anomaliile: Uterul retroflexat: acesta este orientat spre inapoi si incovoiat, formand o flexura cu unghi ascutit.
Uterul retrovers: acesta este orientat spre posterior, insa nu este flexat ca cel retroflexat. Uterul anteflexat:
acesta este orientat spre anterior, doar ca prezinta o flexura cu unghi ascutit. Uterul vertical: acesta are
orientare verticala.

261. Prolapsul genital, def, clasificare, diagn, tratam.

=Prolabarea nseamn cderea acestora din poziia antomic normal prin canalul vaginal n diverse grade.
Clasificare:Prolapsul vaginal, Prolapsul uterin

262, 263. Incontinenta urinara de efort, def, etiopatogenie, diagn, tratam.

84
85
264. Amenoreea, clasif, etiologie.

86
87
265. Contraceptia orala, mod de actiune, clasificare.

88
266. Clasificarea metodelor contraceptive.

89
 267. Etiopatogenia metroragiilor uterine disfunctionale

268. Simptomatologia salpingitei acute.

=Salpingita reprezinta inflamatia trompelor uterine si una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilitatii la
femei.
Simptomatologie:
-culoare anormala a secretiei vaginale;
-miros anormal al secretiei vaginale;
-pete intre 2 menstruatii;
-menstruatii dureroase;
-durere in timpul ovulatiei;
-dureri in timpul actelor sexuale;
-febra;
-dureri sau crampe abdominale, in ambele parti;
-dureri lombare;
-urinare frecventa;
-greata si varsaturi.

269. Fibromul uterin , forme anatomo-clinice

*stadiul pelvin:
-fibrom cu dezvoltare mediosagitala, ant/post.
-fibrom cu dezvoltare laterala
-fibromoame cervicale
-fibroame pediculate: subseroase, submucoase (polipi fibrosi): intracav, intravaginali.
*stadiul abdominal:
-fibromatoza difuza: uter global marit de volum, regulat , neted, consistenta dura, scleroasa
-fibrom mut

90
270. Tratamentul stadial al neoplasmului de col uterin.

91
271.

92
272. Consecintele infectiei HPV.
-veruci genitale: cervix, anus, scrot, penis, coapse
-displazie si carcinoamr anogenitale, in special cencerul de col uterin
-papiloame laringiene
-asociat si cu cancere gat+corp (oral, faringiene)
-infectia poate persista luni

93