Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŢESUTUL CONJUNCTIV
Structură histologică:
- matricea extracelulară
- componentă afibrilară (amorfă) – substanţa fundamentală
- componentă fibrilară (fibrele)
- celule
- proprii (fixe)
- migrate (libere)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
Caracteristici generale morfo-funcţionale:
(1) originea mezenchimatoasă (mezo şi ectomezenchim)
(2) producerea unei mari cantităţi de macromolecule extracelulare ce
alcătuiesc o matrice complexă
(3) structurarea unora dintre macromolecule sub formă de fibre
(4) dispersarea celulelor în matrice şi, în consecinţă, lipsa joncţiunilor
intercelulare
(5) adeziunea celulelor cu matricea extracelulară, rezultând o interacţiune
celule-matrice
Clasificare
- ţesut conjunctiv propriu-zis (lax, dens)
- ţesut conjunctiv cu proprietăţi speciale
- ţesut conjunctiv specializat
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.1 MATRICEA EXTRACELULARĂ
- sinteză: celulele proprii ţesutului conjunctiv
- permanentă reînnoire: producere / degradarea de molecule constitutive
- organizare fizico-chimică:
matricea (substanţa) amorfă
matricea fibrilară (fibre)
MATRICEA AMORFĂ
- substanţă fundamentală / matrice nefibrilară
- in vivo: material translucid
- gel înalt hidratat, alcătuit dintr-un sistem coloidal dispersat într-o fază
apoasă
- sistemul coloidal → macromolecule:
GLICOZAMINOGLICANI
PROTEOGLICANI
GLICOPROTEINE DE ADEZIUNE
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA AMORFĂ
GLICOZAMINOGLICANII
- histologia clasică: mucopolizaharide
- polimeri lineari, formaţi din subunităţi dizaharidice repetitive
- 1 unitate dizaharidică: 1 HEXOZAMINĂ (N-acetil-glucozamina/galactozamina) +
1 ACID URONIC (glucuronic/ioduronic)
- două tipuri:
- nesulfataţi (acid hialuronic)
- sulfataţi (keratansulfat, heparansulfat, condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat,
dermatansulfat)
MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII
ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE
DECORINUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ dermatan-sulfat
- legături: colagen, fibronectina
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII
ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE
SINDECANUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ condroitinsulfat,
1 lanţ heparansulfat
- trei domenii:
intracelular → filamente actină citoschelet
transmembranar
extracelular → colagen, fibronectină, tenascină
- coreceptor: cuplare FGF → prezentare FGFR
VERSICANUL
- miez proteic: ataşat 12 lanţuri condroitinsulfat
- domenii de recunoaştere: lectine, acid hialuronic, EGF;
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE
FIBROMODULINA
- miez proteic: ataşat 1 lanţ condroitinsulfat, 1 lanţ dermatansulfat
BIGLICANUL
- miez proteic: ataşat 2 lanţuri dermatansulfat
PERLECANUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ heparansulfat (domenii globuloase)
- membrana bazală → laminină, fibronectină → ancorare fibroblaste - MEC;
CD44
- miez proteic: ataşare 1 lanţ condroitinsulfat
- receptor pentru acidul hialuronic integrat în membrana plasmatică
- leagă colagenul, fibronectina, laminina
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA AMORFĂ
GLICOPROTEINE EXTRACELULARE (DE STRUCTURĂ)
- molecule de natură glicoproteică glicoproteine de adeziune
- funcţii
- edificarea şi menţinerea organizării moleculare a matricei extracelulare
- stabilirea de corelaţii între matrice şi celule
- frecvent întâlnite:
fibronectina
laminina
entactina
fibrilina
tenascina
trombospondina
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA AMORFĂ
FIBRONECTINA
- glicoproteină fibrilară multifuncţională
- 3 forme: plasmatică circulantă
tranzitoriu ataşată pe suprafeţe celulare
insolubilă, proprie matricei extracelulare
ROLURI
- dezvoltarea şi organizarea ţesutului conjunctiv
orientarea fibrilelor de colagen
migrarea celulelor
- procese tumorale, metastazare
Fibronectina plasmatică
- structură similară
- celule hepatice, celule endoteliale
- domenii de afinitate pentru fibrină → rol în coagulare
MATRICEA AMORFĂ
LAMININA
MATRICEA AMORFĂ
FIBRILINA
- cantitate foarte mică
TENASCINA (CITOTACTINA)
- MEC în curs de dezvoltare
- stimulează sinteza şi secreţia unor proteaze în celulele cu care vine în contact →
distrugere / refacere MEC
TROMBOSPONDINA
- glicoproteină (450 kDa)
- plachete activate în cursul procesului de coagulare, fibroblaste, endotelii, fibre
musculare netede
- domenii de afinitate: colagen, fibronectină, heparină → fixare componente MEC
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA FIBRILARĂ
Clasificare
- morfologic + proprietăţile tinctoriale: 3 tipuri
- fibre de colagen
- fibre reticulare
- fibre elastice
- chimic, 3 tipuri de fibre organizarea 2 molecule:
- colagen (fibre colagen, fibre reticulare)
- elastina (fibre elastice)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
ME
- fibrile (unităţi fibrilare) de 20-100 nm, aranjament
paralel
- fibrila:
- structură aproximativ cilindrică
- secţiune longitudinală: periodicitate axială
alternanţă de zone (benzi) electron-dense /
electron-clare, repetate ordonat (distanţă 67 nm)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Moleculele de tropocolagen/colagen
- compuse din trei lanţuri helicoidale
polipeptidice = lanţuri α triplu helix
- lanţul α:
- succesiune de unităţi alcătuite din trei
aminoacizi 338 de triplete repetitive (în
total, aproximativ 1.000 de aminoacizi);
- fiecare al treilea aminoacid = glicină
- majoritatea aminoacizilor = prolină,
hidroxiprolină, hidroxilizină
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Etapa intracelulară
- tipar sinteză proteică:
- captare aminoacizilor precursori (glicină, prolină, lizină)
- sinteză la nivelul ribozomilor ataşaţi RER
se elaborează lanţuri (molecule) separate de preprocolagen – lanţuri
polipeptidice pro-α
descărcare în cisternele RER modificare posttranslaţională
trei molecule de preprocolagen (trei lanţuri pro-α)
se aliniază între ele prin dezvoltarea legăturilor bisulfidice la
extremităţile carboxiterminale
se asamblează manieră helicoidală strânsă (triplu helix) o
moleculă de procolagen
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen
Biosinteza colagenului
Etapa intracelulară
- Moleculele de procolagen:
- părăsesc RER prin vezicule de transport aparat Golgi glicozilare, prin
adăugarea de oligozaharide la capătul carboxiterminal
Sintetic:
- formarea moleculei de procolagen are loc la nivelul RER
- se finalizează în aparatul Golgi
- vacuolele golgiene conţin numeroase molecule de procolagen, separate între ele, fără
tendinţă de organizare fibrilară, aliniate şi împachetate ordonat eliberate rapid
extracelular, prin exocitoză (asistată de microtubuli şi microfilamente)
Degradarea colagenului
- enzime = metalo-endoproteinaze de matrice fibroblaste, macrofage, neutrofile
- colagenaza - rol esenţial - acţionează iniţial asupra colagenului normal, neafectat, fiind
capabilă să cliveze triplul helix la un pH neutru
- gelatinaza, ¾-colagen endopeptidaza - intervin în finalizarea degradării colagenului
deja modificat
În fiecare tip de colagen există posibilitatea ca cele trei lanţuri α să fie identice
sau să difere între ele
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Colagenul de tip XI
- asociat colagen tip
- cartilagiu - cantităţi mici
- structură, funcţie - incomplet elucidate
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Colagenul de tip X
- formă specializată
- iniţiere mineralizare matrice cartilaginoasă, în fazele iniţiale ale procesului de
osificare encondrală → adiacent condrocite hipertrofiate
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen
Colagenul de tip IX
- ţesut cartilaginos → legat covalent de colagenului tip II → reţeaua tridimensională
Colagenul de tip XII, XIV, XVI şi XIX
- structură, funcţii - incomplet stabilite
COLAGEN DE ANCORARE
Colagenul de tip VII
- fibrile = molecule cu lungime de până la 800 nm
- formează mici agregate → fibrile de ancorare
→ fixare cu ambele extremităţi în grosimea MB → buclă → înconjură + fixează
colagen tip I şi III din matricea subjacentă (solidarizare lamina densa - lamina
reticularis)
- [α1(VII)]3
COLAGEN TRANSMEMBRANAR
Colagenul de tip XIII
- cantităţi mici, în asociere cu alte tipuri
Colagenul de tip XVII
- hemidesmozomi
- moleculă implicată ca autoantigen în pemfigoidul bulos (leziune ulcero-buloasă
mucocutanată)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen
ME
- material amorf de densitate electronică moderată – pars amorpha
- microfibrile subţiri, omogene, lipsite de striaţii, cu diametrul de 10-12 nm, situate la
periferia substanţei amorfe
Structură şi organizare moleculară
- 2 componente proteice diferite din punct de vedere chimic şi morfologic:
- elastina (miez)
- fibrilina (teacă periferică)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
- origine embrionară două categorii de celule: proprii şi migrate
CELULE PROPRII
- celule mezenchimale - REZIDENTE
- fibroblaste - REZIDENTE
- fibrocite - REZIDENTE
- adipocite (origine mezenchimală) - REZIDENTE
CELULE MIGRATE
- macrofage - REZIDENTE
- plasmocite ! TRANZITORII
- limfocite ! TRANZITORII
- mastocite - REZIDENTE
- eozinofile ! TRANZITORII
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Celula mezenchimală
- specifice vieţii embrionare
- formă stelată sau uşor alungită
- citoplasmă abundentă, cu numeroase
prelungiri, relativ săracă în organite
- nuclei mari, ovali sau elongaţi, palizi, cu
cromatina dispersată
- se diferenţiază în
celule proprii ale ţesutului conjunctiv
celule endoteliale
fibre musculare netede
- puţine rămân în stadiu nediferenţiat
celule pluripotente (mezenchim embrionar
restant)
asociate capilarelor sanguine (pericite)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULE PROPRII
Fibroblastul – fibrocitul
- fibroblastul
- prezent în toate varietăţile
- origine în celula mezenchimală nediferenţiată
- funcţie: sinteza şi degradarea matricei extracelulare
- fibrocit – fibroblast → activitate de sinteză
Miofibroblastul
- actină (fascicule – alfa-SMA), miozină non-
musculară
- fibronexus – sistem mecanotransductor
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULELE PROPRII
Fibroblastul
ME
- celulă activă, specializată în sinteză proteică:
- RER
- ribozomi
- aparat Golgi proeminent
- REN
- mitocondrii alungite
- elemente de citoschelet:
- actina, α-actinina, miozina
- microtubuli orientaţi ca structuri radiare de la nivelul unui centrozom
IHC
- receptori factori de creştere: PDGF, FGF, IGF, NGF (modulare)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULELE PROPRII
Fibroblastul
Tipuri particulare
- vilozităţi intestinale:
localizare între epiteliu şi capilare
tip dendritic → multiple expansiuni citoplasmatice
- interstiţiul renal
- aranjament cordonal, paralel cu tubii colectori
- joncţiuni tip aderent, tip comunicant
- citoplasmă: vacuole cu matrice omogenă
→ funcţii endocrine
- nervi periferici
- celule lamelare joncţionate
→ barieră de separare faţă de mediul conjunctiv şi endoneural
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULELE PROPRII
Fibrocitul
MO
- celulă filiformă alungită
- citoplasmă eozinofilă
- nucleu bastoniform, cromatină condensată,
fără nucleol evident
ME
- cantităţi reduse de RER
- abundenţă de ribozomi liberi
- puţine mitocondrii
- aparat Golgi slab dezvoltat aliniate pe traiectul fasciculelor
- lizozomi fibrelor de colagen
- câteva elemente de citoschelet
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Funcţii
- produc matrice extracelulară şi menţin echilibrul între sinteză şi liză
- posedă receptori pentru LDL (proteine implicate în geneza ateromatozei); prin
endocitoză mediată de receptori, fibroblastul catabolizează LDL, realizând şi un
transfer al colesterolului pe HDL (proteine neimplicate în procesul de ateromatoză)
- produc interferoni (IFNβ), substanţe cu rol important în apărarea naturală
- produc factori chemotactici, cu rol în reacţia de apărare nespecifică
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Patologic
- supraactivare → sinteză matrice în exces (fenitoină, ciclosporină A, nifedipină)
- potenţial osteoformator
- încărcare Li
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Adipocitul
- celulă diferenţiată: stocare şi eliberare de lipide (trigliceride)
- în dezvoltarea embrionară: adipoblaste, din care rezultă ulterior două varietăţi celulare:
- adipocitul alb
- adipocitul brun
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
MO
- celulă sferică (rotundă pe secţiuni), diametru 80-100 μm
- periferic: mic halou citoplasmatic eozinofil (1-2 μm grosime)
- central: incluzie lipidică mare, rezultată ca urmare a coalescenţei
unor picături mai mici (în principal trigliceride)
- nucleu împins la periferie
În tehnicile histologice de rutină, datorită utilizării solvenţilor organici, incluzia trigliceridică dispare
şi celula apare goală. Nucleul împins la periferie şi aspectul optic gol determină compararea clasică
a adipocitului cu un “inel cu pecete”. Pentru menţinerea incluziei se indică utilizarea secţiunilor prin
congelare şi folosirea unor coloranţi liposolubili (Sudan III, IV, Scharlach, Albastru de Nil etc.)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULE PROPRII
Adipocitul alb (unilocular)
ME
- incluzia lipidică: NU MEMBRANĂ
- limita incluzie - citoplasmă: 2 componente distincte:
- strat de lipide condensate (grosime de 5 nm)
- citoschelet celular – microfilamente (diametru de 5 nm)
dispuse paralel
- perinuclear: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi, RER
redus, microfilamente şi filamente intermediare
- restul citoplasmei: REN, mitocondrii şi elemente de
citoschelet
- membrana celulară:
- material similar MB, colagen tip
- vezicule mici de pinocitoză - semnificaţie ???
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Lipogeneza INSULINA
- sursa: chilomicroni, VLDL, acizi graşi liberi (sânge)
- adipocitul:
- Rec insulină, hormoni de creştere, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, CA
- lipoprotein-lipaza → endoteliu capilare → hidroliză chilomicronii, lipoproteinele →
eliberare glicerol (inutilizabil, NU glicerol-kinază) şi acizi graşi
- endocitoză mediată de receptori → preluare acizi graşi
- insulină → incorporare glucoză → fosforilare glucoză → glicerofosfat
! glicerofosfat + acizii graşi → producere de trigliceride
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Lipoliza INSULINA
- control SNS, catecolamine (NA)
- Rec β3 adrenergic → mutaţii → obezitate
- catecolamine → adenil-ciclaza membranară → activare AMP-ul ciclic → activare
lipaza tisulară (hormono-dependentă) → monogliceride (glicerol), acizi graşi
Alte funcţii
- sinteză MEC
- rol protector ATS: stocare LDL, colesterol, conversie androgeni în estrogeni
- rezervă energetică: acizii graşi neesterificaţi eliberaţi
- factori biologici activi: adipsina, TNF-α (posibil rol reglare număr adipocite)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULE MIGRATE
- macrofage
- plasmocite (diferenţiate local din limfocitele B)
- limfocite
- mastocite
- eozinofile
Plasmocitul
- limfocite B activate ca urmare a unei
stimulări antigenice
MO
- formă uşor ovalară
- 20 μm
- citoplasmă bazofilă
- nucleu rotund, plasat excentric, cu halou perinuclear, nucleol proeminent central,
dispoziţie caracteristică a cromatinei, sub formă de grămezi condensate la periferie
(aglomerări de heterocromatină alternante cu zone de eucromatină) “spiţe de
roată”, “cadran de ceasornic”
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULE MIGRATE
Plasmocitul
ME
- microvili
- pseudopode
- câţiva centrioli înconjuraţi de complexul Golgi
- RER bine dezvoltat, ribozomi
- puţine mitocondrii
Funcţie
- sinteză polipeptide glicozilate
imunoglobuline – molecule plasmatice cu activitate
de anticorpi (efectori ai răspunsului imun umoral)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULE MIGRATE
Macrofagul
- din punct de vedere numeric, în multe varietăţi de ţesut conjunctiv,
macrofagul se plasează pe locul doi, după fibroblast
- histiocite
- origine în monocitele circulante semnal migrare din sistemul vascular în ţesutul
conjunctiv maturizare durată de viaţă 60 de zile
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Macrofagul
MO
- macrofagul în repaus - diferenţiat cu dificultate de fibroblast
- formă neregulată, stelată sau de fus, diametru între 10-30 μm
- citoplasmă bazofilă sau acidofilă (în raport cu stadiul funcţional al celulei)
- nucleu central, mic, hipercromatic, cromatină frecvent dispersată, nucleol uneori
prezent
CELULE MIGRATE
Macrofagul
ME - macrofag activ
- expansiuni citoplasmatice de suprafaţă
(indicator fagocitoză)
- nucleu mic şi dens, neregulat şi indentat
- RER şi REN bine dezvoltate
- aparat Golgi perinuclear proeminent
- mitocondrii
- citoschelet (microfilamente de actină,
microtubuli şi filamente intermediare)
Funcţii principale:
- abundenţă de granule dense mici, de tip
vezicule limitate de membrană = lizozomi - fagocitoză
(indicator fagocitoză - 40 tipuri diferite de - sinteză şi secreţie
hidrolaze acide (sulfataze, proteaze, citokine, enzime, alţi produşi → răspuns imun, reacţia de
nucleaze, lipaze, glicozidaze)) hipersensibilitate imediată, inflamaţie
- prezentare a antigenului
- vacuole de endocitoză
- lizozomi secundari
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Paul Ehrlich
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
CELULELE MIGRATE
Mastocitul (germ. mastzelle)
- origine la nivelul măduvei osoase
hematopoetice: precursor care se
dezvoltă în paralel cu precursorii celorlaltor serii
sanguine (factor de creştere specific, SCF)
MO
- celulă rotundă sau ovală, diametru 20-30 μm
- nucleu central, sferic, relativ mic comparativ cu
dimensiunea celulei, cu 1-2 nucleoli evidenţi şi
cromatină fin granulară
- citoplasmă bazofilă, ocupată de numeroase
granule, intens bazofile, delimitate de
membrană, dimensiuni 0,3-0,8 μm, frecvent
maschează nucleul
- granulele: sinteză / stocare produse biologic
active → exocitoză
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Mastocitul
- greu de identificat în coloraţia de rutină,
necesită coloraţii speciale: datorită
conţinutului în heparină (glicozaminoglican
sulfatat – heparansulfat), granulele sunt
metacromatice (culoarea virând din albastru
în roşu magenta) în cazul utilizării de
coloranţi derivaţi ai anilinei
ME
- conţinut redus în organite celulare:
- RER dispersat
- puţine mitocondrii
- complex Golgi mic
- granule: diferenţe în formă, dimensiuni şi
conţinut - variaţii în aceeaşi celulă
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI
CONJUNCTIV
CELULE MIGRATE
Mastocitul
Biochimic – conţinut granule
- mediatori primari sau preformaţi:
- heparină (factor anticoagulant, lipolitic)
- histamină
- condroitinsulfat
- serin-proteaze: triptază , chimază
- alte enzime:, aril-sulfatază (inactivator pentru
leucotrienele C, limitând răspunsul inflamator),
β-glucuronidază, catepsină G
- mediatori secundari sau neoformaţi:
*sinteză precursori acid arahidonic membranar
- leucotriene C4 şi D4
- prostaglandine D2
- TNF alfa
- IL-4,3,5,6,8,16
- GM-CSF
ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Mastocitul
- receptori de suprafaţă membranară: receptori IgE de mare afinitate
Mastocitul
Funcţii
- activitate de sinteză şi stocare a unor produse biologic active:
mediatori preformaţi
mediatori neoformaţi (sintetizaţi pe seama fosfolipidelor membranare)
- eliberare prin exocitoză
Degranulare fiziologică
Degranulare patologică: persoane atopice (hiperproducţie de IgE faţă de unele
substanţe)
! eliberarea masivă de mediatori preformaţi şi neoformaţi
→ creştere permeabilitate capilară
→ contracţie musculatură netedă
→ hipersecreţie mucoasă
→ aflux leucocite
→ reacţii alergice: şoc anafilactic, urticarie, rinite, conjunctivite, boală astmatică
ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV