Sisteme biologice

Curs 2
Carbohidrați
Monozaharide (CH2O)n
– Glucoză
– Fructoză
– Riboză și deoxiriboză
– Manoză, galactoză
Dizaharide – dimeri ai monozaharidelor
– Lactoză (glucoză și galactoză)
– Maltoză (2 molecule de glucoză)
– Sucroză (glucoză și fructoză)
Carbohidrați

Polizaharide – polimeri ai mono- sau dizaharidelor

- Amidon (amiloză și amilopectină) – monomeri de
α-glucoză

- Celuloza (β-glucoză)

- Glicogen (α-glucoză) – similar cu amilopectina

Carbohidrați

Sucroza (α-glucoză și β-fructoză)

α-glucoză

β-glucoză
 Carbohidrați

Amiloză

Amilopectină

https://study.com/academy
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Cellulose-Ibeta-from-xtal-2002-
CM-3D-balls.png
Carbohidrați

Glicogen
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fișier:Glykogen.svg
Carbohidrați

Roluri:
Sursă de energie (principala – glucoza)
Elemente pentru molecule mai mari
• Amidon
• Glicogen
• Celuloza
• Acizi nucleici
Polizaharidele
• Rezerve de energie
• Rol structural
Lipidele

Trigliceridele

Fosfolipidele

Colesterol
- estrogen și testosteron
- anumite vitamine
- acizii biliari
Trigliceridele

https://en.wikipedia.org/wiki/Triglyceride
Lipidele

Fosfolipidele

Acizii
grași
Lipidele

Roluri:
Rezervă de energie
Termoizolator
Sursa metabolică de apă
Rol structural (in principal fosfolipidele - membrane)
Solvent pentru vitaminele liposolubile
• Lipsa lor în alimentație poate duce la carențe de
vitamine liposolubile
Proteinele

Grupare
Grupare amino
carboxil

Legătură
peptidică

R
radical

Amino acid
Apitoxina
Proteine
Roluri:
Enzimatic
Structural – membrana plasmatica
Semnalizare celulară
Contractie musculara
Transport (pentru oxigen, hormoni, fier)
Anticorpi
Prin varietatea ridicată pot avea cele mai diverse roluri
În situații extreme pot avea și rol energetic
• În situatii de lipsa majoră de surse de energie se pot
metaboliza în scop energetic proteinele, inclusiv cele
endogene
Structura proteinelor

Structura primară – succesiunea de aminoacizi

Este determinată de materialul genetic ce o codifică
 Structura proteinelor

Structura secundară
Organizarea structurală sub
forme repetitive similare
pentru multe proteine:
• Alfa-helix
• Beta sheet
Structura proteinelor

Structura terțiară – împachetarea structurilor secundare în forme specifice

Structura proteinelor

Structura cuaternară – împachetarea de mai multe lanțuri polipeptidice

Retineti

Moleculele mari sunt obținute din molecule mici prin reactii de

condensare (se eliberează apa)
Hidroliza (reacția inversă condensarii) se utilizează apa pentru a sparge
moleculele mari în molecule mai mici
Monozaharidele pot fi cu lanț liniar sau structură circulară și pot exista în
forme izomerice diferite (alfa sau beta glucoză)
Retineti

Lipidele sunt un grup divers de molecule organice

Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi
Proteinele au structuri secundare de tip alfa-helix sau beta-structuri care
se pot asambla in structuri tertiare specifice fiecarei proteine (legaturile
de hidrogen)
Structurile tertiare si cuaternare sunt mentinute prin: legături de hidrogen,
legături disulfidice, legături ionice și interacții hidrofobice
 Membrana plasmatică – structură şi funcţii.
Funcţia de transport a membranelor celulare.
Transportul moleculelor şi ionilor.
 Membrana plasmatică
Structură și funcție
Membrana plasmatică

a) Imagine de microscopie
electronică
Grupări polare b) Reprezentare schematică
a bistratului fosfolipidic

Cozi hidrofobe

Grupări polare
 Membrana plasmatică
Structură și funcții

⚫ La microscopul electronic membrana plasmatică

apare ca 2 linii întunecate separate de o parte
luminoasă, având o grosime de aproximativ 5 nm
⚫ Roluri membrană:
− asigură schimbul transmembranar de molecule hidrofile
− împiedică ieșirea componentelor citoplasmatice în spațiul
extracelular
− intervine în procese complexe de semnalizare celulară
Bistratul lipidic

⚫ Fosfolipide
− Fosfatidilcolina
− Fosfatidiletanolamina
− Fosfatidilserina, încărcată negativ
− Sfingomielina
− Alte fosfolipide: inozitolfosfolipidele sunt mai puțin
prezente însă au rol important în semnalizarea celulară
⚫ Colesterol
⚫ Glicolipide
 Fosfolipide

Grupare
polară
Grupare
fosfat

Glicerol
Bistrat lipidic cu lanțuri de acizi grasi
nesaturati (stânga) și saturați (dreapta)
Lanțuri de
acizi grași
Fosfolipide

Derivă din glicerol

Fosfatidil serina este
încărcată negativ
Fosfolipide

Sfingomielina este un sfingolipid și

derivă din sfingozină
Bistratul lipidic

⚫ Fosfolipide
⚫ Colesterol
− Un capăt polar hidrofil
− O regiune rigidă dată de inelul steroid
− O coadă nepolară mai fluidă
− În bistrat se orienteză cu grupările hidroxil aproape de
capetele polare ale fosfolipidelor
⚫ Glicolipide
Glicolipide

Gal = galactoză;
Glc = glucoză,
GalNAc = N-
acetilgalactozamină

NANA = acid N-
acetilneuraminic, acid
sialic

GM1 = receptor pentru

toxinele bacteriane
Celule epiteliale – creșterea
AMPc, eflux de Na și apă
din intestin
Bistratul lipidic

⚫ Fosfolipide
⚫ Colesterol
⚫ Glicolipide
− Preponderent în stratul extern membranar, în anumite
membrane intracelulare
− Glicolipide neutre (galactocerebrozide)
− Glicolipide polare (gangliozidele)
⚫ Resturile de acid sialic conferă moleculei o încărcătură
electrică negativă
 Organizarea bistratului lipidic

Bistrat lipidic simplu în faza organizată - gel (stânga) şi

fluidă (centru), inducerea locală a unei faze de gel
(microdomeniu) de către colesterol şi sfingolipide
(dreapta)
Modelul clasic al mozaicului fluid – Singer-Nicolson
Modelul microdomeniilor membranare

Proteine membranare Molecule semnal

Ligand extern Semnal secundar

Asociat
e

Trans-
membranar
e Colesterol Sfingo- Fosfolipid
lipid fluid gel
Caveolele – transportori dinamici sau
microdomenii statice?
Caveolele ”buzunare mici” =
vezicule plasmalemale (Eichi
Yamada)
- invaginări ale membranei
plasmatice
- prezente în special în celule
endoteliale, fibroblaste, celule
musculare
- diametru de apr. 70-100 nm
-roluri controversate
* apoptoză
* semnalizare celulară
* proliferare celulară
* endocitoză
Caveolina 1, 2, 3 +
Cavin 1, 2, 3 și 4 (complex cavin) cu rol
în stabilizarea caveolinei și reglarea
expresiei genice
 Structura caveolei

⚫ Caveole din membrana plasmatica a fibroblastelor

evidențiate prin microscopie electronică
 Vezicule căptușite cu o retea proteică
formată din clatrină

Cavitate căptușită (coated pit) Vezicule căptușite

- cu proteina clatrină - implicate in endocitoză
(colesterol)
 Modelul membranar “clasic”
Singer şi Nicholson
⚫ Bistrat glicerofosfolipidic fluid bidiminensional
⚫ Proteine (transversale şi adsorbite)
⚫ Mişcarea laterală a componentelor lipidice şi proteice
 Modelul microdomeniilor membranare
⚫ Compoziție neuniformă în lipide
⚫ Permite asocieri ale proteinelor
⚫ Favorizează semnalizarea celulară
 Microdomenii membranare

⚫ Lipids rafts (rafturi lipidice, microdomenii membranare sau plute

lipidice)
⚫ Arii de mici dimensiuni ale membranei (submicronice în membranele
naturale) specializate
⚫ Insolubile la tratamentul cu detergent
⚫ Bogate în colesterol şi glicosfingolipide
⚫ Dimensiuni mici (<200 nm) fiind heterogene, extrem de dinamice
Rafturi lipidice

⚫ Cu rol în recrutarea platformelor funcţionale pentru receptorii asociaţi

cu membrana plasmatică
⚫ Cu rol în transmiterea semnalelor intracelulare
⚫ Determină compartimentalizarea proceselor celulare
Asimetria membranară

⚫ În stratul extern se găsesc predominant:

− Fosfatidil colina
− Gliocolipide cu rol în recunoaștere celulară
⚫ În stratul intern se găsesc preponderent:
− Fosfatidil serina, fosfatidil glicina (interacția cu
proteinele membranare și/sau citoplasmatice)
− Fosfatidil inozitolul ca sursă importantă de mesageri
secundari