Membrana plasmatică

Structură și funcție
Membrana plasmatică

a) Imagine de microscopie
electronică
Grupări polare b) Reprezentare schematică
a bistratului fosfolipidic

Cozi hidrofobe

Grupări polare
 Membrana plasmatică
Structură și funcții

 La microscopul electronic membrana plasmatică

apare ca 2 linii întunecate separate de o parte
luminoasă, având o grosime de aproximativ 5 nm
 Roluri membrană:
 asigură schimbul transmembranar de molecule hidrofile
 împiedică ieșirea componentelor citoplasmatice în spațiul
extracelular
 intervine în procese complexe de semnalizare celulară
Bistratul lipidic

 Fosfolipide
 Fosfatidilcolina
 Fosfatidiletanolamina
 Fosfatidilserina, încărcată negativ
 Sfingomielina
 Alte fosfolipide: inozitolfosfolipidele sunt mai puțin
prezente însă au rol important în semnalizarea celulară
 Colesterol
 Glicolipide
 Fosfolipide

Grupare
polară
Grupare
fosfat

Glicerol
Bistrat lipidic cu lanțuri de acizi grasi
nesaturati (stânga) și saturați (dreapta)
Lanțuri de
acizi grași
Fosfolipide

Derivă din glicerol

Fosfatidil serina este
încărcată negativ
Fosfolipide

Sfingomielina este un sfingolipid și

derivă din sfingozină
Bistratul lipidic

 Fosfolipide
 Colesterol
 Un capăt polar hidrofil
 O regiune rigidă dată de inelul steroid
 O coadă nepolară mai fluidă
 În bistrat se orienteză cu grupările hidroxil aproape de
capetele polare ale fosfolipidelor
 Glicolipide
Glicolipide

Gal = galactoză;
Glc = glucoză,
GalNAc = N-
acetilgalactozamină

NANA = acid N-
acetilneuraminic, acid
sialic

GM1 = receptor pentru

toxinele bacteriane
Celule epiteliale – creșterea
AMPc, eflux de Na și apă
din intestin
Bistratul lipidic

 Fosfolipide
 Colesterol
 Glicolipide
 Preponderent în stratul extern membranar, în anumite
membrane intracelulare
 Glicolipide neutre (galactocerebrozide)
 Glicolipide polare (gangliozidele)
 Resturile de acid sialic conferă moleculei o încărcătură
electrică negativă
 Organizarea bistratului lipidic

Bistrat lipidic simplu în faza organizată - gel (stânga) şi

fluidă (centru), inducerea locală a unei faze de gel
(microdomeniu) de către colesterol şi sfingolipide
(dreapta)
Modelul clasic al mozaicului fluid – Singer-Nicolson
Modelul microdomeniilor membranare

Proteine membranare Molecule semnal

Ligand extern Semnal secundar

Asociat
e

Trans-
membranar
e Colesterol Sfingo- Fosfolipid
lipid fluid gel
Caveolele – transportori dinamici sau
microdomenii statice?
Caveolele ”buzunare mici” =
vezicule plasmalemale (Eichi
Yamada)
- invaginări ale membranei
plasmatice
- prezente în special în celule
endoteliale, fibroblaste, celule
musculare
- diametru de apr. 70-100 nm
-roluri controversate
* apoptoză
* semnalizare celulară
* proliferare celulară
* endocitoză
Caveolina 1, 2, 3 +
Cavin 1, 2, 3 și 4 (complex cavin) cu rol
în stabilizarea caveolinei și reglarea
expresiei genice
 Structura caveolei

 Caveole din membrana plasmatica a fibroblastelor

evidențiate prin microscopie electronică
 Vezicule căptușite cu o retea proteică
formată din clatrină

Cavitate căptușită (coated pit) Vezicule căptușite

- cu proteina clatrină - implicate in endocitoză
(colesterol)
- prezintă receptori specifici
 Modelul membranar “clasic”
Singer şi Nicholson
 Bistrat glicerofosfolipidic fluid bidiminensional
 Proteine (transversale şi adsorbite)
 Mişcarea laterală a componentelor lipidice şi proteice
 Modelul microdomeniilor membranare
 Compoziție neuniformă în lipide
 Permite asocieri ale proteinelor
 Favorizează semnalizarea celulară
 Microdomenii membranare

 Lipids rafts (rafturi lipidice, microdomenii membranare sau plute

lipidice)
 Arii de mici dimensiuni ale membranei (submicronice în membranele
naturale) specializate
 Insolubile la tratamentul cu detergent
 Bogate în colesterol şi glicosfingolipide
 Dimensiuni mici (<200 nm) fiind heterogene, extrem de dinamice
Rafturi lipidice

 Cu rol în recrutarea platformelor funcţionale pentru receptorii asociaţi

cu membrana plasmatică
 Cu rol în transmiterea semnalelor intracelulare
 Determină compartimentalizarea proceselor celulare
Asimetria membranară

 În stratul extern se găsesc predominant:

 Fosfatidil colina
 Gliocolipide cu rol în recunoaștere celulară
 În stratul intern se găsesc preponderent:
 Fosfatidil serina, fosfatidil glicina (interacția cu
proteinele membranare și/sau citoplasmatice)
 Fosfatidil inozitolul ca sursă importantă de mesageri
secundari
Proteine membranare

 În funcție de poziția față de membrană:

 Proteine intrinseci
 Proteine receptoare
 Proteine de transport (canalele ionice, transportorii, pompele
ionice)
 Proteine cu rol structural
 Proteine de suprafață
 Glicozilate pe fața externă
 Pot interveni în migrare celulară (fibronectina)
 Stabilirea de contacte între celule (N-CAM proteina de
adezivitate a celulelor neuronale)
 Recunoaștere celulară (glicozaminoglicani)
Proteine membranare

 Funcția acestora:
 Enzime, care catalizează diferite reacții chimice
 Proteină-marker
 Receptori
 Rol de susținere
 Rol de transport
Proteine membranare

 Funcția acestora:
 Enzime, care catalizează diferite reacții chimice
 Proteină-marker
 Receptori
 Rol de susținere
 Rol de transport
Proteine membranare

 Procesele în care contribuie:

 Transportul molecular și ionic transmembranar
 Realizarea conexiunilor intercelulare și a ancorării
celulelor în matricea extracelulară
 Desfășurarea reacțiilor enzimatice asociate structurilor
membranare
 Controlul fluxului de informație între celulă și mediu prin
recunoașterea, legarea și transmiterea moleculelor-
semnal
 Imunitatea celulară
Elemente de importanța practica

 Cum putem studia funcțiile membranare în experimente in-vitro?

 Cum putem realiza în mod concret asta?

 La ce ne poate fi de folos?
Elemente de importanța practica

 Cum putem studia funcțiile membranare în experimente in-vitro?

 Modificăm funcția de barieră folosind:
 Detergenți ce dizolvă lipidele
 Proteine ce destabilizează membranele și formează pori
celulari
 Material genetic ce duce la producția crescută de anumite proteine de
interes
Elemente de importanța practica

 Cum putem realiza în mod concret asta?

 Aplicam în culturile celulare detergenții sau proteinele formatoare de
pori celulari
 Realizam o transfecție genică și introducem ARNm în celulă pentru o
producție în locală a proteinelor de interes
 Lipofectamina
 Electroporare
Elemente de importanță practică

 La ce ne poate fi de folos?
 Realizarea de dispozitive și compuși pentru sterilizare
 Realizarea de dispozitive care să optimizeze transfecția genică
(electroporare)
 Realizarea de dispozitive care să comunice cu celulele de interes
 Interfață om-mașina, proteze inteligente
 Funcţia de transport
a membranelor celulare

 Permeabilitatea membranelor fără proteine este selectivă:

 Impermeabile pentru ioni (H+, Na+, HCO3-), molecule încărcate polar
(aminoacizi, acizi nucleici)
 Permeabilitate foarte scăzută pentru molecule mari, neâncărcate polar
(glucoza, sucroza)
 Permeabilitate scăzută pentru molecule mici (apa, uree, glicerol)
 Permeabilitate mare pentru molecule hidrofobe (O2, CO2, N2, Benzen)
Funcţia de transport
a membranelor celulare
 Moleculele hidrosolubile au nevoie de proteine care să medieze
transferul:
Proteine carrier (transportori)
- difuzia facilitată, asigură transportul moleculelor specifice
(glucide, aminoacizi) de pe o parte pe alta a membranei, prin
modificări conformaționale
- în sensul gradientului de concentrație
Proteine canal (canale ionice)
- proteine integrale, recunosc și selectează ionii, sunt activate
de stimuli chimici, mecanici, electrici
- formează un por hidrofilic îngust specific, în principal pentru
mici ioni anorganici
 Proteine de transport membranar

Pompe dependente de ATP Canale ionice (transport

(transport activ) pasiv)
(10 − 103 ioni/s) (107 − 108 ioni/s)

Exterior

Citosol
Inchis
Deschis
Proteine de transport membranar

Transportori
(102 −104 molecule/s)

Uniport Simport Antiport

 Transportul activ
cuplat cu gradient ionic
 Cotransportul glucoză/sodiu
 Glucoza trece de la concentrație mică la concentrație mare folosind
gradientul de sodiu

Exterior

Citosol
 Clase de proteine de transport membranar dependente de ATP

Fața
externă

Fața
citosolică

Pompe clasa P Pompe de proton clasa V Pompe de proton clasa F Superfamilia ABC
 Clase de proteine de transport membranar
dependente de ATP
 Pompe clasa P
 Pompele Na+/K+, H+/K+, Ca2+, H+
 Pompe de proton clasa V
 Membrane vacuolare plante și fungi; osteoclaste, celule
din tubulii renali
 Pompe de proton clasa F
 Bacterii și plante; membrana mitocondrială internă
 Superfamilia ABC (ATP- Binding cassette)
- Membrana plasmatică bacteriană; transportor de fosfolipide în celulele
mamiferelor, mici medicamente lipofile, colesterol, alte molecule mici
Transportul activ vs. pasiv

 Transport activ Transport pasiv

 Împotriva gradientului În gradient electrochimic
electrochimic
Nu necesită energie
 Necesită energie pentru
Are o viteză mare de transport
transport
 Are o viteză relativ redusă de
transport