DEZVOLTAREA APARATULUI REPRODUCĂTOR

Tipuri de sex:
•Genetic – se stabileşte în urma fecundării
•Gonoforic (gonoforii = căi genitale)
– la bărbaţi: tubii seminiferi, epididim, canale deferente, canal
ejaculator, uretră;
– la femeie: trompe uterine, uter, vagin
•Gonadic – defineşte gonada: ovar – femeie; testicul – bărbat
•Civil (sexul organelor genitale externe) – stabilit în momentul naşterii
•Psihic – e determinat de educaţia primită în primii ani de viaţă
•Comportamental – comportamentul faţă de sexul opus (hormonii
masculini dau comportament agresiv)
DEZVOLTAREA GONADELOR

1. Etapa nediferenţiată
•Gonadele, gonoforiile şi organele genitale externe au la început un
stadiu iniţial comun pentru ambele sexe (sunt identice). Această etapă
se numeşte etapa nediferenţiată sau indiferentă.
•Fără niciun fel de influenţă, structurile indiferente se orientează spre
organe feminine.
•Sub diafragm se dezvoltă acea structură triunghiulară – corpul lui Wolff
care era legat de diafragm prin ligamentul frenic şi de cloacă prin
ligamentul cloacal sau inghinal.
•La nivelul porţiunii anterolaterale este schiţa gonadică.
•Celulele germinale primordiale apar în peretele sacului vitelin după
care migrează până în dreptul vertebrei T10 în coprul lui Wolff.
•Celulele germinale se dispun în 2 cordoane sexuale:
•La periferie sunt scurte (cordoane sexuale corticale)
•La interior sunt lungi (cordoane sexuale medulare)
•Lateral faţă de ductele mezonefrotice, se dezvoltă prin invaginarea
epiteliului celomic, o a doua pereche de cordoane numite ducte
paramezonefrotice, sau ductele lui Müller.
2. Etapa diferenţiată

a) Dezvoltarea testiculului
•Pe braţul scurt al cromozomului Y, există o zonă care se numeşte SRY
(Sex Related Y). Această zonă determină secreţia unei proteine: TDF
(Testis Determining Factor).
•Sub influenţa TDF:
- începe diferenţierea testiculului.
- cordoanele sexuale corticale degenerează şi se vor transforma în
ţesut conjunctiv care va alcătui albugineea testiculului.
- cordoanele sexuale medulare persistă şi se vor transforma în tubi
seminiferi (celule Sertoli)
•Celulele Sertoli încep să secrete o substanţă numită hormon
antimüllerian care va distruge ductele lui Müller.
•Dacă nu mai există cordoane sexuale corticale şi nici ductele lui Müller,
vor rămâne cordoanele sexuale medulare care se vor transforma în tubi
semininferi. O parte din tubi vor fuziona cu canalele veziculelor mezone-
frotice din care se vor dezvolta tubii drepţi.
•Ductul mezonefrotic: porţiunea din dreptul schiţei gonadice se
transformă în epididim, iar porţiunea inferioară se transformă în duct
deferent.
•Din porţiunea distală a ductelor mezonefrotice se formează un mugure
din care va rezulta vezicula seminală
•Porţiunea proximală se va transforma în canal deferent, iar porţiunea
distală în canal ejaculator.
•Din uretră vor lua naştere 3 muguri:
-mugurele prostatic – va forma prostata
-ceilalţi 2 muguri vor forma glandele bulbo-uretrale (sub prostată)
Coborârea testiculului

•Testiculele coboară în perioada 17-20 de săptămâni.

•Ligamentul inghinal (cloacal) se scurtează şi va lua numele de
gubernaculum.
•Testiculul, pe măsură ce coboară, trage după el toate structurile pe
care le întâlneşte în cale.
•În acest moment are loc şi diferenţierea peretelui ventral (antero-
lateral) al abdomenului.
•Prima structură pe care o întâlneşte în cale este fascia transversalis (a
muşchiului transvers abdominal) care va deveni fascia spermatică
internă.
•A doua structură pe care o trage în jos, este muşchiul oblic intern.
Fasciculele pe care le trage după el, vor deveni fascia cremasteriană.
•Ultima structură întâlnită este muşchiul oblic extern, iar fasciculele din
el trase în jos, vor forma fascia spermatică externă.

•Traiectul pe care coboară testiculul (T10 – scrot) este numit canalul

inghinal.
•La naştere, testiculul trebuie să fie în scrot, iar traiectul lui trebuie să
fie obliterat de nişte inele conjunctive – inelele lui Ramonède. Dacă
aceste inele nu se formează, rezultă hernie inghinală.
•Tot sub influenţa hormonului antimüllerian (AMH), câteva celule de la
nivelul schiţei gonadice situate între tubii seminiferi, se vor transforma
în celulele interstiţiale Leydig care secretă testosteron.
b) Dezvoltarea ovarului
•Fără TDF, celulele care vor persista, vor fi celulele sexuale corticale
(cele scurte). Ele se vor transforma în foliculi primordiali, iar celulele din
interior, vor începe prima mitoză.
•La sexul feminin, cordoanele sexuale medulare, degenerează.
•Ductul lui Wolff involuează şi va rămâne numai ductul lui Müller
•Cele 2 ducte ale lui Müller fuzionează în partea inferioară unde
formează canalul utero-vaginal.
•Porţiunea iniţială care nu este fuzionată, formează trompa uterină cu
porţiunea externă mai dilatată – ampula trompei, sau pavilion.
•Canalul utero-vaginal va forma 4/5 superioare ale vaginului şi uterul în
întregime.
•Iniţial, porţiunea fuzionată inferioară a canalului utero-vaginal, se
deschide pe peretele posterior al uretrei, printr-o proieminenţă:
tuberculul sinusal care va forma restul de 1/5 inferioară a vaginului.
•Între 1/5 inferioară a vaginului şi vestibulul vaginal (din sinusul
urogenital), iniţial există o placă de endoblast, care cu timpul se va
descuama, resturile ei formând himenul.
•Uterul este fixat de peretele abdominal prin ligamentele largi.
•Gubernaculum prin scurtarea sa, va antrena şi la ovar coborârea
acestuia.
•Coborârea ovarului este importantă datorită dezvoltării ligamentelor
largi ale uterului astfel încât, ovarul va rămâne pe faţa posterioară a
ligamentelor largi.
•Din porţiunea inferioară a gubernaculumului (cea de sub ligamentele
largi), se va dezvolta ligamentul rotund, iar din partea superioară a
gubernaculumului, se va dezvolta ligamentul uteroovarian.