Subiecte Fiziologia Reproducției

Sub 1- Dezvoltarea embrionara a aparatului genital

● serie de evenimente coordonate de mai multe tipuri de tesuturi
● dez normala a sist uro-genital-fenomen complx ce necesita parcurgerea unor etape
hotărâtoare care sa se desfasoare la momente bine determinate
● reprezinta un factor limitatic pt performantele reproducatoare viitoare
Sub 2- Stadiul de indiferență
● aparatul genital M sau F se dezvolta concomitent si dependent de aparatul urinar =>
pastreaza rapoarte morfofiziologice toata viata
● embrionul utilizează pt configurarea aparatului uro-genital 3 sist renale:
1. pronefrosul: forma primitivă si afunctionala a rinichilor-> regreseaza
2. mezonefrosul: rinichiul intern-> str pereche înlocuiește pronefrosul
->este funcțional, produce urina care e drenata
bilateral prin ductele mezonefrotice-ducte Wolfiene-> lateral de ele se dezvolta
ductele paramezonefrotice= ducte Mulleriene
->ductele apar la debutul gestatiei si se deschid in
sinusul urogenital

3. metanefrosul: forma finala a rinichiului

● prima diferentiere are loc la niv partii ventromediene a mezonefrosului->ep
prolifereaza->crestele genitale=scheletul pe care se vor grefa cel. primordiale ce vin din
vezicula embrionara
● in str formata prin proliferarea epiteliului se disting celule din ep celomic si celule provenite
din mezonefros
● crestele genitale -> din portiunea mijlocie->gonadele
-> din portiunea craniala si caudala->ligamentul de sustinere
● gonocitele primordiale=elem celulelor sexuale primare se formeaza la niv veziculei
ombilicale, in aria extra embrionara-langa linia primitiva-> gonocitele primordiale migreaza
pe langa intestinul primitiv de-a lungul mezentereului prin deplasare pasiva prin intermediul
diviziunii intense, sau activa cu ajutorul pseudopodelor, sau prin circulatia sanguina-> pana
la crestele genitale=> celulele sexuale primare ale gonadei indiferente
● in timpul migrarii sufera mitoze=> cresc numeric, iar cele care nu ajugn in zona crestelor=>
degenereaza
● in epiteliul germinal al gonadei indiferente au loc fenomene de proliferare ce duc la aparitia
unor cordoane=cordoane sexuale primitive, care vor ingloba celulele sexuale primordiale=>
2 tipuri de celule (! in functie de sexul spre care va evolua gonada indiferenta)
1. celule mari=genocitele primordiale=> gametii M/F
2. celule mici- le incojoara pe primele=> celule de sustinere
celule granuloase
celule sertoliene
● in gonada indif exisa un al treilea tip ce formeaza grupul celulelor steroidogenice => cel.
tecii interne si cel. Leydig
● in fct de sexul spre care va evolua gon. indif., cordoanele ep.=>cordoane medulare sau tubi
seminiferi
● gonada indiferenta=> initial ambigena-> va evolua spre ovare/testicule
1. spre ovare->daca genotipul prod de conceptie este XX
2. spre testicule-> daca genotipul prod de conceptie este XY
● dupa stabilitra gon. indif, embrionul dez 2 perechi de conductie:
1. mezonefrotice-Wolf->epididim, duct deferent, ureterul tractului repord M
 2. paramezonefrotice-Muller->oviducte, uter, cervix, o portiune de vagin
● embrionul are un sinus urogenital=cloaca=>org genitale ext F sau M

Sub 3- Sexualizarea masculina

● gena de determinare a sexului-> SRY- localizata in cromozomul Y det organizarea gonadei
indiferente in testicule
● gena SRY se activeaza timpuriu in dez embr si produce o proteina=factor de determinare
testiculara ce actioneaza asupra cel mezonefrotice-> cel pre-sertoliene
● cel pre-sertoliene- sintetizeaza AMH (hormonul anti-Mullerian)- h. polipeptidic din clasa
TGF beta (Transfering GrowthFactor)-> declanșează celulele epiteliale spre partea centrala
a mezonefrosului si regresia ductului Muller prin apoptoza
● cel mesonefrice devin pre-Sertoli si inconjoara genocitele, care vor deveni spermatogonii
imobile-> se multiplica prin MITOZE cat timp le dicteaza cel. Seroli
● in final se formeaza cordoanele sexule primitive, care raman in repaus pana la pubertate
● simultan, unele celule mezenchimale=>cel interstitiale sau Leydig, ce initiaza producerea
de testosteron, care va fi convertit in dihidrotestosteron (DHT) in sinusul urogenital
● GHT-responsabil de virilizarea org genitale ext si de formarea gl. anexe
● din cord sexuale primitive=>tubii seminiferi+rete testis, care comunica cu tubii sist.
mezonefroic legand testiculele cu cord mezon.
● ductul mezonefric devine ductul deferent

Sub 4- Sexualizarea feminina

● daca gonada indiferenta nu e expusa AMH-ului, canalul Mullerian nu este resorbit si este
activata gena DAx1 de pe cromozomul X=> virarea gonadei indiferente spre ovar, iar
canalul Mullerian spre oviducte
● canalul Wolf se atrofiaza, metanefrosul se dezv=> dez rinichilor
● organizarea gon. indif in ovar se produce cu aprox 2 sapt mai tarziu decat la M
● in abs prot. SRY, cel cord sexuale=> celule foliculare primitive, iar creasta
genitala=>ovar
->cordoanele sexuale se fragmenteaza in grupuri cel., fiecare ingloband o celula germinativa
primitiva=> foliculii primordiali se formeaza de-a lungul suprafetei ext a ovarului=cortex ovarian
● ductele tr. genital femel provin din dezvoltarea canalelor Mulleriene
-> portiunea craniana merge in paralel cu ductul mezonefric si ramane deschisa la cav
peritoneala, iar portiunea caudala se contopeste cu peretele dorsal al sinului urogenital cu care
fuzionaeaza=> gradul fuzionarii determina tipul de uter
vaginul si vestibulul vaginal provin din ectodermul sinusului urogenital

Sub 5- Migratia gonadelor

● fenomenul de migrație-> mai accentuat la M
● gonadele se dezvolta in per. cibr. intr-un loc diferit de poz lor la individul adult
Inițial-> testiculul se afla in portiunea sup a cav abdom., retroperitoneal
În final-> trebuie sa coboare in regiunea inghinala si sa se fixeze in bursele testiculare
● migrarea se realizeaza prin intermediul gubernacumului testis (pliu peritoneal), format din t
conj si inserat proximal-pe polul ventral al testiculului si ventral-in regiunea inghinala a
fetusului
Etapele migrarii:
1. cresterea si alungirea corpului, anterior testiculului, care stationeaa
2. cresterea rapida a partii distale a gub. testis, care depaseste inelul inghinal-> dilatie la niv.
viitorului scrot=> testiculul se deplaseaza de la niv T10 in inghinal superior
 3. depaseste inelele inghinale cu aj contractiei ce o realizeaza gub. test=> testiculul devine
inconjurat de tunicile peritoneale-viscerale si parietale
● descendina-> proteina secretata de testicul, implicata in rpocesul de migratie
Coborarea testiculelor in scrot:

armasar: 9-11 luni dupa gestatie. vier: 90 z dupa gest

criptorhidia-ANORMALA, totusi poate fi
intalnita la 2-3 ani

taur: 3,5-4 luni dupa gestatie caine: 5 z dupa nastere

berbec, tap: 80 z dupa gest motan: 2-5 zile dupa nastere. coborarea
testiculelor dupa 14 zile=> ANORMALA (nu
poate sa apara dupa 6 luni)
● criptorhidia: unilat/bilat-> sterilizate; se produce testosteron
● in cazul in care canalul inghinal nu se inchide complet, este posibila antrenarea unor
portiune de intestin pe acest traiect=> hernia inghinala/inghinoscrotala
● unele anomalii sunt ft grave atunci cand se produc in fazele diferentiere sexuale: uter
dublu, cervix dublu, atrezia cervixului etc.

Sub 6- Morfofiziologia ovarului

Funcții:
● dezvoltarea si expulzarea ovulelor
● fct endocrina=> estrogeni, androgeni, inhibina, activina. Postovulator=> corpul galben=>
gld endocrina-> celulele luteale secreta progesteron, relaxina, oxitocina
Morfologie:
● ovarul- acoperit la ext de albuginee-t conj, captusita de 1 rand de celule cubice=ep
germinal
Ovarul:
● corticala- sub albuginee; totalitatea foliculilor primordiali= pool-ul folicular/magazia-> se
intalnesc foliculii in dif faze de dez sau regresie
● exceptie- IAPA- corticala este dispusa in jurul fosei de ovulatie, la int., iar medulara la ext
● pe langa populatia foliculara se gasesc si celulele interstiale din mezenchimul gonadei
indif., din celulele granuloasei sau din teaza int a foliculilor atrezici
● cel foliculare din granuloasa fol atrezici-> cordoane-> estrogeni
● cel tecii int-> cresc in volum, devin poligonale-> androgeni
● in afara de celulele folic, se mai gasesc; celule interstitiale, t conj structural, bervi, vase de
sg di limfatice
● medulara: t conj dens, vase de sanfe, limf, cel interstiale
● se gaseste o ramasite din gon. indif= rete ovarii
● cel interstitiale provin din mezenchimul primar-> androgeni si trimit subst nutritive in circ
sangvina=> ROL: in nutritia acestei zone

Sub 7: Foliculogeneza
● procesul care descrie creșterea, dezv sau atrezia foliculilor
● sist folicular are 2 functii principale
1. maturarea ovocitelor
2. producerea steroizilor ovarieni
● dezvoltarea ovocitelor, care se gasesc in stare de latenta, are loc in tot timplul vietii femeii
adulte
 ● procesul de crestere al ovocitelor se produce in 2 faze
1. se intinde pana la formarea foliculului secundar, iar cresterea ovocitului are loc in
paralel cu cresterea foliculului
2. de la fol secundar-> fol predehiscet, nu mai influenteaza dezv ovocitului, care
ramane in stadiul de diploten al profazei meiotice
● aparitia vf de LH preovulator induce prima diviziune meiotica si formarea primului globul
polar, proces conditionat de marimea foliculului (fol mici nu au receptori pt LH)
● blocarea ovocitului pana la aparitia vf de LH se datoreaza prezentei in lichidul folicular a
unui factor de inhibitie a meiozei
● maturarea fiziologica completa a ovocitului are loc in 6-8 h dupa cresterea bruscaa LH-ului,
iar in acest proces e implicat si estradiolul (rol esential in maturarea citoplasmei, dar nu
este necesar pt declansarea meiozei)
Faze de dezvoltare:
1. Foliculii primordiali:
● se formeaza in perioada fetala, cand cel somatice inconjoara ovocitele aflate in
diplotenul primei meioze (“pool-ul folicular”)
● structural: ovocit asezat central, incnjurat de o teaza conj= ovisac
2. Foliculii primari:
● dim mai mari dat inmultirii cel foliculare (granuloase) de forma cubica si pe mai
multe str in jurul ovocitului
● la ext-inconjurati de vitroasa
3. Folicluii secundari/cavitari:
● intre cel granuloasei apar mici cavit umplute cu lichid folicular secrett de veziculele
citoplasmei ale granuloasei
● ovocitul este inconjurat de membrana pelucida
● in jurul foliculilor se diferentiaza t stromal=> teaca foliclului-> 2 zone distincte: teaca
ext- cel fusiforme; teaca int(separaa de granuloasa prin membr
Kolliker-slavjanski)- celule poliedrice
Cele doua teci-> bine vascularizate=> secreta h steroizi si HA
Un numar mic de foliculi secundari evolueaza spre fol. maturi, restul involueaza (caz in care cav
foliculara este umpluta cu t conj) sau se transforma in chisti foliculari.
4. Foliculul matur/ de Graaf- devine complet matur cu prima diviziune meiotica a ovocitului,
iar str lui cuprinde:
● teaca ext-fibre conj+retea bogata de capilare
● teaca int- 2-3 str de cel epiteliale bine vasc, incarcate cu fosfolipide, gliceride,
colesterol; secreta ESTROGENI; se hipertrofiaza, ii creste vascularizatia si apare
STIGMA-locul pe unde are loc ovulatia
● membrana Kolliker-Slavjanski-separa teaca int de granuloasa, str subtire de celule
● granuloasa: celule poligonale dispuse pe mai multe str
o parte inconjoara ovocitul=> coroana radiata
o alta parte se aglomereaza spre polul profund al foliculului=> cumlus
oaphosus/discul poligen
● ovocitul inconjurat de membrana pelucida-> vezicula lui Purkinje- nucelul
In fol de Graaf-> 3 tipuri de cel granuloase:
1. murale: cele mai indepartate de centrul foliculului si cele mai active dpdv metabolic;
receptori pt LH si enzime necesare sintezei steroizilor
2. cumulus: inconjoara ovocita, o insoteste la ovulatie si ii asigura hranirea; NU contine
enzime necesare sintezei estrogenilor; NU au R pt LH; pot fi si celule suse-> se pot
diferentia in alt tip de celule foliculare in fct de nevoi
3. antrale: in fata antrului folic.; se vor luteiniza si vor deveni cel mari ale CG
Nivelul crescut de colinesteraza si fosfataza alcalina; dotate cu R pt LH si FSH, activitatea lor fiind
dirijata spre sinteza h. steroizi
4. Folicull dehiscent:
● faza finala a evolutiei foliculului matur, care proemina la suprafata ovarului, stigma
fiind inconjurata de o zona de congestie capilara
● inainte de ovulatie/imd dupa: ovocitul de gr I se divide in ovocitul de gr II si primul
globul polar(reductionala)-cel cu nucleu haploid
● a doua diviziune meiotica are loc in oviduct, inainte ca spermatozoizii sa patrunda in
ovula (ecvationala)=> ovula matura fencundabila + al doilea globul polar
Comunicarea intre celule: intre ovocite si cel foliculare somatice prin intermediul interactiunii
mediate de joncțiuni, senzori extracelulari si prin semnalizarea paracrina-> secretata de factori din
partea ovocitului sau din celule somatice

Antrul folicular: mecanismul de semnalizare pt formarea antrului=> 2 faze

I. LENTĂ: 30 de zile; ovocitul atinge creșterea finala=> dobandirea competentei pt dezvoltare
II. ACTIVA: 5-7 zile; foliculii mici devin fol (???) cu diam ma mare; urmata de o perioada
variabila de (???) care culmineaza cu dezv fol preovulator si cu ovulatia
Lichidul folicular:
● provine din 2 surse-fluxul sanguin al capilarelor prezente in corticala ovarului si din
componentele secretate de granuloasa
● formarea de lichid folicular-> generarea unui gradient osmotic de catre granuloasa prin
intermediul hialuronului si proteoglicanului suflt de codroitin=> acest gradient genereaza
flux de lichid derivat din vascularizatia tecala
● contine un amestec de ioni, proteine, metaboliti, hormoni, lipide etc.
● servește ca sursa de mol. (??) de reglare; gonadotropine, steroizi, enzime
● sustine activ metabolica intensa a foliculilor, participa la dobandirea de catre ovocita a
componentelor de dezvoltare, cat si la mezoia lor
● niv hormonal in fluidul folicular (FSH, hCG, LH) promoveaza maturarea ovocitelor
● gonadotropinele: induc secretia de HA la niv granuloasei; actioneaza sinergic cu
estradiolul; controleaza meioza ovocitului prin secretia de cAMP
Functiile lichidului folicular:
● reglează fct granuloasei, inițiază creșterea foliculara si steroidogeneza
● influenteaza maturarea ovocitelor, ovulatia si transportul ovulei in oviduct
● pregătește foliculul pt urm CG
● volumul fluidului eliberat la ovulatie este imp->creeaza impreuna cu secretia (??) mediul
propice spermatozoizilor si dezvoltarea embrionara timpurie

Sub 8: Ovogeneza= procesele prin care trece cel sexuala F de la stadiul de ovogonie pana la
stadiul de gamet matur apt pt fecundatie
● concomitent cu ovogeneza are loc foliculogeneza
● rezultatul fct exocrine a ovarului
● procesul incepe in timpul dezv fetale-sunt formate prin mitoza aprox 40.000 de ovogonii
(cel primordiale)-> sufera crestere celulara pana cand sunt capabile sa se divida prin
meioza, devenind ovocite primare
● ov I incep meioza, dar raman blocate in profaza I, cand celulele granuloase le inconjoara pt
a forma foliculi (raman blocate pana la pubertate)
● cand femela incepe derularea ciclului estral, ov I completeaza prima div meiotica=> ov II si
primul corp polar
 ● ov II incep a doua div meiotica, dar ramane blocat in metafaza II; este eliberat din ovar
(ovulatia) si intra in oviduct-> daca ovocitul este fecundat=> se declanseaza meioza II + al
doilea globul polar
=> odata terminata meioza II, ovulul matur-> ou inainte de a-si contopi nucleul cu nucelul provenit
de la spermatozoizi.

Sub 9: Producerea de steroizi ovarieni-modelul 2 celule, 2 hormoni

● steroizii ovarieni sunt sintetizati din colesterol prin actiunile de cooperare ale celulelor tecii
int cu cel granuloase
● celulele tecii interne- prezinte R pt LH=> LH-ul se leaga de R si stimuleaza expresia
enzimelor steroidogene necessare producerii de androgeni=> colesterolul este mobilizat in
mitocondrii de catre prot. steroidogena reglatoare acuta (STAR)=> pregnenolona prin
enzima de clivaj a col.(??) secundare a colesterolului ( CYP11A1)
● pregnenolona-> REN=> progesteron prin 3 beta hidroxisteroid dehidrogenaza ?(HSD3B)
● progesteronul=> androstendion prin 17a hidroxilaza (CYP17A1)
● cel granuloasei-prezinta P pt FSH-> FSH-ul se leaga de R si stimuleaza expresia enzimelor
necesare sintezei de estrogeni
● androstenedionul dif din teaca int in cel granuloasei= testosteron de catre 17 beta
hidroxisteroid dehidrogenaza (HSD17B) => estrona de catre aromataza (CYP19A1)
● CYP19A1 utilizeaza testosteron pt a produce 17 beta estradiol
Schematic:
teaca int: colesterol (din sange) ->(prin intermediul CYP11A1)-> pregnenolona->(HSD3B)
progesteron->(CYP17A1)-> androstenediona->(Hsd17B)-> testosteron
granuloasa: androstenediona->(HSD17B)-> testosteron
⬇ ⬇
(CYP19A1) (CYP19A1)
⬇ ⬇
estrona->(HSD17B)->estradiol
Sub 10: Numarul de foliculi dintr-un ovar si categoriile lor
● nr max de cel germinale non-foliculare- 1 mil la oaie si scroafa, cateva mil in ovarul vacii
● dupa div meiotica I, adica aproape de nastere si dupa, nr fol primordiali scade la 60% la
scroafe, iar greutatea ovarului influenteaza pozitiv nr de foliclui
● dupa nastere-> in ovarul femelelor se gaseste o populatie foliculara ft heterogena, corticala
constituid pool-ul folicular
● din (??), doar un numar redus ajung la maturitate si evolueaza, ceilalti sufera fenomenul de
atrezie
● la fiecare ciclu, ovarul pierde aprox 2000 de foliculi la monotocice, iar la politocice un nr mai
mare-> pe masura ce femela inainteaza in varsta, populatia foliculara se reduce
corespunzator
● la vaca, in jurul varstei de 15 ani mai exista aprox 25000 foliculi primordiali, dar 50% din
vaci devin sterile nu datorita populatiei foliculare, ci prin pierderea calitatii lor de a ajunge la
maturitate si de a ovula
● marimea foliculilor se poate aprecia prin ex transrectal doar la animale mari cand sunt
palpati doar cei predehiscenti si dominanti
● la vaca-> 15-20 mm, la iapa 20-70 mm
● la anim mici-lapartomie/endoscopie-> foliculii predehiscenti la oaie si scroafa (8-10 mm);
catea si pisica-> 2-3 mm
● prin ecografie-> fol> 5 mm

Sub. 11: Activarea ovarului stang/ drept si controlul cresterii foliculare

 ● la animale de talie mare ovarul drept este mai activ decat cel stang datorita prezentei in
corticala cu 20% mai multi foliculi normali, chisti, CG (?)
● marea majoritate a foliculilor sunt intr o crestere continua dar doar un numar redus ajung la
faza de folicul matur (datorita controlului pe care il exercita proteinele granuloasei din
lichidul folicular)
● inhibitor al maturarii ovocitei → in foliculii tertiari mici si mijlocii-> inhibă formarea R pt
Lh, actiune ce scade pe masura foliculilor dezvoltati si care cu aj FSH-> estradiol, care la
randul lui stimuleaza formare R pt LH
● la niv fol matur-> subst inhib ale secretiei de FSH=INHIBINE/FOLICULOSTATINE, a caror
val creste la inceputul estrului si inhiba FSH, premitand aparitia vf de LH-> ovulatia
● in lichidul foliculilor tertiati mici la iapa, vaca si scroafa-> “inhibitor al formarii CG”-> scade
capacitatea legaturilor LH de cel granuloasei->atrezia foliculara
● “activator al formarii CG” care grabeste formarea lui
● in reglarea cresterii foliulare (in afara de FSH, LH, E) au rol si T,, P, corticoizii, LTH, PG

Sub 12: Atrezia foliculara= esecul rupturii foliculului predehiscent, adica esecul ovulatiei=>
soarta sau disparitia tuturor foliculilor, cu exceptia celor destinati ovulatiei
● se produce in timpul foliculogenezei si se produce in majritatea foliculilor care insotesc
foliculul dominant
● se intalneste si in ovarul fetal
● 2 forme de atezie: antrala(procesul debutul la niv cel granuloase din proximitate) si
bazala-> la niv cel granuloase din prozimitate membranei bazale antrului
● este declansat cand lipsesc factorii esentiali care sustin dezvoltarea foliculilor (FSH, LH, f.
paracrini-> f de crestere, citokine, steroizi)
● primele manifestari: in cel granuloasei-> picnoza, cariorexa, carioliza-> fragmentele ajung
in lichidul folicular, care capata un aspect lactescent
● cel tecii int se micsoreaza si iau forma rotunda
● in ultimul stadiu al atreziei, foliculii isi reduc dimensiunea, str celulelor se dezorganizeaza=>
structurile foliculului dispar
● cele mai frecvente forme de folicului involutivi sunt reprezentati de fol chistici (secreta E) si
plisati (se formeaza prin resorbtia lichidului folic si plisarea str intrafoliculare=> secreta P)
● raportu intre fol normali si cei atrezici se (???), iar din cei atrezici provin cel interstitiale ale
ovarului, care sunt hormono-secretoare
Sub 13: Ovulatia
● proces biologic ciclic= eliberarea ovulului apt pt fecundatie de la nivelul fol ovarian matur,
dupa instalarea pubertatii si pana la climacterium (menopauza)
● functia ciclica a ovarelor si ovuatia sunt influentate de SNV Sy si Psy, iar prin faptul ca
ovarele sunt inervate vasometric, trebuie luate in considerare si influentele nervoase directe
si indirecte
● prin sist post hipotalamo-hipofizare sunt conectate mediat adrenergic si colinergic in
elanorarea neurosecretiei din nucleii hipotalamici si in secretia h antehipofizare
Histamina stimuleaza ovulatia-> daca se sectioneaza tija hipofizara, ovulatia nu se produce
● la unele specii ovulatia poate fi indusa cu doze mici de estrogen
Centrii reglatori ai ovulatiei sunt situati in vecinatatea tuberculilor mamilari.
● ovulatia are loc atunci cand organismul femel beneficiaza de conditiile de mediu
corespunzătoare si cand este furajat cu nutreturi ce au valoare biologica ridicata
● la maj speciilor, ovulatia este spontana, cu exceptia pisicii si iepuroaicei
● la F multipare, expulzarea ovulelor are loc succesiv, pe masura ce foliculii se matureaza
● ovulatia se produce pe toata suprafata ovarului, cu exceptia iepuroaicei
 ● cu cat cant de FSH este mai mare (si de E), cu atat se prelungeste perioasa de calduri
Ovulatia pe specii:
● la oaie: 24-30h de la inceputul estrului
● capra: 30-36h
● scroafa: 35-45h
● vaca: 9-11h dupa sf estrului
● iapa: 1-2 zile inainte de sf estrului
2 etape:
1. dehiscenta foliculara, ca urmare a ruperii peretelui folicular la niv stigmei
2. expulzia ovocitului impreuna cu o cantitate de lichid folic+cor. rad.(??)

Sub 14: Teoriile ovulatiei

● explica dehiscenta si expulzia ovulului prin cresterea presiunii lichidului folicular
● preovulator → cantitatea de lichid folicular creste → presiunea si tensiunea foliculara
cresc → destinderea peretelui folicular
● intre m.b si teaca interna apar spatii care inainte de ovulatie sunt invadate de capilare
● la nivelul stigmei se produce ruptura foliculara, ovarul se congestioneaza → hemoragie de
ovulatie
● arterele helicoidale prolifereaza rapid si se destind sub actiunea hormonilor devenind
aproape rectilinii iar circulatia intraovariana creste pentru cel putin 9h , cu varful la 4h, dupa
stimularea gonadotroptica a LH-ului
● intensificarea circulatiei → hiperemie, cresterea permeabilitatii retelei vasculare de la
nivelul foliculului, aparitia unui edem folicular , diapedeza eritrocitara
● in timpul ovulatiei, fibroblastele tecale migreaza in stratul granular prin chemotactism

TEORIA ENZIMATICA
● se bazeaza pe depolimerizarea mucopolizaharidelor prin hialuronidaza rezultand
alterarea peretelui folicular la nivelul stigmei ( unesc fibrele de colagen)
● AMPc, PGE1, PGE2 stimuleaza celulele tecale sa produca un activator de
plasmogen, care duce la activarea plasminei, iar in stadiile finale ale procesului
ovulator colagenul se degradeaza (cu ajutorul enzimelor colagenolitice)
● inainte de ovulatie straturile epiteliale si fibroelastice si m.b a foliculului sufera un
proces de disolutie → in momentul ovulatiei la nivelul stigmei mai exista un singur
strat de celule granuloase
● in disocierea tesutului conjunctiv al foliculului de Graaf intervin fibroblaste din
albuginee si teaca exterioara, care elibereaza preovulator microvezicule pentru
digestia substantei fundamentale din jur

TEORIA HORMONALA
● sustine ca modificarile morfofiziologice ale peretelui folicular sunt datorate
hormonilor gonadotropi
● foliculii antrali secreta estrogeni sub forma de beta-estradiol, care prinn oxidare se
transforma in estradiol + estrona → stimulogeni pentru secretia LH in
adenohipofiza
● daca raportul FSH/LH=1/10 → ovulatia se produce spontan
● valul preovulator de gonadotropina induce cresterea sintezei de PG in foliculul
matur (PGF2 alfa atinge valoare maxima in timpul ovulatiei, PGE e produsa in mai
multe ore)
● PG opreste ovulatia, dar nu si luteinizarea
● PGE stimuleaza productia de AMPc (diferit fata de Lh, dar efectul este aditiv)
 ● Pg sintetice pot induce LH ul hipofizar → depletia de acid ascorbic ovariam
● PG stimuleaza sinteza, elaborarea si activarea colagenazei (enzima ovulatorie)
● gonadotropinele cresc sensibilitatea foliculilor pentru LH si cresc presiunea
intraovariana

EXISTENTA UNUI SISTEM FIBRILAR

● la suprafata ovarului controlat neurohormonal
● un raspuns contractil poate fi controlat de activatorii R alfa adren., ocitocina,
vasopresina, Ach, PGF2 alfa → confirma existenta f.m netede si a altor substante
contractile
● PGF2 alfa si NE stimuleaza f. m netede – ruptura foliculului
● una dintre actiunile initiale ale LH ului este elaborarea catecolaminei
● vf. preovulator de LH modifica productia ??? ovariana → preovulator are loc
luteinizarea incipienta a celulelor granuloasei → scade capacitatea celulelor de a
aromatiza androgenii → se blocheaza sinteza de E → creste sinteza de P care
participa la dehiscenta foliculara
● PGE SI PGF induc contractia celulelor tecii interne care au insusi morfofunctie
asemanatoare celulelor musculare netede

Sub 15: formarea si organizarea CORPULUI GALBEN

● CG= glanda endocrina pasagera alcatuita din componente foliculare ramase dupa
evacuarea ovulei mature
● rezulta prin hiperplazia celulelor granuloase si metaplazia celulelor tecii interne sub
actiunea LH ului
● organizarea CG are loc cand creste cantitatea de P, LH si LTH
● in evolutia CG se disting 3 stadii:
1. DE ORGANIZARE (3-5 zile la vaca, dop de sampanie)
-celulele foliculare tecale se pliseaza iar in cavitatea centrala se formeaza un exudat
gelatinos rosiatic, care oblitereaza stigma
-parenchimul noii glande : celule luteale mari ( din celule granuloasei)
celule luteale mici ( din celulele tecii interne)
-celulele granulare se hipertrofiaza si se incarca cu lipide, colesterol, vit C, enzime
-celulele tecii interne se hiperplaziaza si secreta P, E, PGF2 alfa
-CG nou format incepe sa secrete P
-din foliculii atrezici se formeaza CG accesorii → secreta P si E
- creste nr R pentru LH

2. DE EFLORESCENTA
-celulele luteale secretate cresc in volum, se incarca cu lichide → secreta P din
colest.
-colest. este preluat de RGN→ mitoc → pierde catena laterala → pregnenolona →
P

3. DE REGRESIE
-degenerarea + fibroza CG in urmatoarea succesiune: CG rubrune, CG nigricans,
CG albicans

-surse de P pt gestante: CG: vaca, scroafa,capra, iepuroaica, sobolanca

 PLACENTA: pisica, oaie, iapa, catea

Sub 16: Factori luteotropi si luteolitici

-participa la organizarea, evolutia si involutia CG
luteotropi:
● LH : sintetizat de celulele adenohipofizare
● trofoblastina/ luteotropina placentara: are origine proteica, secretat de trofoblastul
embrionar. inhiba secretia PGF2 alfa: ajunge la ovar si CG prin circulatia utero ovariana
luteolitici:
● PGF2 alfa: secretat de epiteliul de suprafata al glandei uterine → in v. uterina ant → ovar
→ capilarele CG → se ataseaza la R pt P si LH neocupate
-mecanism de actiune: vasoconstrictia capilarelor CG→ scaderea fluxului sangvin→anemie
locala→ degenerescenta celulelor luteale→ picnoza, cariorexa, carioliza, balonizare
● ocitocina: produsa local de CG atunci cand lipseste semnalul gestatiei
-cantitatea mai mare provine din nucleul hipotalamic paraventricular si supraoptic→ stocata
in neurohipofiza→sange→CG→ actiune luteolitica (vasoconstrictie, chinezie celulara,
aboleste activitatea LH)

Sub. 17: Oviductul

● asigura captarea ovulei, hranirea, mentine viabilitatea ovulei si
spermatozoidului,zigotilor si asigura mediu prielnic pentru ovulatie
● alcatuit din 3 segmente:
-INFUNDIBULUM: pavilion care la unele specii inveleste partial ovarul in timpul ovulatiei
-capteaza ovocitul nou ovulat si este acoperit cu fimbrii: rol de a
maximiza sansele ca ovocitul sa fie capturat si tranportat mai apoi prin ostium spre ampula
-AMPULA: portiune mijlocie, cea mai dilatata, in care are loc fecundatia
-epiteliu ciliat la nivelul mucoasei interne
-jonctiunea dintre ampula si istm este dezvoltata la iapa si serveste ca punct de
control care permite doar ovocitelor fertilizate sa treaca in istm, iar cele nefecundate se
resorb
-ISTMUL: portiunea cea mai scurta si in continuare cu varful cornului uterin prin jonctiunea
utero-tubara
-la vaca: regleaza miscarea emrionului in uter: cand estradiolul este crescut,
jonctiunea utero tubara formeaza o strictura ce blocheaza miscarea embrionara
-la suine: constrictia are rol de bariera pentru transportul spermei si previne
polispermia??
-fibrele musculare de la nivelul oviductului au rol in transportul ovocitelor si a
spermatozoizilor spre ampula
-vascularizatia: 2 ramuri ale arterei ovariene: ramura uterina (ampula si istm)
ramura ovariana (infundibulum)

Sub. 18: Uterul

HISTOLOGIC:
● ENDOMETRUL (mucoasa)
-epiteliu de suprafata simplu, cilindric, pseudostratificat
 -10% celule ciliate, 90% neciliate (10% sunt secretorii)
-prin cutarea mucoasei in profunzime se formeaza glandele uterine, care au un epiteliu
simplu, cubic → activarea glandelor este dirijata de hormoni steroizi
-la rumegatoare: carunculi lipsiti de glande (numeroase in zona intercarunculara)
-in faza estrogenica- glandele uterine proliferative sunt subtiri, rectilinii, tubulari
-acumularea substantelor necesare sintetizate?
-secreta mucus clar, translucid, filant
-in faza progesteronica:-glandele uterine devin intortocheate
-celulele produc lapte uterin(embriotroful)
-epiteliul devine cilindric cu cariokineza bogata
● SUBMUCOASA (2 zone distincte)
-compacta: tesut conjunctiv dens, iar numarul de celule variaza in functie de faza ciclului
-spongioasa: retea de fibre hialine si celule conjunctive
-tesut reticulohistiocitar local (histiocite, neutrofile, macrofage)
-produce Ac, opsonine, lactoferine
-3 retele capilare: subepitelial, intre compacta si spongioasa, intre spongioasa
si miometru
● MIOMETRUL: 2 straturi musculare netede- circular intern, longitudinal extern, separate
de un strat vascular bine reprezentat
● SEROASA( perimetrul)
● PARAMETRUL (ligament de sustinere)

MORFOFIZIOLOGIC
-uterul leaga oviductele de colul uterin. la bovine este complet format din luna 10 a vietii
embrionare
Clasificare
DUPLEX UTERUS:
-2 canale cervicale care separa fiecare corp uterin. Tipuri:
-1. un singur canal vaginal care se deschide la exterior, iar la interior se bifurca in 2
vagine si 2 cervixuri(marsupiale)
-2. 2 coarne uterine, 2 canale cervicale conectate la un singur canal vaginal
UTERUL BICORNUAT
-2 coarne uterine care se deschid intr-un singur corp uterin
-lungimea coarnelor este in functie de gradul de fuziune a canalelor paramesonefrotice??
-grad ridicat: iapa
-grad moderat: rumegatoare
-grad redus: scroafa, catea, pisica
UTERUL SIMPLU:
-un singur corp uterin, canalele paramezo?? sunt complet fuzionate

*CICLUL ENDOMETRIAL:
● la inceputul fazei estrogenice:
-endometrul prolifereaza activ
-glandele sunt subtiri, rectilinii cu celule nesecretoare, nuclei dispusi bazal, mitoze
-stroma densa cu celule mici, tinere, celule limfoide?
-celulele acumuleaza cantitatea crescuta de glucoza, care va fi transmisa in G-6-P de catre
enzima hexochinaza→ glicogen+energie
-glicogenul asigura metabolismul endometrial, maturizarea spz, nutritia, viabilitatea si
nidatia embrionului
 -se mai gasesc si substente precum mucopolizaharide, acid ascorbic, fosfataza alcalina si
acida, dehidrogenaze

● la sfarsitul fazei estrogenice:

-endometrul se afla intr un stadiu avansat de dezvoltare
- glandele tubulare → alungite, arterele spiralate, se alungesc, vene ectaziate
-celulelel contin cantitate mare de glicogen→ se intensifica metabolismul local glucidic
-apare edem uterin

● in faza progesteronica:
- glandele devin intortocheate, secreta glera mai vascoasa= embriotroful/ laptele
uterin

*CICLUL MIOMETRIAL
● sub influenta estrogenilor, uterul are un grad ridicat al tonusului (exceptie iapa)
-hiperemie datorita eliberarii de histamina, hiperplazie, depozitare de substante energetice
-retentie de Na+H2O → edem
-creste sinteza de fosfolipide, glicogen, ARN, albumine, creste indicele mitotic
-creste contractilitatea, excitabilitatea, potentiatori de membrana
-creste receptivitatea la oxitocina

● in estru:
-devine erectil: unda contractila merge de la cervix → oviduct → ascensiunea
spermatozoizilor

● sub influenta gestagenica: uterul are un grad scazut al tonusului (exceptie iapa)
-este inhibat mecanismul de transmitere al excitabilitatii si mareste potentiatorii de repaus
al ?
-activitatea contractila: slaba, necoordonata, neinfluentata de oxitocina

*PUTEREA DE APARARE A UTERULUI

● factori celulari adusi la nivelul endometrului prin circulatie
-fagocitoza este puternica in perioada estrogenica si slaba in perioada gestagenica
● 4 tipuri de celule:
-mastocite: modifica vascozitatea substantei bazale
-histiocite: neutrofile, eozinofile, eliberarea tesutului uterin de metaboliti?
-limfocite: AC
-eozinofile: prelucrarea Ag alergice
● autopurificarea uterului: 4 faze
-leucocitoza
-activarea macrofagelor
-infiltrat limfoplasmocitar
-maturarea mastocitelor

*ROL:
● face legatura intre cervix si oviducte
● asigura migrarea gametului mascul, a zigotului, nidatia, dezvoltarea gestatiei

*FUNCTII:
● transport sperma
 ● luteoliza prin secretie de PGF2 alfa
● mediu pentru embrion si contributia materna la placenta
● expulzia fatului si a invelitorilor fetale

Sub. 19: Cervixul

-structura asemanatoare cu a uterului (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa)
-mucoasa: numeroase plicuri longitudinale si transversale
-epiteliu cilindric inalt: celule ciliate(endocervix)
celule secretoare caliciforme cu microvili (exocervix)- functie de
selectie pt spermatozoizi

*CICLUL CERVICAL
● proestru, estru
–celule cilindrice inalte pe toata suprafata, fara microvili
-domina celule fuxinofile in care se acumuleaza complexe de mucus; dupa eliberarea
mucusului celulele colabeaza si vor fi expulzate in lumen
-exista si celule granulate de tip B si C care reactioneaza puternic la ATP
-activarea fosfatazei alcaline este slaba
-in stromaa predomina fibroblastele
-mastoblastele dispar in estru

● metestru, diestru
-celule cilindrice mai aplatizate
-predomina celulele granulate de tip A si reactioneaza puternic la ATP aza
-celulele cilindrice = 10-20% din epiteliu, bogate in glicogen
-fibroblastele au activitate redusa si predomina fibrocitele
-mastoblastele- in nr mare la nivelul faldurilor tertiare
-creste nr bazofilelor

● diestru tarziu
-celulele secretorii au activitate maxima
-creste inaltimea celulelor cilindrice
-scade numarul celulelor ciliate
-predomina fibroblastele
-mastocitele cresc
-celulele granulate = 70% din epiteliu

*MUCUSUL CERVICAL = produsul final al metabolismului celulelor cervicale

-creeaza o bariera biochimica si mecanica impotriva microorganismelor din vagin si un mediu de
selectare a spermatozoizilor
-se formeaza din: secretiile celulelor caliciforme, transudat sangvin, fluide uterine, foliculare,
tubare, detritusuri celulare, leucocite
● tipul E: caracteristic perioadei estrogenice, apare la mijlocul ciclului ovarian
-micelii de proteina? cu diametru de 0,5 micrometri, distanta intre ei de 1-10 micrometri
 -intre micelii se formeaza cavitati apoase care permit inaintarea spermatozoizilor si difuzia
substantelor solubile, iar fiecare filament isi are originea intr o cripta separata
-mucusul are aspect filant, fluid, clar, bogat in aminoacizi si are un PH favorizant
supravietuirii spermatozoizilor
● tipul G: caracteristic fazei luteale sau in tratamente cu gestagene
-structura micelara dispare, reteaua de glicoproteine este densa iar mucusul nu poate fi
penetrat de spermatozoizi sau de substante solubile

*FUNCTIILE MUCUSULUI
● cervixul= valva biologica care permite/ impiedica patrunderea spermatozoizilor
● in migrarea spermatozoizilor prin col intervin urmatorii factori:
-abilitatea spermatozoizilor de a patrunde in mucus datorita mobilitatii lor intrinseci
-structura fibrilara, spatii, cavitati
-componenta chimica a mucusului
-prezenta leucocitelor → obstacol mecanic si de alterare a proprietatilor fizice ale mucusului
-incarcarea microbiana a glerei
● la rumegatoare: repartizarea spermatozoizilor in col nu se realizeaza uniform avand
tendinta sa se acumuleze la nivelul mucoasei
-enzimele proteolitice intervin in migrarea spermatozoizilor de a lungul canalelor dintre
micelele de glicoproteina, hidrolizand proteinele de baza ale acestora → largind canalele
pentru pasajul spermatozoizilor

!!! fenomen de mare importanta: incopatibilitatea dintre mucus si sperma

● factor cervical letal = Ac antispermatici din glera care impobilizeaza spermatozoizii
prin formarea complexului Ag-Ac
● proces patologic in plasma seminala
-deficit/ absenta protective coating factordin plasma seminala
-prezenta in plasma seminala a unui factor care devine letal pentru spermatozoizi
numai in contact cu mucusul in calduri

Sub. 20: Vaginul

-ultimul segment al cailor genitale F
-epiteliul vaginal e un bun receptor hormonal si sufera modificari ciclice
● estrogenii:
-congestia si tumefierea vulvei
-atrag masculul, favorizeaza copulatia
-favorizeaza mitozele, prolifereaza epiteliul, cheratinizarea celulelor superficiale
-PH ul scade spre linie acida, scade rezisttenta electrica (fenomene datorate cresterii
acidului lactic)
-glicogenul creste in mucoasa epiteliului vaginal
● straturi epiteliu: bazal, parabazal, intermediar, superficial
● progesteronul produce efecte inverse estrogenului

FUNCTII:
-in statica pelviana → hamac de sustinere al complexului utero vezical
-in actul montei → lubrefiere datorita congestiei locale si a secretiei glandelor vaginale
 -in faza de excitatie→ alungirea si distensia partii distale, iar zona mediana favorizeaza
penisul captiv (watafac??)
-in timpul fatarii → peretii vaginali sunt mulati pe fetus, expulzia e favorizata prin retractia
vaginului si contractia musculaturii vaginale

p.s: m am simtit catea pt cateva secunde cat am scris asta

Sub 21. Cordonul testicular

● de la inelul inghinal pana la scrot
● atasat de polul dorsal al testiculului, este mai dezvoltat la rumegatoare
● contine: canal deferent
muschi cremaster
plex pampiniform
vase sanguine si limfatice
FUNCTII:
● asigura conexiune vasculara, limfatica, nervoasa
● asigura termoreglare testiculara
● adaposteste muschiul cremaster

TERMOREGRALEA:
● la majoritatea speciilor temperatura testiculara e mai scazuta cu 4-6 grade decat a cea
corporala
● artera testiculara este dreapta la intrarea in inelul inghinal, iar pe masura ce se apropie de
testicul devine sinuoasa → sistem de racire
● sangele arterial cu temp 39 este racit de sangele venos cu temp de 33
● sangele venos este racit la suprafata scrotului prin pierdere directa de caldura
● plexul pampiniform elimina pulsatia arteriala
● relatia intima intre vasele sanguine scad presiunea arteriala si servesc la schimbul de
testosteron din cele doua vase

Sub. 22. Muschiul cremaster

● continuarea muschiului abdominal intern
● muschi striat, ajuta la termoreglare prin actiunea sa la nivelul plexului pampiniform ca o
pompa prin care faciliteaza aportul de sange
● nu este capabil de o contractie sustinuta, tonica
● reflexul de teama (cred?) si de excitatie produc contractia muschiului cremaster

Sub 23. Scrotul

● termosenzor, radiator, sac protector
● protejeaza testiculele la esterior si intervine in procesul de termoreglare
● bogat in glande sudoripare
● periglandular se intalnesc terminatii nervoase Sy conectate direct cu hipotalamusul
● o temperatura crescuta este determinata de hipotalamus → trimite impuls nervos glandelor
sudoripare stimulandu-le secretia (umectarea scrotului faciliteaza pierderea de caldura si
racirea sangelui venos)
 ● bogat in terminatii nervoase senzitive care regleaza atat secretia glandelor sudoripare cat si
respiratia (la berbec → incalzirea scrotului la 42 grade = polipnee)

Sub. 24 Tunica dartos

● imediat sub scrot de care adera intim → tunica scrotodartica??
● are in compozitie fibre musculare netede ⇒ contractie tonica ca raspuns la modificarea
temperaturii de la nivelul scrotului
● permite apropierea testiculelor de planul abdominal cand temperatura scrotala scade→
termoreglare testiculara
● temperatura crescuta ⇒ relaxare musculara, cresterea suprafetei scrotale⇒ racirea
sangelui venos scrotal
● dezvolta si mentine caracteristici contractile sub influenta androgenilor

Sub 25. Tunica albugineea

● tesut conjunctiv + fibre musculare netede care se contracta sub actiunea ACH si NE
● contractia si relaxarea fibrei musculare netede actioneaza ca o pompa facilitand deplasarea
spermatozoizilor in sistemul canalicular intratesticular

Sub 26. Testiculul

● organ esential mascul de fabricare, asamblare si producere de spermatozoizi
● aici se produc testosteron, princ. androgen, precum si inhibine, estrogen ,proteine

MORFOLOGIE
● capsula/albugineea - tesut conjuncttiv si fibre musculare netede
● parenchim
-comp. tubular: epiteliu seminifer, celule germinale, celule Sertoli, cel peritubulare
-comp. interstitiala: cel Leydig, vase sangvine, limfatice, nervi
● mediastin: corpul lui Highmore?? -tesut conjunctiv ce previne compresia astfel
incat fluidele si spermatozoizii circula liberi din testicul in epididim
● rete testis: reteaua lui Haller

Sub 27. Tubii seminiferi

● elemente structurale de baza ale testiculului
● formati din celule Sertoli, celule de sustinere, spermatogonii, spermatocite de ordin I si II,
spermatide, spermatozoizi
● alcatuiti dintr o membrana bazala pe suprafata careia este dispus aparatul germinatif
inconjurat de celule peritubulare cu rol contractil (faciliteaaza transportul lichidului seminal
si a spermatozoizilor imobili din tubii seminiferi inspre rete testis)
● celulele Sertoli → singurele celule somatice din epiteliul seminal; ele guverneaza
spermatogeneza (testiculele cu nr mare de celule Sertoli produc numar mare de
spermatozoizi)
→ interconectate prin jonctiuni specializate care separa epiteliul germinal
in doua componente: bazal ( spermatogoniile si spermatocitele primare timpurii),
adluminal? (celule germinative)

→ ROL: - sustinere trofica pentru linia germinativa

 -au receptori pentru FSH si T
-secreta proteine de transport pentru T?
-secreta glicoproteine SGP1 si 2 care influenteaza fertilitatea
-secreta transferina, proteina de transport a Fe necesar pentru
spermatogeneza
-secreta inhibina (supresor FSH ului) si AMF
-au capacitate fagocitica

BARIERA HEMATO TESTICULARA

=celule peritubulare si complexele jonctionale dintre celulele Sertoli
-previne reactiile autoimune de distrugere a celulelor germinale din complexul abdominal
-structurile peritubulare: prima bariera impotriva moleculelor mari ( ig )
-complexele jonctionale: a doua bariera impotriva macrofagelor, limfocitelor, AC
*fluidul testicular → isi are originea in tubii seminiferi, au rol in vehicularea spermatozoizilor
⇒indepartarea lor din testicule

● celulele Leydig → celule interstitiale mari dispuse in jurul retelelor vasculare

→ secreta T, vierul avand cel mai mare nr de celule Leydig
→ secreta feromoni: la vier fac neconsumabila carnea daca e necastrat
→sunt stimulate de ISH ?? hipofizar, prezentand R si pentru estrogen si
GnRH

Sub. 28. Spermatogeneza

● este rezultatul tuturor diviziunilor mitotice si meiotice incheiate prin procesul
spermatogenezei
● suma transformarilor pe care le sufera spermatogoniile pentru a deveni
spermatozoizi
● cuprinde:
1. spermacitogeneza
2. meioza
3. spermiogeneza
SPERMACITOGENEZA:
● germinativa: de diviziune mitotica, preponderal, in care spermatogoniile produc 2 tipuri de
celule: spermatogonii de tip A1 (mici, nu se mai diferentiaza) si de tip A2 (mari, prafoase)
care prin diviziune devin spermatogonii crustoase?? de tip B
● de crestere: in preajma pubertatii cuprinde 5 diviziuni succesive a spermatogoniilor de tip
B → spermatocita I (in profaza meiozei I)
● de maturare: incepe cu o meioza a spermatocitelor I ⇒ spermatocite II, iar apoi prin
diviziune (meioza II) devine spermatida (4 haploide)

Sub. 29: Spermiogeneza

= transformarea spermatidelor in spermatozoizi maturi
4 faze:
 1. Golgi: Ap. Golgi este localizat la polul anterior al nucleului spermatidei si va da nastere la
mai multe vezicule? mici = proacrozomice, care se unesc si rezulta vezicula
acrozomica? plina cu gr. dense??
-centriolii migreaza spre baza nucleului → cel proximal da nastere aparatului de implantare
(ancorarea cozii la nucleu ) iar cel distal da nastere axonemei (portiunea centrala a cozii
sspermatozoidului)
2. Faza de cap: proacrozomul se dezvolta, se turteste deasupra partii anterioare a nucleului,
se desprinde Ap. Golgi si ia forma de capison
-Ap Golgi migreaza posterior
3. Faza acrozomica: nucleul se alungeste si ia forma elongata, se orienteaza cu polul
anterior spre membrana bazala a tubilor
-acrozomul se lateste si acopera partea anterioara a nucleului
-manseta/ sistemul de microtubuli se alungeste, ia forma tubulara, se extinde in jos spre
flagelul in curs de dezvoltare
4. Faza de maturare: citoplasma se reduce cantitativ, se dispune posterior si se contureaza
morfologia spermatozoidului
-la finalul fazei, spermatozoizii se gasesc implantati in sincitiul sertolian, avand cozile libere
spre lumenul canalului seminifer = PASCICULATIE

*MATURAREA FINALA(morfologica): spermatozoidul incepe sa secrete hialuronidaza,

care depolimerizeaza HA din sincitiul sertolian
-spermatozoizii cad in lumenul canalului seminifer= SPERMIERE → sunt antrenati cu
lichidul seminal in canalele seminale
-maturarea finala fiziologica → in epididim, primesc sarcina electrica negativa, primesc
membrana lipoproteica, devin mobili

Sub 30. Epididimul

-are: cap, corp, coada
-primul segment de conducere al aparatului genital mascul
-inconjurat de fibre musculare netede → asigura transportul spermatozoizilor imobili inspre coada
epididimului = m,ult mai activ in timpul excitarii sexuale
-la masculii aflati in repaus sexual, continutul de spermatozoizi din coada epididimului este maxim
iar la cei cu ejaculari mai frecvente au cu 25-45% mai putini
-spermatozoizii care stau mai mult timp in coada epididimului au calitate mai proasta comparativ cu
cei din acelasi loc dar la masculii care au ejaculari periodice
-pe masura ce sunt produsi, spermatozoizii sunt impinsi spre canalul deferent si uretra intrapelvina
si eliminati o data cu urina
-oxitocina, Ach, PG, angiotensina altereaza motilitatea epididimului
-concentratia de spermatozoizi: la intrare in ductele eferente e scazuta
inspre coada epididimului e crescuta
-continutul de spermatozoizi de la nivelul epididimului, canalului deferent, ampulele canalului
deferent = rezerve
-testarea produselor spermatice?: prin testul de epuizare care presupune ejacularea frecventa
pana la epuizarea rezervelor spermatice
*la taurul matur, dupa 8-10 ejaculari ramane cu pla spermatozoizi
31. Spermatozoidul :
- celula inalt specializata, care nu creste si nu se divide
- celula flagelata => miscari ondulatorii
- este format din:
- cap
- nucleu- cromatina densa, bogata in ADN
- acrozom
- acopera ⅔ ant. din nucleu
- 2 membrane :
- ext- cu r. pt, mucopolizaharide
- int- proacrozin - transf. la ejac. in acrozin
- faciliteaza atașarea spermatozoidului la ovula prin secretia unor
enzime hialuronidaza, neuramidaza (glicoproteina zonei pelucida) ,
catepsina, fosfataza etc.
- perforatorul
- intre acrozom si m. nucleara
- perforeaza membrana ovulului
- capul postnuclear
- Receptaculul
- ser. fibrilara si este dispus in portiunea bazala a nc. inf.
- protuberantele bazale
- (semicerc/triunghiulare) la baza capului
- intre protuberantele bazale se insera portiunea apicala a filamentului
axial (fosa de implantatie)
- gat
- dispus intre centriolul proximal si distal , leaga capul de coada
- de la granița centriolului proximal pleaca 20 de protofibrile ce participa la
foramarea gatului si a filamentului axial (microtubuli)
- 2 inele sunt mai groase, dispuse central acoperote cu 2 inele concentrice a
cate 9 fibrile (2+9+9)
- la nivelul filamentului axial se sintetieaza tubuline si alineine, ce au rol
contractil
- coda
- piesa intermediara
- delimitata de piesa principala principala prin inelul Jensen
- formata din filamentul axial, dublu spiralat
- piesa principala- structura asemanatoare peretelui inern
- piesa terminala- formata din filament axial + m. celulara, iar flamentul
spiralat lipseste
- miscarea cozii- determinata de modificarea structurii si lungimii dineinei ce
se transmite la fibrele din cercul extern care au cel mai mare rol in miscare

32. Caracteristicile fizice ale sermei :

a) VOLUM
- volum crescut , concentratie scazuta ( la speciile cu insamantare uterina- vier,
armasar, caine)
- volum scazut, concentratie crescuta ( la speciile cu insamnatare vaginala- taur,
berbec)
- armasar 50 ml, taur 3-4 ml, berbec 0,8-1 ml, tap 1,2-1,5 ml, vier 200-250 ml, caine 7
ml, cobai 1 ml;
 b) CULOARE
-normala :
-taur, berbec: alb-galbuie- laptoasa
-tap: alb-galbuie-verzuie
-vier: alb-galbuie cu reflexe albastrui
-armasar: alb-cenusie
-caine:alba, usor galbuie
-galbena: furajare cu furaje bogate in caroten, in supuratii sau amestec cu urina
-roz-rosietica: hematii/ tratamente cu fenotiazina
-bruna: hematii distrse
-verzui- albastruie: oligospermie, tratamente cu albastru de metilen
-opac: procese inflamatorii- orhite, prostatite, spermatocistite
c) MIROS
-normal : ou proaspat fiert si ras
-anormal: ihoros, putred
d) GREUTATEA SECIFICA
- variaza cu specia si este influentat de numarul de spermatozoizi si raportul dintre
spermatozoizii maturi si imaturi , presiunea osmotica
e) VASCOITATEA
-ip. cu PH-ul si conductibilitatea electrica
f) VITEA DE SEDIMENTARE
-influentata de denstatea spermei
-la sperma rara (vier, armasar) - viteza de sedimentare e crescuta
-la sperma densa (taur, tap) - viteza de sedimentare scazuta - in prima ora nu se
sedimenteza deloc
g) TENSIUNEA SUPERFICIALA
-are rol in metab. spermatozoizilor, fiind un sistem coloidal heterogn
-scaderea tensiunii superficiale influenteaza grav viabilitatea speematozoizilor in afara
organizmului
h) PRESIUNEA OSMOTICA
-este constanta si apropiata sangelui
-lichidul spermatic este izoton => hipo si hipertonia sunt nocive pentru spermatozoizi
i) PH-UL SPERMEI
-are aciditate crescuta determinat de miscari dezordonate sau lipsa miscarii spermatooizilor
-armasar 7,65; taur 6,5; berbec 6,8; vier 7,5;
j) SARCINA ELECTRICA
-negativa

34. Caracterele biochimice

90% apa
10% substanta uscata (8%- s.o.; 2%-s.m.- Na, K, Fe, S, Zn, Cl, P, electroliti)
- s.o. : proteine, lipide, glucide, AA (triptofan, fenilalanina, lizina, serina, asparagina,
glutamina, arginina)
- din punct de vedere electroforetic se aseamana sangelui
- plasma seminala a taurului contine ergotina (rol protector), albumine
- lipidele : fosfatide, lecitina, afalina, colesterol , colina (origine prostatica)
- glucide: glucoza, arabinoza , riboza , fructoza , sorbitolul (produse de veziculele seminale ),
inozatolul + acidul citric
- alte s.o. acid citric, vit A,B,C,D
 - vitamina C- indinspensabila viabilitatii spermatozoizilor => oncentratie scazuta =>
fecunditate slaba
- acid ciric - rol in glicoliza aeroba si temperatura mediulu
- enzime
- catalaza- reactii redeox, neutr. H2O2
- fosfatazele- in metabolismul glucidic
- hialuronidaza- depolimerizarea HA
- tripsina- in denud. ovulei
- mucinaza- lichef. secr. tract. gen. + potent. ef. hialuronid.
- hormoni- androgeni, estrogeni, PG,FSH,LH

34. Compozitia chimica a spermatozoizilor

- capul- ADN (55% din s.u.) +histeina, lipoproteine, s.m. (K, Ca, P, Mg, Su)
- coada- bogata in ipoproteine, proteine simple, lipide => fosfatidele
- pe suprafata membranei - glicoproteine

35. Flora microbiana din sperma

- provine din caile genitale sau urinare sau de la nivel testicular (Brucella sp.) => flora
normala
- nr de germeni este mai crescut la prima recoltare
- flora condit. patogena : streptococi, stafilococi, corynebacterii, Pseudomonas, colibacili
- flora patogena specifica : Brucella abstrus , Vibrio foetus, Trich. foetus

36. Spermatozoizii anormali

-anomalii ale capului sau a cozii
-anomalii primare- produse in timpul spermatogenezei (macrocefalice, microcefalice, cap îngust,
forma de para , lipsa acrozom)
- sau la nivelul piesei interne
-anomalii secundare ale cozii : nedezvoltarea, încolăcirea
-spermatozoizii imaturi prezintă picătura protoplasmatica la nivelul gâtului/ piesei interne

37.Caractere biologice ale spermatozoizilor -Mobilitate

- Mișcări de înaintare, retrograde, circulare, vibratorul
- Rezultate in urma contracțiilor cozii și forma tesita a capului=> mișcări de sfredelire (a se
mișca in spirale)
-Metabolismul
- In urma căruia rezulta energia spermatozoidului
- In mediul aerob - metabolism endrogen prin folosirea fosfolipidelor proprii și prin oxidare,
are ca și sursa de energie ATP
- Consumul de O2 direct proporțional cu densitate + mobilitate
- Coef. ZO2= consumul de O2 in mm3 pt 108 spermatozoizi pe 1 ora la 37 grade
Celsius
- Glicoliza plasmei seminale- lipsită de spermatozoizi , plasma seminale conține
enzime glicoproteice in cantități reduse, iar in contact cu aerul fructoza dispare
- In mediul anaerob- pot supraviețui dacă găsesc in plasma seminala substante
energetice; fructoza->acid citric, prin oxidare și glicoliza
- In sperma deasa->ambele procese
- In sperma rară-> procese oxidative
38. Epifiză și melatonina
● Epfiza
- glanda pineală, glanda endocrine de forma ovoida situată in jgheabul delimitat de talamus
și lama cvadrigemena, pe plafonul ventriculului 3
● Melatonina
- secretată de celulele pineale
- Efect antigonadotropic in contrast fotoperiodic prin intermediul axului
hipotalamo-hipofizo-ovarian
- Lumina ii inhiba activitatea=> stimulează procesul de reproducere
- Acționează ca un neurotransmițător
- Prin intermediul unor relații nervoase complexe, influxul cu privire la prezenta sau absenta
luminii este transmis la epifiză
- Expunerea la lumina a retinei este mai întâi transmisă la nucleul suprachiasmatic al
hipotalamusului - fibrele de la hipotalamus coboară in nucleu -> in ganglionii cervicali
sup.-> nn. postggl urca înapoi spre epifiză
- Melatonina este sintetizată in pinealocite din triptofan cu ajutorul a 4 enzime cu activitate
variabila in funcție de fotoperiodism
- Gl. suprarenală + i.g. rețin hormonul in concentrație superioară celor plasmatice
- Melatonina din ovar poate influența producerea de progesteron de către celulele
granuloasei transformate in celule literale postovultatie
- Considerații practice- implantate cu melatonina in inducerea precoce a sezonului de monta
la ovine sau pentru cresterea performantei reproductive

39. Hipotalamusul
- regiunea cortexului cerebral de la baza encefalului, fiind locul de intersecție între SN și
sistemul endocrin
- Delimitat anterior de corpii optici, posterior de mezencefal și superior de talamus
- H. anterior - nc. supraoptici și paraventrali- oxitocina și vasopresină
- H.median- nc. parvovelular (celula P) , dorso-medial, ventro-medial , infundibular
- H. posterior- nc. paraventral caudal
- nucleul mijlociu+ posterior => ARIA HIPOFIZOTROPA => RH sau IH
- Centrul tonic - la M și F - asigura eliberarea continua de gonadotrofinici la un nivel scăzut,
constant și pulsatil => se menține receptorul funcțional, tonusul și trofocitul
- Centrul ciclic- doar la F - controlează ovulatia
- Nivelul secreției ciclice este reglat prin :
- Feedback pozitiv cu bucla lunga de către ESTRADIOL
- Feedback negativ cu o bucla lunga de carte PROGESTERON

40. Controlul neuroaminergic al secreției hipotalamice

- se realizează prin intermediul catecolaminelor, aminelor biogene, opioidelor
- Catecolaminele
- Tipuri: A, NA, DOPA
- Sinteza:
- in medulosuprarenala (celule comofile) -> hormon
- La nivelul terminatii axonice periferice/centrale ale neuroni postggl SY
->neurotransmitator
- Eliberarea lor are loc doar in prezenta de Ca2+ și Ach
- Amine biogene
- Tipuri: serotonina (in epifiză, precursor de melatonina), histamina
 - Sinteza: creier, intestin, plachete sangvine prin decarboxilarra triptofanului și a
histidinei
- Efecte:
- Inhiba LH, scade nivelul catecolaminelor
- Produce gestație și lactație falsa , creste secreția laptelui
- Opioide
- Encefalina, beta-endorfina , se sintetizează in creier , peptide
- Efecte:
- Neurotransmitatoare
- Control tonic și ciclice al al eliberării factorilor locali
- Control endocrin al transmiterii senzoriale, motorii și respiratorii
- beta-endorfina- in sindromul de stres, reflex de supt , stimulează LTH, controlează
secreția de hormoni hipofizari, contracarand efectul dopaminei, controlează
eliberarea de LH
- Hipotalamusul este informat de ceea ce se intampla in mediul interior și exterior prin
numeroși receptori sensibili la modificari interni și externi

41. Oxitocina
- hormon octapeptidic (8AA + 3 mol de NH3)
- Se produce in nc. hipot. ant. in ncr supraopt+ paravent., unde se cuplează cu NEUOFIZINA
=> complex hormon - transporta la nivelul pericarionilor ce leagă hipofiza de hipotalamus,
ajungând in hipofiza posterioară unde este depozitată
- Este eliberată 10% tonic, 90% ciclic , este inactivitate de hemo/chemotripsina in ficat, rinichi
și glanda mamară
- Eliberarea de oxitocina este stimulata de E și îmbibată de P
- Eliberarea de oxitocina este stimulata de muls și supt și stimulează eliberarea de LH in
ovulatie
- Efecte: stimulează contracția miomerului și a celulelor mioepitelialr și a celor de la nivelul
ovid. ; stimulează contracția uterului postpartum
- Indicații: in distocii, in retenția laptelui in asociere cu PGF2alfa

42. Gonadorelinele
- creierul își exercita controlul asupra hipofizei prin intermediul GnRH care provine din
hipotalamus
- GnRH ajunge la hipofiza prin sistemul port hipotalamo-hipofizar => stimulează secreția de
FSH și LH
- Ducea ce ajunge in hipofiza, se cuplează cu proteina G a receptorului de la suprafața
celulei gonadotrope hipofizare => eliberare de Ca2+ și activare proteina ce sintetizează
eliberarea de LH și FSH
- Când GnRH este eliberat cu o frecventa de 1 pulsatie pe ora=> eliberarea preferențiala de
LH, iar când frecventa este de 3 pulsații/h=> eliberare preferențiala de FSH
- Neurosecretia de GnRH este eliberată tonic și fazic
- Tonic- neuronii din regiunea hipotalamusului median
- Fazic- preovulatie de neuronii din hipotalamusului anterior
- Secreție tonică- prezenta atat la iapa cât și la armăsar, circula doar in sistem închis și ete
reținut in totalitate de receptorul adenohipofizar
- Secretie fazica- la iapa in sezonul ovulator
- In fazele creșterii foliculilor:
- In faza de recrutare a foliculilor- scade nivelul de E și creste nivelul de FSH
determinat de GnRH, LH- niv. bazal
 - In faza de selecție a foliculilor - creste E, creste GnRH, folosind ??? secr. inhibina
care blochează secreția de FSH
- In faza de ??? - E au nivel maxim, determinând descărcări de GnRH, LH
preovultaie, inhibina sistează secreția de FSH
- P - feedback negativ asupra neuronilor secreției de GnRH
- Utilizare
- Stimulează secreția de LH+FSH
- Favorizează cresterea, dezvoltarea foliculilor+ ovilatia dacă sunt administrați in
doua estrului
- Tratamentul ovarelor afunctionale
- Chisti oveireni luteali/ teacali
- Gruparea ovulației

43. Conexiunea hipotalamo-hipofizara

- vasculara-> sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar (cu adenohipofiza)
- Sistem de capilare la nivelul nucleiilor și celulelor hipot. , care se reunesc in vasele
portale și intra in stratul tinei hipofizare
- A doua rețea de capilare-> la nivel hipofizar
- Sensul circulației: de la eminenta mediana la hipofiza
- Nervoasa-> fasciculul tubero-hipofizar (cu neurohipofiza)
- Fascicule nervoase din nucleul supraoptic și paraventral
- Prin axonii acestor fibre nervoase amielinice-> granule de neurosecretie de unde
sunt eliberate prin depolarizarea membranei cu ajutorul neurofizinei

44. Morfofiziogoa hipofizei

- organ neuroglandular situat la fata ventrala a creierului intern
- Din punct de vedere anatomic- adenohipofiza+ neurohipofiza
- Hipofiza anterioară
- Celule bazofile
- Beta- FSH
- Gamma- LH/ICSH
- Delta- TTH
- Celule acidofile- LTH+ alfa STH
- Celule cromofobe -ACTH
- Secreția celulara se poate realiza pe cale neurocrina prin granulare-degranulare, sau pe
cale holocrina sau holomelocroina
- Stresul hormonal inhiba secreția de gonadotropi
- După fătare- hipofiza ar trebui sa secrete gonadotropi, dar intervine lactatia ca factor
dominant (LH+ACTH)=> ovare inactive => anestru

45. Generalități despre gonadotropine

- FSH, LH, LTH-> secretați de adenohipofiza și sunt glicoproteine
- Produse sub controlul GnRH
- Conținut crescut de acid salicilic-> rol protector + specificitate hormonală
- 2 fracțiuni: alfa comuna și beta specifica (concentrație crescută de acid salicilic)
- Sunt eliberate prin degranulare sub acțiunea AMPc și a ionilor de Ca
- Inactiv: ficat, rinichi
- Se produc și se eliberează împreuna , dat in raport diferit și au mecanism de acțiune
asemanator, cuplandu-se de receptorii membranari ai celulei ținta
46. FSH-ul
- secreția de celule bazofile beta adenohipofizare sub impulsul GnRH
- Glicoproteine cu 2 fracț: alfa și beta
- Se formează in RIBOZOMII REG, de depun in AG sub forma de granule-> sunt reduse la
suprafața celulara-> se eliberează in sange
- Fract. beta- ac. salicilic-> de care depinde specificitatea și eficientă biol. ale hormonului
- Eliberare tonică sau pulsatilă, cu creșteri periodice :
- La vacile cu 2 val. de dezvoltare foliculara: între zilele 0,5- 1,5; 8-10; 16-17,5;
- La vacile cu 2 val. : între zilele 1,5-2 și 12-13
- Rol: stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni, previne atrezia foliculara, stimulează
formarea astrului și maturarea foliculilor terțiari , reglarea activa a granuloasei in direcția
produceri estrogenilor din androgeni, influentează spermatogeneza; in combinație cu E
stimulează diviziunea celulara și sintetizează proteina, stimulează activitatea
plasminogrnului din lichidul foliculilor maturi
- Indicații
- F- terapia anestrului , călduri anovulatorii, călduri silențioase, induce poliovulație
- M- stimulează activitatea celulei Sertoli , stimulează sinteza de ARN și proteine

47. LH-ul
- produs de celule bazofile din adenohipofiza ; glicoproteine cu doua fracțiuni (alfa și beta ) ,
metabolizare la nivel hepatic
- Secretie tonică- M+ F
- Secretie ciclică - F- la vaca la 6 h de la declansarea estrului , precede ovul cu 24 h,
durează aproximativ 7 ore
- Concentrația de lh atinge valoarea maxima in ziua 20
- La vaca, raportul FSH:LH=1:3 -> călduri mai scurte la același specie
- In faza luteala timpurie: amplitudinea scade, frecventa creste
- In mijlocul fazei luteale- amplitudinea creste, frecventa scade
- Valorile concentrației de LH cresc din faza luteala timpurie in faza luteala de mijloc, iar când
frecventa ajunge la 1 pulsatie/ h=> ovulatia
- Rol
- Det. Ovul + formarea CG
- Are receptorii la nivelul tecii interne => creste producția de estrogen
- Favorizează maturarea ovocitrlot l, reîncepe meioza ovocitelor
- Reglează sinteza de testosteron ( receptorii la nivelul celulelor Leydig )
- Împreuna cu LTH favorizează secreția de P la nivel CG
- Indicatii: determina ovulatie, creste secreția de P , terapia chisturile ovarieni, Hipo/agalaxia,
terapia conservatoare a criptorhidismului

48. LTH
- secretat de celulele acidofile alfa din adenohipofiza
- Secreția e contracarata de hipotalamus stimulează sau scade secreția de prolactistatina
- Stimulează lactatia , începe cu insulina, glucocorticoizi, estrogen, progesteron
- Polipeptid
- Efect luteotrop
- DOPA-> Inhiba LTH
- Efecte :
- Determina compoziția materialului, blochează ovulul
- Stimulează lactatia , induce clocitul si secreția de lapte
- La M
 - Împreuna cu ICSH ajuta la secreția de testosteron
- Potențiala efectul testosteronului la nivelul prostatei
- Influentează dezvoltarea glandei anexe

49. Lactogenul placentar(vaca)

- polipeptid secretat de celule binucleate ale corionului placentar
- Este detectat in serul animalului gestant in ultimul semestru de gestație
- Stimulează lactatia împreuna cu LTH
- Rol
- favorizează dezvoltarea+ greutatea fetusului
- Reduce susceptibilitatea la ketoacidoza/ toxemie de gestație
- La șobolanca produce CG-> gestație falsa
50. Gonadotropinabseroca ecvină PMSG / SIG
- glicoproteine bogata in acid salicilic și neuraminic
- 2 fracțiuni: alfa și beta (mai bogata in glucide)
- Produsă de cupele endometriale ale Iepelor gestante
- Recoltarea optima : zilele 50-120 de gestație
- Rol
- Similar FSH ,Stimulează activitatea secretoare a placentei
- Protejează embrionul, fetusul; pregătirea foliculului pentru ovulatie
- Recomandări: inducerea și sincronizarea fatarilor, poliovulație , in inactivitate ovarului

51. Gonadotropina corionica HCG

- proprietăți luteinizante , produsă de citotrofoblastul embrionar
- Proteina ( glico) -> 2 fracțiuni: alfa și beta cu cantități crescute de acid sialic +galactoza
- Trece filtrul renal
- Dozabila din ziua 8 cu vârful in ziua 62
- Rol
- Similar LH
- Se leagă de receptorii tecii interne, pregătește și susține ovulatia
- Intervine in form. CG și in sint. de P
- La gestante inhiba ovulatia
- Stimulează activitatea celulelor Leydig
- Recomandări:
- Călduri anovulatorii/ prelungite
- Ovulatie întârziată, chisti ovarieni
- Insuficienta luteala-> prevenția avorturilor
- Hipo/agalaxie
- Criptorhidie

52.Estrogenii animali
- steroizi ce au la bază un ciclu aromatic
- liposolubili
- sinteza: 1. in ovar: - de celulele granuloasei foliculilor maturi
- de către celulele Interstițiale ale corticalei și medularei cu ovarului
2. placenta
3. celule sertoli, corticosuprarenale, tumori ovariene și testiculare, țesut adipos
- Hormon nativ= estradiolul=metabolizează estrona + estriolul
- în folicul se găsesc legați de acidul glucuronic și sulfronic
 - În sânge e cuplat cu proteine plasmatice
- la origine țintă se decuplează și după produce efecte=> metabolizare
- metabolizat 1. în ficat-> ciclul e h
2. în placentă practic la Inter conversia estradiolului și estronei
- eliminat prin urină și fecale conjugat cu acidul glucuronic și acidul sulfuric
ACȚIUNE:
1. SNC: excitație nervoasă, reglare comportament sexual
2. Sistemul hipotalamic hipofizar: eliberare GnRH, eliberare LH
3. Căi genitale: contracție musculară a oviductului,
Endometrului: hiperemie, hiperplazie, hipersecreție, edem cutanat, pseudostratificare endometru,
secreție de mucus, activitate sistemică reticulară histiocitara,
Miometru: sensibil la PG și oxitocină,
Cervix: edem + întredeschis, secreția mucusului specific căldurilor
Aparat genital: sistem și proteine, crește numărul de proteine celulare
Metabolic: acțiune sinergică cu exocrină, crește substanța absorbită de sistemul nutritiv și sistemul
muscular, dezvoltarea glandelor mamare
Masculi: scade intensitatea acțiunii secretoare a celulelor sertoli
INDICAȚII: în insuficiență hormonală, provocarea de feedback-uri, pentru Intensificarea căldurilor
induc eliberarea de gonadotropine, în hipotalamus sau inactiv ovarian, în CG persista, pentru
deschiderea cervixului, în endometrite

53.Estrogenii sintetici sau artificiali

- derivați ai stilbenului
- efect puternic în doze mici, pot fi cancerigeni, produc chistizarea ovarului și glandelor
uterine
- ficatul îl metabolizează greu
- utilizare: 1. pentru deschide cervixului
2. în caz de hipo/ agalactatasie
- Produse: Sintofolin & Dietilstilbestrol

54.Estrogenii vegetali (fitoestrogenii)

- Evidenți în plante, în reziduurile miezului de plante sau când înfloresc
- salvie, trifoi, lucernă, iarbă cultivată, lupin, mazăre, sfeclă, porumb, fân, siloz
- BIOCHIMIC: izoflavone, cumestrone, steroizi-> sub forme este cu acid fosforic, glicozizi,
glucurone, gliceride
- Conținutul în estrogeni : depinde de factorii genetici și factorii externi (curba de precipitare,
îngrășare, însilozare)
- Metabolizare: în organismul animal-> activitatea estrogenică se poate modifica,
microorganismele ruminale și enzimele hepatice pot demația fitoestrogenii
- biocanina și formononetina - genisteină, claidzeină
- cumestrolul se elimină prin urină și lapte
- reprezintă componente normale când se consumă în cantități moderate, dar în cantități
mari afectează fertilitatea
- ACȚIUNE: influențează negativ transportul gametilor, scade nivelul plasmatic al P, crește E
antepartum, influențează secreția de gonadotropi
MASCULI: dezvoltă prepuțul, influențează genitalele, creșterea mameloanelor

55.Estrogenii minerali
- substanțe care nu au încorporat grupa sterolica, dar au efect estrogenic
 - exemple: huila(cărbune) - asupra parenchimului ovarian
nămoluri: din str. balneoclimaterice

56.Antiestrogenii
- se găsesc în: leguminoase, porumb verde= nu se pot extrage
- antagoniști ai esterilor animali, vegetali, sintetici
- E cu activitate redusă pot funcționa ca antiE prin faptul că înlătură estrogenul mai activi de
pe receptorul organismului țintă
- EXEMPLU: Genisteina, Cumestrolul
- PRODUSE: Clorifem- inhibă acțiunea E prin blocarea receptorului

57.Sindromul estrogenic micotoxic

- produs de toxina F2= zearalenona- eliberat de miceții Fesariune moniliforme ți F
graminearum din porumbul mucegăit
- Tablou Clinic: simptomatologie mai evident la scrofițe: edem ți tumefieri vulvare, cu
prezența crevaselor, prolaps rectal și vaginal, tulburări digestive, tulburări cutanate
1. La scroafe adulte - scade procentul de fecundație, produși neviabili
2. bovine- călduri prelungite, vulvovaginite, infertilitate, avorturi, retenție placentară,
anestru prelungit
3. vițele(3-12 luni)- edem vulvar, congestie, scurgeri mucoase
4. taur- degenerare epiteliul germinativ cu reducția nr de spermatozoizi ejacuați și
spermatozoizi cu cap femural extrem de redus
- DIAGNOSTIC: 1. prezumtiv
2. de certitudine: ex micologic- evaluare calitativă
evaluare cantitativă
ex micotoxicologic

58.Progesteronul
- H. gestogen
- are la bază structura pregnanului
- este sintetizat din colesterol prin procese oxidative sub acțiunea oxidoreductazelor cu
NAD? în moleculă
- este vehiculat sub forma de complex cu proteine plasmatice
- majoritatea proteinelor plasmatice libere sau conjugate circulă legat de trascortină
- concentrația proteinelor plasmatice ți din lapte și dezvoltă CG sunt direct proportionale
- METABOLIZAT: 2 căi
1. ficat= C este hidrogenat în prognadionă-> pregnenolona-> hidrogenat de
pregnandiol-> bilă => eliminat prin acid glucuronic
2. organe sexuale=> eliminat prin lapte & fecale
- EFECTE:
1. SNC: scade excitația producției de E
2. Metabolism: hiperglicemie
3. Hipofiza: feedback negativ
eliberare de gonadotropi
4. Uter: scade Recepția pentru Estrogen
pregătirea mucoasei uterine pentru nidație
intensificarea secretiei endocrine
 scade sensibilitatea miometrului pt Oxitocină
5. Hipotalamus: crește sinteza H. gonadotropi prin polarizarea celulelor
neurosecretare și blocarea legăturilor dintre hipotalamus și hipofiza
6. Ovar: trofic & scade dezvoltarea foliculilor antrali
7. Cervix: crește vâscozitatea mucusului
se închide ermetic
8. Glande mamare: acțiunea sinergică cu E și LTH
crește colesterolul
crește dezvoltarea acinilor glandulari

59.Hormonii gestageni sintetici

- subst. de sinteză derivat din P, T; steroizom P
- acțiune progravidică, antigonadotropă, antiovulatorie
- progestimele-> blochează axul hipotalamo-hipofizo-ovarian=> nu se mai eliberează FSH și
LH
- în urma suprimării terapiei are loc descărcare masivă de H. gonadotropi adenohipofizari=>
descărcare masivă=> femelele vor manifesta călduri în 5-7 zile
- EFECTE: contracția ciclului estral
nu blochează dezvoltarea foliculară
- Clormadinon, Fluorogeston, Methallibur, Nergestomet

60.Testosteronul

- funcția biologică activă: dihidrotestosteronul(DHT) - forma sub care e convertit de către

enzima citoplasmatică de celula țintă
- sinteza în: testicul- celule Leydig, celule Sertoli, stroma ovariană, foliculi, chiști ovarieni,
țesut luteal, corticosuprarenală (!la armăsar- tubii seminiferi + epididim)
- vehiculat prin sânge de alfa-globuline, legat în proporție de 98%
- RECEPTORI: 1. SNC- ef parțial de Estrogeni

2. hipotalamus,hipofiza, aparatul genital mascul, glande anexe

- ACȚIUNE:
1. dezvoltarea aparatului genital
2. caractere sexuale secundare
3. feromonii
4. anabolizant- potentare efect STH, insulină, tirozina, crește producția de colesterol,
favorizează dezvoltarea țesutului osos și muscular
- produse: Testosteron, Testolent, Gravignost, Fecundan, Anabolin

61.Prostaglandinele
- AGNS ai 20 atomi de Carbon, la bază fiind acid prostanoic
- sunt secretate de aproape toate țesuturile corpului
- lipide biologic active care acționează la locul unde s-au produs, acțiunea lor fiind limitată de
substanțe analog, secretate la același nivel
- SINTEZĂ: veziculele seminale, endometru, creier, măduva spinării, tiroida, rinichi, pulmon,
cordon ombilical, lich? animală în Receptorii celulari sub influența diverșilor stimuli mecanici
sau chimici
- de la nivelul uterin PGF2x-> circulația venoasă-> artera ovariană (fără a trece în circulația
generală)
- importanța clinică au PGE2 și PGF2alfa
- ACȚIUNE PGF2alfa - vasectomie, crește contracția musculară netedă
 ovar: crește contracția musculară netedă
luteolitic asupra corpului galben
miometru: negestante= PGE & PGF2alfa cresc act. musculară
gestante= crește eliberarea de oxitocină
- receptori pentru PG se află la suprafața m.c. celulele corpului luteal
- in prima jumătate a ciclului Progesteronului previne secreția de PGF2alfa prin blocarea
receptorilor uterini pentru Oxitocină
- după ziua 10-12 a ciclului- Progesteronul nu mai poate bloca formarea receptorilor pt
oxitocină
- în faza luteală târzie, oxitocina administrează exogen cauza secretiei PGF2alfa de către
uter
- efect cardiac inotrop și cronotrop crește, scade presiunea arteriala și venoasa , crește
debitul sanguin coronar, crește debitul urinar, = antagonie vasopresinei
- -bronhoconstrictor, iar PGE1 și PGE2 - bronhodilatator
- activează motilitatea gastro-intestinală, scade acidul gastric
- INDICAȚII: induc + sincronizarea estrului, crește ovulul, CG ciclic, CG persistă, chiști
ovarieni sau ai CG, tratament endometritelor și piometrului, gestație prelungită, inducerea
avortului
- produse: Dinoprost, Cloprostenol

62.Feromonii
- ecto-socio-hormoni
- subst volatile, sunt eliminate în mediu și preluați de Receptori
- determină un compact specific
- preluați pe cale olfactivă, pe cale orală sau percutanata
- acțiune strict intraspecifică, dar și nespecific
- se pot inmagazina și în alte organe sau țesuturi față de organele sexuale, de exemplu: în
țesutul adipos la porc
- la carnivore au o importanță majoră, fiind în relație cu endocrinul reproducției și reprezintă
substanțe de atracție sexuală
- influențează debutul pubertății și ajută la identificarea femelelor în estru
- la câine- recunoști de la distanță femelele în călduri,
- mirosul iepelor în călduri este stimulativ pentru armăsarii tineri
- aplicarea pe blana animalelor, de urină de la Femele în călduri= stimul pentru masculi
- secreție genitală femele- feromoni
- UTILIZĂRI: reflex de imobilitate scroafe

63. Relaxina
- h. polipeptidic, hidrosolubil, constituit din 2 subst: alfa si beta
- sintetizat de CG, de gestatie si de placenta in ultima treime a gestatiei
- PGF2alfa creste nivelul relaxinei
- EFECTE:
1. intensificare hidratare tesut moale ale bazinului
2. determina relaxarea ligamentului bazinului
3. produce infiltrat seros a articulatiei?
4. in asociatie cu estrogenul si progesteronul =>reglarea sensibilitatii uterului la oxitocina

64. Modelul cu receptor fix

- specific hormonilor cu molecula mare si hidrosolubili (GnRH, FSH, LH, TSH, ACTH)
- PRINCIPIU: se leaga de un R de suprafata pt a activa o proteina efectoare
 - PASI:
1. transport+ cuplare hormon la R=> complex H-R
2. activare adenilat-ciclazei? => mediata de o prot membranara Gram
cand complementul H-R este format, prot G
ciclaza care cauzeaza conversia ATP in AMPc
AMPc este al 2-lea mesager, primul fiind H
3. activare Pk de catre AMPc
rolul Pk: enzime care la randul lor activeaza alte enzime,
transforma subst in produsi finali
4. sinteza de noi produsi: PKC activeaza colesterolesteraza care elibereaza
colesterolul esterificat
la nivelul ribozomilor opereaza sint de ARNm care induce
sinteza de proteine de transport
- EXEMPLE: FSH si LH se fixeaza pe celulele folice pt a determina noi produsi=> estradiolul

65.Modelul cu R mobil
-caracteristici hormoni steroidici, liposolubili-> nu necesita al doilea mesager
-R- situat intracitoplasmatic sau intramuscular
-hormonii stimulati sunt raspunsul influentand direct formarea unui anumit ARNm
ETAEPE:-transport la nivelul tesutului tinta-asociat cu proteine de transport, ce cale sanvinga
- transport la nivelul celuleor tinta-dufuzeaza prin lichidul interstitial la suprafata celuleor,
unde discoiaza proteinele transmembranare
-transport transmembranar-difuzie(dat. liposolubilitatii) prin citoplasma spre nucleu
-fixarea la R nucleici specifici, iar complexul H-R intiaiza sinteza ARnm prin transcriptie
-sinteza ARNm si a proteinelor -> ARNm paraseste nucleul si se ataseaza la ribozomi
unde directioneaza sinteza unor proteine specifice
ex:mucuzul carvico-uterin in calduri, embriotroful, produsul plasmei sinoviale

66.Transportul hormonilor
-hormonii de la locul unde au fost sintetizati si pana ajung la cel tinta, cirlcula prin sange cuplati in
majoritatea cazurilor de prot, de transport nespecifice
- nivelul hormonilor este mai MIC la nivelul testului tinta dat. metabolismului, adica timpului de
injumatatire
- la nivelul celuleor tinta, hormonul paraseste proteinele de transport si se cupleaza la R
spcifici->compled Hormon-Receptor

67.Feed-back neuronal ovar-hipotalamus cu bucla lunga(long loop)

-nivelul sanguin al steroizilor gonadici actioneaza asupra nucleilori hipotalamusului ant. care
raspund cu o scadere de volum la devierile nivelelor hormonale
-daca nivelul gonadotropilor este crescut, ei actioneaza asupra centrilor sexuali, inhiband
producerea GnRH-> nu este o prod, de LH si FSH, doar eliberarwa lor-> scade nivelul
gonadotropilor in sange

68.Al doilea mecanism de reglare-> efectul Rebound

-mecanismele care modfiica sensibilitatea sistemului nervos de reglare
-adm. de E timp indelungat produce atrofia ovarelor, dar dupa intoarcerea tratam,. funtia ovariana
este reluata
-tratamentul cu E determina o crestere a hormonilor curculanti-> scade secretia gonadotropinelor,
iar hipotalamusul devinde desensibilizat
-la intreruperea tratamentului cu E, producerea hormonala a ovarului atrofiat este scazuta si nu
mai poate avea efect frenator asupra hipotalamusului-> cresterea secretiei de GnRH prin blocarea
axului H-H-> cresterea gonadotropinelor

69. Al treilea mecanism - Feedback pozitiv +, controlul LH

-indispensabil ovulatiei
-estrogenul sensibil centrului ciclic al GnRH-> se produce o descrestere de LH hipofizar
-are loc ovulatia
-P in cantitate scazuta pe fond estrogenic + fixare E
-P micsoreaza pragul de iritatie al centrilor sexuali astfel incat provoaca o eliberare crescuta de
GnRH si de hormoni gonadotropi

70.Al patrulea mecanism hipofiza-hipotalamus

-Hormonii gonadotropi actioneaza direct asupra hipotalamuslui, astfel reglandu-si propria secretie
-se admite existenta vaslor de sange hipof-hipot

71.Feed-back negativ determinat de gestragene

-efectul gestragenelor prelungit determina cresterea continutului de gonadotropi hipofizar in sp. a
LH-ului, iar dupa suspendarea adm. de gestragen se elibereaza o cantitate crescuta de
LH->feedback negativ-> - GnRH -> inhiba eliberarea LH
-in conditii normale, feedbackul progesteron si estrogen se influenteaza reciproc, Estrogenul poate
determina eliberarea unei cant. crescute de Progesteron in faza gestagenica
- un nivel plasmatic scazut de P poate avea efecte de FEEDBACK POZITIV

72.Feedback pozitiv det. de steroizii hormonilor

-in cazul ovulatiei, estrogenii prin feedback pozitiv determina eliberarea necesara de LH
-efectul este similar cu celule det. de clomifen, care det. ovulatia, dar nu si efectele secundare ale
estrogenilor
-estrogen+gestagen actioneaza sinergic in eliberarea LH-ului

73.Reflexele sexuale la mascul-> R de apropiere

(apropierea, erectia, saltul, intromisiunea, ejaculare)
Erectia
-reflexul vasodilatat prin care penisul creste in volum si devine rigid
-centrul erectiei: in reg. sacrala a M.S.-> trimite influx nervos PSY la tesutul erectil al penisului->
dilatarea arteriolelor peniene si a sinusurilor cavernoase
Imbratisarea
-act reflex motor care are scopul de a imobiliza femela in vederea intromisiunii
-un reflex nespecific
Intromisiunea
-introducerea penisului in vagin cu miscari ritmice de du-te-vino, care excita receptorii tactili si
termici pna la obtinerea orasmului, moment in care sperma este proiectat prin relfex ejaculator
Ejacularea
-marcata de emisie si ejaculare
-Centrii nervosi medulari emit influxuri nervoase SY cand stimularea sexuala este maxima, care
produce contractia puternica a canalului deferent-> expulzarea spermei in uretra pelvina si apoi
contractia muschilor ischio-cavernosi-> cresteri ritmice ale presiunii in canalele genitale->
ejacularea
● -urmeaza procesul de rezolutie in care excitatia sexuala dispare, iar erectia inceteaza
Armasar
-procesul de reproducere poate avea loc oricand, indiferent de sezon
-instinctul genezic aprox. 6 luni, iar maturitatea sexuala la 12-18 luni
-folosit la reproductie aprox. 304 ani; armasar->30 ani, iepe-> 25 ani
● apropierea -neliniste evidenta in apropierea iepei
-inspiratie profunda, , retinerea aerului in cav. nazala, orif. nazale se apropie
-armasarul urmareste iapa in calduri
● erectia- 2 faze: 1. preerectia- in momentul in care simte prezenta iepei, iar penisul iese din
furou si incepe sa devina turgescent
2. erectia: pensiul devine rigid si poate fi introdus in vagin
● saltul-se sprijina cu mb. anterioare de crupa iepei, iar dupa cateva miscari de cuprindere si
aranjare, aramsarul ia pozitia necesara copulatiei
● intromisiune-introducerea penisului in vagin, glandul este tumefiat si ia un aspect de
ciuperca, actul copulator dureaza 20-30s.
● ejaculare- 3 faze
prespermatica- apoasa, secrtii gl. bulbo-uretrale
spermatica-coada epididimului
postspermatica- secretii gl seminale
Armasarul: 2-3 monte/zi; cei tineri:6; recomandat 1-2/zi cu pauza 24h

Taur
-atat la mascul cat si la femele-> instinct sexual puternic
-maturitate sexuala: 6-12 luni, varsta optima pt repro- rase precoce 1-1,5 ani; rase tard. 1,5-2 ani;
durata vietii sexuale 8-10 ani
● apropiere: mai putin exteriorizata
-mirosul joaca un rol imp., taurii reusind sa depisteze femela in calduri cu 2-3 zile
inainte sa se manifeste
-uneori scurma solul cu coarnele sau cu ongloanele pt a tine la distanta alti
masculi
● erectia:-se prod. prin stergerea “s-lui” penian prin umplerea cu sg. a corpului cavernos si
din tesut spongios al uretrei extrapelvine, la care se adauga contractia m. ischio-cavernosi.
bulbo-cavernosi
● saltul:femela este imobilizata la nivelul trunchiului, apoi membrele ant. se retrag la nivelul
unghiului extern al ilumului
● intromisiunea+ejaculare: aprox 10 min; 4-9 monte/zi

Vier
-instinct sexual: 4-5 luni, maturitate sexuala:5-7 luni, varsta optima 8-10 luni, durata vietii sexuale
4-6 ani
● apropiere-prezenta intotdeauna
-vierul se plimba in jurul scroafei, scoae un grohait caracteristic
-isi ating raturile, mb anterioare in reg. vulvei, o imping cu capul in reg flancului
● erectie: scoaterea treptata a penisului din furou prin stergerea S-ului penian
● saltul: imediat dupa alergare, dupa ce scroafa adopta reflexul de imobilitate , iar vierul face
primul salt si fixeaza crupa scroafei intre mb ant.
● intromisiune+ejaculare: 4-8 min-> 3 faze: 1.prespermatic 2.spermatic 3.postspermatic

Caine
-maturitate sexuala 7-11 luni, la repro: 1-1,5 ani
 ● apropiere -imediat dupa identif. F in calduri, cainele e atras de mirosul specific, o
adulmeca, M si F pot forma un cuplu, iar perechea formata poate sa ramana impreuna
cateva zile
● erectie: femela stimuleaza masculul prin prez.reg. anovulvare-> se caracterizeaza prin
marirea penisului dat. acumularii de sg. la nivelul corpilor cavernosi si dezvoltarea excesiva
a glandului
● imbratisare:- energic, M fiixeaza F intre mb ant
● intromisiunea: introducerea penisului in vagin
-contractie puternica a ms.vaginului
-dupa aprox 1 min., masculul coboara de pe femela, iar penisul ramane in
vagin(10-30 min)
● ejaculare: 3 faze
dupa ejaculare, perechea se desparte, M nu mai prezinta interes, femela da

74..Etape din viata sexuala

Pregenitala: de la nastere-> maturitate sexuala
-organele genitale cresc, se dezvolta, se pregatesc pt activare, apare troficizarea progresiva a ap.
genital
-furajarea și întreținerea: rol major
-org. genitale-repaus functional
Genitala: dela aparitia maturitatii sexuale-> climacterium
-caile genitale si gl. anexe le creeaza conditii necesare pt. a se maturiza si a da nastere la un nou
produs
-viata sexuala se manifest. sub forma ciclica la femele si continua
-furajare si intretinere rationala
-integrarea sist. endocrin
Postgenitala: aparitia climacteriumului
-trecerea treptata a org. genit. intr-o stare de inactivitate
-org. genitale desi mai functioneaza, gametii produsi nu sunt capabili de fecundare
-apare mai devreme daca furajarea este necorespunzatoare pe o perioada mai lunga de timp, F
este exploatata nerational, sunt prezente afectiuni genitale sau extragenitale