Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PERIOADELE ONTOGENEZEI:
2 etape: - prenatala: 9 luni - postnatala: genetic pana la 120 de ani Prenatala = dezvoltarea intrauterina cu 5 mari procese: 1. Reproducerea (amfimixie) = contopirea materialului genetic al celor 2 celule reproductive spermie + ovocit II 2. Embriogeneza: - primele 6-8 saptamani - caracterizata prin hranire histiotrofa (substante din mucoasa uterina) 3. Fetala pana la a 40-a saptamana de viata intrauterina 4. Organogeneza: - se identifica cronologic cu perioada fetala (40sapt) - se formeaza toate organele 5. Cresterea produsului de conceptie Postnatala: 4 etape 1. Copilaria: - I copilarie: - nastere -> 3 ani - nou nascut: primele 30 de zile, cele mai imp primele 7 zile = perioada perinatala - per de sugar: sf primelor 4 sapt -> final primului an. La 6L = apare dentitia deciduala (20 de dinti). - copil mic: - 1~3 ani - 2~2.5 ani se termina eruptia dentitiei deciduale => 20 de dinti - II copilarie (prescolara): - 3~7 ani - se incheie cu aparitia primului molar permanent de 7 ani - III copilarie (scolara): - 7~12 ani fete - 7~13/14 ani baieti !NB: Dentitia deciduala:incepe odata cu sf perioadei prescolare si se termina odata cu sf adolescentei cu aparitia ultimului molar perm. 2. Pubertatea ( pubescere = pilozitate pubiana ) : - aparitia pilozitatii pubiene: - triunghiulare la fete - rombice la baieti cu intindere spre zona ombilicala - se interpune intre copilarie si adolescenta - se matureaza axul hipotalamo-hipofizar datorita secretiei hormonilor tropi (stimulatori) in special gonadotropi care duc la maturarea glandelor sexuale => apar caractere sexuale secundare. Caractere sexuale: - primare - secundare - tertiare
primare: - indus cromozomial, determinat de X si Y, determina aparitia glandelor sexuale secundare: - indus de hormoni, apar la pubertate si sunt specifici: la baieti: - dezvoltarea musculaturii datorita testosteronului, androgenic (cel mai puternic anabolizant proteic) - ingrosarea vocii - pilozitate pubiana rombica - pilozitate faciala la fete: - dezvoltarea bazinului (purtatoare de sarcina) - tesut adipos de rezerva in jurul organelor genitale (reg fesiera, coapse) - respiratie inalta mobilitate mare la niv vf plamanilor - regiune dorsala se dezvolta rapid dand aspectul estetic feminin - pilozitate pubiana triunghiulara. Hiperdezvoltare = Hirsutism (masculinizare) - lipsa pilozitatii faciale tertiare: - caracter sexual psihic, constientizarea apartenentei la sex prin educatie - se matureaza scheletul la ambele sexe: - 12~14 ani la fete - 13/14~15/16 la baieti - se termina cu aparitia: - menarhei la fete (prima menstruatie) - polutiei la baieti -> prima ejaculatie spontana si nocturna - intra in functiune hipocampusul + complexul amigdalian = sistemul limbic 3. Adolescenta: - la fete 14~18/19 ani - la baieti 15/16~23/24 ani - marcat morfologic de sfarsitul cresterii in inaltime datorita osificarii cartilajelor de crestere - adaptarea la starea adulta - maturarea sistemului nervos - fetele cu menarha mai timpurie au in adolescenta o viteza de crestere mai rapida dar pe durata mai scurta => rata de crestere in greutate crescuta. 4. Adulta: - 18/23 ~ dupa 90 de ani. Cuprinde: - maturitate 60~65 de ani - senescenta - varstnic 65~75 de ani - batran 75-90 de ani - longeviv dupa 90 de ani - au loc procese de regresie (involutie biologica), atrofiere, scleroza tesuturi si organelor, scaderea fortelor treptat - senium = batran
2. PERIOADELE SARCINII:
Sarcina = pregnatia / graviditatea. Are ciclu propriu = ciclul sarcinii si are 4 perioade: 1. Conceptia: - are ca rezultat produsul de conceptie care ia nastere prin fecundatie (amfimixie) - spermiile: - sunt introduse in vagin prin actul coitus - sunt celule mobile care strabat vaginul, colul uterin, uterul, trompele uterine si in 1/3 externa a trompelor o sg spermie fecundeaza ov. II dintr-un sg act sexual (monospermic). 2. Perioada tubara: - odata produs, zogotul incepe sa se divida si sa se deplaseze sub peristaltica T.U. spre uter - dureaza 48~72 h 3. Perioada uterina: - 3 faze + terminus - incepe din a 3-a zi -> 288 zi I faza: - preimplantara: - produsul de conceptie = blastocist care se afla liber in cavitatea uterina - dureaza 2 zile (z4~5) II faza: - implantara (nidatia/cuibarire/fixare): - blastocistul patrunde si se fixeaza in endometrul matern - dureaza 3 zile (z6~8) si devine pentru mama o hemiallogrefa (=tesut grefat pentru ca se implanteaza, hemi= jumate, allos = hetero/nonself) - anormal cand implantarea e ectopica (extrauterina): tubara, istmica, ovariana, abdominala III faza: - placentara: - formarea + intrarea in functiune a placentei de la S8 -> nastere - produsul de conceptie se modifica (diferentiere tisulara) => creste in greutate si volum Terminus: = faza finala a sarcinii - pregatire pentru expulzia fatului ajuns la termen (paraseste cav uterina) 4. Nasterea: = expulzia fatului ajuns la termen si are 5 timpi angajarea fetala: - fatul fie prin craniu / reg pelviana ia contact cu apertura superioara a bazinului obstretical (linia terminalis) rotatia: - de-a lungul unuia dintre cele 2 axe oblice (de obicei stg), se face cranian/pelvin => prezentare craniana/pelvina coborarea: - strabaterea bazinului mic expulzia fetala = nasterea propriu zisa expulzia placentei spontana la aprox 20 de minute dupa expulzia fetala. !NB: Daca nu se realizeaza spontan e necesara extractia manuala dupa care 2 manevre obligatorii: - inspectia + controlul placentei - controlul manual (fata manusi) de resturi cu constatarea aspectului curat
3. TIPURI DE REPRODUCERE:
La nivelul tuturor vertebratelor terestre exista 2 tipuri de reproducere: - sexuata - asexuata 1. Reproducerea asexuata: - presupune inexistenta gametilor (celule sexuale specifice) - se identifica forme de reproducere prin: - strobilatie - strobilare 2. Reproducerea sexuata: - presupune existenta a cel putin 2 celule sexuale diferite una de cealalta prin a caror contopire cromozomiala => un nou individ - exista 3 feluri de reproduceri sexuate: - ovoparitate: - celula sexuala denumita ou este fecundata in tractul genital feminin si produsul de conceptie se dezvolta in mediul extern - viviparitate: - nasterea de indivizi vii - are loc in tractul genital feminin si produsul de conceptie se dezvolta intrauterin ca embrion si fat - ovoviviparitate: - oul este fecundat in tractul genitam feminin apoi se transforma in embrion, se dezvolta in fat tot in tractul genital feminin Un act premergator al amfimixiei este reprezentat de dezvoltatea celulelor sexuale specifice sau gametogeneza (ovogeneza sau spermatogeneza). - spermatogeneza = proc de formare al celulelor sexuale masculine - ovogeneza = totalitatea proceselor prin care din celule specifice de baza se dezvolta celula sexuala feminina fecundabila (ovocit II).
- morfologic cromozomii se impart in: - metacentrici: brate aprox egale - submetacentrici: brate inegale: 2 lungi q si 2 scurte p - acrocentrici: centromerul situat la una din extremitatile cromozomului astfel incat bratele scurte ale cr sunt greu vizibile (aproape invizibile). - telocentrici: - situati la una din extremitati - aspect de centromer rupt (dilacerat) - bratele celor 2 cromatide sunt distante = cromozom patologic (anormali) ADN are in structura sa subunitati denumite GENE. Gena = seg din molecula de ADN dublu-helicoidal cu dispunere de seg liniar Genotipul = totalitatea genelor a unui organism - aproximativ 30.000 de gene dintre care 40 de gene sunt prooncogene care in anumite conditii de mediu determina aparitia cancerului Fenotipul = expresia exterioara a genotipului - reprezentat de aspectul morfologic si fiziologic (functional) Cariotipul = totalitatea cromozomilor din nucleul unei celule - formata din 23 de perechi de cromozomi grupati in 7 grupe:
A B C D E F G
1-3 4-5 6-12 X apartine grupei C dupa forma si marime 13-15 16-18 19-20 21-22 Y
7. DIVIZIUNEA ECVATIONALA:
= a 2-a diviziune de maturatie = faza homotipica a meiozei - incepe imediat dupa o scurta interfaza in care spermatocitul II/ovocitul II nu mai cresc in volum - e diviziune rapida - nu mai are loc replicarea ADN-ului - seamana cu o diviziune mitotica pt ca se produce diviziunea centromerelor si fiecare dintre cele 2 cromatide dezvolta un cromozom aparte si astfel se mentine structura cromozomiala haploida - rezultatul acestei diviziuni: - ovocitul II -> ovul + II globul polar - spermatocitul II -> 2 spermatide 23 cr - sunt celule complementare mature prin cuplarea carora prin fecundatie se reface garnitura cromozomiala a speciei Gametii care nu-si indeplinesc rolul in afara fecundatiei involueaza in tractul genital si dispar in 24 h.
8. OVOGENEZA:
Ovogeneza are 2 mari perioade: - prenatala - postnatala Prenatala: - celula de baza de la care se pleaca provine din peretele sacului vitelin - in sapt a 3-a de viata uterina aceasta se diferentiaza si ajung in regiunea lombara => creste genitale = primordiile gameto-genezei - in a 4-a saptamana aceste celule se diferentiaza in ovogonii A. - la sf sapt 12 ovogoniile se grupeaza in insule => devin ovogonii B inconj de celule din epiteliul celomic => - in sapt 12~14 prin div mitotice ovogoniile B =>ovocitele I, in S14 are loc sinteza replicativa a ADN => ov. I intra in profaza primei div de maturatie. In acest stadiu raman pana la nastere si dupa. - fiecare ovocit I va fi inconjurat de celule mezoteliale din corticala ovarului fetal => foliculi primordiali. Postnatala: - imediat dupa nastere (72h) toate ovocitele I - isi incheie profaza primei diviziuni de maturatie - in loc sa intre in metafaza intra in stadiul de dictioten (de repaos) = cviscenta sta pana la pubertate cand o celula pe luna intra in metafaza - ultimul ovocit I intra in metafaza primei diviziuni de maturatie inainte de menopauz (40-50ani) - de la pubertate datorita secretiei ritmice de hormoni (foliculina = hormon estrogen, progesteron = luteina), ovocitele I cresc in volum. Celulele foliculare cresc in volum => cuboidale si incep sa acumuleze lichid folicular.
Lichidul folicular:
- la inceput e diseminat printre ceule - ulterior se aseaza intr-un pol al foliculului astfel incat celulele foliculare vor inconjura ovocitul, iar lichidul constituie cavitatea foliculara.
- in a 12-13 zi ovocitul I sufera maturatie => ovocitul II - in acelasi timp foliculul se numeste matur/tertiar/de Graf aceeasi structura ca si ovocitul II - lichidul folicular in cavitate, in volum mare creeaza o presiune asupra foliculului III si acesta rupe membrana => rupe ovocitul II, fiind eliminat in corticala ovariana si ulterior prin dilacerarea epiteliului de acoperire a ovarului, ovocitul II e eliminat in afara ovarului => e atras, captat de franjurile trompei uterine si ajunge in lumenul acesteia fenomen care are loc in a 14-a zi (ovulatie/ ponta ovulara) - fecundatia are loc doar daca ovocitul II se intalneste cu spermatozoidul in 1/3 lat externa a trompei uterine, daca nu, ovocitul II sufera a 2-a div de maturatie mitotica => ovul + al 2-lea globul polar. - ovocitul II are capacitate max de a fi fecundat in primele 20 h.
10
9. SPERMATOGENEZA SI SPERMIOGENEZA:
- incepe putin inainte de pubertate cand in cordoanele seminale ale testiculului au loc procese de tunelizare astfel incat => aceste cordoane devin tubi seminiferi capatand lumen. Acestia cresc in dimensiuni si se spiraleaza => tubi seminiferi contorti. - la pubertate celulele sexuale masculine evolueaza de la spermatogonii A -> spermatogonii B si spermatocit I (prin div succesive mitotice). - dupa replicarea ADN-ului incepe profaza I div mitotice care dureaza 16z, dupa care celelalte 3 faze: meta + ana + telofaza se succed rapid => spermatocit II. Spermatocit II: - jumatate din ele vor avea 22 + X cr - jumatate din ele vor avea 22 + Y cr - la randul lui sufera a 2-a div de maturatie => spermatidele care: - jumate 22 + X -jumatate 22 +Y Spermiogeneza: = proces morfologic (de transformare celulara in privinta formei si a dimensiunii insa fara diviziune). Are 4 procese: 1. Condensarea materialului cromatic la niv nucleului => se densifica. 2. Extremitatea apicala a nucleolemei se condenseaza si devine acrozom (perforator la alte specii). Acrozomul: - acopera peste jumate din nucleu - contine enzime proteolitice de tipul hialuronidazei care lizeaza zona pellucida + membrana ovocitului II 3. Pierderea majoritatii citoplasmei. 4. Celula capata col apoi se continua cu o piesa intermediara si se termina cu coada (flagel). => celula alungita flagelata OBS: - Din stadiul de spermatogonii A -> stadiul de spermatozoid trec 2 luni - Spermatogeneza are loc in peretele tubului seminifer: - la perif lui se gasesc spgoniile - spre lumen si ulterior in lumen se gasesc spermatozoizii
11
12
13
Viteza de deplasarea a spermiei: = 2-3,3 mm/min = 18cm/h - e data de: - miscari proprii - forta de aspiratie a cavitatii uterine si a trompei uterine datorita presiunii negative (sub 1 atm) - diferentelor de presiune dintre presiunea din cavitatea vaginala si cea din cavitatea originala Durata de viata: - direct proportionala cu pH-ul mediului in care se gasesc (lichidul spermatic exista in pH alcalin = propice). Mucoasa vaginala: - nu contine celule epiteliale secretorii - la nivelul ei se dezvolta bacilul doderlein. Bacilul Doderlein: - creeaza pH usor acid (rol de protectie) care distruge spermatozoizii - cei mai sensibili sunt cei cu cr Y => sexul prod de conceptie e dat de pH-ul vaginal Capacitatea de fecundatie: - max in primele 30-35 h - direct proportional cu cantitatea de fructoza din lichidul spermatic - in vagin spermiile traiesc 50-60 min - in colul uterin traiesc 48 h - cavitatea uterina 10-20 h - tuba uterina 20-25 h Sterilitatea: = absenta cantitatii de fructoza din lichidul spermatic - in cazul anomaliilor morfologice la cel putin 25% din spermatozoizi Anomalii: - capul / coada duble - cap gigantic / atrofic - prezent la aprox 10% din spermatozoizi - dintr-o ejaculatie se elimina aproximativ 250-300 de milioane de spermatozoizi
14
Ponta ovulara: - are loc in a 14-a zi a unui ciclu ovarian de 28z dupa ce folicului III a ajuns la diametru de 1.5cm - in z 12-13 ovocitul I: - stadiu de dictioten - in momentul in care isi incheie prima div de maturatie are loc ruperea foliculului ovarian si ovocitul acesta proemina la suprafata ovarului - vf acestei proeminente (ov. II) e avascular si s.n. stigma (=semn)
15
- tesutul epitelial de acoperire al ovarului cedeaza, e dilacerat => ovocitul II iese la suprafata ovarului. - zona care iese prima e o zona a ov. II inconjurata de celule epiteliale = cumulus oophorus => ov. II iesit e captat de franjurile trompelor uterine => incepe a 2-a div de maturatie -> se desfasoara apoi se incheie daca ov. II nu e fecundat. Corpus luteum (corpul galben): Dupa ovulatie celulele foliculare restante din folicului III: - bogat vascularizate - devin poliedrice - sub influenta LH dobandesc un pigment galben => se numesc celule luteale care secreta progesteron si transforma acest folicul crateriform in corp galben de sarcina. - impreuna cu hormonii foliculinici pregatesc mucoasa uterina pt nidatie - ov. II transportat prin trompa uterina datorita: - miscarilor ritmice ale fimbriei ovariene descrisa de Richard - contractiei ritmice a musculaturii ritmice a trompei - diferente de presiune dintre cavitatea abdominala si trompa uterina Acestea fac ca ov. II sa ajunga in 4z in cavitatea uterina si e transformat in ovul. Corpus alpicans (alb): - fenomene secretorii ale corpului galben de sarcina dureaza din z14-24/25 Daca ov. II nu a fost fecundat: => corpus luteum: - max de dezv in z23 apoi incepe procesul de degenerare a celulelor luteale => se transforma in tesut conjunctiv fibros => diminua, apoi dispare capacitatea de secretie de progesteron => desprinderea surplusului de mucoasa uterina = hemoragia menstruala (sangele menstrual nu contine trombocite nu coaguleaza). Daca ov. II a fost fertilizat: - degenerarea corpului galben (transf lui in corp alb) e blocata de hormonul gonadotrop secretat de celule externe = trofoblastice ale embrionului (=hranesc embrionul) Consecinta: - corpul galben continua sa secrete progesteron - creste in dimensiuni timp de inca 6-8 sapt - la sf sapt 8 corpul galben ocupa 1/3-1/2 din volumul ovarului - corpul galben continua sa secrete progesteron pana se matureaza placenta si preia secretia de progesteron. OBS: Ovulatia poate fi inhibata prin tratament cu preparate progesteronice administrate din z5-25 => efect anticonceptional (inhiba ovulatia). Contraceptionalele contin o cantitate mica de estrogen => asigura hemoragia menstruala normala dupa z25. - tratamentul anticonceptional mai lung de 6 luni => grave tulburari hormonale.
16
17
permite proc de diviziune a materialului cromozomial dupa contopirea pronucleului masculin cu feminin. Pronucleul masculin = partea de spermie patrunsa in ovul. Pronucleul masc + feminim: - haploizi, realizeaza sinteza replicativa de ADN. - concomitent coada spermiei va degenera Consecinte: se initiaza o prima div mitotica Urmarea: cr materni + paterni dubli fisureaza longitudinal la niv centromerului => 2 nuclei (2 celule) cu cate 46 cr fiecare Rezultatul principal al fertilizatiei: 1. Produsul de conteptie nou realizat are 2 celule: fiecare 2N cr, jum de la tata, jum de la mama 2. Are loc determinarea sexului noului individ (cromozomial): -> cr X de la spermie => sex feminin -> cr Y de la spermie => sex masculin - sexul cromozomului e dat prin fertilizatie 3. Imediat se initiaza clivajul astfel incat zigotenul va fi divizat in 2 celule. Ov II dc nu e fecundat in 24h => se transforma in ovul.
18
19
14. UTERUL IN TIMPUL IMPLANTARII (MODIF MUCOASEI UTERINE IN NIDATIE SI NONNIDATIE). SARCINA ECTOPICA:
Uterul: = organ cavitar (are pereti + cavitate) - peretele sau e format din 3 straturi: endometru, miometru (cel mai gros), perimetru (acoperit de peritoneu. - in timpul nidatiei mucoasa uterina e in stadiul secretoriu indusa de progesteron. - glandele uterine + arterele = sinoase - mucoasa = secretorie In acest stadiu (secretoriu) endometrul are 3 straturi diferite: - superficial compact in contact cu cavitatea - intermedial spongios (aspect buretos) - bazal in contact cu miometrul - daca ov. II e fertilizat: - arterele cresc in dimensiuni si nr formand un pat dens de capilare - mucoasa e intens edematiata (retine apa) - blastocistul uman se implanteaza in endometru fie pe fata post fie pe fata ant a corpului uterin - daca ov. II nu e fertilizat: - arterele + venele se umplu cu celule sanguine, presiunea creste si ele prin diapedeza (eliberare de pseudopode) emit pseudopode si parasesc vasele prin spatiile interstitiale. Consecinte: - in faza menstruala sangele din arterele superficiale + o mica parte din stroma se elimina. - In ultima parte a menstruatiei se elimina si stratul spongios al endometrului - ramane si va prolifera si va regenera startul bazal => refacerea endometrului (in faza I foliculinica a viitorului ciclu uterin). Sarcina ectopica (ectopis = mod anormal): In mod normal nidatia e uterina. Sunt situatii in care nidatia se face extrauterin: 1. Sarcina tubara = prod de conc se opreste in trompa uterina 2. Sarcina istmica la orif de intrare. 3. Sarcina ovariana. 4. Sarcina peritoneala (abdominala) se nideaza pe unul dintre elementele abdominale 5. Sarcina ampulara in reg ampulara. OBS: Toate aceste situatii -> prod de conc traieste doar 6 sapt timp in care se hraneste cu substante
proprii lui (histiotrofa), dupa care sarcina extrauterina se rupe => urgenta medico-chirurgicala determinata de hemoragie interna. 6. Sarcina joasa (cervicala): - prod de conc se dezvolta in partea inf a cav uterine, dar placenta se insereaza in partea inf la niv colului uterin = placenta praevia -> intr-o nastere naturala se rupe placenta => hemoragie la nastere => deces 100% a mamei. Solutie: nastere prin cezariana.
20
21
Ziua 9: Blastocistul: - implantat mai profund in endometru - la locul de penetratie prin epiteliu ia nastere un cheag fibrinos Trofoblastul: - la polul embrionar al blastocistului se dezvolta mai rapid - in partea sincitiala incepe sa apara vacuole, lacune vasculare care se inmultesc rapid => stadiul lacunar al acestui trofoblast - la polul abembrionar celulele trofoblastului datorita presiunii lichidului din cav blastocistica se aplatizeaza si constituie membrana exocelominca descrisa de Heuser, captuseste citotrofoblastul abembrionar. - in acest moment, aceasta membrana exocelomica + endodermul vor delimita o cavitate = cavitatea exocelomica sau sac vitelin primitiv.
22
23
- iau nastere astfel str vilozitare corionice primare -> constit primordiile viitoarelor vilozitati corionice ale placentei (= element morfofct ale placentei). - endometrul produce celule care migreaza in cav exocelomica si o dezvolta ducand la restrangerea sacului vitelin primitiv. -> vor constitui in jurul sacului celomic primitiv cavitatea vitelina secundara = sac vitelin. - prin dezvoltarea vaselor sanguine la polul embrionar al trofoblastului formeaza pediculul de fixatie = primordiul viitorului cordon ombilical. In concluzie: - la sf sapt 2 discul embrionar are 2 foite - ectodermul formeaza podeaua cav amniotice - amnioblastele formeaza tavanul cav amniotice - in reg cefalica a embrionului didermic, a discului embrionar se dezvolta o ingrosare = placa procordala care contine: celule endodermale care sunt inalte si adera puternic la ectodermul de deasupra.
24
25
Elementul cel mai caracteristic al sapt 3 = formarea liniei primitive unde la suprafata ectodermului inspre port caudala. Linia primitiva: - apare la inceput ca o depresiune liniara vaga - in zilele 15,16 e sub forma unui sant ingust delimitat de 2 excrescente formate din celule cu rol inductor in diviziunea ectoblastelor si migrarea acestora - capatul cranial se termina cu o proeminenta = Nodulul primitiv descris de Hensel (arie proeminenta in mijlocul unei depresiuni) - plecand de aici celulele ectodermale divizate: - migreaza - se desprind din ectoderm - aluneca in spatiul dintre ectoderm si endoderm
=> ia nastere ce-a de-a 3-a foita embrionara = mezoderm intraembrionar prin proc de glisare a celulelor desprinse din ectoderm in spatiul dintre acestea si endoderm. => glisarea progreseaza si spre partile laterale dar si spre cele craniale Pe masura ce celulele patrund intre ecto si endoderm, migrarea se face spre lat si cefalic evadant spatiul dintre ecto si endoderm, ocolind cranial placa procordala. Placa procordala: - va dezvolta membrana buco-faringiana - va constitui cranial placa mezodermala cardiogena = mezoderm cardio-hepato-diafragmatic Din placa mezodermala cardiogena se va forma: - cranial de membrana buco-faringiana: cordul, ficatul si partea ant a diafragmei. Formarea notocordului: Celulele invaginate in foseta primitiva din jurul nodulului primitiv a lui Hensel: - migreaza spre cefalic pana vor intalni placa procordala - ele formeaza astfel un tub = proces capital (notocordal) -> de la notocord pana la membrana procordala -> este o extindere a fosetei primitive spre cranial In z17 mezodermul + proc notocordal separa total ectodermul de endoderm cu 2 exceptii: - placii procordale spre exrem cefalica (viitoarea membrana buco-faringiana) - spre caudal = placa cloacala dev membrana cloacala Cele 2 sunt zone in care endodermul e strans aderent cu ectodermul. In z18 planseul procesului notocordal fuzioneaza cu endodermul subjacent si aceste plansee se dezintegreaza. Celulele notocordale: - prolifereaza - formeaza un cordon solid = proc notocordal (notocord definitiv)
26
Notocordul definitiv: - reprezinta un ax median - serveste ca baza pt scheletul axial (induce formarea coloanei vertebrale) - se intinde de la placa procordala pana la notocordul primitiv a lui Hensel - odata cu formarea coloanei vertebrale dispare, ramanand doar nucleul pulpos al fiecarui disc intervertebral In portiunea caudala, la niv placii cloacale, pe peretele post a sacului vitelin se formeaza un mic diverticul (=canal infundat) care: - patrunde in pediculul de fixare - devine diverticul alantoidian ce formeaza viitoarea alantoida incepand cu z16 -> la om e rudimentara cu rol de a produce vasele sanguine ombilicale (2 aa + 1 vv)
27
In sapt 3 in axul citotrofoblastic incep sa patrunca celulele mezodermale dand nastere unor vilozitati corionice secundare: - prin patrunderea mezodermului extraembrionar in axul vilozitar => vilozit corionica II - la sf sapt 3 celulele mezodermale din axul vilozitar capata aspect lacunar si se diferentiaza in celule sanguine si mici vase sanguine formand sistemul capilar vilozitar si da nastere vilozitatii corionice III. Capilarele acestor vilozitati vin in contact cu capilarele dezvoltate in pediculii de fixatie, stabilesc legatura dintre embrion (viitorul fat) s sangele matern. OBS: Cand inima incepe sa bata (z21) => sistemul vilozitar pregatit morfologic sa asigure embrionului O2 si substante nutritive din sursa materna. Celulele citotrofoblastului din vilozitatile III penetreaza adanc si ating endometrul matern si se pun in contact cu prelungirile adiacente de la niv vilozitatilor din jur => se creeaza un strat exterior citotrofoblastic care constituie port corionica (fetala) a viitoarei placente. Incepand cu sf sapt 4 + incep sapt 5 pediculul de fixatie va constitui sg legatura dintre embrion si placenta (va deveni cordonombilical).
28
29
Ectodermul: - de pe linia mediana se alungeste avand forma de placa alungita (papuc de casa) = placa neurala. - la sf sapt 3 crestele neurale cresc => plicile neurale. - la incep sapt 4 plicile neurale se diferentiaza in neuroblaste (celule neurale tinere) - plicile treptat fuzioneaza, fuziunea incepand in viitoare reg cefalica si progreseaza spre cranial si caudal - rezultatul fuzionarii -> santul se transf in canal neural - la capatul cefalic si caudal, tubul ramane deschis in leg directa cu cav amniotica prin 2 orificii: - neuropor ant se inchide in z25 - neuropor post se inchide in z27 Tubul neural: - mai dilatat cefalic - mai ingust caudal - e o structura tubara inchisa din care se va forma SNC (nevraxul) cu: - o structura craniala dilatata = vezicula cerebrala primitiva arhicefal - un segm caudal alungit = cord cefalic caudal care va edifica maduva spinarii (medulla spinalis) si bulbul rahidian (maduva prelungita = medulla oblomgata). PLICILE NEURALE: - se ingroasa si dau nastere la crestele neurale, care ulterior prin dezvoltare spre profunzime formeaza 2 structuri neuroblastice paramediane ce prin fragmentare vor da nastere la ganglionii paravertebrali 21-22 perechi si ganglionii senzitivi de pe radacinile posterioare ale nervilor spinali (31 perechi). - crestele neurale constituie primodiile SNP (sistemului nervos extranevraxial). - odata cu inchiderea tubului neural (cu disparitia neuroporilor) in regiunea cefalica mai apar 2 perechi de ingrosari ectodermale denumite placi: - otica - cristaloida - ulterior in sapt a 5-a aceste 2 ingrosari ectodermale se infunda, se invagineaza ( patrund in profunzimea tubului neural) si ectodermul le va acoperi. - vezicula otica va determina diferentierea structurilor acustico-vestibulare - placa cristaloida va det structurile vizuale In concluzie, din ectoderm se formeaza acele organe si structuri care pastreaza legatura cu exteriorul: organele de simt + sistemul nervos + epiderma: 1. SNC + SNP 2. Epiteliile senzoriale: auditiv, senzorial, olfactiv 3. Epiderma impreuna cu fanerele (structuri cornoase = bogate in keratina): par + unghii 4. Glandele subcutanate de origine ectodermala 5. Glandele mamare 6. Neurohipofiza (lobul posterior + tija hipofizara care se numeste tract hipotalamohipofizar) 7. Epifiza (Epi = sus Hipo = jos ) 8. Smalul dinilor = structura cea mai dur din corpul uman
30
20. DERIVATELE MEZODERMALE. DIFERENTIEREA SOMITELOR (EVOLUTIA MEZODERMULUI PARAXIAL). MEZODERMUL LATERAL SI INTERMEDIAR:
DERIVATELE MEZODERMALE -n mod specific mezodermul se difereniaz n structuri din care vor lua natere att elementele de susinere / de sprijin ale organsmului (sistem locomotor: muschi, oase, articulatii) cat si structurile uro-genitale si tot tesutul conjunctiv, cel mai raspandit in organism. SOMITELE = structurile specifice mezodermului (blocuri de mezoderm care apar/se diferentiaza treptat si ulterior vor disparea prin transformarea lor in 3 elemente / structuri ale organismului: -in muschi - in structuri osoase - in structuri dermale si hipodermale. - la sfarsitul sapt a 3-a, mezodermul are aspectul a 2 lame continue de-o parte si de alta a notocordului, avand 3 zone: - o zona paraaxiala mai dezvoltata = mezodermul paraaxial - o structura laterala ingusta ca o lamela interpusa intre ectoderm + endoderm)=mezodermul lateral - o structura care le uneste pe cele 2 = mezoderm intermediar
- incepand cu sapt a 4-a mezodermul axial incepe sa se fragmenteze derivand asa numitele somite. - la inceputul sapt a 4-a, continuitatea mezodermului dispare, dar doar la nivelul mezodermului paraaxial,fragmentandu-se in blocuri segmentare de celule epiteloide denumite somite. - prima pereche de somite apare in jurul zilei a 20-a in regiunea cefalica, dupa care in fiecare zi apar aprox 3 perechi de somite/zi atat cranial/cefalic cat si caudal. - in totalitate pana la sfarsitul sapt a 5-a apar 42-44 de perechi de somite. Acestea sunt: - 4 occipitale -> primul dispar - 8 cervicale - 12 toracale - 5 lombare - 5 sacrate - 8-10 somite coccigiene -> ultimele 5-7 dispar (nu edifica nimic) Obs: din cele 3 somite occipitale ramase se diferentiaza / se formeaza muschii somitici ai extremitatii cefalice: muschii extrinseci ai globului ocular: 4 drepti, 2 oblici-sup+inf, muschiul ridicator al pleopei superioare (cel mai usor), muschii intrinseci ai limbii. - intrucat somitele apar consecutiv si ele se diferentiaza rapid in structuri definitive, odata cu aparitia unor noi somite, cele anterior aparute dispar prin diferentiere. Consecinta: niciodata embrionul nu va avea 42-44 somite .
31
Tot in sapt a 4-5-a odata cu evolutia timpurie a ectodermului (transformarea lui in SNC) si a mezodermului intraembrionar se produce inchiderea corpului embrionar prin dubla vasculare de peste 90 degrade a celor 4 plici (zone):cefalica+caudala+2 laterale. Plica embrionara=zona periferica a discului embrionar, unde sunt separate 2 straturi embrionare: - un strat ecto-somato pleural (pleura = gr.plic) - un strat endo-splanchnopleural, care este un strat intern. Din prima plica ectosomatopleural se vor diferentia structurile parietale ale corpului fatului (peretele toraco-abdomino-pelvin) Din structura endostplachnopleural se vor diferentia structurile viscerale ale viitorului fat.
DIFERENTIEREA SOMITELOR / EVOLUTIA MEZODERMULUI PARAXIAL - la inceputul sapt a 4-a, celulele epiteloide din peretele ventral + medial al somitelor - celulele din peretele medial isi pierd aspectul, devin polimorfe, migreaza catre notocord (=sclerotoame) si formeaza un tesut conjunctiv = lax, denumit mezenchim (=tesut conjunctiv tanar) care va inveli/inconjura maduva spinarii + notocordul si va forma CV. - restul somitei (peretele dorsal si lateral) vor edifica dermatomul (viitoarele celule ale dermei si hipodermei) si miotomul (structuri musculare) impreuna vor constitui dermomiotomul. - orice somita are 2 structuri.
- miotoamele formeaza musculatura metamerica (fragmentata + suprapusa) - la sf sapt a 5-a dermomiotomul se pune in contact cu neuromerele derivate din crestele neurale, deci dermomiotomul incepe sa fie inervat. Mezodermul intermediar - conecteaza temporal mezodermul paraxial de cel lateral - se diferentiaza diferit in diferitele regiuni ale embrionului: a. in regiunea cervicala + toracala superioara se dispune insular (sub forma de insule celulare) constituind structuri segmentare denumit nefrotoame, in restul regiunilor toracal, inf, lombo-sacro-coccigian isi pastreaza aspectul continuu nesegmentat constituind cordoanele nefrogenice: stang + drept Concluzie: din acest mezoderm intermediar segmentat + nesegmentat se vor forma unitatile excretorii ale aparatului urinar ( tubii colectori Bellini,calicele mici, calicele mari, pelvisul urinar, ureterul). -spre peretele lateral al mezodermului, acesta se imparte in 2 lame/ se bifurca: - intr-o lama parietala laterala - una viscerala interna
32
constituie somato - pleura respectiv splanchnopleura. Somato-pleura + ectodermul formeaza peretii lateral+ ventral ai trunchiului. Splachnopleura + endodermul va forma peretele tubului intestinal primitiv. Obs: celulele profunde interne ale cavitatii celomice devin celule seroase, formeaza o membrana seroasa, denumita mezoteliu, care va forma PPP (pleura, pericardul, peritoneul) = tesut epitelial pavimentos monostratificat. In concluzie: de origine mezodermala: - tesuturile de sustinere - conjunctiv moale - cartilaginos - osos - tesuturile musculare - toti muschii striati + netezi - rinichii - gonadele + canalele excretorii - portiunea coritcala a suprarenalei - splina - seroasele organismului (pleura, pericard, periotoneu) 7. Sangele + celulele limfatice, peretii inimii + vasele sanguine si limfatice. SANGELE SI VASELE LIMFATICE: - la inceputul sapt a 3-a, celulele mezodermale din mezodermul visceral al sacului vitelin se transforma in angioblaste (angios= gr sange). Ele se dispun insular (ca niste insule + cordoane izolate) formand insule celulare angiogenice. - prin insumarea spatiilor intercelulare, aceste insule se tunelizeaza, unele celule insa isi pastreaza individualitatea fiind localizate in zona centrala a fiecarei insule. Consecinta: - celulele centrale ale fiecarei insule vor forma elementele figurate ale sangelui (eritroblastele, apoi eritrocitele apoi hematii etc) - celulele periferice vor forma peretii vaselor sangvine. - concomitent si in mezenchimul extraembrionar se dezvolta celule sangvine + capilare ale vilozitatilor corionice, care vor diferentia vasele extraembrionare, ce vor fi incluse in pediculul de fixatie=viitorul cordon ombilical (se vor forma vasele ombilicale ( 2 artere+o vena).
33
34
Spre sfarsitul perioadei fetale, membrana cloacala se va resorbi si va crea comunicare cu cloaca, se rezoarbe dupa ce cloaca a fost septata (cavitate caudala a embrionului) in: - intr-un segment anterior = sinus urogenital - un segment posterior = segmentul anal, va forma canalul anal, cel cu care se continua ampula rectala. Obs: in cursul lunii 2 are loc schimbarea majora a formei embrionului, ca urmare a derivatelor somitelor, ce vor da nastere la structurile aparatelor de sustinere ale viitorului fat. - la om, sacul vitelin se reduce f mult, diametrul sau nu depaseste 5 mm si are rol nutritiv pana la aparitia placentei. - ca urmale a dublei plicaturari, din endoderm deriva: 1. Epiteliul de captusire al tractului digestiv = mucoasa 2. Epiteliul de captusire al tractului respirator 3. Parenchim tonsilei palatine (tonsila=amigdala), parenchimul glandei tiroidei,paratiroidei (postero-lat de tiroida), parenchimul ficatului, parenchimul pancreasului, parenchimul timusului. 4. Epiteliul de captusire al vezicei urinare si al uretrei (uroteliu) Obs: epiteliul(mucoasa) absorbanta a tubului digestiv = epiteliul cilindric monostratificat. Uroteliul, care este un epiteliu nonabsorbant (impiedica absorbtia) este o structura cilindric pluristratificata. 5. Epiteliul de captusire al tubei auditive a lui Eustachio si epiteliul casei timpanului (componenta a urechei medii). Forma exterioara a embrionului in luna a 2-a La sf sapt a 4-a, embrionul are 28 de somite si la extremitatea cefalica are arcuri faringiene. Lungimea de la vertex pana la coccis creste accelerat in perioada 5-8 saptamanii (luna a 2-a). La nivelul extremitatii cefalice au loc urmatoarele fenomene: 1.Arhencefalul se dezvolta mult 2. Apar primordiile urechii, ochilor, care sunt impreuna bilaterale si in pozitie latero-dorsala. 3. Se dezvolta mugurele nazal si apare conturul nasului. Tot in partea cefalica, la inceputul sapt a 5-a, apar niste excrescente/muguri sub forma unor palete (muguri aplatizati) care constituie primordiile membrelor anterioare. La sfarsitul sapt a 5a, apar la fel si paletele membrelor posterioare in regiunea lombo-sacrata. Paletele anterioare apar dorso-lateral de proeminenta pericardica in dreptul somitelor C4-T1 (originea plexului brahial)-de aici de explica inervatia membrului superior prin plexul brahial. Mugurii membrelor posterioare apar mai tarziu in dreptul somitelor lombare + sacrale superioare. Va determina formarea plexului lombar si sacral, care vor forma inervarea MI si perineul. Sapt a 5-a, 6-a, la nivelul fiecarei palete apar cate 4 santuri radiale, care vor separa paletele in 5 zone ingrosate. Aceste zone ingrosate reprez prefigurarea viitoarelor degete. Santurile/razele paletelor pastreaza legatura dintre degete prin membrane interdigitale. Cele de la membrul anterior vor devansa spre cele de la membrul posterior. In sapt 6,7,8 , paletele se alungesc, si catre sf sapt a 7,8, la nivelul fiecarei palete apar cate 2 santuri circumferentiale si la paleta anterioara si la paleta posterioar: - un sant intern - altul extern care prefigureaza viitoarele zone: la paleta anterioara
35
-brat -antebrat -mana la paleta posterioara: - coapsa -gamba -picior Concomitent cu schimbarea formei produsului de conceptie, in sapt 4-8 (luna a2-a) se formeaza majoritatea organelor + sistemelor de organe. = perioada organogenezei. = perioada in care embrionul este cel mai susceptibil/sensibil la factorii peristazici ( la factorii de mediu) cu care interfereaza. = perioada in care au loc anomaliile congenitale, intalnite la nastere. ex. un nou nascut cu anencefalie (fara creier) inseamna interferenta cu factorii peristaltici in zilele 23-25 de dezvoltare. ex. un nou nascut fara membre/cu membrele anormal dezvoltate = amelie=interferenta cu factorii peristaltici din sapt 5.
36
37
3. La sf lunii a 3-a se identifica activitatea reflexa si apar actele reflexe, ceea ce denota existenta unei activitati musculare. Dpdv clinic, incep sa fie percepute miscarile fetale. 4. In timpul lunilor a 4-a si a 5-a, fatul se alungeste rapid si la sfarsitul lunii 5 lungimea vertexcoccige e de 15 cm aprox, ceea ce inseamna jumatate din lungimea finala a nou-nascutului. 5. Fatul este acoperit de par, denumit lanugo. Genele si parul capului sunt vizibile. 6. In a 2-a jum a vietii intrauterine, greutatea fetala creste considerabil: in ultimele 2,5 luni fatul se dubleaza in greutate. Obs: in timpul lunii a 6-a, fatul are la inceput un aspect zbarcit, pielea este ridata, deoarece tesutul conjunctiv adipos subcutanat nu este edificat inca. Daca un fat in prima jum a lunii 7 intra in delivrenta are mari dificultati de supravietuire, chiar daca toate viscerele sunt diferentiate, aparatul respirator si sis nervos nu sunt suficient de bine dezvoltate pt a se asocia. CRPB nu este edificat. Obs: toate celulele organismului genetic au capacitatea de a raspunde la stimuli externi, se excita doar daca asupra lor actioneaza stimuli externi, cu 2 exceptii: - celulele miocardului embrionar care se diferentiaza in sapt a 3-a - celulele inspiratorii ale CRPB, care se diferentiaza in luna a 7-a, plenar chiar in luna a 8-a. 7. In timpul ultimelor luni, fatul se rotunjeste datorita acumularii tesutului subcutanat. Mai mult decat atat, la nastere insasi pielea este acoperita de un strat de grasime, denumit vernix caseosa, grasime produsa de glandele sebacee. 8. La sf lunii a 10-a: - capul are cea mai mare circumferinta raportata la restul corpului - lungimea vertex coccige cam 36 cm - cea vertex calcai 50-51 cm - greutatea 3-3,5 kg - caracteristicile sexuale sunt evidente, cu mentiunea ca la sex masculin testiculele trebuie sa fie coborate in scrot. 9. Cand fatul are 28 sapt este capabil de supravietuire. MOMENTUL NASTERII: - trebuie sa apara in jurul zilei a 266-a sau sapt a 36-a de la fertilizatie. - calculul clinic de la ultima menstruatie 280 zile sau 40 sapt. Obs: O complicatie suplimentara a acestui calcul poate fi data atunci cand se produce nidatia / cuibarirea produsului de conceptie care poate fi insostita de o usoara hemoragie, la 14 zile dupa fecundatie, ce poate fie confundata cu o menstruatie. De aceea este posibil ca fetii sa se nasca intre 10-14 zile de la data calculului. De aceea, cel putin din sapt a 36-a de la ultima zi de menstruatie, parturienta/gestanta trebuie tinuta sub observatie clinica permenenta.
38
CRESTEREA FETALA ANORMALA: Elementele statistice amintite sunt elemente medii si aproximative, deoarece exista o mare variabilitate in evolutia greutatii si metriei/lungimii, deoarece exista in primul rand numerosi factori: - genetici - de mediu/peristaltici - malnutritia materna care duce la diminuarea acestor valori - obiceiurile materne: fumatul datorita faptului ca contine substante toxice majore, care duc la: - involutia sis nervos fetal -la probleme de adaptare la viata extrauterina. - deseori un fat la termen poate avea 2500 g la nastere si in mod gresit poate fi considerat prematur. Obs: 1. Prematuritatea reala este intr-adevar data de greutatea de 2,5 kg la nastere dar dupa o gestatie de 28-38 sapt. 2. Uneori si fatul la termen poate avea valori statistici mult mai mari decat normal, mai ales greutatea, atunci cand mamele sunt diabetice. 3. Episoadele materne de hiperglicemie va determina hipersecretia de insulina (hormon anabolizant proteic), testosteronul este cel mai puternic, insulina 2, STH-ul 3.
39
ANEXELE FETALE: 23. CARACTERELE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA 2. CORIONUL FRONDOS SI DECIDUA BAZALA:
CARACTERELE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA A 2-A: La inceputul lunii a 2-a, trofoblastul are numeroase vilozitati corionice secundare si tertiare fixate pe mezodermul placii fetale si varfurile lor sunt ancorate in decidua materna/endometrul matern. - la suprafata, vilozitatile au structura sincitiala: masa citoplasmatica polinucleara. - in zona centrala au structura citotrofoblastica, un ax central vascular. Aceste vase centrale/axiale vin in contact cu capilarele fetale din pediculul de fixatie, viitorul cordon ombilical. In lunile urmatoare, a 3-4-a, vilozitatile corionice se ramifica bogat in spatiile interviloase, spatii care au aspect lacunar. Concomitent numarul lor creste si patrund adanc in endometrul matern, inglobandu-l intr-o structura cu 2 componente: - 1 componenta fetala - 1 componenta materna/endometriala/deciduala=placenta. CORIONUL FRONDOS SI DECIDUA BAZALA: Odata cu evolutia timpurie a embrionului spre stadiul fetal, vilozitatile acopera intreaga suprafata a corionului fetal, dar spre sapt 8-9, apar diferentieri in evolutia acestor vilozitati: - la polul embrionar al corionului fetal cresc rapid in numar si volum, dand aspectul corionului frondos = corion vilos - vilozitatile de la polul abembrionar, involueaza, regreseaza, degenereaza, a.i. la sf lunii a 3-a, acest corion devine neted = corion laeve. Concomitent are loc si o evolutie diferentiata a endometrului matern: - endometrul din dreptul polului embrionar, din dreptul corionului frondos/vilos isi dezvolta un strat compact de celule mari care contin cantitati mari de lipide si glicogen, constituind decidua bazala/ placa deciduala, care este strans legata de vilozitatie corionice secundare si tertiare. - la polul abembrionar, stratul decidual endometrial este slab dezvoltat constituind decidua capsulara, care odata cu cresterea in volum a produsului de conceptie/veziculei corionice, aceste strat va fi comprimat si va degenera. Consecinta: incepand cu luna a 3-a de viata intrauterina, vor evolua doar 2 structuri: - corionul frondos si decidua bazala care impreuna vor constitui placenta.
40
41
42
HORMONI SECRETATI DE PLACENTA: 1. La sfarsitul lunii a 4-a, placenta produce progesteron/luteina in cantitati suficient de mari pt a mentine sarcina. 2. Produce hormoni estrogenici : estradion / estrogen / foliculina care sunt sectretati pana la sf sarcinii. Productia acestor estrogeni este max in sapt 39-40 de viata intrauterina, estrogenii sunt responsabili de eliminarea fatului. 3. Hormonul gonado-trop corionic (HGC) care are functii similare cu LH (luteinizanthormonul). Secretia acestui HGC se face de f timpuriu, cam din sapt a 2-a si identificarea lui in urina materna pune diagnosticul de sarcina. 4. Hormonul lactogen placentar este similar ca structura si functii somatotrop hormonului (STH-ului) are efect hiperglicemiant, el determina diabetul matern. La finalul perioadei fetale, placenta poate secreta si mici cantitati de cortizol. SCHIMBURILE PLACENTARE LA SF SARCINII: La varsta de 40 sapt apar o serie de schimbari placentare care duc la reducerea circulatiei placentei (dintre fat si mama): 1. Creste testul fibros in axul vilozitatilor 2. Cresterea grosimii membranei bazale a capilarelor fetale 3. Capilarele vilozitare se oblitereaza (astupa). 4. Are loc depozitare de tesut fibrionoid in zona jonctiunii cu placa corionica. Are loc un proces de infarctizare al lacunelor vilozitare => cotiledoanele devin albicioase si afunctionale. La nastere cordonul ombilical are un diam de 2 cm, lungime 50-60 cm, este rasucit avand din loc in loc noduri false. Un cordon ombilical f lung se poate torsiona in jurul gatului fetal, determinand asa numita circulare de cordon care poate cauza dificultati de supravietuire fetala.
43
44
45
46
Alti agenti: CHIMICI: -drogurile au efect teratogen f mare - ilicite + licite (acceptate) - medicamente - thalidomida = medicament antiemetic = sedativ determina amelie + meromelie+buza de iepure +gura de lup + anomalii cardiace - ageni antipsihotici + antianxiosi - det anomalii congenitale ale cordului + ale creierului (ex. diazepam) - substantele anticoagulante - det malformatii congenitale - amfetamine - determina fisuri bucale + anomalii cardio-vasculare - antibioticele - toate antibioticele are efect teratogen - alcool - consumul de alcool de catre gestanta determina sindromul alcoolic fetal caracterizat prin defecte: - cranio - faciale (hipoplazia de maxila = maxilar involuat) - deformare ale membrelor - defecte septale cardiace (interatrial) - hipoplazia encefalica = debilitate mintala. - hormonii (progesteronul) administrat in perioada de gestatie determina anomalii grave ale organelor genitale externe la nou nascut. - diabetul matern caracterizat printr-o hiperglicemie materna, care provoaca hipersecretie de insulina materna, determina defecte ale scheletului cu agenezie (nedezv partiala/completa a CV) asociata cu hipoplazia M.I. (sindrom de regresie caudala).
47
48
49
50
51
52
Dezvoltarea coastelor si sternului: COASTELE: - se dezvolta ca o prelungire ale arcurilor vertebrale - doar extremitatea ant a arcului vertebral se dezvolta -> doar ea va dezvolta coasta - extrem dorsala devine tubercul costal - se realizeaza centrii de condrificare costala (apare in S7 de v.i.) - prin dezvoltarea acestuia, mezenchimul devine sincondroza costo-vertebrala (va fi postpartum in articulatie costo-vertebrala). In S9 coasta se osifica, doar la niv unghiului costal ramane tesut cartilaginos care va fi osificat la 15 ani. Obs: 1. La niv vertebrelor cervicale C6-C7 = sg vertebre cervicale cu punct de condrificare si osificare costale care involueaza (daca nu se intampla aceasta => coaste supranumerale). 2. La niv vertebrelor S1-S3 exista centri costali independenti care fuzioneaza intre ei => masele laterale ale sacrului. 3. La niv vertebrelor coccigiene nu exista proc de osificare costala cu exceptia primei vertebre coccigiene unde se observa un rudiment de coasta. STERNUL: - se formeaza la extremitatea ant ale proc costale unde masa mezenchimatoasa a fiecarei extrem se unesc cu cele vecine si inglobeaza Presternul = mezenchim cu capacitate de condrificare al primelor 7 coaste. In luna 4 de v.i. apar centri de osificare pt: - pt port craniala (manubriu) -> 1-3 centrii - pt mezostern (viitor corp sternal) -> 1 pereche de centri pt fiecare sternebra - proc enziform -> pastreaza aspect cartilaginos si va deveni apendice xifoid pana la 45-50 de ani Obs: - abia dupa pubertate incepe unirea acestor centri de osificare cu exceptia ap. xifoid ->25 ani Anomalii in dezvoltarea scheletului axial: 1. Scolioza congenitala -> 2/3v vecine se osifica intre ele (lipesc) => anomalii de pozitie ale col vertebrale: - leucoscolioza - dextroscolioza 2. Occipitalizarea atlasului -> se sudeaza la lama bazilara a osului occipital 3. Fuzionarea axisului cu C3 4. Sacralizarea L5 5. Lombalizarea S1 6. Spondilolistezisul = arcul v. L5 (mai rar L4) prezinta procese articulare inf si proc spinos e separat de restul vertebrei => L5 nu e fix pe sacrum => poate antrena alunecarea ant/post a restului coloanei vertebrale.
53
54
55
Anomalii in dezvoltarea articulatiilor: S-au evidentiat in special la membrul inferior: - luxatia patelei - foarte rar luxatia congenitala de sold bi sau unilateral - tot foarte rar luxatia congenitala femuro-tibiala Maladii congenitale ce determina malformatii scheletice: 1. Acondroplazia = membre scurte in special la membrul inf (specific oaselor lungi). - trunchiul apare normal ca lungime - se transmite autozomal dominant (din generatie in generatie) 2. Hiperpituiterismul congenital: - gigantismul in copilarie (crestere de peste 2m) - la adult prin acromegalie (dezvoltarea exagerata a extremitatilor) cu dezvoltarea mandibulei (in soson) si dezvoltarea picioarelor pana la 56-60 numar. Cauza e hiperplaxia adenohipofizara cu hipersecretie STH. 3. Hiportiroidismul insotit de cretinismul gusogen: - e o deficienta de hormoni tiroidieni si tetratiroidieni caracterizat prin: - anomalii scheletice - tulburari neurologice si auditive - deficienta mintala majora Cauza: lipsa iodului in apa sau agenezia glandelor tiroidiene.
56
57
De regula o atrofie musculara duce la o mobilitate articulara redusa. Consecinta: - suprafetele articulare devin anormale => deformari ale membrului sup si inf - distrofia grup muscular atrage predominant grupul muscular antagonist. Ex: piciorul stramb ecvin (de cal) are la origine predominant grupul peronier si a tricepsului sural prin nediferentierea muschiului tibial ant. Piciorul stramb talus printr-o flexie dorsala puternica care nu permite piciorului sa ia contact cu solul decat prin calcai. Piciorul stramb varus prezinta o puternica adductie (inversiune) Piciorul stramb valgus prezinta puternica abductie (eversiune) Piciorul ecvin (varus ecvin) combinatii intre picior ecvin si varus datorita distrofiei atat a muschiului triceps sural cat si a muschilor tibiali Rare sunt modificarile la nivelul bratului, antebratului care determina mana stramba sau membrului superior distrofie.
58