ţesutul conjunctiv 10

Substanta fundamentala a TC:

glucozaminoglicani si proteoglicani

A. GLICOZAMINOGLICANI
 lanţuri polizaharidice neramificate, foarte lungi, formate din unităţi dizaharidice
repetitive
 se numesc astfel deoarece unul dintre glucidele care formează dizaharidul repetitiv
este întotdeauna un glucid aminat - N acetil-glucozamina/ N-acetil-galactozamina
o in majoritatea cazurilor acest glucid aminat este sulfatat
o al doilea glucid al dizaharidului repetitiv este acidul uronic
 din cauza grupărilor sulfat şi carboxil, GAG sunt puternic încărcati negativ
o determină atracţia şi legarea cationilor, de exemplu a Na+
o cationii care sunt osmotic activi - determină sucţiunea în matrice a unei mari
cantităţi de apă
o apa creează o presiune de turgescenţă (turgor), ceea ce asigură o rezistenţă
la forţele de compresiune (în contrast cu fibrele de colagen, care asigură
rezistenţă la forţele de tracţiune)
 cu excepţia hialuronatului, glicozaminoglicanii nu sunt găsiţi ca lanţuri libere de
polizaharide, ci sunt sintetizaţi direct pe un miez proteic

 În funcţie de componentele glucidice, de tipurile de legaturi chimice dintre acestea

şi de numărul şi de localizarea grupărilor sulfat, GAG au fost împărtiţi în patru
grupe:
o dermatansulfatul
o chondroitinsulfatul
o keratansulfatul
o heparansulfatul

 Lanţurile polizaharidice sunt atît de inflexibile încât nu se pot împacheta în structuri

globulare compacte, cum o pot face lanţurile polipeptidice.
 De aceea aceste molecule sunt foarte hidrofile.
 Astfel, GAG au tendinţa de a adopta o conformaţie foarte extinsă, care ocupă un
volum foarte mare în raport cu masa lor, formand mase gelatinoase chiar şi in
concentraţii foarte mici.
 Cantitatea de GAG din ţesuturile conjunctive este de obicei mai mică de 10% din
greutatea totală a proteinelor fibroase.
 Din cauză că formează un gel poros puternic hidratat, GAG ocupă totuşi cea mai
mare parte a spaţiului extracelular, asigurând un suport mecanic pentru ţesuturi şi
permiţând difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum şi migrarea celulelor.

1
ţesutul conjunctiv 10
B. PROTEOGLICANI
 macromolecule existente în toate ţesuturile conjunctive
 formate dintr-un miez proteic, la care se ataşează covalent una sau mai multe
molecule de GAG de acelaşi tip/de tip diferit
 Se cunosc următoarele tipuri de proteoglicani:
a) Proteoglicanii din matricea cartilaginoasă – agrecan
 cele mai mari agregate moleculare cunoscute
 o singură molecula poate fi mai lungă de 4 μm
 confera cartilajului proprietăţile sale caracteristice - consistenţă
asemănătoare unui gel şi rezistenţă la deformare
 componenta centrală a agregatelor de proteoglicani - o moleculă lungă
de acid hialuronic
o la ea se leagă strâns la intervale de 40 nm, dar nu covalent,
proteinele miez ale proteoglicanilor
 legarea proteoglicanilor la acidul hialuronic este asigurată de o proteină
linker

b) Proteoglicani simpli
 în laminele bazale
 formaţi dintr-un miez proteic cu greutate moleculară 20.000-40.000 Da,
la care se ataşează lanţuri de heparan sulfat

c) Proteoglicani neagregati
 conţinuţi în toate ţesuturile conjunctive, inclusiv în tesutul cartilaginos
 conţin un miez proteic, cu unul/trei lanţuri likate covalent de condroitin-
sulfat/ dermatan-sulfat/ keratan-sulfat
 greutate mica de 40.000 Da
 funcţia lor nu este clară - apar asociate cu fibrilele ordonate de colagen

d) Proteoglicanii de pe suprafaţa celulară – syndecan

 pe multe tipuri de celule – in particular pe celulele epiteliale
(endoteliale, vasculare)
 prezinta un miez proteic inserat în bistratul lipidic membranar – fixează
moleculele polizaharidice de GAG doar pe suprafaţa extracelulară
 la miezul proteic se asociază pe suprafaţa extracelulara 3-8 molecule de
heparan-sulfat
 sunt capabili să lege colagenul tip I, III, IV, V, dar nu şi tipul II
 leaga fibronectina şi molecule de adezivitate – mediaza adezivitatea
celulă-celulă
 controlează coagularea/ metabolismul lipoproteinelor/ cresterea
muşchiului neted/ formarea neuriţilor/ permeabilitatea membranelor
bazale