Polizaharidele

sunt produsi de policondensare ca si proteinele, dar prezinta fata de proteine niste trasaturi distinctive:

1) continutul de azot: proteinele contin azot spre deosebire de polizaharide care in masa lor, majoritatea nu contin azot. Ele se dezvolta in medii sarace in azot 2) tipul constituentilor individuali: unitatie structurale ale proteinelor sunt reprezentate de AA, polizaharidele alcatuite dintr-o singura unitate repetitiva( rest de monozaharide sau cel mult din unitati repetitive alcatuite din 2-3 sau 4-5 resturi de monozaharide) 3) tipul de legaturi care se stabileste intre unitatile constituente: in proteine nu exista decat legatura peptidica intre resturi de AA dif, in schimb polizaharidele prezinta legaturi variate: Alfa sau Beta 1->2, 1->3,... In functie de tipul de legatura dintre unitatile constituente, conformatia spatiala a polizaharidului este diferita: 1) masa moleculara: proteinele au o masa moleculara exacta pt ca sunt codificate genetic 2) sinteza proteinelor nu este codificata genetic consecinta polizaharidele trebuie sa aiba o masa moleculara exacta(rare ori) 3) biosinteza lor se realizeaza in functie de disponibilitatea unitatilor structurale in celule si in functie de activitatea enzimelor care catalizeaza reactia de policondensare 4) in consecinta masa moleculara a polizaharidelor se gaseste intr-un domeniu de masa moleculara si polizaharidele sunt numite polidisperse

Nomenclatura polizaharidelor:
exista denumiri traditionale; pot fi denumite in functie de unitatile constituentilor si tipurile de leg dintre acestea

Functii: 1) functie structurala 2) functie de rezerva energetica 3) functie de recunoastere biologica Polizaharidele structurale moleculare protejeaza si sutin mol biologice Polizaharidele care intra in componenta peretelui celular sunt de 2 tipuri: 1) polizaharide fibroase= confera densitate 2) polizaharide matriceale- matrix- se pot imbiba cu apa, formeaza un gel care impiedica intrarea agentilor patogeni, blocheaza atacul patogenilor. Cartilaje: suprafete-oaselor - cartilajele se gaseste lichidul articular care are consistenta de gel si are capacitatea de asi altera vascozitatea in functie de fortele aplicate. - La nivelul cartilajelor se gasesc asocieri de polizaharide numite proteglucani

Solutia de proteglucan are capacitatea de a deveni mai vascoase la agitare si mai putin vascoase in stare de repaus, acest comportament tixotropic.

Polizaharidele cu rol energetic: unele polizaharide sunt bogate in energie chimica potentiala si prin degradare, genereaza energie care este inmagazinata pentru nevoile fiziologice ale organismului ATP dar si ain alte nucleotide OTP, CTP. Cele mai comune polizaharide de rezerva sunt amidonul si glicogenul. Polizaharile nu sunt unicele rezerve energetica ale celuleor , lipiele inmagazineaza o mare cantitate de energie mai mare decat polizaharidele: Tipuri de polizaharide de rezerva: Bacterii glicogenul Plante amilaza, insulina, amilopectina, levau Animale glicogen, galactan, Fungi glicogen Polizararide cu rol de cunoasre biologica: majoritatea proteinelor au ancorate catene scurte si ramificate de oligozaharide care participa la recunoasterea dintre molecule: acestea sunt niste oligozaharide complxe, ramificate, care nu contin structuri repetitive.

Polizaharide importante: Celuloza: componentul structural primar al peretului celular al plantelor: anul 1015 kg de ceulloza, componenta a lemnului si hartiei. Bumbac- celuloza pura desi este predominnant de origine vegetala se gaseste in unele nevertebrate mai marine n tunicate O macromolecula lineara care contin peste 15 mii resturi de glucoza legate B1-4 intre ele In celuloza fiecare rest de glucoza este rotit cu 180 de grada fata de glucoza vecin. - legatura de h, intra si intercala confera fibrelor de celuloza o duritate exceptionala si le fac insolubile in apa in ciuda hidrofiliilor. - Celuloza insolubila in H2o datorita faptului ca mol de apa nu poate sa scindeze mol intracatenare si sa solvateze macromoleculele. Pastrate in conditii normale fibrele de celuloza absorb apa in procent de 7-8 la suta. Amidonul alcatuit din 2 polizaharide: - amilaza - aminopectina Prop structurale ale amilazei difera de structura celulozei, astfel in solutie moleculara de amilaza adopta o conformatie helix de stanga.

Fiecare tur de spira este ocupat de 6 resturi de glucoza, iar in interiorul helixului se formeaza in con cond cu diametrul de 5 A. In aceste conditii pot patrunde mol de iod care se aliniaza cap la cap formand un produs de aditie. Aminopectinei: punctele de ramificatie se gasesc la 24-30 resturii de glucoza. Mol de aminopectina, alcat pana la 10 la a 6 resturi de glucoza ceea ce le face sa fie una dintre cele mai mari mol din natura. O varianta este glicogenul glucan, dar este mult mai ramificat. Scindarea glicogenului cu formare de glucoza folosita in glicoliza se face sub actiune catalitica. In h20 glicogenul formeaza solutii opalescente care dau o coloratie rosiu cu iodul. Acid hialuronic se gaseste in matricea extracelulara, fluidul sinovial lubriaza in tumoare apoasa din ochi. Capsulele din jurul unor bacterii patogene alc din unitati dizaharidice repetitive.

LIPIDE reprezinta o clasa extrem de heterogena de substanta, care difera mult din punct de vedere chimic, dar care au prop comuna de a fi insolubile in apa sau in solutii apoasel sunt solubile in solventi organici: etanol, eter, cloroform, benzen, eter de petrol.

D.p.d.v. chimic lipidele pot fi clasificate in mai multe tipuri de subst: .1. acizi grasi 2. lipide pe baza de glicerol 3. nu cont glicerol 4. lipide care contin alte clase de compusi Functii : - componente structurale ale membranelor, unele lipide au functia de rezervor de energie, multe organisme au invelis protector lipidic la suprafata lor, sfingolipidele se gasesc in jumatatea exterioara a membranei celulare si datorita prezentei glucidelor in struc lor sunt implicate in struct biologica.