COMPOZIȚIA CHIMICĂ A MATERIEI VII/ CELULELOR

A. Elemente chimice – după ponderea cantitativă pot fi grupate în macroelemente – în cantități mari
și microelemente – în cantități mici și foarte mici

1. Macroelemente: C, H, O, N, P, S

2. Microelemente: Na, K, Cl, Ca, Mg, Fe, Zn, Cu, Cr, Se etc

B. Substanțe anorganice

Apa – prezentă în interiorul celulei, apa este indispensabilă vieții, realizării funcțiilor viului; are o
pondere mare, ușor variabilă la plante și animale – vedeți manual, pag. 58, fig.1 și tabelul încadrat în
text; aproximativ 70% apă în celule

Rolul apei:

- solvent și mediu de dispersie pentru celelalte substanțe

- mediu de reacție pentru toate reacțiile metabolice – structurile deshidratate cum ar fi semințele au
reacții metabolice lente, doar cât să întrețină viața; pentru reluarea activității trebuie rehidratate –
semințele se pun cu apă la germinat

- reactant, participă direct la unele reacții specifice viului; ce exemplu puteți da?

- ia parte la procesele de circulație a substanțelor atât intra- cât și extracelular

- se poate comporta ca o bază sau ca un acid (are caracter amfoter) contribuind la realizarea
echilibrului acido-bazic

Substanțele minerale – reprezentate în principal de săruri, se pot găsi ca atare în alcătuirea unor
componente structurale sau disociate, sub forma ionilor (Na+, K+, Mg2+, Ca2+, H+; PO43- , SO42- etc);
sunt indispensabile viețuitoarelor

3. Substanțele organice – sunt substanțele specifice viului, au molecule mari, alcătuite din lanțuri de
atomi de carbon de care se leagă hidrogen și alte grupări; legăturile covalente dintre atomi conțin
cantități mari de energie; în natură, sunt create numai în celule stocând inițial energia solară.

Substanțele organice sunt proteinele, glucidele și lipidele; o categorie specială o reprezintă acizii
nucleici, macromolecule care conțin programele genetice ale speciilor de viețuitoare.

Observați diagrama din fig. 1

a. Proteinele – macromolecule formate din lanțuri de aminoacizi;

Aminoacizii sunt substanțe organice simple care conțin azot (gruparea amino – NH2); sunt 20 de
tipuri de aminoacizi, unii sunt creați numai de plante și utilizați ca atare de restul viețuitoarelor.
Ordinea și numărul aminoacizilor unei proteine sunt codificate genetic, de proteinele pe care le
avem, depind toate însușirile/ caracterele noastre.
Pe lângă aminoacizi, unele proteine pot conține și alte grupări: ioni de Fe, Mg, Cu, Zn etc sau
vitamine.
Rolul proteinelor:
- plastic: intră în alcătuirea componentelor celulare, formează învelișuri cornoase (keratina din păr,
unghii...), formează masa musculară (actina și miozina = proteine din mușchi) etc
- funcțional, cel mai important rol al proteinelor:
- hemoglogina – fixează și transportă oxigen și dioxid de carbon
- actina și miozina – asigură contracția musculară
- rodopsina și iodopsina, proteine ce conțin vitamina A din retina oculară, sunt responsabile de
vedere
- hormonii proteici asigură creșterea, dezvoltarea corpului, reglarea glicemiei
- enzimele = biocatalizatori, catalizează toate reacțiile metabolice, în lipsa lor viața nu este
posibilă
- energetic – proteinele se ard în scop energetic doar în lipsa altui ,,combustibil” sau dacă sunt în
exces; 1g = 4,1 kcal (se formează compuși toxici reziduali din grupările amino-, care se elimină mai
greu cu multă apă)

b. Glucidele/ Zaharurile – molecule bogate în oxigen; Exemple:

- monozaharide: glucoză, fructoză, galactoză, riboză, dezoxiriboză etc
- dizaharide: lactoza, zaharoza
- polizaharide: amidonul, celuloza – la plante; glicogenul, chitina – la animale
Rolul glucidelor:
- plastic – formează învelișuri protectoare – pereți celulari, schelet extern al insectelor etc.
- funcțional – riboza și dezoxiriboza intră în alcătuirea acizilor nucleici
- energetic – cel mai important, deoarece se ard ușor, nu dau produși toxici (...celulele/ organismele
își fac rezerve energetice prin depozitarea glucidelor); 1g = 4,1 kcal.

c. Lipidele/ Grăsimile – sunt substanțe sărace în oxigen, au foarte mulți atomi de carbon, hidrogen,
și multe legături covalente între aceștia; Exemple:
- acizii grași (saturați/ nesaturați; esențiali/ neesențiali)
- gliceridele (1-3 acizi grași legați de glicerol = un alcool cu 3 C): monogliceride, digliceride și cea mai
răspândită formă, trigliceride
- fosfolipide
- colesterol
- lecitină, ceară (ceride) etc
Rolul lipidelor:
- plastic – formează citomembranele, hipodermul etc
- funcțional – unii hormoni sunt de natură lipidică, din colesterol (ex. h. sexuali);
- energetic – 1 g = 9,3 kcal

Acizii nucleici – macromolecule complexe, formate din lanțuri/ catene polinucleotidice;

- 2 tipuri:
ADN – molecula bicatenară, care codifică informația genetică la toate formele de viață și la unele
virusuri, stabilind ordinea și numărul aminoacizilor unei proteine; se găsește în nucleu și în unele
organite celulare cu origine bacteriană
ARN – este de mai multe tipuri; de regulă, este monocatenar; codifică informația genetică numai la
unele virusuri, cele mai multe tipuri de ARN se implică direct în sinteza proteică.