Ex.2(Celula)
7(Celula)
1)Organitul amembranar care participa la formarea fusului de
diviziune celulara se numeste centrozom.
2) Plastidele sunt organite citoplasmatice specifice pentru
celulele vegetale,care in prezenta sau lipsa unor pigmenti,se divid
in 3 grupe : a)cloroplaste, b)cromoplaste ; c)leucoplaste.
3) Biopolimerii sunt compui macromoleculari alctuii din: a)
acizii nucleici-nucleotida,proteinele-aminoacizi,poliglucide-
monoglucida.
4)Oxigen,Carbon,Hidrogen si Azot sunt elementele chimice
principale ale celulei.
5)Microelementul Zn se contine in cantitati mari in urmatoarele
produse alimentare : carne roie, fructe de mare (n special
stridii), ciuperci, spanac, semine de dovleac.
6)Insuficienta Fe determina aparitia unor boli cloroza la plante si
anemia la animale.
7)Mg intra in componenta pigmentului clorofila.
8)Iodul intra in componenta hormonului tiroxina.
9)Transportul transmembranar de substante se realizeaza prin:
a)difuzie, b)osmoza, c)transport actic, d)pinocitoza, e)fagocitoza
10)Membrana biologica este alcatuita din urmatoarele substante
organice:a)lipide,b)proteine, c)glucide.
Ex.4(Celula)
1)Lizozomii participa la digestia intracelulara ,inglobeaza si
degradeaza substantele nutritive patrunse in celule. DA
2)Ca si P se contin in cantitati mari in semintele gramineelor.NU
Brnz, pete
3)Continutul de microelemente in celula 10-12%.NU 1,5-2 %.
4)Zn intra in componenta hormonului insulina.DA
5)Fe intra in componenta hormonului cresterii uman.NU
hemoglobin.
6)Untura de peste este o sursa bogata in Mg.NU nucile, seminele
de susan
7)Deficienta de iod din alimente poate duce la cretinism.DA
8)Strugurii sunt o sursa bogata de Cu.DA
9)Pentru celula animala este caracteristica prezenta peretelui
celular.NU pentru celula bacterian i vegetal
10)Reticolul endoplasmatic neted are ribozomi.NU reticolul
endoplasmatic granular.
Ex.5elula
1)Bioelemente : C,H,S
2)Organisme procariote : Bacterii,Alge albastre-verzi
3)Rolul apei in celula :mediul pentru desfasurarea reactiilor
chimice,sursa de O2,solvent,reagent chimic
4)Biopolimeri :proteine,acizi nucleici,glucide
5)Rolul potasiului in celula :contribuie la transportul substantelor
prin membrana celulara
6)Sinteza ATP se realizeaza in mitocondrii
7)Organisme eucariote plante,ciuperci,animale
8)Drojdia S... face parte din regnul Fungi
9)Organite citoplasmatice caracteristice pentru celula vegetala
Leucoplaste, cloroplaste
10)Organite citoplasmatice caracteristice pentru celula animala
Centrozom.
Ex.6(Celula)
6.1 Amembranar- ribozom,centrozom
Monomembranar- aparat Golgi,lizozom
Bimembranar- nucleu,mitocondri
6.2 Parte componenta a hemoglobinei- Fe
Transport transmembranar- K,Na
Parte componenta a clorofilei- Mg
Contractie musculara- Ca
Ex.
7.1. K; Na; Cl; I; P; Fe; Ca.
7.2. Proteine; lipide; acizi nucleici; poliglucide; sruri minerale;
vitamine; ATP.
7.3. Mitocondrie; reticul citoplasmatic; ribozom; nucleu; lizozom;
cloroplast.
1)I-microelement,celelalte-macroelemente
2)Saruri minerale-compusi organici
3)Nucleul-nu este un organit citoplasmatic
Ex.8(Celula)
8.1Celula animala/Celula vegetala
Asemanari : 1) celule eucariote, 2) structura
similara :nucleu,citoplasma si membrana,3)in macromoleculele de
ADN din nucleul celulei este stocata informatia ereditara,4)au
proprietati generale comune :
metabolism,reproducere,autoreglare,5)mitocondrii celulelor au
un aparat genetic propriu.
Deosebiri : 1)celulele vegetale au plastide,2)celulele vegetale au
un perete celular celulozic,3)poliglucidele se depoziteaza in celule
animale sub forma de glicogen,iar in celulele vegetale-sub forma
de amidon,4)celulele animale au vizicule secretoare care contin
produse celulare(hormoni,enzime),5)vacuolele celulelor animale
sunt mici si au un caracter temporar,fiind implicite in digestie sau
excretie,iar vacuolele celulelor vegetale sunt mari,cu caracter
permanent,fiind un depozit pentru ioni si molecule.
8.2Functiile organismelor citoplasmatice
Reticolul endoplasmatic rugos- biosinteza proteinelor
Reticolul endoplasmatic neted-biosinteza proteinelor si
lipidelor,detoxifierea substantelor,transportul substantelor
sintetizate
Cloroplast-sediul fotosintezei
Peroxizom-descompunerea acizilor grasi si a peroxidului de
hidrogen
Mitocondrie-constituie centrul energetic al celulei,asigurind
sinteza moleculelor de ATP
Ribozom-sediul biosintezei proteinelor.
Ex.1(Acixzi nucleici)
Acizi nucleici- substane polimere macromoleculare, alctuite din
uniti structurale mai simple-nucleotide.
Baze azotate purinice- au un nucleu purinic- adenine si guanine.
Baze azotate pirimidinice-au un nucleu pirimidinic-citozina,timina
si uracil.
ADN-compus organic,macromolecular,biopolimer alcatuit din
dezoxiribozonucleotide-monomeri care se asociaza intre ei prin
legaturi fosfodiesterice.
Nucleozida- dezoxiriboza, mpreun cu o baz azotat, formeaz
un nucleozid.
Complimentaritate-principiul de asociere a bazelor azotate.
Cod genetic-un limbaj biochimic prin are se realizeaza legatura
dintre acizi nucleici si proteine.
Ex.2(Acizi nucleici)
1)Un nucleotid este alcatuit din 3 componente : a) o baza azotata,
b)monoglucida, c)un rest de acid fosforic.
2)Continutul de ADN este constant in celulele somatice ale unui
organism,fiind insa variabil de la o specie la alta.
3)Catena ARN este formata dintr-o coloana glucido-fosforica
bazata pe legaturi covalente fosfodiesterice.
4)In componenta nucleotidelor acizilor nucleici intra urmatorul tip
de monoglucide pentoze.
5)AND-ul stocheaza informatia ereditara a organismelor,functie
care se realizeaza in cadrul procesului de biosinteza a proteinelor.
6)Sunt 4 tipuri de ARN celular: ARNm,ARNt,ARNr,ARNnm.
7)Potrivit regulii Chagkaff in molecula de AND continutul de
purinice A+G este egal cu continutul de pirimidinice T+C.
8)Raportul (A+T/G+C) este specific la diferite specii de organisme.
9)In anul 1953 J. Watson si F.Crick au descoperit modelul de
structura bicatenara a ADN-ului.
10)Molecula de ARN este o structura monocatenara.
Ex.4(Acizi nucleici)
1)Bazele azotate formeaza impreuna cu monoglucidele
dezoxiriboza si riboza-nucleotide.DA
2)Nucleozidele purinice se hidrolizeaza mai greu decat
nucleozidele pirimidinice.NU mai uor.
3)ADN-ul este substratul material al informatiei genetice.DA
4)Nucleotidul cu guanina se asociaza cu nucleotidul cu citozina
prin 3 legaturi de hidrogen.DA
5)ADN-ul transmite informatia genetica din generatie in generatie
in cadrul procesului de biosinteza a proteinelor.NU Replicare.
6)In molecula de ADN continutul de A+T=G+C.NU este variabil la
diferite specii
7)ADN-ul extranuclear este liniar.NU circular.
8)Nucleotidul este monomer acizilor nucleici.DA
9)ARNt intra in componenta retecolului endoplasmatic neted.NU
ribosomilor
10)Masa moleculara a acizilor se exprima in kilobaze.NU daltoni
Ex.5(Acizi nucleici)
1)In componenta nucleotidelor de ARN intra urmatoarele baze
azotate : adenina,guanina,uracil,citozina.
2)ADN-ul euriotelor : o spirala polinucleotidica bicatenara.
3)Doua catene polinucleotidice ale moleculei de ADN se asociaza
prin legaturi de hidrogen.
4)Un segment bicatenar de ADN contine 2400 de nucleotide,dintre
care 300 cu adenina.Cite nucleotide de citozina contine acest
segment : 900.
5)Un segment bicatenar de ADN contine 720 de nucleotide cu
adenina si timina.Determinati numarul total de nucleotide cu
guanina in segmentul respectiv : 390.
6)ADN-ul celular este localiza in :
nucleu,mitocondrii,cloroplaste.
7)ARN-ul celular este localizat
in :nucleu,ribozomi,mitocondri,citoplasma,cloroplaste.
8)Tipurile de ARN in celula : mesager,de transport,ribozomal.
9)Functiile ADN-ului : transmiterea informatiei
ereditare,stocarea informatiei ereditare.
10)Functiile ARN-ului : transmiterea informatiei ereditare din
nucleu in citoplasma,transmiterea aminoacizilor la
ribozomi,intra in componenta ribozomilor.
Ex.6(Acizi nucleici)
6.11. ADN ACGT bicatenar dizoxiriboza rest fosforic
2. ARN ACGU monocatenar riboza rest fosforic
6.2Celula umana
46 molecule de AND-celule somatice
23 celule de ADN-celule sexuale
ADN liniar-nucleu
ADN circular-mitocontrie
Ex.7(Acizi nucleici)
Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. Adenin; guanin;
dezoxiriboz; timin; citozin; riboz. 7.2. Timin; citozin;
guanin; adenin, uracil. 7.3. ATP, ADN, ARN, protein.
1)dezoxiriboza-
2)Uracil-intra in componenta ARN-ului
3)proteina-nu contine baza azotata adenine
Ex.8(Acizi nucleici)
8.1 ADN/ARN
Asemanari: 1)compusi organici
macromoleculari,2)biopolimeri,3)monomerii se asociaza prin
legaturi fosfodiesterice,4)in componenta nucleotidelor intra o
baza azotata,un monoglucid si un rest acid fosforic,5)se
sintetizeaza in nucleul celulei.
Deosebiri: 1)nucleotidul ARN-ului spre deosebire de nucleotidul
AND-ului,in loc de baza azotata timina contine uracil,2)nucleotidul
ARN-ului contine riboza,iar nucleotidul AND-ului contine
dezoxiriboza,3)AND-ul este bicatenar iar ARN-ul-
monocatenar,4)au functii diferite,5)se deosebesc dupa
proprietatile fizico-chimice.
8.2 Functiile AND-ului si ARN-ului
AND: 1)in AND este stocata informatia ereditara,2)realizeaza
transmiterea informatiei ereditare,3)catena de AND (3prim-
5prim)reprezinta o matrita pentru sinteza unei molecule de AND.
ARN: 1)ARNm transmite informatia ereditara din nucleu in
citoplasma la ribozomi,2)ARNt transporta aminoacizi din
citoplasma la ribozomi pe matrita de ARNm in conformitate cu
codul genetic,3_ARNr intra in componenta ribozomilor,4)ARNnm
intra in componenta enzimelor care catalizeaza metabolismul
acizilor nucleici.
Ex.2(Aminoacizi)
1)Aminoacizi sint compusi care contin in molecula lor o grupa
carboxilica COOH si o grupa aminica NH2.
2)La alfa-aminoacizi grupa aminica sic ea carboxolica sunt legate
de acelasi atom de carbon.
3)Reactia biuretica este determinate de prezenta in proteine a
gruparii peptidice care in mediu bazic ,formeaza cu Cu2SO4
complexe de culoare violeta.
4)La beta-aminoacizi gruparea aminica este separate de gruparea
carboxilica printr-un atom de carbon.
5)Legatura peptidica se formeaza intre gruparile carboxilice si
aminice ale aminoacizilor.
6)Aminoacizii are proprietati amfotere si pot sa reactioneze ca
amine si ca acizi carbonici.
7)Datorita gruparii aminice alfa-aminoacizi intra in reactie cu
acizi,aldehide si glucidele reducatoare.
8)Grupa carboxilica a aminoacizilor reactioneaza cu baze,alcooli
formind-se respectiv saruri si esteri.
9)In componenta unor proteine intra si aminoacizi specifici
nestandart- selenocisteina,pirolizina.
10)Legaturile peptidice se rup in urma aditionarii unei molecule
de apa,proces care se numeste hidroliza.
Ex.4(Aminoacizi)
1)Aminoacidul alanina are un inel benzenic.NU
2)Toti aminoacizii proteinogeni,cu exceptia glicinei sint substante
optice active.DA
3)Reactia sulfhidrilica este caracteristica pentru aminoacizii
proteinogeni siteina si metionina.DA
4)Aminoacidul asparagina a fost izolat din sucul bla bla bla.NU
5)Prolina este un aminoacid aromatic.NU
6)Peptidele sint produse de condensare ale aminoacizilor.DA
7)L-aminoacizii poseda grupare aminica la stinga in raport cu
atomul asimetric de carbon.DA
8)Aminoacizii se pot clarifica in functie de polaritatea si sarcina
radicalilor chimici-R.DA
9)Aminoacizii interactioneaza cu alcooli formind baze Schiff.NU
10)Aminoacizii polari fara sarcina contin grupe functionale care
formeaza legaturi de hidrogen cu apa.DA
Ex.5(Aminoacizi) EX4)
1)Tipurile de aminoacizi proteinogeni standart : 20 1In celulele de origine vegetala continutul de protein depasete
2)Aminoacizi cu sarcina negativa : acid glutamic,histidina. 50% din masa uscata NU 5-10%
3)Aminoacizi cu sarcina pozitiva : histidina,lizina,arginina. 2Albuminele sunt solubile in alcool etilic NU in apa
4)Aminoacizi polari fara sarcina : 3Globulinele sunt solubile in sol. De baza NU sol. Apoase ale
serina,asparagina,treonina,cisteina. sarurilor
5)Aminoacizi nepolari hidrofobi : 4Prolaminele porumbului se numesc zeine DA
leucina,izoleucina,prolina,valina,meteonina. 5Glutenul cerealelor este alcatuit din prolamine si gluteline. DA
6)Aminoacizii aromatici : triptofan,prolina,tirozina. 6Feritine contine zinc NU FE
7)Aminoacizi cu sulf : metionina,cisteina. 7Cazeina contine fosfor DA
8)Aminoacizi neesentiali: 8Gliadina este o proteina de rezerna a mazarii NU a griului
fenilalanina,glutamine,prolina,histidina. 9Fenomenul de distrugere a structurii proteinelor se numeste
9)Aminoacizi esentiali: triptofan,metionina,lizina,valina. renaturare NU denaturare
10)Structura tertiara a proteinei se formeaza datorita interactiunii 10Prionii sunt agenti patogeni care provoaca boli gastrointestinal
radicalul aminoacidului: cisteina. NU boli neurodegenerative
EX5)
6. 1.5.Alanin.
Alegei varianta
2. Arginin.
sau3.variantele
Acid aspartic.
de rspuns
4. Asparagin.
corecte:5.5.1.
Acid glutamic. 6. Ci
a)Nepolari alifatici 1,8,11,12,14,15,20 Monomerul proteinei: c) aminoacid;
Aromatic 7,17,19 5.2. Funciile proteinelor n celul: a) catalitice; c) structurale; d)
Polari fara sarcina 4,6,9,16,18 energetice; e) transport; f) protecie.
Cu sarcina pozitiva bazici 2,10,13 5.3. Proteine cu funcie enzimatic: a) pepsin; c) tripsin; d)
Cu sarcina negative acizi 3,5 amilaz;
b)celula vegetala A,B,C,D,E,F,G Valin Acid glutamic ,Acid 5.4. Proteine cu funcie de construcie: a) fibroin; b) colagen; e)
aspartic Glutamin Leucin Izoleucin Izoleucin cheratin; f) elastin
celula animal B,C,D,G 5.5. Proteine de rezerv: a) albumin; b) cazein f) prolamin; g)
7.nu se incadreaza ovalbumin.
EX7 5.6. Proteine cu funcii de transport: c) hemoglobin;
1 Prolina,treonina,metionina,lizina,guanine-nu este aminoacid,ci 5.7. Proteine cu funcii hormonale: b) insulin; d) somatotropin;
o baza azotata 5.8. Proteine fibrilare: a) cheratin; d) colagen; e) elastin;
2Arginina,lizina,histidina,acid aspartic-aminoacid cu sarcina 5.9. Proteine globulare: a) imunoglobuline; b) hemoglobin; e)
negative(prop.acide) prolamine;
3Metionina,alanina,triptofan,lizina,fenilalanina-nu este 5.10. Proteine solubile n soluiile apoase ale diferitor sruri; b)
aminoacid esential globuline;
4Fenilalanina,arginina,triptofan,tirozina-nu contine inelul 6)asociatii
benzenic A
5Serina,treonina,cisteina,asparagina,glutamine,valina aminoacis EX6
aliphatic,nepolar a)1Hemoglabina D transport
EX8Aminoacizi/Nucleotide 2Insulina C reglatoare
a)Asemanari- monomer,moonomeri uniti intre ei prin legaturi 3Cheratina B structurale
covalente,compusi org. alcatuiti de mai multe componente,un rol 4Anticorp E protctie
central in metabolismul celular 5Lactaza Acatalitice
-Deosebi- 1structurale-aminoacizi alcatuiti din: grupare aminica B)1Glicoproteine F imunoglobuline G
NH2, grupare carboxilica COOH,radical chimic R; nucleotide 2FosfoproteineA Cazeine
alcatuite din o baza azotata,o pentoza,o grupare fosfat. 3HemoproteineE hemoglobina
2.aminoacizi: legaturi peptidice, nucleotide:legaturi 4FlavoproteineD succinatdehidrogenaza
fosfodiesterice. 3.Unii minoacizi contin sulf, iar nucleotide contin 5MetaloproteineBCG calmadulina feritina alcooldehidrogeneza
fosfor
b)1) R-CHNH2-COOH+HNO2=R-CHOH-CooH+N2+H2O EX7) 7. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul
2) R-CHNH2-COOH+HCl=[R-CHNH3-COOH]Cl- tematic respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. Albumine;
3) R-CHNH2-COOH+NaOH=R-CHNH2-COONa+H2O globuline; cazeine; prolamine; gluteline. 7.2. Albumine; colagen;
4) R-CHNH2-COOH+C2H5-OH=R-CHNH2-COOC2H5+H2O cheratin; glucoz; globine. 7.3. Imunoglobuline G; feritin;
4PROTEINE alcooldehidrogenaz; calmodulin; dinitrogenaz; plastocianin.
EX2)1.Monomerii proteinelor se numesc aminiacizi 7.4. Cheratin; actin; miozin; amilaz; colagen; elastin. 7.5.
2.Proteine globulare sunt subs. Solubile in apa sau in sol. saline Tripsin; invertaz; lactaz; dehidrogenaz; hemoglobin;
3.Proteine fibrilare sunt caracteristice pentru regnul animal pepsin.
4.Proteine simple au fost clasificate de catre chimistul in functii de 1Cazeinele sunt protein conjugate ce contin grupari fosfat,restul
solubiltatea lor in diferite medii sunt prot.simple
5.Sunt 4 tipuri de organizare structural a moleculelor proteice: 2Glucoza nu este protein e monoglucida
primara,secundara,tertiara,cuarternara 3Imunoglobuline G sunt glicoproteine ,restul metaloproteine
6.Structura primara a proteinelor reprezinta o secventa de 4amilaza ete o protein globulara, restul protein fibrilare
aminoacizi intrun lant polipeptidic 5Hemoglobina este o protein de transport restul enzyme
7.Structura secundara a protenelor se formeazaa datorita
legaturilor de hydrogen dintre gruparile carboxilice si aminice ale
aminoacizilor
8.Structura tertiara a proteinelor se formeaza datorita
interactiunei radicarelor aminoacizilor
9.Structura cuaternara a proteinelor este caracteristica pentru
hemaglobina,insulin
10.Proteidele se clasifica in functie de gruparea prostetica
EX8TABEL Proteine /Acizi nucleic
Asemanari 1Compusi organic
2compusi macromoleculari 3Biopolimeri
4Monomerii se asociaza prin legaturi covalente specifice
5Proprietati commune- denaturare si renaturarea
Deosebiri
1Monomerii proteinelor-aminoacizi< nnucleotide
2Acizii nucleic se replica in nucleul celulei, iar proteinii se
sintiteaza in citoplasma la ribozomi
3Monomerii proteinelor se asociaza prin legaturi peptidice, iar
fosfodiesterice
4in acizii nucleic este stocata informaria genetic a clulei iat
proteinele indeplinesc f-tii de structura catalitice
ENZIMEEEE
EX2)
1Vitamina B5 este cofactor al enzimelor dehidrogenaze anaerobe
piridinice
2Katalul reprezinta cantitatea de enzima care catalizeaza
transformarea substratului cu viteza 1m/s
3Dupa modul de legarea la apoenzima cofactorii se clasifica in
coenzyme,grupari prostetice
4Enzima glucoizomeraza se utilizeaza in IA pentru indulcirea
siropului , obtinut prin hidroliza amidonului
5Cel mai raspindit mechanism de reglarea enzimatica este
inhibitia feed-back
6Hidroliza enzimatica are loc in tubul digestiv al organismului
animal uman in celulele fructelor,legumelor,strugurilor si in vinuri
7Enzima polifenoloxidaza se contine in cantitati mari in
ciuperci,Frunze de ceai ,boabe de cacao,cafea
8In celulele de origine animal concentratii mari e enzyme se
gasesc in ficat,inima,muschi,rinihi
9In celulele de origine vegetala concentratii mari de enzyme se
gasesc in seminte fructe radacini Frunze
10Ureaza scindeaza hidrolitic legaturile amidice din uree cu
producer de NH3 si CO2
4. Alegei rspunsul corect din dou variante alternative: Da Nu
4.1. Enzimele s-au extras pentru prima dat din hepatocite. NU
4.2. NADPH+ H+ forma redus a coenzimei (donor de hidrogen
ionic). DA
4.3. NADP+ forma oxidat a coenzimei (acceptor de hidrogen
ionic).DA
4.4. Ribozima este o protein cu structur cuaternar. NU
4.5. La producerea biscuiilor pentru reducerea coninutului de
protein n fin se folosesc enzimele amilaze.NU
4.6. La producerea berii pentru scindarea poliglucidelor n mal se
folosesc enzimele amilaze. DA
4.7. Pentru limpezirea sucurilor se folosesc enzimele
betaglucanaze. NU
4.8. La fabricarea cacavalului pentru hidroliza proteinelor se
folosesc enzimele renine.DA
4.9. Enzima catalaza este folosit n industria alimentar la
pasterizarea laptelui.DA
4.10. Enzima tripsina este o proteinaz al crei centru activ
conine un rest de serin.DA
5. 5.1. Termenul de enzim a fost introdus de ctre: C. Wilhelm
Kuhne,
5.2. NADPH+: ) coenzim;
5.3. Partea enzimei n care are loc cataliza: b) centrul activ;
5.4. Enzime: b) se sintetizeaz pe ribosomi;
5.5. Proprietile enzimelor: ) simple; b) compuse; d) specifice;
5.6. Natura chimic a cofactorilor: ) derivai ai nucleotidelor; b)
derivai ai vitaminelor; d) metale;
5.7. Proprietile cofactorilor: b) particip la cataliz; c)
stabilizeaz apoenzima; e) determin tipul i viteza reaciei
catalizate (specificitate de aciune).
5.8. Centrul activ al enzimei: a) realizeaz nemijlocit cataliza; c)
include cofactorul enzimei; d) este complementar substratului; e)
este alctuit din radicali ai aminoacizilor.
5.9. Centrul alosteric al enzimei: a) subunitate a enzimelor
oligomere; d) responsabil pentru reglarea activitii enzimei; e)
interacioneaz cu efectori.
5.10. Proteaza este o enzim din clasa: c) hidrolaze;
EX6)A oxidoreductaze 6Reacii de oxido-reducere
B transferaze 3Transferul unor atomi de pe un substrat pe altul
C Hidrilaze 1Descompunerea hidrolitic a legturilor chimice
D liaze 2Descompunerea nehidrolitic a legturilor chimice
E izomeraze 4Reacii de izomerizare
F legaze 5Formarea unor legturi chimice noi
EX7) Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. NAD+, NADP+, ATP,
CTP, FMN.7.2. FAD; hem; TPP; acid lipoic; piridoxalfosfat. 7.3.
Lactat dehidrogenaza; malat dehidrogenaza; alanin
aminotransferaza, glutamat dehidrogenaza; glutation reductaza.
7.4. Glucoxidaz; xantinoxidaz; catalaz; alcool dehidrogenaza;
ascorbatoxidaz; catalaz.
1FMN grupare prostetica,restul-coenzime
2Acid lipoic-coenzima restul grupari prostetica
3Alaninatransferaza-transferaza, restul-dehidrogenaze
4Alooldehidrogeneza-dehidrogenaza peridinica anaeroba restul-
dehidrogenaza flavinice aerobe
EX8)ENZIME /CATALIZATORI CHIMICI
Asemenari
1Maresc viteza reactiilor chimice
2Nu se consuma in reactiile catalizate
3nu se transfor in reactiile catalizate
4catalizaeza numai reactiile posibile din punct de vedere
termodinamic
Deosebiri
1Toate enzyme sunt subs. Chimice complexe de natura proteica
2Enzimele sunt catalizatori mai efeceinti
3 au o specificitate Inalta in privinta substratului si tipului de
reactie
4activitatea enzimilor poate fi reglata usor
GLUCIDEEE
2. Completai spaiile libere din text:
2.1. Glucidele sunt compui organici macromoleculari care conin
n molecula lor atomi de: a)carbon; b)oxigen.; c)hidrogen.
2.2. Monoglucidele care conin grupa aldehidica se numesc
aldoze, iar cele care conin grupa cetonica cetoze.
2.3. Glicogenul este forma principala de depozitare a energiei la
animale.
2.4. Celuloza este polimerul Beta-D-glucozei format prin legturi
beta1-4 glicozidice
2.5. La hidroliza cu acid sulfuric concentrat celuloza se transform
n glucoza
2.6. Hemicelulozele sunt substane complexe care dau prin
hidroliz: a)pentoze; b)hexoze.; c) acid galacturonic
2.7. Substanele pectice se conin n plante sub form de
protopectina n peretele celular i pectina n sucul fructelor.
2.8. Procesul transformrii protopectinei n pectin are loc
coacerea fructelor
2.9. Mucopoliglucidele sunt constituite din glucozoamina i acizii
uronici
2.10. Amidon la plante i glicogen la animale sunt poliglucide de
rezerv.
3. 1 Maltoza 2Lactoza 3Zaharoza
4. Alegei rspunsul corect din dou variante alternative: Da Nu
4.1. Prin nclzire monoglucidele se caramelizeaz.DA
4.2. Poliglucidele sunt bine solubile n ap, se extrag uor din
esuturi i sunt dulci.NU putin sol ,greu extrag,nu dulci
4.3. Amiloza se gelific. Nu
4.4. Glucidele sunt produse iniiale n procesul de respiraie. Da
4.5. Molecula celulozei are form ciclic. Nu liniara
4.6. Esterii celulozei au capaciti de ngroare, de producere de
geluri i emulsificare.DA
4.7. Celuloza la hidroliza moale se transform n celobioz.DA
4.8. Celuloza intr n componena peretelui celular la plante. DA
4.9. Mucopoliglucidele sunt caracteristice regnului vegetal. NU
animal
4.10. Procesul transformrii protopectinei n pectin are loc la
coacerea fructelor.DA
5. Alegei varianta sau variantele de rspuns corecte:
5.1. Glucide cu proprieti reductoare: ; b) lactoz; c) maltoz; d)
celobioz; e) maltoz.
5.2. Monomerul celulozei: b) glucoz;
5.3. Zaharoz:; b) fructoz + glucoz;
5.4. Cel mai rspndit glucid pe Pmnt: c) celuloz;
5.5. Zahrul invertit este: d) amestec de monoglucide;
5.6. Maltoza este folosit n:; c) industria berii;
5.7. Cel mai dulce monoglucid: b) fructoz;
5.8. Amidonul se hidrolizeaz pn la: a) glucoz;
5.9. Molecula celulozei are form: c) linear.
5.10. Poliglucidele de ordinul II: b) formeaz soluii coloidale;
6.1.Clasificareaglucielor
dupreacia de hidroliz
1. Monoglucide AEH
A. Fructoz
2. Oligoglucide DFG B. Amidon
3. Poliglucide BCI C. Hemiceluloz
D. Maltoz
E. Dezoxiriboz
F. Lactoz
G. Rafinoz
H. Xiloz
I. Celuloz
6.2. Clasificarea monoglucidelor n A. Eritroz
funcie de numrul atomilor de
carbon n molecul
1. Trioze DG
2. Tetroze A B. Xiluloz
3. Pentoze BHI C. Glucoz
4. HexozeCEF D. Aldehid gliceric
E. Galactoz
F. Manoz
G. Dehidroxiaceton
H. Arabinoz
I. Ribuloz
7. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce le-ai separat: 7.1. Amidon, glicogen,
pectin, celuloz, hemiceluloz. Originea animala
7.2. Amidon, inulin, glicogen, celuloz.
7.3. Amidon, dezoxiriboz, hemiceluloz, celuloz, glicogen,
inulin. monoglucida
7.4. Amidon, hemiceluloz, inulin, glicogen, celuloz. Poliglucid
neomogen
7.5. Zaharoz, maltoz, galactoz, lactoz, rafinoz, stahioz.
Monogly rest oligogly
8. Completai tabelul:
8.1. Amiloz/Amilopectin 8.1. Asemnri: compui organici
macromoleculari; biopolimeri; glucani, alctuii din resturi de -D-
glucoz; interacioneaz cu I2; Deosebiri: La amiloz forma
moleculei e liniar, la amilopectin ramificat; masa molecular
a amilopectinei este mai mare; amiloza este solubil n ap cald,
formeaz soluii cu viscozitate relativ joas, nu se gelific;
amilopectina se dizolv la to nalte, formeaz soluii cu
viscozitate nalt, se gelific; amiloza este instabil n soluii,
formeaz cristale; amilopectina stabil n soluii.
8.2. Funciile glucidelor n celul. A. Structural. Celuloza intr n
componena peretelui celular la plante. B. Energetic. Glucidele
reprezint sursa principal de energie n celul n cadrul
procesului de respiraie. C. Nutriie. Amidonul de la plante i
glicogenul la animale se depoziteaz n celule i reprezint o surs
nutriie. D. Plastic. Particip la sinteza acizilor nucleici, ATP,
acizilor organici, lipidelor. E. Osmotic. Particip la reglarea
presiunii osmotice n organism. F. Receptoare. Oligoglucidele intr
n componena receptorilor celulari.
Lipide
Ex.2
1)Lipidele simple reprezinta compusi alcatuiti din acizi grasi si
alcooli.
2)Lipidele formeaza complexe cu: a)protein; b)glucide; c)fosfor.
3)Cele mai raspindite lipide in natura sunt trigliceridele.
4)Gliceridele vegetale se folosesc la obtinerea uleiurilor.
5)Uleiurile vegetale contin acizi grasi nesaturati.
6)Grasimile lichidele se pot transforma in solide prin
hidrogenizare.
7)Rancezirea grasimelor poate fi hidrolitica si oxidative.
8)La oxidarea acizilor grasi se formeaza: a)cetone; b)peroxizi.
9)In organismul uman vitamina D se sintetizeaza din colesterol.
10)Steridele sunt esteri ai acizilor grasi cu steroli.
Ex.4
1) Lipidele sunt insolubile in solvent organic.NU sunt solubile.
2)Grasimea de porc contine acizi grasi nesaturati.Nu saturai.
3)Indicele de acid se defineste prin cantitatea de KOH necesara
pentru neutralizarea unui gram de ulei.Da
4)Indicele de iod reflecta gradul de nesaturare al
grasimilor.Nuuleiurilor.
5)Colesterolul este insolubil in apa,solubil in grasimi si solventi
organici.Da
6)Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organismul
animal.Da
7)Din colesterol in organismul uman se sintetizeaza vitamina E si
hormone de crestere.Nuvitamina D i hormonii sexuali.
8)Fosfolipidele pot forma emulsii stabile.Da
9)Cele mai raspindite lipide in natura sunt trigliceridele.Da
10)Rancezirea este procesul de maturare a branzeturilor.Nu
degradare a grsimilor.
Ex.5
1)Lipide: a)clorofila, b)ceride, c)gliceride
2)Grasimi: b) glicerina si acizi grasi; c) hidrofobi
3)In component gliceridelor intra: d)acizi grasi; e)glicerina
4)Sapunurile se formeaza la interactiunea gliceridelor cu: c)NaOH
5)Lipide complexe: c)glicolipide; d)lipoproteide
6)Ceride: a)lanolina; b) pruina; d)ceara de albine
7)Acizi grasi saturati: a)acid palmitic; b)acid behenic; e)acid
arahic
8)In compozitia fosfolipidelor intra: a)gliceroli; d)inozitol;
e)sfingozina
9)Colesterolul este un precursor din care se sintetizeaza:
a)vitamina D; c)acizi colici: d)hormone sexuali.
10)Alcoolii fosfolipidelor: b)glicerol; c)sfingozina; e)inozitol
Ex.6
1)Lipide simple: A,D,F,G Gliceride Steride Ceride Trigliceride
Lipide complexe: B,C,E Fosfolipide Glicolipide Lipoproteide
2)Acizi grasi saturati: A,B,E,G Palmitic Stearic Arahic Miristic
Acizi grasi nesaturati: C,D,F,H,I Oleic Linolic Linolenic
Arahidonic Ricinoleic
Ex.77. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul
tematic respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1.
Lipoproteide, gliceride, gangliozide, sfingofosfolipide,
inozitolfosfolipide, cerebrozoide. 7.2. Acid oleic, acid palmitic,
acid linolic, acid linolenic, acid arahidonic; acid clupanodonic. 7.3.
Acid palmitic, acid oleic, acid stearic, acid arahic, acid lauric, acid
miristic, acid behenic. 7.4. Acid linoleic, acid oleic, acid linolenic,
acid arahidonic, acid clupanodonic. 7.5. Carne de somon, ulei de
in, untura de pete, soia, ulei de mutar, arahide, brnz, semine de
floarea-soarelui.
1)gliceride-lipide simple restul sunt lipide compuse
2)acid palmitic-acid gras saturat restul - acizi nesaturati
3)acid olei-acid nesturat iar restul saturati
4)acid oleic acid nesaturat neesential,restul-acizi nesaturati
esentiali
5)branza nu contine acizi acizi grasi nesaturati essential,celelalte
contin.
Ex.8 6ASOCIATII
1)Acizi grasi saturati/Acizi grasi nesaturati Vitamine A. Tiamin
Asemanari: sunt componente structural e ale lipidelor; sunt acizi hidrosolubileACFHIJK
monocarboxilici; au un numar par de atomi de carbon; rancezesc 2. Vitamine liposolubileBDEG B. Tocoferol
la contact cu lumina si oxigenul. C. Acid folic
Deosebiri: acizii saturati nu contin legaturi duble,acizii saturati D. Colecalciferol
contin; acizii saturati la temp.=20C au o consistenta solida,acizii E. Menachinon
nesaturati-lichida; acizi grasi saturati predomina in grasimile F. Riboflavin
animale, acizii grasi esentiali din clasa omega sunt nesaturati. G. Retinol
2)Functiile lipidelor in celula H. Biotin
A.Energetica.Lipidele reprezinta o sursa de energie I. Nicotinamid
B.Structurala.Intra in component membranelor celulare J. Acid ascorbic
C.Protectie.Indeplinesc functii de termoizolare si de aparare de K. Cianocobalamin
leziuni mecanice.
D.Reglatoare.Intra in component hormonilor si participa la reglarea 1. Vitamine ADEF A. Piridoxin
metabolismului. 2. Antivitamine BCGHI B. Avidin
E.Transport.Asigura patrunderea in celula a substantelor C. Ascorbatoxidaz
liposolubile,participa la reactii de transport transmembranar al D. Piridoxal
electronilor. E. Menachinon
F.Plastica.Participa la diferite reactii de sinteza in calitate de F. Acid nicotinic
precursori chimici. G. Piritiamin
H. Tiaminaz
VITAMINE
2.1. Vitaminele se pot clasifica n funcie de: a solubilitatea; b)rolul
I. Dicumarin
fiziologic
2.2. Coenzimele conin dou regiuni funcionale, una dintre care
realizeaz legatura cu apofermerul, iar alta particip la cataliza 6.3. Numele i denumirile A. Nicotinamid, acid nicotinic
2.3. n prezena unor oxidani puternici acidul ascorbic se chimice ale vitaminelor
transform ireversibil n aid oxalic i acid trionic 1. A -B
2.4. Caracterul acid al acidului ascorbic este determinat de 2. B1 -O B. Retinol
grupa.OH enolica la C3, interacioneaz cu baze diluate formnd 3. B3, PP -A C. Filochinon
sruri. 4. B5 -K D. Flavonoide
2.5. Vitamina B6 are 3 derivai: a)piridoxina; b).piridoxal; 5. B6 -H E. Biotin
c)piridoxamina 6. B9, BC -M F. Acid lipoic
2.6. Vitamina B5 este amida acidul nicotinic i se numete 7. B12 -I G. Amestec de acizi grai -3,
nicotinamida -6
2.7. Forma oxidat a acidului ascorbic se numete acid 8. C -L H. Piridoxin
dehidroascorbic 9. D1-D5 -J I. Cianocobalamin
10. E -N J. Colecalciferol
2.8. Vicasolul este un analog al fitochionei sintetizat artificial.
11. F -G K. Acid pantotenic
2.9. Vitamina A se mai numete vitamina cresterii
12. H -E L. Acid ascorbic
2.10. Vitaminele D deriv de la steroli 13. K C M. Acid folic
4. Alegei rspunsul corect din dou variante alternative: Da Nu 14. N F N. ---Tocoferoli
4.1. Vitaminele E sunt derivai ai cromanului.DA 15. P -D O. Tiamin
4.2. Avitaminoza de B6 produce la om boala beri-beri. Nu B1
4.3. Vitaminele D sunt substane care deriv de la tocoferoli. Nu
steroli
4.4. Excesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. DA
4.5. La om, n cazul avitaminozei de B1, se dezvolt boala celor
trei D dermatita, diareea, demena. NU B5
4.6. Acidul ascorbic are o aciune antioxidant de aprare a 7. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
vitaminelor liposolubile i a glutationului. DA respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. B1; B2; C; H; K; B9.
4.7. Vitaminele K determin coagularea sngelui prin Liposol. Alte hidrodsol.
transformarea fibrinogenului n fibrin. DA 7.2. A; D; B12; E; K. hiposol,alt liposol
4.8. Vitamina E se mai numete vitamina creterii.Nu A E- 7.3. Tiamina, piridoxina, piritiamina, nicotinamida, retinol.
reproducere Ativitamina,alte vitamine
4.9. Piritiamina este toxic pentru sistemul nervos.DA 8. Completai tabelul:
4.10. n produsele de origine vegetal vitamina A se afl sub Boli cauzate de avitaminoz sau de carena de vitamine 8.1. A
form de retinol.Nu sub forma caroten cecitate nocturn; B1 beri-beri; B3, PP pelagr; B5 cderea
5. Alegei varianta sau variantele de rspuns corecte: prului, artrit, convulsii, paralizie, nrutirea vederii i a
5.1. Microflora intestinului sintetizeaz vitamina: ) K; memoriei; B6 anemie, dermatite, oboseal, lips a poftei de
5.2. Vitaminele ndeplinesc funcii: ) catalitice; mncare, nrutirea memoriei; B9, BC anemie, dereglri n
5.3. Vitamina D se conine n: ) grsime de pete; b; c) glbenu dezvoltarea embrionului; B12 anemie, dereglri ale sistemului
de ou;; e) lapte. nervos; C scorbut; D1-D5 rahitism, osteoporoz; E anemie,
5.4. Scorbutul este o consecin a insuficienei vitaminei:; d) C; miopatii, sterilitate, decalcifiere, stri de nervozitate; F
5.5. Vitamina responsabil de coagularea sngelui: e) K. ateroscleroz, mbtrnire accelerat a esuturilor; H dermatite,
5.6. Pelagra apare la om n cazul avitaminozei:; c) B5; lipsa poftei de mncare, dureri musculare, greuri, stri depresive;
5.7. Vitamina creterii: e) A; K hemoragii; N tulburri hepatice; P fragilitatea capilarelor,
5.8. Vitamina antirahitic: c) D; boli cardiovasculare.
5.9. Vitamina reproducerii: g) E. Rolul fiziologic al vitaminelor n organismul uman 8.2. Vitamina
5.10. Cecitatea nocturn (orbul ginilor) poate fi cauzat de A cretere; vitamina B1 antiberiberi; vitamina C
carena de vitamin: b) A; antiscorbutic; vitamina D antirahitic; vitamina E
antisterilitate; vitamina K antihemoragic.
Compusi fenolici
Ex.2
1)Fenolii contin in molecula lor un inel benzenic,la care sunt
atasate una sau mai multe grupari hidroxilice.
2)Substantele fenolice monomer,in functie de scheletul carbonic
pot fi divizate in 3 grupe: a)C6-C1; b)C6-C3; c)C6-C3-C6.
3)Substantele fenolice polimere se clasifica in 3 grupe:
a)substante tanante; b)lignin; c)melanina
4)Grupa compusilor C6-C1 este reprezentata de acizi oxibenzoici.
5)Acizii vanilic si sirenic intra in component ligninei.
6)Depsidele acidului galic intra in componenta substantelor
tanante.
7)In divinurile maturizate se contine aldehida acidului vanilic,care
provine din lemnul stejarului.
8)Precursorul comun al majoritatii fenolilor este acidul ichimic.
9)La polimerizarea catehinelor se formeaza substante tanante.
10)Taninurile determina valoarea alimentara a produselor :
vin,ceai,cafea,cacao.
Ex.4
1)Compusii fenolici sunt substante biologic active.Da
2)Fenolii se formeaza in celule bacteriene,vegetale si animale.Nu
celule vegetale.
3)Fenolii sunt produse ale catabolismului.Da
4)Alcaloizii sunt substante organice heterociclice cu azot.Da
5)Precursorul specific comun al izoprenoidelor este
izopentrnildefosfat.Da
6)Bergaptolul se foloseste la tabacirea pieilor.Nu la aromatizarea
ceaiului.
7)Catehinele sunt cea mai redusa forma a compusilor
flavonoidici.Da
8)Melaninele se stocheaza in endospermul gramineelor.Nu celule
animale melanocite
9)Elementul structural de baza al substantelor tanante hidrolizabile
este flavonul.Nu acidul galic.
10)Lignina este componenta aromatic nehidrolizabila a
lemnului.Da
Ex.5
1)Vanilina face parte din grupa compusilor fenolici: b)C6-C1
2)C6-C1: a)acid vanilic; c)acid sirenic; g)acid galic
3)C6-C3: b)acid ferulic; d)cumarine; e) acid cafeic; f)bergaptol
4)C6-C3-C6: c)flavonoide; d)antociane; g)flavones
5)Substantele fenolice monomer: a)acid oxibenzoic; b)acid
sinapic; e)acid cafeic; f)acid vinilic; g)acid galic
6)Substante fenolice polimere: c)substante tanante; f)lignin;
g)melanina.
7)Catehinele fac parte din grupa compusilor fenolici: d)monomer;
e)C6-C3-C6
8)Cumarina are miros de: c) fin
9)Catehinele au gust: d)astringent
10)Elementele structural ale substantelor tanante: a)acid galic;
c)glucoza; d)catehine.
Ex.6
Flavonoide: A,B,D Via-de-vie Arborele de cacao Arborele de
cafea
Alcaloizi: C,F,H Arbustul de coca Brndua de toamn Macul de
grdin
Izoprenoide: E,G Lian Lcrmioara
Ex.7Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. Acid -oxibenzoic,
acid protocatehic, acid cafeic, acid, galic, acid sirenic, acid vanilic.
7.2. Bergaptol, acid sinapic, acid ferulic, antociane, acid cafeic,
cumarin. 7.3. Acid vanilic, acid ferulic, acid galic, catehine, acid
sirenic, lignin, acid sinapic. 7.4. Flavanone, flavone, catehine,
vanilina, antociane, leucoantociane, flavonole. 7.5. Lignin,
taninuri elagice, taninuri galice, melanine, acid -oxibenzoic.
1)acid cafeic-C6-C3,restul-C6-C1
2)antociane-C6-C3-C6,restul-C6-C3
3)lignina-substanta fenolica polimera,restul-monomere
4)vanilina-C6-C1,restul-C6-C3-C6
5)acid p-oxibenzoic-substanta fenolica monomer,restul-polimere
Ex.8
Functiile compusilor fenolici in celula
A.Regleaza cresterea si dezvoltarea plantelor.Ele se acumuleaza in
tesuturile tinere ale plantelor si pot stimuli sau inhiba procesul de
crestere.
B.Au effect antioxidant,care se manifesta prin legarea: a)ionilor
metalelor grele; b)a radicalelor liberi care se formeaza la oxidarea
compusilor organic.
C.Sunt pigmenti care determia culoarea fructelor,florilor.
D.Indeplinesc functii de protective
E.Substantele fenolice participa la reactii de oxido-reducere.
Metabolismul amoniacului si a aminoacizilor
Ex.2
1)Pentru biosinteza substantelor azotoase plantele si
microorganismele folosesc azot anorganic,iar animalele azot
organic.
2)Sursa principal de azot in nutritia plantelor sarurile acidului
azotic si amoniacului.
3)Capacitatea de a fixa azot atmosferic o au procariotele:
a)bacteria anaerobe din genul Clostridium; b)bacteria aerobe din
genul Azotobacter; c)cianobacterii; d)bacteria azot fixatoare
simbiotice din genurile Rhizobium si Bacillus.
4)Descompunerea proteinelor din material organic a solului se
realizeaza sub actiunea bacteriilor din genurile Bacillus si
Clostridium.
5)Biosinteza majoritatii aminoacizilor se realizeaza prin
transmiterea alfa-cetoacizilor cu acidul glutamic.
6)Amoniacul format prin reducerea nitritilor sauadsorbit direct
din sol intra in reactie cu cetoacizi,formind aminoacizi.
7)Prin decarboxilarea aminoacizilor se formeaza amine biogene.
8)In urma dezaminarii aminoacizilor rezulta acid carboxilic si NH3.
9)Fixarea amoniacului molecular sub forma de uree-ciclul ornitic.
10)La bolnavii de albinism este catabolismul aminoacidului
tirozina si nu se formeaza pigmentul melanina.
Ex.4
1)Prin decarboxilarea unor aminoacizi in organism se formeaza
amne biogene.Da
2)Plantele si ciupercile pot asimila azot atmosferic. NU unele
bacterii anaerobe i aerobe.
3)Asparagina este amida acidului aspartic.Da
4)Acidul glutamic este un donor de grupe NH2 in cadrul
biosintezei aminoacizilor.Da
5)Aminoacidul asparagina se formeaza prin transmiterea
piruvatului.Nu oxaloacetatului
6)Precursorul aminoacidului serina este3-fosfoglicerat.Da
7)Amoniacul se formeaza in urma catabolismului aminoacizilor.Da
8)Amoniacul in stare libera se acumuleaza in plante in cantitati
mari.Nu este toxic.
9)La plante amoniacul se fixeaza sub forma de amide,la animale-
sub forma de uree.Da
10)Azotul de nitrati este folosit direct pentru sinteza
aminoacizilor.Nu este redus pn la NH3.
Ex.5
1)Amide: b)glutamine; c)asparagina
2)Donor de grupari NH2 in procesul de transaminare: d)acidul
glutamic.
3)La dezaminarea aminoacizilor rezulta: a)acizi carboxilici; c)NH3
4)Nitrificare: c)oxidarea amoniacului si nitritilor
5)Cisteamina: a)component a coenzimei A; c)component al
vitaminei B12
6)Amoniacul din plante se formeaza in urma proceselor:
b)dezaminare; c)decarboxilare; d)transminare.
7)Fosfoenolpiruvat si eritrozo-4-fosfat sunt precursori ai
aminoacizilor: b)fenilalanina; d)triptofan; e) tirozina.
8)Piruvatul este precursorul aminoacizilor: a)alanina; b)valina;
c)leucina; e)izoleucina.
9)Organisme fixatoare de azot atmosferic: d)bacterii.
10)Fixarea amoniacului molecular sub forma de uree: b)ciclul
ornitinic.
Ex.6.1 Aminoacizi si amine
1. Cisteina-D.cisteamina-Component al coenzimei A
2.Treonina-A.amino-propanol-Component al vitaminei B12
3.Acid aspartic-F.beta-alanina-Component al coenzimei A
4.Acid glutamic-E.gama-aminobutirat-Neurotransmitator
5.Histidina-C.histamina-Mediator,neurotransmitator
6.5-Hidroxi-triptofan-B.serotonina-Mediator,neurotransmitator
Ex.6.2 Microorganisme care participa la circuitul azotului in
biosfera
A.Amonificare-5.Clostridium
B.Nitrificare-4.Nitrosomonas,6.Nitrobacter
C.Denitrificare-1.Pseudomonas
D.Fixarea N2 atmosferic-2.Azotobacter,3.Rhizobium
Ex.7 7.1. Alanin, glicin, prolin, dopamin, lizin, metionin. piruvic; e) eritrozo-4-fosfat;.
7.2. Fenilalanin, tiptofan, histidin, tirozin. 7.3. Amonificare,
nitrificare, fotosintez, denitrificare, fixarea NH2.
1)dopamina-o amina neurotransmitator,restul-aminoacizi
2)histidina se sintetizeaza din ribozo-5-fosfat,restul din
fosfoenolpiruvat si eritrozo-4-fosfat.
3)fotosinteza este o veriga in circuitul carbonului in natura,restul-
componente ale circuitului azotului.
Ex.8
Etapele ciclului ureei
A.din ornitina si carbamolfosfat se formeaza citrulina care trece
din mitocondrie in citoplasma
B.formarea argininsuccinatului dintr-un metabolit intermediar
citrulil-AMP
C.formarea argininei din acid argininsuccinic,aceasta reactie
produce si acid fumaric,care se include in ciclul Krebs
D.din arginina se formeaza uree si ornitina.
13tema2. Completai spaiile libere din text:
2.1. Acetil-CoA se formeaz din acid piruvic proces catalizat de
sistemul enzimatic piruvatdehidrogenazei
2.2. n condiii anaerobe acidul piruvic este supus degradrii prin
fermentatie iar n condiii aerobe prin ciclul Krebs
2.3. Ciclul Krebs are loc n mitocondriile celulare
2.4. n ciclul Krebs CO2 rezult din decarboxilarea unor acizi org.
2.5. n catena de respiraie apa rezult de la hidrogenul preluat de
la diferite substrate sub forma e coencime NADH+H i oxigen
molecular
2.6. Degradarea hexozelor are loc n citoplasma, prin glicoliza
2.7. Degradarea acizilor grai are loc n glioxizomi, prin ciclul
Lynen
2.8. Degradarea aminoacizilor are loc n citoplasma, prin
dezaminare
2.9. La oxidarea NADH+H+rezult energie ,utilizat la sinteza ATP
2.10. Cile de sintez a ATP sunt: a)fosforelare de
substrat;b)fosforelare oxidativa
4. Alegei rspunsul corect din dou variante alternative: Da Nu
4.1. Reacia sumar a glicolizei: 6CO2 + 6H2O C6H12O6 +
6O2 Nu fotosinteza
4.2. Accesul de oxigen stimuleaz fermentaia alcoolic. Nu inhiba
fermentatia
4.3. Fosforilarea oxidativ asigur aproximativ 80-90% din
necesarul de ATP al organismului animal. DA
4.4. Fermentaia alcoolic: C2H5OH + O2 CH3COOH + H2O + 48
KJ NU fermentatia acetica
4.5. Degajarea de energie caloric de numete termogenez.DA
4.6. La degradarea glucozei coeficientul respirator (CR) <1. Nu =1
4.7. n ciclul glioxilic n calitate de surs de carbon se utilizeaz
acidul acetic CH3COOH i glioxalic CHOCOOH. DA
4.8. La oxidarea direct a zaharurilor se formeaz acid gluconic.DA
4.9. Ciclul Krebs este o etap final n procesul de oxidare a
glucidelor, grsimilor i proteinelor.NU itrmediara
4.10. Decarboxilarea acidului piruvic i formarea aldehidei acetice
este catalizat de enzima alcooldehidrogenaza.Nu
piruvatdecarboxilaza
5. Alegei varianta sau variantele de rspuns corecte:
5.1. ntre procesele de respiraie celular i cele de ardere este
comun: a) absorbia O2 i formarea CO2; b) eliminarea cldurii;
5.2. Respiraia aerob: a) are loc n mitocondrii; c) necesit
oxigen; d) produce ATP.
5.3. Fermentaia alcoolic: a) acid piruvic; b) alcool etilic; c)
aldehid acetic; d) drojdii; f) CO2; g) glicerin.
5.4. Ciclul Krebs: c) descompunere a glucidelor; d) descompunere
a lipidelor.
5.5. Glicoliz: a) scindare anaerob a glucozei c) se produce ATP; f)
formarea acidului piruvic.
5.6. Fermentaii aerobe (oxidative): a) gluconic; d) acetic; e)
citric
5.7. Ciclul pentozofosfailor produce: a) acid fosfogluconic; b)
pentoze fosforilate i nefosforilate; c) aldehid gliceric; d) acid
5.8. Ciclul glioxilic se desfoar la: a) plante; c) drojdii; d)
bacterii.
5.9. Oxidarea direct a zaharurilor e un tip de respiraie specific
pentru: a) bacterii Pseudomonas; e) mucegaiuri Aspergillus niger;
5.10. Bicicleta Krebs reprezint legtura dintre: b) ciclul Krebs i
ciclul ureei;
6ASOCIATII Asociai:
6.1. Energia caloric degajat la degradarea substratului respirator
A 2; B 1; C 5; D 4; E 3.
Amidon 4.2
Glucoza3.9
Grasimi9.4
Lignina6.3
Proteine5.7
6.20Glicoliza Acid piruvic ,ATP , NADH+H+
Ciclul Krebs CO2, H2O, FADH+H+ , NADH+H+
Lantul respirator ATP,H2O, O2
6.3 6.3. A 1, 2, 3, 6; B 4, 5, 7.
A. Fermentaii anaerobe Clostridium 2. Propionibacterium
Lactobacillus Saccharomyces
B. Fermentaii aerobe 4. Acetobacter 5. Aspergillus niger 7.
Gluconobacter
7. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce l-ai separat: 7.1. Glicoliz, ciclul Krebs,
fermentaie, ciclul Calvin. Proces anabolic, rest catabolic
7.2. Ciclul Krebs, glicoliz, fermentaia lactic, fermentaie
alcoolic, fermentaie propionic.proces aerob, cele anaerobe.
7.3. Oxidarea direct a zaharurilor, respiraie aerob, ciclul
pentozofosfailor, ciclul acidului glioxalic. Calea universla de
degradare a substratulti resrirator
7.4. ATP, C6H12O6, acid fosfoenolpirubic, creatinfosfat, acetil-
CoA. Nu este compus macroergic
7.5. Clostridium, Propionibacterium, Lactobacillus, Acetobacter,
Saccharomyces. Agent ferment aerobe
8. Completai tabelul: 8.1 Reactia sumara. 1. C6H12O6 + 6O2
6CO2 + 6 H2O + 686 kcal/mol (2867 kj/mol). METABOLIZM2.
Reacii de descompunere oxidativ a substanelor organice. 3.
Produse initiale Glucide, proteine, lipide etc. 4 produse finale.
CO2, H2O i ATP. 5. Localizarea Citoplasma, mitocondrii. 6
Functia organitului Descompunerea oxidativ a substratului (AP);
sinteza ATP-ului i a apei. 7.Etape Glicoliza (citoplasm); Ciclul
Krebs (mitocondrii). 8. Sinteza ATP Fosforilare: de substrat,
oxidativ.
8.2. Glicoliz / Ciclul Krebs
Asemnri: ci universale de degradare a substratului; etape ale
respiraiei celulare; reacii catabolice de descompunere a
glucidelor; produc NADH+ H+ i ATP; produc substane
intermediare.
Deosebiri: glicoliza are loc n citoplasm, ciclul Krebs n
mitocondrii; glicoliza este un proces de scindare incomplet a
glucozei, ciclul Krebs scindare complet a glucozei; glicoliza este
un proces anaerob, ciclul Krebs aerob; doar n ciclul Krebs se
formeaz acetil-coA i 11 acizi organici; ciclul Krebs este att o
cale de degradare, ct i de sintez.
8.3. Glicoliz / Fermentaii
Asemnri: reacii catabolice de descompunere incomplet a
glucozei; procese anaerobe, O2 nu este acceptor final al
electronilor; se genereaz NADH + H+ i ATP; sunt srace din
punct de vedere energetic; glicoliza etapa iniial a fermentaiei.
Deosebiri: glicoliza este un proces anaerob, fermentaia poate fi i
aerob fermentaia acetica, citric; produsele finale sunt
diferite; fermentaia e un proces tehnologic folosit n industria
alimentar; unele fermentaii (alcoolic, citric) sunt produse de
microorganisme din genul Fungi.
Tema 12
Anabolismul glucidelor
Ex.2
1)Fotosinteza include reactiile fazelor de lumina si intuneric.
2)La majoritatea plantelor glucidele se sintetizeaza din CO2 prin
ciclul Calvin.
3)Bacteriile chiosintetice sintetizeaza compusi organic din
anorganici,utilizind energia oxidarii compusilor anorganici.
4)La plante compusii organic se sintetizeaza din compusi
anorganici,iar pentru sinteza lor se utilizeaza energia fotonilor.
5)La animale compusii organic se sintetizeaza din compusi
organic.
6)Bacteriile chiosintetice: a)de sulf; b)de hidrogen;
c)nitrificatoare; d)de fier
7)Ciclul Calvin include un ciclu de reactii enzimatice,grupate in 3
etape principale: carboxilare,reducere si regenerare.
8)Gluconeogeneza este un process de sinteza a glucozei din
compusi de natura neglucidica.
9)Diglucidele se sintetizeaza din monoglucide activate prin:
a)fosforilare; b)legare cu uridindifosfat
10)Glucoza utilizata la sinteza amidonului se obtine din
zaharoza,forma principal de transport a glucidelor.
Ex.4
1)Calea principal prin care se sintetizeaza glucide din CO2 este
ciclul Krebs.NU Ciclul Calvin (C3).
2)Reactia sumara a fotosintezei C6H12O6+6O2
6CO2+6H2O+2870 KJ.NU
3)Oxigenul se elimina in cadrul fazei de lumina a fotosintezei.DA
4)Unele bacteria fotosintetice utilizeaza in calitate de donor de H2
sulfura de hidrogen.DA
5)Pigmentul clorofila absoarbe lumina verde a spectrului.NU roie
i albastr
6)Ribulozodifosfatul este acceptorul primar al CO2 in cadrul
procesului de chimiosinteza.DA
7)La porumb acceptorul primar al CO2 este acidul
fosfoenolpiruvic.DA
8)Enzima de baza a fotosintezei de tip C3 este
ribulozodifosfatcarboxilaza-RUBISCO.DA
9)Gluconeogeneza la om se realizeaza in creier si maduva
spinarii.NU ficat, rinichi.
10)Sinteza glicogenului incepe de la UDP-glucoza.DA
Ex.5 1)Fotosinteza se realizeaza in: a)cloroplaste.
2)Fotooxidarea reprezinta: b)disocierea apei in ioni sub actiunea
luminii.
3)Ciclul Calvin: a)se desfasoara la intuneric; b)genereaza aldehida
fosfoglicerica; c)necesita ATP; f)plante din regiunea temperate.
4)Ciclul C4: a)acceptor al CO2-acid fosfoenolpiruvic; d)produce
acid malic; e) plante de origine tropical si subtropicala.
5)Donor de H2 la bacteria fotosintetice: a)H2S.
6)Diglucidele se sintetizeaza din monoglucide activate prin:
a)fosforilare; c)legare cu uridindifosfat.
7)Gluconeogeneza reprezinta un process de sinteza a glucozei din:
a)aminoacizi; d)glicerina.
8)Pentru initierea procesului de sinteza a amidonului este
necesara: a)ADP-glucoza; c)UDP-glucoza; d)4 resturi de glucoza.
9)Acceptorul CO2 in procesul de fotosinteza: a)fosfoenolpiruvat;
c)1,5 ribulozodifosfat.
10)Substantele formate in faza de lumina,necesare pentru fixarea
carbonului: b)ATP.
6 Asociatii.1. Fotosinteza
Faza de lumina 1. Se utilizeaz H2O, clorofil i energie solar. 3.
Au loc procese fotochimice, fotofizice, inclusiv fotoliza apei. 4.
Tilacoidele granelor cloroplastelor. 5. Este comun pentru toate
speciile. 8. Energia solar se include n ATP i NADPH+ H 11. Se
elibereaz O2 ca rezultat al fotoxidrii apei. 12. Viteza reaciilor
depinde de intensitatea luminii.
Faza de intuneric 2. Au loc reacii enzimatice. 6. Se utilizeaz
CO2, ATP, NADPH+ H+. 7. Reducerea CO2 pn la glucide. +. 9.
Energia ATP i NADPH+ H+ se include n substane organice. 10.
Stroma cloroplastelor. 13. Difer n funcie de specia plantei
(fotosinteza C3, C4). 14. Viteza reaciilor depinde de temperatur.
7. 7.1. Fotosintez, chimiosintez, fermentaie, gluconeogenez,
biosinteza oligoglucidelor.
7.1. fermentaia este un proces catabolic; restul procese
anabolice.
7.2. la trestia-de-zahr fotosinteza se desfoar dup ciclul C4, la
restul plantelor C3.
7.2. Tipul de fixare a CO2: gru, orz, mazre, trestie-de-zahr,
sfecl-de-zahr, secar. 75
7.3. fosfoenolpiruvat metabolit al ciclului C4, restul metabolii
C3.
7.3. Ribulozo-1,5-difosfat, fosfoenolpiruvat, acid 3-fosfogliceric,
aldehid fosfogliceric, fosfodioxiaceton.
7.4. acidul 3-fosfogliceric metabolit al ciclului C3, restul C4.
7.4. Acid fosfoenolpiruvic, acid oxaloacetic, acid malic, acid
aspartic, acid piruvic, acid 3-fosfogliceric.
8. Completai tabelul:Caracteristicele fotosintezei
8.1.Reactia sumara 1. 6CO2 + 6 H2O C6H12O6 + 6O2.
2Metabolism. Reacii de sintez a substanelor organice din
substane minerale.
3Produse initiale. CO2 i H2O.
4.Produse finale. O2 i glucide
5Localizarea Cloroplaste.
6.functia organitului Asimilarea energiei solare i transformarea ei
n energie chimic; fotooxidarea apei cu eliberare de O2;
reducerea CO2 pn la glucide.
7. etape Faza de lumin (granele cloroplastelor); faza de ntuneric
(stroma cloroplastelor).
8. sinteza atp Fotofosforilare: ciclica aciclica
Integrarea proceselor metaboliceEx.2
1)Transformarea proteinelor in glucide incepe cu hidroliza
proteinelor si formarea aminoacizilor.
2)Aminoacizii prin dezaminare formeaza cetoacizi.
3)Predusele descompunerii glucidelor piruvic,alfa-
cetoglutaric,oxaloacetic in rezultatul aminarii si transaminarii
formeaza aminoacizi.
4)Intermediarul chimic principal in transformarea glucidelor in
lipide este acelit-CoA.
5)Glicerina se formeaza in urma reducerii produselor intermediare
ale glcolizei-aldehida fosfoglicerica si fosfodioxicetona.
6)La unele animale mamifere in perioada de hibernare grasimile
se transforma in glucide.
7)Glicerinaaldehida fosfoglicericaacid ichimicaminoacizi
ciclici.
8)Proteineaminoacizipiruvatacetil-CoAacizi grasilipide.
9)Aminoacidul heterociclic histidina se formeaza dintr-un produs
al ciclului pentozofosfatilor-ribozo-5-fosfat.
10)La oamenii bolnavi de diabet zaharat se atesta un process
active de formare a glucidelor din protein.
Ex.4
1)Un rol important in transformarea aminoacizilor in glucide il
joaca hormonal cresterii uman(HGH).NU
2)Biosinteza proteinelor necesita energie care se obtine in urma
oxidarii glucidelor.DA
3)Continutul de glucide in tesuturile vegetale coreleaza cu gradul
de asimilare a amoniacului.DA
4)Consumul excesiv a glucidelor duce la depozitarea proteinelor in
fibrele muscular.NU
5)Glicerina este folosita la sinteza glucidelor prin intermediul
aldehidei fosfoglicerice.DA
6)Produsele dezaminarii aminoacizilor prin CAT formeaza acetil-
CoA.NU
7)Interactiunea fosfoenolpiruvatului si a eritrozofosfatului duce la
sinteza acidului ichimic.DA
8)La o dieta proteica proteinele se transforma in grasimi care se
depoziteaza in tesutul adipos.NU
9)In procesul de coacere a nucilor,laptele glucidic se transforma in
lipide.DA
10)Glucidele reprezinta veriga dintre metabolismul proteic si cel
lipidic: Proteineglucidelipide.DA
Ex.5
1)Acidul alfa-cetoglutaric in rezultatul aminarii formeaza:
a)aminoacizi.
2)Aminoacidul histidina se formeaza din ribozo-5-fosfat produs al:
b)ciclului pentozofosfatilor.
3)La oamenii bolnavi de diabet zaharat proteinele se transforma
in: c)glucide.
4)Biosinteza proteinelor necesita enegie care se obtine,de
regula,in urma oxidarii: a)glucidelor.
5)Consumul excesiv de glucide duce la depozitarea in organism:
d)grasimilor.
6)La ursi in perioada de iarna grasimile se transforma in:
a)glucide.
7)Intermediarul principal in transformarea glucidelor in lipide:
c)acetil-CoA.
8)Glicerina se formeaza in urma reducerii aldehidei fosfoglicerice
si fosfodioxiacetonei-produse ale: a)glicolizei.
9)Produsul descompunerii lipidelor care se include in ciclul Krebs
si formeaza cetoacizi este: b)acetil-CoA.
10)Glicerina prin aldehida fosfoglicerica si acidul ichimic participa
la sinteza: a)aminoacizilor ciclici.
6 Proces metabolic Compus chimic A 2, 5; B 3, 6; C 1, 4; D
6, 7.
A. Glicoliz
B. Ciclul Krebs
C. Ciclul pentozofosfailor
D. Ciclul glioxilic
7. Selectai termenul care nu se ncadreaz n grupul tematic
respectiv i explicai de ce l-ai separat:
7.1. Glicerin, aldehid fosfogliceric, acid ichimic, aminoacizi
ciclici, glucoz. Glucoz nu face parte din lanul metabolic de
sintez a acizilor ciclici din glicerin.
7.2. Glucide, proteine, aminoacizi, piruvat, acetil-CoA, acizi grai,
lipide. Glucide nu fac parte din lanul metabolic de transformare
a proteinelor n lipide.
7.3. ADN, ARN, protein, enzim, acetil-CoA. Acetil-CoA nu
face parte din dogma central a biologiei moleculare.
8. Completai tabelul: Fotosintez / Respiraie
Asemnri: fac parte din metabolismul bacterian i vegetal; se
formeaz NADH+ H+ i ATP n cadrul procesului de fosforilare;
n cadrul fotosintezei i ciclului Krebs se desfoar reacii de
sintez; sunt procese aflate sub control genetic; n cadrul
fotosintezei i glicolizei se formeaz produse intermediare comune
dioxiacetonfosfat, aldehid 3-fosfogliceric, acid 3-fosfogliceric;
organitele citoplasmatice n care se desfoar fotosinteza i
respiraia celular posed un aparat genetic propriu; pentru ambele
procese este caracteristic existena lanurilor transportoare de
electroni (LTE). Deosebiri: reacia sumar: respiraia celular
C6H12O6 + 6O2 6CO2 + 6 H2O + 686 kcal/mol (2867 kj/mol),
fotosinteza 6CO2 + 6 H2O C6H12O6 + 6O2; tipul
metabolismului: respiraia celular catabolism, fotosinteza
anabolism; produse iniiale: respiraia celular glucide, proteine,
lipide, fotosinteza CO2 i H2O; produse finale: respiraia
celular CO2 i H2O, fotosinteza O2 i glucide; localizarea:
respiraia celular citoplasm, mitocondrii, fotosinteza
cloroplaste.
GLUCIDE
Glucidele sunt compui organici macromoleculari care conin n
molecula lor atomi de: carbon; oxigen.; hidrogen. Ele se impart in
2 clase mari: mono(incolore dulci cristaline solubile in apa) si
poleglucide. Poleglucide se impart in poleglucide de ordinul 1 si 2.
Proprietati monoglucidelor: - atomi de carbon, -pozitia gruparii
hidroxilice in raport cu ato asimetric de carbon(configuratia D L),-
Proprietati optice(dextrogoro si levogiri) prezenta grupe
aldehidice si cetonice structura(ciclica si aciclica)
Polglucide sunt omogene(Amidon glycogen celuloza) si
neomogene(hemiceluloza,subs. Tehnice,mucopoleglucide)
Amiidon-poliglucida de rezerva aplantelor superiori, are 2 fractii
amiloza si amelopectina. Glicogen-boipolimer alcatuil din resturi
de beta glucoza, pastreaza glucoza in celula. Celuloza-copponenta
principal a peretelor celulare a plantelor,cea mai rispindita!
Subs.tehnice-protopectina si pectin solubila. Mucopoleglucide-
subs. alcatuite din aminoacizi si acid D-glucuzonic. Funciile
glucidelor n celul. A. Structural. Celuloza intr n componena
peretelui celular la plante. B. Energetic. Glucidele reprezint
sursa principal de energie n celul n cadrul procesului de
respiraie. C. Nutriie. Amidonul de la plante i glicogenul la
animale se depoziteaz n celule i reprezint o surs nutriie. D.
Plastic. Particip la sinteza acizilor nucleici, ATP, acizilor organici,
lipidelor. E. Osmotic. Particip la reglarea presiunii osmotice n
organism. F. Receptoare. Oligoglucidele intr n componena
receptorilor celulari.
Subs fenolice!
Fenolii contin in molecula lor un inel benzenic,la care sunt atasate
una sau mai multe grupari hidroxilice. Se clasifica in manomeri si
polimeri
Substantele fenolice monomer,in functie de scheletul carbonic
pot fi divizate in 3 grupe: a)C6-C1; b)C6-C3; c)C6-C3-C6.
3)Substantele fenolice polimere se clasifica in 3 grupe:
a)substante tanante; b)lignina; c)melanina
Proprietati: 1Sunt metabolite secundare 2Au origine vegetala 3
Substante biologic active 4 Raspindite pe larg in natura insa nu
sunt prezrnte in fiecare organism 5 Au masa molecular relative
mica
C6C1-7 atomi de carbon 1 inel benzenic acizi fenolici( cea mai
recunoscuta este vanilina)
C6C3-9 atomi de C, 2 inele benzenice sint cumarine. Elementul
principal cumarina(cristalina incolora cu miros de fin proaspat
cosit) si bergaptol( aromatizarea ceaiului)
C6C3C6-flavonoide are 2 inele benzinice. Sint 2 grupe-catehine si
antociane
Polimere: -Taninul-subs amorfe de culoarea alba cu gust
aspringent. Se clasifica hidrolizabile( galice-alcatuite din acid galic
si elagice acid elagic) si nehidrolizabile.
-Lignina-intra in component peretelui cellular l aplante. Subs
amorfe de culoare inchisa insolibile in apa
-Melanina- pigment natural cu azot de culoarea neagra . la animae
se afla in cellule-melanocite.determina culoarea pielii si parului.
Functiile compusilor fenolici in celula
A.Regleaza cresterea si dezvoltarea plantelor.Ele se acumuleaza in
tesuturile tinere ale plantelor si pot stimuli sau inhiba procesul de
crestere.
B.Au effect antioxidant,care se manifesta prin legarea: a)ionilor
metalelor grele; b)a radicalelor liberi care se formeaza la oxidarea
compusilor organic.
C.Sunt pigmenti care determia culoarea fructelor,florilor.
D.Indeplinesc functii de protective
E.Substantele fenolice participa la reactii de oxido-reducere.
ANABOLIZM!
1Fotosinteza-este proce de oxido-reducere in care are loc
oxidarea apei cu formarea de oxign molecular si reducerea
bioxidului de carboncu farmare de glucide.
6CO+6H2O=C6H12O6+6O2
Se petrece in cloroplaste.Are 2 faze: de lumina(are loc adsorbtia
de lumina, energia luminii absorbite se transforma in energia
chimica) de intuneric(are loc fixarea CO2 de catre un acceptor
primar ribuoza difosfat)
2Chemosinteza-este un fenomen de sinteza a substantelor
organice pe baza energiei chimice obtinute la oxidarea subst.
anorg. Este caracteristica pentru
-bacterii sulfuroase-oxideaza hidrogenul sulfuralH2S pina la
H2SO4
2H2S+O2=S2+H2O+E S2+3O2+2H2O=H2SO4+E
-bacterii nitrificatoare-oxideaza amoniacul din nitriti si nitritii in
nitrati
2NH3+3O2=2HNO2+2H2O+E 2HNO2+O2=2HNO3+e
-hidrogenbacterii- oxideaza hidrogenul pina la apa 2H2+O2=2H2O
3Gluconeogeneza-este un process de sinteza a glucozei din
compusi de natura ne flucidica.Este un process comun cu
biosinteza.
4Biosinteza pole si oligo glucidelor
-biosinteza zaharozei are 2 cai:
a)UDPglucoza+fructoza6fosfat=UDP+zaharoza6fosfat
b)UDP-glucoza+fructoza=UDP+zaharoza
-biosinteza lactozei- ea se formeaza in glanda mamara se
sentitizeaza din monoglucide activate prin fosforelare .
-biosinteza amidonului- 1 stadia se formeaza ADP-glucoza si
Proteinele sunt compusi organic,macromoleculari alcatuiti din
atomi de C,O,H,N,S.Proteinele se clasifica dupa:
1)criteriul chimic: simple si complexe;
Proteinele simple in functie de solubilitate se impart in:
albumin,globuline,prolamine,gluteline,histone,pritamine.
Proteinele complexe sunt:
glicoproteine,lipoproteine,nucleoproteine,fosfoproteine,metalopr
oteine,cromoproteine.
2)criteriul conformaional
3)criteriul functional
Sunt 4 niveluri de organizare structural a proteinelor:
a)structura primara se formeaza datorita legaturilor peptidice
dintre gruparea aminica a unui aminoacid si gruparea carboxilica a
altui aminoacid.
b)structura secundara se formeaza datorita legaturilor de
hidrogen: forma de alfa-helix,forma de beta-structura.
c)structura tertiara se formeaza datorita legaturilor: de hidrogen
,disulfidice,ionice si hidrofobe.
d)structura quarternara se formeaza prin ansamblarea a citeva
catene polipeptidice.
Proprietatile fizico-chimice ale proteinelor sunt:
1)solubilitatea in apa,care depinde de tupul proteinelor;
2)proteinele poseda o capacitate de umflare;
3)sunt substante amfotere;
4)poseda o proprietate optica;
5)proteinele,de regula,absorb lumina ultraviolet
6)denaturarea si renaturarea proteinelor.
Functiile proteinelor: structural,catalifica,reglatoare si de
semnalizare.
Enzimele sunt substante organice,complexe care accelereaza
viteza reactiilor chimice.In functie de structura enzimele se
clasifica in 2 clase mari: simple(alcatuite doar din resturi de
aminoacizi) si complexe alcatuite dintr-o componenta proteica:
apoenzima si cofactor.
Cofactorul se clasifica in coenzime,grupari prostetice si ioni
metalice.
Coenzimele se ataseaza temporar la apoenzime prin legaturi
necovalente si sunt usor disociabile de apoenzime.Din aceasta
grupa fac parte derivati ai nucleotidelor(NAD+,NADP+).
Gruparile prostetice sunt fixate de apoenzima prin legaturi
covalente si disociaza greu de apoenzima.
Ionii metalici participa in calitate de cofactor sau componente
structurale ale acestora.
Regiunea enzimei care participa direct la cataliza se numeste
centrul activ.
In functie de tipul reactiei catalizate,enzimele se impart in 6 clase:
1)Oxido-reducatoarele catalizeaza reactii de oxido-reducere.
2)Transferazele catalizeaza reactii de transfer.
3)Hidrolaze catalizeaza scindarea legaturilor chimice .
4)Liaze catalizeaza reactiile de descompunere nehidrolitica a
compusilor organic.
5)Izomeraze catalizeaza transformarea intramoleculara a unui
compus dintr-o forma izomera in alta forma izomera.
6)Ligazele participa la sinteza proteinelor cu formarea legaturii
peptidice.
Lipidele sint compusi organice, au structura hidrofoba apolara
fapt care le confera insolubilitate in apa si saruri minerale si
solubilitate in solvent organic.Lipidele se impart in 2 grupe:
1)lipide de rezerva
2)lipide structurale: -simple sunt alcatuite din acizi grasi si alcool:
gliceride,ceride,steride; -complexe sunt alcatuite din acizi
grasi,alcool si diferite substante:
lipoproteine,glicolipide,fosfolipide.
Acizii grasi sunt acizi carboxilici care contin in molecula sa o
catena carbonica cu cel putin 4 atomi de carbon.Au un gust
acru,miros pronuntat.In functie de tipul legaturilor de
carbon,acizii grasi pot si saturati(acid
melistic,stearic,palmitic,arahic,behemic) si nesaturati
(oleic,linoleic,linoleinic).
O grupa aparte a acizilor grasi sunt acizii grasi esentiali: -omega 9
(acidul oleic); -omega 6 (acidul linoleic si arahidonic); -omega 3
(acidul linoleinic).
Gliceridele sunt esteri ai alcoolului glicerina cu acizi grasi
superiori.In functie de consistena,gliceridele se impart in 2 clase:
grasimi si uleiuri. Rincezirea este procesul de degradare a
grasimilor.Ea poate fi de 3 tipuri: hidrolitica,oxidativa si
acetonica.
Ceride sunt esteri ale acizilor grasi cu alcooli alifatici superiori.Se
impart in 2 grupe: de origine animala si de origine vegetala.
Steride sunt esteri ale acizilor grasi cu alcooli policiclici,steroli.Cel
mai cunoscut reprezentant al steridelor de origine animal este
colisterolul.
Functiile lipidelor in celula: functia energetica; de termoizolare si
protectie mecanica; reglatoare si semnalizare; de structura,
catalifica; de transport.
Interrelatii metabolice si energetice.
1.Interrelatii dintre metabolismul acizilor nucleic i si al
proteinelor.
Rolul principal in metabolismul organismului apartine acizilor
nucleic si proteinelor.Proteinele stau la baza structurilor
protoplasmei celulelor si indeplinesc functii catalitice,reglind
viteza reactiilor biochimice,iar informatia genetic este localizata in
succesiunea nucleotidelor acizilor nucleici.
2.Interrelatii dintre metabolismul proteinelor si al glucidelor.
Glucide Proteine
-Produsele descompunerii glucidelor se realizeaza prin glicoliza si
ciclul Krebs,in rezultatul aminarii si transaminarii formeaza
aminoacizi,care reprezinta monomerii proteinelor.
-Interactiunea fosfoenolpiruvatului si eritrozofosfatului duce la
sinteza acidului ichimic,care este precursorul chimic al
aminoacizilor aromatic: fenilalanina,triptofan,tirozina.
-Aminoacidul heterociclic histidina se formeaza din alt produs al
ciclului pentozofosfatilor-ribozo-5-fosfat.
Proteine Glucide
-Transformarea proteinelor in glucide incepe cu hidroliza
proteinelor si formarea aminoacizilor.Aminoacizii prin dezaminare
formeaza cetoacizi,care se include in ciclul Krebs si prin acidul
piruvic intra in reactii de gluconeogeneza in urma carora se
formeaza glucide.
-Biosinteza proteinelor necesita energie care se obtine in urma
oxidarii glucidelor.
-Reactiile de oxidare a glucidelor sunt catalizate de enzime de
natura proteica.
3.Interrelaii dintre metabolismul glucidelor si al lipidelor.
-Consumul excesiv a glucidelor duce la depozitarea grasimilor in
organism.
-La coacerea nucilor,laptele glucidic se transforma in lipide.
-La unele aniale in perioada de hibernare grasimile se transforma
in glucide.
-Intermediarul principal in transformearea glucidelor in lipide este
acetil-CoA.
4.Interrlatii dintre metabolismul proteinelor si al lipidelor.
-Legatura proteine-lipide e posibila prin acetil-CoA,cetoacizii
ciclului Krebs si aminarea cetoacizilor.
-Glicerina in urma unui lant de transformari prin aldehida
fosfoglicerica in acid ichimic participa la sinteza aminoacizilor
ciclici.
-Produsele dezaminarii aminoacizilor prin ciclul Krebs si alte
procese metabolice formeaza piruvat,care la decarboxilare
formeaza acetil-CoA.
-Proteineaminoacizipiruvatacetil-CoAacizi grasilipide.
-Toate structurile membranare celulare sunt alcatuite din
lipoproteide.
-Metabolismul lipidelor este catalizat de enzime.
pCatabolismul glucidelor
Respiratia celulara este formea cea mai importanta de catabolism
a organismelor vii si reprezinta un process de descompunere a
substantelor organice complexe pina la substante organice
intermediare.
Se deosebesc 2 tipuri de respiratie celulara: anaeroba si aeroba.
Respiratia celulara anaeroba este cea mai veche forma de
catabolism pe Pamint.Consta in descompunerea substantelor
organice in lipsa oxigenului atmosferic cu degajarea partial de
energie.Oxidarea substantelor organice este incomplete si duce la
formarea unui produs intermediar si CO2.
Respiratia celulara aeroba este un tip de respiratie la care
substantele bogate in energie se descompun complet pina la CO2
si H2O in prezenta oxigenului atmosferic,care este acceptor de
electroni si degajarea energiei chimice.Respiratia celulara consta
din urmatoarele etape:
1)Glicoliza
2)Fermentatia
3)Fosforilarea oxidative si lantul transportator de electroni
Glicoliza este prima etapa a procesului de respiratie celulara prin
care o molecula de glucoza ete scindata in 2 molecule de acid
piruvic.In cadrul glicolizei se deosebesc 2 stadii:
-pregatitor,acest stadiu consta in activarea hexozelor prin 2
fosforilari cu activarea a 2 molecule de ATP si descompunerea
hexozelor fosforilate pina la 2 fosfotrioze: aldehido-3-
fosfoglicerica si fosfodihidroxiacetona.
-oxidativ in acest stadiu 2 molecule de fosfotrioze se oxideaza
pina la acid piruvic.
Fermentatia este un proces de descompunere anaerobe a
substantelor organice de catre microorganism cu formarea
substantelor organice intermediare si cu formarea energiei.
Fermentatiile pot fi: anaerobe: alcoolica,acidolactica si propionica;
aeroba: citric si acetica.
Fermentatia alcoolica este un proces anaerob in care glucidele
sunt metabolizate in produse principale(alcool etilic si CO2) si
produse secundare sub actiunea echipamentului enzymatic al
levurilor Saccromyces.
Fermentatia acidolactica este un proces de transformare a mono
si diglucidelor in acid lactic sub actiunea echipamentului enzimatic
al bacteriilor lactice.
Fermentatia propionica este un process anaerob de transformare
a unui strat glucidic sau a acidului lactic in acid propionic.
Fermentatia acetic este un process aerob in care alcoolul etilic
este transformat in acid acetic sub actiunea bacteriilor acetice
Acetobacter.
Fermentatia citrica este un process aerob de transformare a
glucozei in acid citric.
Ciclul Krebs este a 2 etapa aeroba a respiratiei celulare.Acetil- CoA
se formeaza in rezultatul deoxodarii acidului piruvic.In cadrul
Ciclului Krebs se formeaza acizi organic care se utilizeaza in
diferite cicluri metabolice.
Fosforilarea oxidativa este etapa finala a procesului de respiatie
celulara.In cadrul acestei etape are loc sinteza ATP-ului pe baza
energiei oxidarii substantelor organice in celula.