CAPITOLUL 4

INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUl

Perioada de sugar este cuprinsa intre 28 de zile i 12 luni de viaa, caracterizata printr-o
cretere ponderala i staturala cu cel mai crescut ritm; aceasta perioada cuprinde:
- perioada de sugar mic: dureaza primele 4 luni;
- perioada de sugar mijlociu: dureaza urmatoarele 7 luni.
4.1. Caracteristici morfo-funcfionale ale sugarului
4.1.1.Tegumentele Tegumentele au o culoare alb-roz, sunt elastice, catifelate, iar pliul cutanat
este rapid reversibil
4.1.2.Paniculul adipos La varsta de 6 luni, pliul cutanat trebuie s aiba urmatoarele valori:
- pliul toracic = 1,5 cm;
- pliul abdominal = 2 cm;
- pliul cruro-inghinal = 3 cm.
Turgorul este bun, ferm. Turgorul reprezinta rezistenta simit la palparea pliului cutanat.
4 1.3. Glandele sebacee Glandele sebacee sunt bine dezvoltate i secreta in exces,
deterrminand formarea de cruste la nivelul pielii capului.
4.1.4.Glandele sudoripare Glandele sudoripare sunt bine dezvoltate, prezentand o secretie
abundenta la sugarul cu varsta mai mare de 2-3 luni.
4.1.5. Prul Prul sugarului este subire, devine bogat; cresc genele.
4.1.6. Sistemul ganglionar Sistemul limfatic este dezvoltat de la natere, dar in primele luni
de viaa vasele limfatice sunt largi, ganglionii mai puin dezvoltai i nu constituie o bariera
eficace pentru trecerea microbilor i a toxinelor, putand determina aparitia septicemiilor.
4.1.7. Sistemul muscular Musculatura reprezinta 25% din greutatea sugarului, faa de 40% la
adult, este inegal dezvoltata, cu predominant pentru muchii membrelor inferioare.
Hipertonia fiziologica a nou-nascutului dispare in primele 2-3 luni de via
Tonusul muscular este bun.
4.1.8. Sistemul osos Osificarea incepe din luna a cincea a vieii intrauterine (clavicule, oase

craniene, vertebre, oase lungi). La natere, sunt osificate toate diafizele i unii nuclei epifizari
(femur, tibie, astragal, cuboid, calcaneu).
Osificarea craniului continua astfel:
- fontanela anterioara se inchide la aproximativ 1 an i 6 luni;
- fontanela posterioara se inchide la 3 luni.
Coloana vertebrala, rectilinie la nou-nascut, incepe sa-i formeze curburile, astfel:
- la 3 luni, cand sugarul ii tine capul, se formeaza lordoza cervicala;
- la 6 luni, cand sugarul sta in ezut, se formeaza cifoza toracala;
- cand se ridica in picioare se formeaza lordoza lombara. Toracele este cilindric.
Membrele superioare sunt egale cu membrele inferioare.
4.1.9. Aparatul respirator
Laringele este situat mai sus la sugar decat la adult.
Traheea este saraca in tesut elastic i slab fixata. Calibrul ei permite intubatii cu sonde cu
diametrul exterior de 6 mm la 2 ani, 7 mm la 3 ani i 8 mm la 4 ani.
Bronhia dreapta este mai larga, cu unghiul de bifurcare mai mic decat bronhia stanga.
Toracele este cilindric la sugar, cu diametrele aproape egale. Plamanii cantaresc 150 g la
varsta de un an. Respiraia este de tip abdominal.
Frecvena respiratorie este:
- la 3 luni - 45 respiraii/min;
- la 8 luni - 40 respiraii/min;
- la 1 an - 35 respiraii/min.
Amplitudinea micarilor respiratorii este inegala, cu pauze lungi in somn.
La auscultatia pulmonara se percepe o respiraie aspra, rugoasa, din cauza grosimii reduse a
pereilor toracelui.
4.1.10. Aparatul cardiovascular
Cordul are o poziie orizontala i este globulos.
ocul apexian este situat in spatiul al IV-lea intercostal stang. La vrsta de un an, cordul are
aproximativ 70 g. Bataile cardiace sunt putemice.
Frecvena batailor cardiace este:
- la 6 luni - 130 batai/min.

- la 1 an - 125 batai/min.
Tensiunea arteriala este:
- la 6 luni - 89 mmHg;
- la 1 an - 96 mmHg.
4.1.11. Sangele
Hemoglobina = 12-13 g%.
Eritrocitele = 4-5 milioane/mmc.
Reticulocitele = 5-15 %.
Leucocitele = 8000-12000/mmc.
Trombocitele = 150-300 000/mmc.
Formula leucocitara:
- neutrofile = 20-40%
- eozinofile= 1-4%
- bazofile = 0,5-1%
- monocite = 5-12%
Timpul de sangerare = 1-2 min.
Timpul de coagulare = 3-5 min.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) = 7 mm/ora la sugar.
4.1.9. Aparatul digestiv
Masivul facial este mai putin dezvoltat.
Cavitatea bucala este mai mica.
Limba este scurta, lata i groasa, cu o mare forta.
Buzele sunt groase, cu musculatura bine dezvoltata. Mucoasele bucala i linguala sunt subiri.
Obrajii au bula lui Bichat.
Actul suptului i deglutitia sunt reflexe.
Masticatia se invata (stimulare de la 8 luni).
Stomacul are o pozitie transversala (abia la 2-3 ani ii ia poziia vertical a adultului).
In primele 4 luni secretia salivara este redusa.
Secretia gastrica este redusa.
Tolerana digestiva este buna.
4.1.10. Aparatul urogenital

Diureza este de 75-100 ml/kgcorp/zi.

Miciunile sunt in numar de 10-30/zi.
Vaginul are o lungime de 3 cm.
Testiculele sunt coborate in scrot.
4.1.11. Apararea antiinfectioasa
Sugarul prezinta imunoglobuline materne i proprii, astfel:
imunoglobuline materne:
- pana la varsta de 2 luni, sugarul are Ig G materne;
- Ig A lipsesc, iar la sugarii alimentai artificial lipsesc i Ig M, care trece la sugar prin
laptele de mama;
imunoglobuline proprii:
- la 1 saptamana incepe secreia de Ig M, care atinge nivelul de la adult la 12 ani;
- la cateva saptamani incepe secreia de Ig A, care atinge nivelul de la adult la 12 ani;
- la 2 luni incepe secreia de Ig G, care atinge nivelul de la adult la 1 an.
4.1.9.Creterea
a) Greutatea
Sugarul creste in greutate astfel:
- intre 0 i 4 luni: 750 g/luna;
- intre 4 i 8 luni: 500 g/luna;
- intre 8 i 12 luni: 250 g/luna.
Deci:
- la 4 luni, sugarul ii dubleaza greutatea de la natere (are 6000 g);
- la 8 luni are 8 000 g;
- la 1 an ii tripleaza greutatea de la natere (are 9 000 g).
b) Talia Sugarul crete in inalime astfel:
- in prima luna cu 4 cm;
- in a doua luna cu 3 cm;
- in a treia luna cu 3 cm;
- in a patra luna cu 2 cm;
- din luna a cincea cu cate 1 cm/luna.
Deci, sugarul crete in primul an de viaa 20 cm.

c) Perimetrele:
Perimetrul cranian (Pc): la natere = 34,5 cm; la 1 an = 45-46 cm.
Perimetrul toracic (Pt): la natere = 31-33 cm; la 1 an = 45-46 cm.
Perimetrul abdominal (Pa): la nastere = 38 cm; la 1 an = 44,5 cm.
4.1.10. Temperatura
- Temperatura intrarectala: 36,5C dimineata si 37,5C seara.
- Temperatura axilara este cu 0,4 - 0,5C mai mica.
4.1.11. Dentitia Dentitia temporara. Ritmul si ordinea aparitiei dinilor este urmatoarea:
- 6-8 luni: incisivii mediani inferiori;
- 8-10 luni: incisivii mediani superiori;
- 10-12 luni: incisivii laterali superiori apoi inferiori;
- 1 an-1 an si 6 luni: primii molari mici (premolarii 1) superiori si inferiori;
- 1 an si 6 luni-2 ani: caninii;
- 2 ani-2 ani si 6 luni (3 ani): molarii secunzi (premolarii 2).
Deci:
- la 1 an, copilul are 8 dini (incisivii);
- la 3 ani, copilul are 20 dinti.
Eruptia dentara poate fi precedata de: salivatie crescuta; prurit gingival; usoara indispozitie;
dureri la nivelul gingiilor.
Uneori, sunt posibile accidente:
- eruptie dentara dificila, caracterizata prin bombarea mucoasei gingivale ce acopera foliculul
dentar, agitatie, insomnie, inapetenta, scurte ascensiuni febrile;
- infectii locale, precum pericoronarita exsudativa sau purulenta, manifestata prin febra mare,
tumefiere si fluctuenta locala si stomatita ulceroasa comuna;
- ntarzieri ale eruptiei dentare, ce apar n caz de rahitism, distrofie, hipotiroidie.
Erupia dinilor primari poate antrena unele tulburari: inflamare si durere locala generate de
strapungerea gingiilor de dini, cu iritabilitate si salivatie. Se pot produce si infecii prin
patrunderea microbilor prin fisurile gingiilor. n mod obisnuit nu se incizeaz gingia. Un
obiect bont, dar mai dur, luat in gur, poate calma.
Febra mica, erupia (rash) si diareea usoar pot fi cauzate de: erupia dentara, simptome
interpretate cu atenie pentru eliminarea altor cauze patologice.
Dentiia permanent La 6 ani, apar primii molari mari.

- Intre 7 si 12 ani sunt inlocuiti dinii temporari, in ordinea apariiei lor;

- Intre 11 si 13 ani apar molarii mari secunzi;
- Dupa pubertate, apar ultimii molari mari (molarii de minte).
Dentiia definitiva are 32 dini.
4.1.12. Starile de nutri|ie ale sugarului
Eutrofia este starea de dezvoltare normala pentru o anumita varsta.
Are urmatoarele caracteristici:
-talia, greutatea, perimetrele corespund varstei;
-indicele ponderal, care reprezinta raportul dintre greutatea reala si greutatea ideala pe care
trebuie sa o aiba sugarul la varsta respectiva este 1 (cu oscilaii intre 0,96 si 1,02);
-curba ponderala este ascendenta;
-prezinta armonie intre talie si greutate;
-esutul celular subcutanat este normal dezvoltat;
-turgorul este ferm;
-tonusul muscular este normal;
-tegumentele sunt roz, integre, catifelate;
-toate tesuturile, organele si sistemele sunt normale;
-sugarul este apetent;
-sugarul tolereaza alimentaia corespunzatoare varstei;
-sugarul suporta bine alimentele nou introduse;
-scaunele sunt normale;
-infectiile sunt rare si usoare, de scurta durata;
-dezvoltarea psihomotorie este corespunzatoare varstei;
-sugarul este vioi, bine dispus, interesat de cei din jurul sau.
Normotrofia este o stare de dezvoltare normal cu excepia unui organ sau sistem care
prezinta o anomalie congenital sau catigata.
Paratrofia este o stare de nutriie anormala, caracterizat prin indice ponderal mai mare ca
1,10 greutatea depind cu mult normalul, dar cu talie corespunzatoare varstei, deci cu
disarmonie intre greutate si talie.
Se caracterizeaza prin:
- sugar cu aspect pastos , umflat, puffy ,
- tegumente palide;
- turgor flasc;

- tonus muscular diminuat;

- esuturi moi, puhave;
- rezistena scazuta la infecii;
- sugarul prezinta frecvente alergii cutanate, dispepsii prelungite, bronite repetate.
Distrofia este starea de nutriie deficitara.
4.1.9. Indicatorii de crestere si dezvoltare a sugarului
Tipul de crestere este unic pentru fiecare copil si poate fi diferit de cel al altor copii in cadrul
unor limite largi cuprinse in ceea ce se cheama normalitate.
principalii indicatori ai cresterii si dezvoltarii sunt: greutatea; talia; perimetrele; masuratorile
segmentare.
CAPITOLUL 5
INGRIJIRILE ACORDATE COPILULUI DE LA 1 LA 18 ANI
5.1.Copilul anteprescolar
Perioada de anteprescolar sau de copil mic (1-3 ani) corespunde ultimei etape a primei
copilariei.
Caracteristicile morfo-functionale ale copilului mic:
Greutatea copilului: la 1 an = 9300 g; la 2 ani = 12 kg; la 3 ani = 14 kg; copilul crete cu 2,53 kg/an.
Talia: la 1 an = 74 cm; la 2 ani = 85 cm; la 3 ani = 92 cm; copilul crete cu 10-12 cm/an.
Ritrnul de crestere in lungime si greutate este mai mic.
- Pana la varsta de 3 ani, perimetrul cranian creste cu 1 cm ajungand la 48 de cm.
- Perimetrul toracic creste cu 2 cm/an.
Ritmul de crestere al diferitelor organe este inegal.
- Se intensifica procesul de osificare la nivelul coloanei vertebrate, al cutiei craniene, i al
oaselor membrelor.
Se completeaza dentiia temporara.
Masticatia devine curenta.
Sistemul nervos isi intensifica functia analitico-sintetica.
- Apare inhibiia conditionata.
- Oboseala apare usor.
- Este deprins mersul si mentinerea echilibrului.
- Se imbogaeste vocabularul, facand propoziii scurte:
- la 18 luni stie 100 de cuvinte;
- la 2 ani stie 200-300 cuvinte;

- la 3 ani stie 3 000 de cuvinte.

- Apare curiozitatea.
- Debuteaza constiina de sine.
- Se diminueaza numarul orelor de somn.
- Alimentaia se modifica.
- Apare independenta in autoservire (igiena personala).
5.1. Copilul prescolar Caracteristicile morfo-functionale ale copilului prescolar:
- Cresterea este mai lenta.
- Conformaia corpului se schimba; lordoza si abdomenul proeminent din prima copilarie
dispar, membrele cresc alternativ, la 3 ani cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare.
- La 3 ani copilul stie sa foloseasca pronumele EU, TU, EL.
- Incepe sa foloseasca verbele nu doar la prezent, ci si la trecut i viitor.
- Este varsta intrebarilor.
- La 4-5 ani, dezvoltarea motorie ii permite sa execute micari izolate cu diferite segmente ale
corpului (invaa mersul pe tricicleta), executa mieari cu dificultate crescand (srit, caarat).
- Limbajul se perfecfioneaz.
- La 4 ani copilul are un anumit grad de independent.
- Se adapteaza usor la programul zilnic fixat de aduli.
5.2.Copilul colar Caracteristicile morfo-funcfionale ale copilului scolar
- Cresterea este lenta, dar se va accentua in perioada prepubertara, cand se va inregistra un salt
al cresterii.
- Greutatea crete in medie cu 3,5 kg/an.
- Talia crete cu 6 cm/an.
- Perimetrul cranian creste foarte lent: intre 6-12 ani perimetrul cranian creste de la 51 la 5354 cm.
- La sfarsitul perioadei, creierul atinge dimensiunile de la adult.
- In jurul varstei de 7 ani erupe primul dinte permanent si primul molar.
- inlocuirea dinilor se face cu un ritm de aproximativ 4 dini an, pe o perioada de 5 ani.
- Cel de-al doilea molar permanent erupe la varsta de 14 ani,
- Al treilea molar poate sa nu apar nici pan la 20 de ani.
5.3. Copilul la pubertate Caracteristicile morfo-funcfionale ale copilului la pubertate:
-In aceasta perioada au loc transformri de maturare fizic cognitiva, psiho-afectiva i social.

-Apare la 12-14 ani la fete i in medie la 14 ani la baiei si este concomitenta cu intrarea in
funcie a hormonilor sexuali.
-Pubertatea se incheie odata cu apariia primei menstruaii (menarha) la fete i a
spermatogenezei la baiei.
-Se schimba raportul trunchi-membre, raportul umar-sold, tipul de dispunere al grasimii si
silueta.
-Adolescentul incepe sa semene cu un tanr de sex masculin sau feminin.
-Perioada de viteza maxim a cresterii precede menarha la fete si este concomitenta cu
dezvoltarea organelor genitale exteme la baiei.
-Talia crete cu 5-10 cm/an la baiei si 6-9 cm/an la fete.
-La pubertate se termina cresterea taliei, prin osificarea cartilajelor de crestere epifizare
-Dezvoltarea maxima a musculaturii are loc la 14 luni de la varful de crestere accelerata
-Acumularea de cunostine atinge maximum de performana.
-Se imprima disciplina in munca si gandire.
-Se maturizeaza funcia de reproducere umana.
-Apar caracterele sexuale secundare.
-Spre sfarsitul pubertaii incepe adolescena, care dureaza 3-4 ani si se caracterizeaza prin
oprirea cresterii taliei, cu maturarea sexuala si psihica.
Tulburri ale pubertii
- Pubertatea precoce, cu ovulatie si spermatogeneza timpurie.
- Pseudopubertatea precoce, data de tumori ale gonadelor si suprarenalelor.
- Pubertatea tardiva, mai frecvent intalnita decat cea precoce, se manifestat prin apariia
menstruaiei la varsta de 16-17 ani este cauzata de factori constitutionali si sociali economici,
boli de nutriie, boli cronice sau infecioase. Absena sau intarzierea pubertaii pot aparea un
sindroame endocrine: boala Basedow, sindrom Turner (agenezie ovariana), sindrom
Klinefelter (disgenezie seminala tubulara).
CAPITOLUL 6
ALIMENTATIA COPILULUI
Principii nutritionale
a) In primele 12 saptamani de viaa, rata cresterii este deosebit de rapida, dar toleranta
digestiva este limitata prin imaturitatea organelor cu rol metabolic (ficat, rinichi).
b) Se stie astazi ca unele boli ale adultului (boli alergice, boli cardiace, HTA, boli vasculare,
diabet zaharat, ateroscleroza si chiar imbatranirea) au o legatura stransa cu regimul alimentar

din prima zi de viata.

c) Subalimentaia calitativa, hipoproteica, pana la varsta de 6 luni influenteaza negativ
dezvoltarea mentala ulterioara.
d) In primele luni de viaa, nutriia este dependent de rezervele fetale si de calitaile laptelui
de mama influenate de nutriia mamei in cursul sarcinii si alaptarii.
e) In caz de alimentaie necorespunzatoare este afectata si imunocompetena copilului, mai
ales a sugarului.
f) Dupa varsta de 1-2 ani, evitandu-se excesul alimentar, trebuie sa se asigure copilului o
alimentaie corespunzatoare.
Nevoile energetice ale sugarului si copilului:
- in trimestrul I de viaa: 100-120 kcal/kg corp.
- in al II-lea trimestru de viaa: 90-100 kcal/kg corp.
- In al III-lea - al IV-lea trimestru de viaa: 80-90 kcal/kg corp.
- ntre 1 si 3 ani: 80-90 kcal/kg corp.
- Intre 3 si 15 ani: 70-80 kcal/kg corp.
Alimentatia nou-nascutului
Alimentaia nou-nascutului normal
Alimentaia nou-nascutului trebuie sa fie naturala si numai in condii extreme, artificiala.
Alimentaia nou-nascutului sanatos
Alimentaia incepe precoce la 3 ore de la nastere prin administrare de glucoza cu linguria, 4-6
lingurie din 3 in 3 ore pana la 6 ore de la nastere cand copilul poate fi alimentat cu lapte din 3
in 3 ore, crescand cantitatea pe 24 ore progresiv.
Durata unui supt crete de la 3-4 minute in prima zi la 20-30 minute in a cincea zi, acesta fiind
ulterior timpul unei mese. Astazi se prefera alimentaia la cerere. Dupa varsta de 10 zile, nounascutul va primi 180-200 ml /Kg corp/24 h.
Daca este necesara alimentaia artificiala, se executa tehnica cu linguria sau cu biberonul in
funcie de caracterul tranzitoriu sau permanent al contraindicaiei alimentaiei naturale.
Alimentatia nou-nascutului prematur n primele 6-12 ore de viaa: repaus digestiv (nu
primeste nimic). n urmatoarele 12 ore: se administreaza soluie de glucoz 5%, cate 1-2
lingurie la 2-3 ore interval, fn ziua a doua: se administreaza lapte de mama astfel: se iau 10
mese/zi a cate 5 ml.
-in zilele urmtoare: se crete cantitatea de lapte de mama cu cate 5 ml/mas, zilnic la
prematurii de 2 000 g si din 2 in 2 zile la cei de grad avansat.
-in ziua a zecea - a dousprezecea: prematurul ajunge s primeasc 200 ml lapte de
mam/kgcorp/zi.

Prematurii de gradul I, avand reflexul de supt prezent vor fi pusi la san.

Prematurii de gradul al II-lea, care nu au reflex de supt dar care au reflex de deglutiie, vor fi
hranii cu lapte matem muls, cu linguria si seringa.
Prematurii de grad al IV-lea vor fi alimentai prin gavaj.
Numrul de mese/zi:
- prematurii de grad I sau II: 7 mese/zi.
- prematurii de grad III sau IV: 10 mese/zi la 2 h.
Cantitatea de lapte se calculeaza dup formula: L = Z x 0,02 x greutatea.
6.2. Alimentatia sugarului
Exista patru tipuri de alimentaie: alimentaia naturala; alimentaia mixta; alimentaia
artificial; alimentaia diversificata.
6.2.1. Alimentafia naturala
Definifie: alimentaia naturala este alimentaia prin care sugarul primeste in exclusivitate lapte
matern, fie ca este vorba de laptele propriei mame, lapte de la o alta femeie sau de la mai
multe femei.
Declansarea secretiei lactate
Laptele este produsul de secreie al glandelor mamare.
Glandele mamare incep sa secrete inca din luna a 3-a a 4-a de sarcina. Produsul de secretie se
numeste colostru.
Secreia lactata este declansata sub influena hormonilor estrogeni si a prolactinei.
Dup nastere, secreia lactata este intreinuta de actul sugerii executat de sugar.
In primele 2-3 zile, continua sa se secrete colostrul.
Apoi urmeaz furia laptelui, caracterizata prin: cresterea brusca de volum a mamelelor,
durere locala, stari subfebrile. Secreia lactata dureaza aproximativ un an, evoluand astfel.
- crete progresiv in primele 3-4 luni;
- ramane stabila in trimestrul al II-lea;
- scade treptat din luna a cincea - a sasea.
Compoziia si avantajele laptelui de mama
Laptele de mama (lm) este un produs echilibrat calitativ, coninand: proteine =1,7 g%; lipide
= 3,4 g%; hidrocarbonati = 6,8 g%; saruri minerale = 0,3 g%; apa, vitamine, enzime, hormoni,
anticorpi.
Este un produs biologic adaptat nevoilor fiziologice digestive ale sugarului.
Este lipsit de germeni.

Are calitai biotrofice:

- conine proteine de calitate (albumina);
- conine acizi grasi eseniali;
- conine vitamine;
- conine anticorpi antimicrobieni si antivirali;
- conine Ig A secretorii;
- conine lizozim si oligozaharide.
- Valoare calorica: 700 kcal/1.
- Permite alimentarea la cerere a sugarului.
- Permite autoreglarea cantitativa.
- Este administrat la temperatura corpului.
- Este imediat disponibil.
- Permite realizarea contactului psiho-afectiv mama-copil.
Ratia alimentatiei la san
Ratia de lapte pe care trebuie sa o primeasca sugarul timp de 24 de ore se calculeaza astfel:
Pentru primele 7-10 zile de viaa se utilizeaza formula lui Finkelstein:
R = (n-1) x 70 sau 80 unde: R = cantitatea de lm/24 ore; n = varsta in zile
Coeficientul 70 se foloseste pentru sugarul nascut cu o greutate la nastere sub 3 250 g, iar 80
pentru cel nascut cu peste 3200 g.
Peste varsta de 10 zile se poate utiliza una dintre formulele de mai jos:
Formula lui Scarin:
- la 8 saptamani de viata, sugarul va primi 800 ml de lapte matem/24 ore;
- pentru fiecare luna in plus se adauga 50 ml lapte matem;
- pentru fiecare saptamana in minus se scad 50 ml lapte matem.
Formula lui Heubner:
- intre 2 si 6 saptamani de viaa, sugarul va primi o cantitate de lapte matem egala cu 1/5 din
greutate;
- intre 6 saptamani si 4 luni: 1/6 din greutate;
- intre 4 si 6 luni: 1/7 din greutate.
Obstacole in alimentatia naturala
Imposibilitatea alimentaiei la san poate surveni din cauza:
sugarului: fora de supt diminuata la prematuri, distrofici, bolnavi; malformaii congenitale:
buza de iepure, gura de lup; obstrucie nazala; stomatite; dini congenitali; fren lingual scurt;
mamei: hipo-/agalactia; galactoreea; malformafii ale mamelonului; mamelon scurt, mameIon

ombilicat; leziuni mamelonare; mastita; afeciuni grave ale mamei (cardiace, renale,
tuberculoza, boli de sange).
Reapariia menstrelor la mama nu trebuie sa impiedice alimentatia naturala atata timp cat
sugarul nu prezinta tulburari digestive.
Incidente si accidente in cursul alimentatiei naturale
Regurgitatiile: sunt eliminari de mici cantitai de lapte in timpul sau imediat dupa alaptare;
cauze:
a) aerofagia, supraalimentaia, nerespectarea tehnicii de alimentare.
b) varsaturile: sunt eliminari de cantitati mai mari din coninutul stomacal, la interval mai
mare dupa mese, laptele fiind digerat; cauze: aerofagia, supraalimentaia, nerespectarea
tehnicii de alimentare, spasmul pilorului, stenoza hipertrofica de pilor, tulburari digestive
acute.
c) colicile intestinale: se manifesta prin stare de neliniste, planset, frecarea picioarelor; cauze:
adaptarea la alimentaia cu lapte, supraalimentaia, aerofagia, alergia digestiva; tratament:
reglarea tehnicii de alimentaie, comprese calde pe abdomen, poiuni calmante.
d) diareea postprandiala: apare imediat dupa inceputul sau la sfarsitul mesei; sugarul ipa, se
contract si emite scaune lichide, galbui, aerate, acide; dupa emisie, sugarul se linitete;
diareea dispare spontan dupa 1-2 luni.
e) intolerana la laptele de mama: este foarte rar; se manifest prin vrsaturi, scaune diareice
si oc in cazurile grave; tratament: suprimarea laptelui de mama.
6.2.1. Alimentafia artificiala
Definite: alimentaia artificiala este alimentaia sugarului in primele 3-4 luni de via cu lapte
de vac sau preparate dietetice din acesta, in lipsa laptelui de mama.
Compoziia si dezavantajele laptelui de vaca
Laptele de vaca (lv) conine: proteine = 3,4 g%; lipide = 3,4 g%; hidrocarbonati = 4,8 g%;
sruri minerale = 1,17 g%;
Valoare caloric = valoarea caloric a 1m (700 kcal/1).
Dezavantaje:
- Coninut crescut in proteine (deci necesit diluie: 2/3 in luna 1,3 in lunile 2 i 3, apoi
integral).
- Coninut sczut in lactoza (deci necesita adaos de zahr).
- Prezinta acizi grasi saturai i saruri minerale in cantitate mare.
- Are rol biotrofic.
- Compoziie inconstanta data de alimentaia vacii.

- Exist posibilitatea de infectare de la surs.

Compoziia si dezavantajele laptelui praf
Din cauza dezavantajelor pe care le prezinta, laptele de vaca a fost tnlocuit cu laptele praf.
Avantaje: sterilitate sau incarcare bacteriana minima; compozitie constanta; predigerarea
proteinelor prin fabricatie; omogenizarea grasimilor in particule fine; usurinta prepararii.
Dezavantaje:
- favorizeaza apariia anemiei feriprive pentru ca poate conine proteine care interfereaza cu
absorbtia fierului;
- favorizeaza aparitia rahitismului din cauza continutului mare de fosfor.
Compozitia este asemanatoare cu a laptelui de vaca.
Valoarea calorica = 600-800 kcal/1.
Ratia = 150-160 ml/kg corp/24 ore.
Resuspendarea prafului este de preferat sa se faca in mucilagiu de orez 2-3%.
Concentratie:
- la 1 luna = 8%.
- la 2-3 luni = 10%.
- dupa 3 luni = 12, 5-13, 5%.
Produse industriale de lapte praf cu compozitie modificata:
- Preparate semiecremate: Lacto 1 si 2, Gluvilact 1 i 2.
- Preparate acidulate semiecremate: Eledon, Prodieton, Camelpo.
- Preparate umanizate (adaptate): Humana 1 si 2, Similac.
- Preparate semiumanizate (semiadaptate sau conventionale): Robebi 1 si 2, Robolact, Human
baby-fit, Luci.
- Alte preparate imbogatite cu vitamine si saruri minerale: AL 110, Nutrilon Premium,
Preaptamil, Milumil, BEBA, Enfamil, FarleyS, Similac cu Fier, Similac special care, Isomil,
Somil Alpremalsoy NAN si NL, Lactovit.
Incidentele si accidentele alimentatiei artificiale
- Regurgitatii si varsaturi.
- Constipatie cu scaune cu aspect chitos; se trateaza prin cresterea zahararii si prin folosirea
unor preparate acidulate.
- Subalimentaie.
- Dermatoze alergice.
- Intoleranta la laptele de vaca, cu doua forme: forma majora, manifestata prin soc anafilactic,
si forma minora, manifestata prin stationare in greutate, paloare, inapetena, scaune fetide,

apoi diareice, febra.

- Anorexie.
- Boala diareica.
- Anemie carentiala feripriva.
6.2.1. Alimentatia mixta
Definitie: alimentatia mixta reprezinta asocierea alimentaiei naturale cu alimentatia artificiala
in primele 3-4 luni de viaa.
Indicaii:
din partea mamei: hipogalactie; deficiene calitative ale laptelui de mama (extrem de rare);
bolile cronice ale mamei.
din partea sugarului: sunt extrem de rare; unii prematuri se dezvolta mai bine cu lapte praf.
Tehnica
Sunt doua metode de administrare:
a) metoda complementar: se administreaza laptele praf, cu linguria, dupa supt, in
completare;
b) metoda altemativa: se administreaza o masa la san, alternand cu o masa de lapte praf,
administrat cu linguria sau cu biberonul.
Incidente si accidente
- Supra-/subalimentaie.
- Diaree acuta.
- Intoleran la laptele de vaca.
- Abandonarea suptului de catre sugar.
6.2.1. Alimentaia diversificata
Definite: alimentaia diversificata este procesul de introducere treptata a altor preparate
alimentare (numite alimente complementare) in afara laptelui.
Diversificarea trebuie inceputa atunci cand laptele singur nu mai acopera necesitile
nutriionale ale sugarului.
Criterii si reguli de baz in diversificare
-Orice aliment nou se introduce in alimentaia sugarului numai in perioadele de sugar sanatos.
-Orice aliment nou se introduce in cantitai mici, progresiv, timp de 3-7 zile.
-Orice aliment nou se introduce inaintea alimentului cu care sugarul este obisnuit.
-Orice aliment nou se administreaza cu linguria.
-Nu se introduc simultan mai multe preparate noi.
-La apariia tulburrilor digestive, introducerea alimentului nou se intrerupe.

-Sucul de fructe nu inlocuieste o masa de lapte.

-Daca sugarul refuza alimentul nou, se renunta temporar la administrarea lui.
-Orice aliment trebuie sa fie un piure fin, mai degraba lichid.
-Chiar daca sugarul accepta cu placere diversificarea, nu trebuie sa se renune la lapte, pentru
ca alimentele solide nu pot inlocui cu succes nutrimentele din lapte in primul an de viaa.
Schema diversificarii
Prima masa diversificata:
- se introduce:
- la 4 luni si jumatate la sugarii alimentai artificial;
- la 5 luni si jumatate la sugarii alimentai natural;
- consta in:
- supa de legume, cu 3% gris si ulei vegetal (de msline, rapi, porumb, floarea
soarelui) la sugarii cu greutate mai mare de 5000 g;
- fainos cu lapte la sugarii cu greutate sub 5 000 g.
A doua masa diversificata:
- se introduce la 5 luni i jumatate - 6 luni;
- consta in fainos cu apa la sugarii la care prima masa diversificata a fost supa de
legume si supa de legume la cei la care prima masa a fost fainosul cu lapte.
A treia mas diversificata:
- se introduce la varsta de 6 luni si jumatate;
- consta in transformarea sucului de fructe in piure de fructe i in adaugarea in supa de
legume a carnii mixate.
A patra mas diversificata:
- se introduce la varsta de 7 luni;
- consta in introducerea piureului de legume;
- de asemenea, supa de legume poate fi inlocuita alternat cu supa de came sau supa de
oase degresate.
La 7 luni si jumtate:
- se introduc galbenusul de ou, progresiv, de 2 ori pe saptamana, si al doilea fainos cu
lapte la sugarii subponderali.
La 8 luni:
- se introduc branza vaci (preparata in casa) si ficatul de pasare.
La 8 luni si jumatate:
- se introduc iaurtul si al doilea fainos cu lapte la sugarii normoponderali.

De la varsta de 9 luni sugarul poate primi:

- iaurt cu biscuiti, altemand cu fainos cu lapte;
- ciorba acrita cu bors, altemand cu supa de legume;
- perioare de came + ciulama, altemand cu piureul de legume;
- sunca slaba altemand cu piureul de fructe.
De reinut:
- obligatoriu se pastreaza in alimentaia sugrului 500 ml de lapte/zi;
- schema de diversificare se adapteaza fiecarui sugar.
6.2. Alimentatia copilului anteprescolar
Condiii pe care trebuie s le indeplineasca hrana copilului mic:
- sa fie cat mai variata;
- sa predomine radicalii bazici faa de cei acizi (came slaba, peste, oua, branza de vaci, orez,
nuci, cacao, faa de castravei, rosii, prune, lamai);
- sa conina substante de lest pentru evitarea constipaiei;
- sa evite sosurile, prajelile, condimentele;
- sa se asigure un program regulat al meselor;
- sa se intrerupa biberonul pentru ingerarea de alimente lichide;
- sa evite consumul de bauturi dulci la culcare, acestea favorizand apariia cariilor dentare;
- sa evite consumul de lichide intre mese pentru ca acestea scad apetitul;
- sa evite consumul exagerat de dulciuri concentrate intre mese pentru ca ele scad apetitul
(sunt indicate o data sau de doua ori pe zi, la sfarsitul meselor principale);
- sa evite forarea copilului;
- sa evite stimularea acceptarii alimentaiei de catre copil prin oferirea de distracii in timpul
mesei.
Numar de mese/zi: 3 mese principale + 2 gustari.
Interval intre mese: 4 ore.
Nu se dau dulciuri intre mese.
Setea se potoleste cu apa.
Nevoi calorice: 90-100 kcal/kg corp/zi.

Principiile alimentare
Proteine:
- 3-4 g/kg corp/zi;

- 2/3 dintre ele vor fi de origine animala: branza de vaci, came slaba (30-40 g zilnic; carne de
pasare, manzat sau vita; ficat, rinichi, inima si creier, acesta peste varsta de
1 an), ou (1 ou zilnic; ou de gaina; oul intreg cu albus se da copilului dupa varsta de 1 an si
jumatate), peste (de 3-4 ori pe saptamana), lapte de vaca (400-500 ml zilnic);
- 1/3 va fi de origine vegetala: leguminoase uscate, paine integrala, paste fainoase, orez, ovaz,
cacao.
Glucide:
- 10-12 g/kg corp/zi;
- de origine animala: lapte si ficat in special;
- de origine vegetala: paine alba sau integrala, legume proaspete, fructe, cartofi, faina, malai,
miere, biscuii, ciocolata.
Lipide:
- 4-5 g/kg corp/zi;
- origine animala: unt, ou, came, lapte de vaca, smantana, frisca; sunt interzise la aceasta
varsta slanina, untura si seul;
- origine vegetala: uleiuri, margarina, unt, ou, came, lapte vaca.
Saruri minerale:
- NaCl: 0,05 g/kg corp/zi;
- K: 1-2 g/zi (surse: banane, morcovi, mere, nuci, cartofi, ou, cacao, soia, orez, varza, telina,
paine);
- Ca: 1 g/zi (surse: ou, came, ficat, peste, cartofi, fructe, lactate);
- P: 55 mg/kg corp/zi (surse: toate alimentele de origine animala si vegetala);
- Fe: 0,4 mg/kg corp/zi (surse: muchi, ficat, viscere, spanac, varza, rosii, fasole, linte, fructe,
ou, lapte, orez);
- Cu: 0,1 mg/kg corp/zi (surse: nuci, ficat, zarzavaturi, fructe);
- Mg: se gaseste in vegetale verzi, fructe, lapte, came;
- I si Floruri (surse: in regimurile alimentare obisnuite + apa).
Vitamine:
- vitamina A: 3 000-3 500 ui/zi (surse: fructe, morcovi, salat, rosii, unt, ficat de viel,
branza grasa);
- vitamina D: 400-500 ui/zi (surse: untura de pete, unt, ou, ficat, lapte de vaca, came,

cacao, ovaz, fainoase, untdelemn, margarina, razele UV);

- vitamina E (surse: ou, ficat, lapte de vaca, branza de vaci, varza, salata, ulei de
masline, morcov);
- vitamina K (surse: varza, conopida, cereale, cartofi, mazre, ulei, ficat, untura de
porc, lapte de vaca);
- vitamina B (surse: drojdie de bere, unca, ficat de vita, came de vita, alune, nuci, paine, ou,
lapte de vaca, varza);
- vitamina PP (surse: came, ficat, ou, unt, faina alba, malai, orez);
- vitamina C: 50 mg/zi (surse: lapte de vaca, branza de vaci, came, creier, ficat, peste,
ou, legume, fructe).
Se va permite copilului sa-i selecteze alimentele, dar cu grija de a-i asigura o alimentaie
echilibrata.
Cand copilul refuza un aliment important din punct de vedere nutritiv, se va incerca
administrarea lui intr-o forma modificata.
Alimentele ce compun hrana copilului mic sunt: lapte: sa nu depaseasca 500 ml/zi; ou: 1 ou
de 3-4 ori/saptamana.
6.2. Alimentatia copilului prescolar
Nevoi calorice: 80 kcal/kg corp/zi.
Nevoile de principii nutritive:
- proteine: 2-2,5 g/kg corp/zi;
- lipide: 3 g/kg corp/zi;
- glucide: 10 g/kg corp/zi;
- vitamine;
- saruri minerale.
In general, copilul anteprescolar poate manca aproape tot o doreste. El trebuie sa
manance zilnic:
- came: 60.100 g;
- ou: 1;
- lactate: 400 g;
- dulciuri si fainoase;
- legume si fructe.
6.3. Alimentatia copilului scolar
Nevoi calorice: 70-90 kcal/kg corp/zi.
Nevoile de principii nutritive:
proteine:

- intre 8 si 11 ani: 3,5 g/kg corp/zi;

- intre 12 si 15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.
lipide:
- la 6 ani: 3 g/kg corp/zi;
- la 11 ani: 1,5 g/kg corp/zi.
Glucide: 8-10 g/kg corp/zi.
Vitamine.
Saruri minerale.
Alimentaia trebuie sa fie: proaspata; suficienta cantitativ; sa cuprinda principiile alimentare
in proporii corespunzatoare; masa de dimineata sa fie consistenta.
In general, alimentatia copilului scolar este aceeasi cu cea a adultului

6 6. Alimentaia copilului la pubertate

Reprezentand perioada de maxima crestere si dezvoltare, la pubertate, alimentatia
necorespunzatoare poate cauza dezechilibre hormonale, modificari de greutate sau chiar
declansa diverse boli.
Dietele sau pastilele de slabit, in aceasta perioada, mai ales la fete, sunt inamicul numarul 1,
iar infometarea poate determina scaderea puterii de concentrare, dezechilibre hormonale sau
depresie.
Alimentaia va fi mult mai bogata si cat mai diversificata.
Trebuie evitate, cat mai mult posibil, alimentele din categoria junk-food, fast-food, cartofii
prajiti, chipsurile etc.
Orarul de 3 mese/zi (mic dejun, pranz si cina), si chiar mai mult (2 gustari), trebuie respectat.
CAPITOLUL 7
PROGRAMUL DE IMUNIZARI S1 PROFILAXIE
7.1. Calendarul imunizarilor
7.1.1. Imunitatea
Definitie: imunitatea reprezinta totalitatea mecanismelor de aparare ale unui organism
impotriva elementelor straine lui, in particular impotriva agenilor infectiosi (virusuri, bacterii
sau parazii).
Imunitatea este capacitatea unui organism de a nu se imbolnavi sau de a face forme usoare ale
unor boli grave.
Prin fenomen imunologic se inelege formarea de anticorpi prin patrunderea unei substante

antigenice in organism. Contactul organismului cu agentul agresor (antigenul) poate avea trei
consecinte biologice:
- realizarea unei protecii faa de acest agent;
- realizarea unei boli imunologice;
- un raspuns imun nul, fenomen denumit tolerana imunologica.
Imunitatea poate fi:
-imunitate naturala (innascuta) capacitatea organismului de a se apara de agresiuni exteme
sau interne si este o proprietate cu care organismul se naste;
-imunitate dobandit natural imunitate aparuta in urma contactului intamplator cu un anumit
antigen;
-imunitate dobandit artificial cand organismul vine in contact cu un antigen prin vaccinare
sau in cazul unei infecii acute;
-imunitate antitumorala starea de imunitate specific unui organism, caractenzat pnn
capacitatea de a opri dezvoltarea unui proces oncogen (cancer).
Antigene ageni capabili sa induca in organism un raspuns imun specific, manifestat prin
formare de anticorpi si/sau de limfocite sensibilizate.
Anticorpi substane a caror sinteza in organismul uman este indus de apariia in circuitul
sangvin a unui antigen si care are proprietatea de a reaciona in mod strict specific cu
antigenul care a stimulat formarea lor.
Dupa modul in care se obine starea de imunitate, exist imunitate activa si imunitate pasiva.
7.1.2. Imunitatea activ
Imunitatea activa poate fi:
- natural, cand organismul respectiv, initial neimun la o boal oarecare, face boala si dup
vindecare devine imun faa de agentul patogen respectiv. Se mai numeste imunitatea
postinfecioasa;
- artificial, care se obine prin imunizri (vaccinri cu vaccinuri si anatoxine).
7.1.3. Imunitatea pasiva
Este imunitatea dobandit prin seruri bogate in anticorpi specifici, injectate la indivizi
snatosi, ce au venit in contact cu bolnavii contagiosi, prevenindu-se imbolnvirea lor sau prin
transfer de anticorpi sangvini de la mama la fat sau de anticorpi din laptele matem la sugar.
Deci, imunitatea pasiva se obine prin:
1) transferul de anticorpi din sangele mamei la nou-nascut care are imunitatea antiinfecioasa

pe care o prezinta mama, dar pe care o pierde treptat, in 3-6 luni dupa nastere (deci are
caracter temporar); anticorpii se transmit de la mama si prin lapte, ceea ce constituie inca un
argument putemic pentru valoarea alaptatului matem, ca aparare antiinfectioasa a sugaralui;
2) prin administrarea de seruri imune: fie produse animale (ser imun heterolog, spre exemplu:
ser antitetanic, serul antidifteric), fie produse obinute prin extracia gamaglobu- linelor din
sangele uman (gamaglobuline standard si altele specifice); durata imunitaii astfel obtinute
este temporar 14-21 zile.
7.1.1. Calendarul imunizarilor
Definite: imunizarile constau in injectarea unei versiuni atenuate (a unui fragment) dintr-o
bacterie sau virus, devenit inofensiv, pentru a preveni infectarea cu acea bacterie sau virus.
Introducerea acestora in organism va declansa raspunsul sistemului imunitar, care produce
anticorpi specifici, indreptai impotriva acelei bacterii sau virus. Daca organismul este expus
la agentul patogen, sistemul imunitar este pregatit sa lupte impotriva infeciei cu ajutorul
anticorpilor formai.
Este posibil ca vaccinul sa nu poata preveni apariia bolii, dar ii va reduce din gravitate.
Scopul campaniilor de vaccinare este acela de a preveni bolile. De-a lungul anilor, vaccinarile
au eradicat unele epidemii (de rujeola, oreion, tetanos, poliomielita si variola).
Unele vaccinuri se administreaza intr-o singura doza, in timp ce, altele necesita o doza de
rapel pentru a continua protecia impotriva bolii.
Reactii posibile
Vaccinurile sunt in general bine tolerate. Totusi, ele pot provoca febra, erupii cutanate sau
durere la locul injeciei. Copilul poate fi obosit timp de mai multe zile.
Reactiile mai grave sunt extrem de rare si mai putin importante decat cele provocate de boala
insasi.
Contraindicaii
- la copilul febril sau bolnav, cand se prefera amanarea vaccinarii; unele vaccinuri, in special
cele impotriva oreionului si rujeolei nu sunt recomandate la copiii cu reacii alergice la ou; la
copiii care sufer de o boal cronic, vaccinarea se discut de la caz la caz.
Pregtirea copilului pentru vaccin
- in dimineata in care trebuie administrat vaccinul, se masoar temperatura copilului; in cazul
in care copilul are febra, este racit sau bolnav, se recomanda anunarea medicului; in timpul
consultaiei, copilului i se explica faptul ca va simi o ineptura.
Dupa vaccinare
- se vor administra un antialgic si un antitermic; vaccinul trebuie notat in cametul de snatate

i in sistemul naional RENV; in cazul unei reacii locale, la locul de injectie se aplica o
compresa sterila.
Calendarul vaccinarilor
Schema vaccinurilor obligatorii si gratuite in ROMANIA (2007)
Varsta
0-7 zile
2 luni
4 luni
6 luni
12 luni
12 luni
3 ani-5 ani
7 ani
9 ani
14 ani

Vaccin
BCG - matemitate

Descrierea vaccinului
Vaccinare impotriva tuberculozei (vaccinarea se face in
matemitate)
HB 1 - matemitate
Vaccinare impotriva hepatitei B (in matemitate)
DTP-VP (oral,
Vaccinare antihepatitica B, vaccinare antipoliomielitica,
intramuscular) + HB 2
vaccinare antidifterica, antitetanica/antipertusis
DTP-VP (oral,
Vaccinare antipoliomielitica, vaccinare antidifterica,
intramuscular)
antitetanica/antipertusis
DTP +VP + HB 3
Vaccinare antihepatitica B, vaccinare antipoliomielitica,
antitetanica/antipertusis
AR (se poate opta doar
Vaccinare antidifterica, antitetanica/antipertusis si
pentru ROR la12 luni)
vaccinare antipoliomielitica
R1 DTP + R1 VP (rapel 1) Vaccinare antirujeolic
ROR (Priorix)
R2 DTP (rapel 2)
Vaccinare antidifterica, antitetanica/antipertusis
PRIORIX
Vaccinare antirujeolica, antidifterica, antitetanica
VPOT (oral trivalent)
Vaccinare antipoliomielitica, vaccinare antihepatitica B
DT - BCG
Vaccinare antituberculoasa si antidifterica/antitetanica
Planul National de Imunizare

Planul National de Imunizare (PNI) este un serviciu pus la dispozitie de statul roman pentru a
preveni un set de boli contagioase grave si, astfel, pentru a creste starea de sanatate a
populatiei.
Boli prevenibile prin vaccinare
Bolile prevenibile prin vaccinare sunt: variola, rabie, febra tifoida, holera, ciuma, difteria, tuse
convulsiva, tuberculoza, gripa, febra galbena, poliomielita, rujeola, oreion, rubeola, antrax,
meningita, pneumonie pneumococica, adenovirus, hepatita B, haemophylus influentzae tip B,
encefalita japoneza, hepatita A, varicela, boala Lyme, rotavirus, HPV.
Beneficiile imunizarii copiilor conform PNI
Conform statisticilor, au fost raportate beneficii majore ca urmare a implementarii
Programului National de Imunizare, beneficii care se masoara in vieti salvate si diminuarea
masiva a numarului de cazuri pe anumite patologii specifice copiilor (in unele cazuri pana la
eradicare).
Imunizarea copiilor

Imunizarea copiilor conform Planului National de Imunizare este asigurata de trei categorii de
medici: medicul neonatolog, medicul de familie si medicul scolar.
Conform legii, imunizarea prin vaccinurile incluse in PNI este gratuita si este interzisa
intrarea in colectivitate a copiilor care nu sunt imunizati conform acestui plan.
Decizia parintilor asupra imunizarii
Conform drepturilor pacientului, parintii pot decide asupra imunizarii copiilor. Acest drept se
numeste Acordul pacientului informat
Vaccinurile optionale
Complementar Programului National de Imunizare, exista o serie de vaccinuri optionale care
contribuie la preventia principalelor boli infectioase.
Anti Rotavirus
Anti Rotavirus este un vaccin cu virus viu atenuat. Administrarea este orala, 2 doze in
primele 6 saptamani de viata, la interval de cel putin 30 de zile.
Anti Varicela
Anti Varicela este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka). Administrarea presupune 2
doze de vaccin, a doua doza trebuie administrata la cel putin 6 saptamani dupa prima.
Anti Pneumococic
Este un vaccin conjugat care nu este recomandat peste varsta de 5 ani.
Intre 2 6 luni, se vor face 3 administrari la interval de 2 luni (2, 4, 6 sau 3, 5, 7) cu rapel la
12 15 luni.
Intre 7 11 luni, se fac 2 administrari la interval de minim 1 luna.
Intre 12 23 luni, se fac 2 administrari la interval de 8 saptamani.
Intre 24 59 luni, administrarea presupune 1 sau 2 doze la interval de 8 saptamani.
Anti Meningococic
Vaccinul Anti Meningococic este eficace dupa varsta de 2 ani, iar administrarea se face
printr-o singura doza.
Anti Hepatita A
Vaccinul Anti Hepatita A se administreaza intr-o zingura doza cu rapel la 6-12 luni.

Anti HPV
Vaccinul Anti HPV, bivalent si tetravalent, si se administreaza intramuscular. Se
administreaza 3 doze 0, 1, 6 sau 0, 2, 6, intre 9 si 26 de ani.
In conformitate cu ORD MS 386/2015 privind Normele tehnice de realizare a programelor
nationale de sanatate publica pentru anii 2015- 2016, se aplica urmatorul calendar national de
vaccinare:
Varsta
recomandata
primele 24
ore
2-7 zile
2 luni

4 luni

11 luni

12 luni
5 ani
7 ani
6 ani2
8 ani3
14 ani
1

Tipul de vaccinare

Comentarii

Vaccin hepatitic B (Hep B)

Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

In maternitate

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomieliticHaemophilus B- hepatitic B

( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
Vaccin pneumococic conjugat1
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomieliticHaemophilus B hepatitic B
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
Vaccin pneumococic conjugat1
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomieliticHaemophilus B hepatitic B
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
Vaccin pneumococic conjugat1
Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
(ROR)
Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
(ROR)
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic
(DTPa-VPI)/VPI2
VPI3

Medicul de
familie

Vaccin diftero-tetanic pentru adulti/ vaccin diftero-tetanopertussis acelular

Medicul de
familie
Medicul de
familie
Medicul de
familie
Medicul de
familie
Medicul de
familie
Medicul de
familie
Medicul de
familie

Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus in calendarul national de vaccinare in functie de

fondurile disponibile
2

Copiii cu varsta de 6 ani care au in antecedentele vaccinale o doza de DTPa la 4 ani vor fi

vaccinati cu VPI, iar cei care nu au in antecedentele vaccinale o doza de DTPa vor fi vaccinati
cu DTPa-VPI
3

Copiii cu varsta de 8 ani care au in antecedentele vaccinale o doza de DTPa la 4 ani vor fi

vaccinati cu VPI in 2015 ( copiii care nu au fost scolarizati in clasa pregatitoare)

Aceasta recuperare se aplica numai in anul 2015.

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza numai seringi de unica
utilizare.
1. Obiectivul principal: pana la varsta de 18 luni orice copil trebuie sa fie vaccinat cu
minimum 3 doze HB si 3 doze DTPa-VPI si Hib
2. Vaccinare cu vaccin hexavalent la 11 luni se va face incepand cu copiii care nu au
primit acest vaccin la varsta de 6 luni.
Prin profilaxie se nelege ansamblul masurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea
apariiei si a rspandirii bolilor.
Clasificare
a) profilaxie primar: are ca obiectiv prevenirea apariiei bolii la un organism
care nu a fost afectat nca de acea boala;
b) profilaxie secundar: prevenirea recurenei bolii la un organism afectat
anterior de acea boala.
Exemple de msuri profilactice:
a) msuri de igien personal si alimentar;
b) vaccinarea populaiei in zonele cu risc pandemic;
c) izolarea cazurilor afectate pentru a preveni imbolnavirea populaiei sntoase;
d) sterilizarea aparaturii medicale mpotriva apariiei infectiilor nosocomiale.