Perioada fetală. Anexele fetale.

Teratogeneza
 Perioada embrionară
• Perioada embrionară este
cuprinsă între săptămânile a
treia și a opta, mai precis de
când embrionul a devenit
trilaminar până la începutul
săptămânii a noua, când va
începe perioada fetală.
• În această perioadă are loc
embriogeneza, adică
transformarea celor trei
straturi germinative
ectodermul, mezodermul și
endodermul în organe cu
funcționalitate specifică.
 Perioada embrionară
• Această perioadă se poate împărți
la rândul ei în:
• -perioada tubului neural
• - perioada faringiană inițială
• - perioada faringiană ultimă
• - perioada inițială a mugurilor
membrelor
• - perioada târzie a mugurilor
membrelor.
 Perioada embrionară
• Derivatele ectodermului
• Placa neurală apărută în urma
inducției neurale, suferă mai multe
modificări care fac parte din procesul
de neurulație.
• Neurulația se desfășoară în două
perioade succesive, perioada
șanțului neural și perioada tubului
neural.
 Perioada embrionară

• Prima perioadă debutează încă din

săptămâna a treia. Placa neurală se
alungește și se lărgește în special în
zona cranială, se invaginează median,
cu apariția plicilor neurale și a șanțului
neural.
• Plicile neurale se apropie și fuzionează
rezultând tubul neural. Inițial tubul
neural comunică cu cavitatea
amniotică la nivelul celor două capete
prin neuroporul cranial și neuroporul
caudal. Neuroporul cranial se închide
în ziua 25 iar cel caudal în ziua 27 și
astfel se finalizează neurulația.
 Perioada embrionară
• Această structură tubulară
închisă prefigurează viitorul
sistem nervos central. În zona
cranială vor apărea vezicuele
cerebrale sub formă de
proeminențe: prozencefalică,
mezencefalică și
rombencefalică.
• Zona caudală va rămâne îngustă
și va da naștere măduvei spinării
 Perioada
embrionară

• In timpul neurulației, din zona dorsală

a tubului neural în formare se
detașează crestele neurale.
• Crestele neurale vor suferi un proces
de transformare si un proces de
migrare în jurul tubului neural.
 Perioada embrionară

• Crestele neurale desprinse la nivel

cranial vor intra în componența
arcurilor branhiale, a ganglionilor
nervilor cranieni, a nervului vag, a
celulelor parafoliculare ale tiroidei.
• Crestele neurale desprinse la nivelul
trunchiului vor forma ganglionii
senzoriali spinali, ganglioni
simpatici, neuroni enterici, celulele
medulosuprarenalei, celule
Schwann, melanocite.
• În zona cefalică vor apărea placodele
cristaliniene și placodele otice.
 Perioada embrionară
• Se poate spune că din stratul ectodermic se vor dezvolta țesuturile și
organele prin care organismul intră în legătură cu mediul extern:
sistemul nervos central și periferic, epiteliile senzoriale de la nivelul
ochiului, urechii, nasului, limbii, epidermul și foliculii piloși.
• Glandele mamare, glanda hipofiză, glandele subcutane, smalțul
dentar , sunt de asemenea derivate ectodermice.
 Perioada embrionară
• Derivatele mezodermului
Mezodermul se va
transforma diferit în funcție
de zona din care provine:
paraxial, intermediar sau al
plăcii laterale.
• Mezodermul paraxial se va
transforma diferit în zona
capului față de cea a
trunchiului
 Perioada embrionară
• În zona capului va rămâne
nesegmentat și împreună cu
crestele neurale va conduce la
formarea oaselor craniului și a
feței.
• Intră în componența arcurilor
branhiale cu rol decisiv în
dezvoltarea feței și a gâtului.
 Perioada embrionară
• Mezodermul paraxial de la
nivelul trunchiului se va
segmenta cu formarea
somitelor.
• Somitele se vor organiza într-
o componentă epitelială,
dermiotoame și una
mezenchimală numită
sclerotom.
• Sclerotomul va da naștere
vertebrei.
 Perioada embrionară
• Dermomiotoamele se vor diferenția
în dermatoame și miotoame.
• Dermatoamele vor forma dermul
pielii trunchiului.
• Miotoamele vor for forma
musculatura epaxială sau dorsală și
cea hipaxială sau ventrolaterală a
peretelui corpului.
 Perioada embrionară
• Mezodermul intermediar va da
naștere sistemului urogenital:
rinichi, ducte excretoare, mai
puțin vezica urinară, precum și
gonadelor.
 Perioada embrionară
• Mezodermul plăcii laterale se va
diviza în două straturi: visceral și
parietal.
• Mezodermul visceral sau splanhnic,
formând mezouri și seroase.
• Mezodermul parietal sau somatic, va
acoperi la interior peretele anterior și
lateral al trunchiului.
 Perioada embrionară
• Mezodermul cardiogenic va duce la formarea cordului și a unor vase
de sânge.
• Derivate mezodermale sunt considerate vasele și celulele sanguine.
• Vasele sanguine se vor dezvolta prin angiogeneză și vasculogeneză.
 Perioada embrionară
• Derivatele endodermului
Principalul sistem derivat din
endoderm este cel digestiv, atât
tubul digestiv cât și glandele anexe
• Prin plierea cefalo-caudală și mai
ales laterală, endodermul devine
tubular și intraembrionar formând
intestinul.
 Perioada embrionară
• Cranial se va forma intestinul anterior sau proenteronul, în porțiunea caudală se
va forma intestinul posterior sau metenteronul, iar între ele se va forma intestinul
mijlociu sau mezenteronul.
• Mezenteronul comunică temporar cu sacul vitelin prin ductul vitelin, inițial
comunicarea fiind largă.
 Perioada embrionară
• Din endoderm se vor dezvolta
și învelișurile epiteliale ale
tubului digestiv, ale tractului
respirator, cavității timpanice ,
tubei auditive și vezicii urinare.
• Derivate endodermice vor fi și
ficatul, pancreasul, glanda
tiroidă și glandele paratiroide.
 Perioada embrionară
• Modificările de aspect ale
embrionului
• Discul embrionar, inițial
aplatizat, începe să se plieze în
direcție cranio – caudală, cu
formarea plicii ventrale cefalice
și a plicii ventrale a cozii .
 Perioada embrionară
• Plierea laterală a embrionului duce la
formarea peretelui ventral al corpului
embrionar.
• Astfel embrionul va avea aspect
tubular, un tub ectodermic extern și
un tub endodermic intern.
 Perioada fetală
• După săptămâna a noua
embrionul devine făt.
• Această întreagă perioadă până
la naștere poartă denumirea de
perioadă fetală și se împarte în
perioada fetală inițială și
definitivă.
 Perioada fetală
• Perioada fetală inițială este cuprinsă
între săptămânile 9 - 12.
• În această perioadă fața fătului capătă
aspect uman.
• Ochii se deplasează din zona laterală
în zona ventrală a capului.
• Urechile ajung în zona laterală a
capului.
• Membrele sunt tripartite și au
dimensiuni omogene față de restul
corpului.
• Degetele sunt deja separate.
• Apar centrii de osificare.
 Perioada fetală
• În săptămâna a zecea dispare
hernia ombilicală fiziologică,
ansele intestinale revenind în
cavitatea abdominală.
• Se formează anusul și organele
genitale externe.
• Mișcările saltatorii fetale încep să
devină din ce în ce mai
coordonate.
 Perioada fetală
• Perioada fetală definitivă începe
în săptămâna a 13-a și durează
până la naștere.
• În această perioadă are loc
maturizarea organelor și
sistemelor însoțită de creșterea
în greutate.
 Perioada fetală
• La sfârșitul săptămânii a 12-a lungimea
vertex-coccis este de aproximativ 85 mm și
greutatea de 45 g.
• În săptămâna 22 lungimea vertex-coccis este
de aproximativ 220 mm și greutatea de 500 g.
• După săptămâna a 24-a fătul este considerat
viabil.
• Fătul prezintă pe suprafața corpului o
pilozitate fină numită lanugo.
• Pielea este acoperită cu substanță albicioasă
de natură lipidică numită vernix.
• La naștere, fătul matur are o greutate între
3000-3500 g, lungime vertex – călcâi de 50-55
cm, perimetrul cranian de 31-36 cm.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Placenta umană are o dublă origine: maternă și fetală.

• Componenta maternă este reprezentată de decidua bazală iar cea fetală de
corionul vilos.
• Dezvoltarea placentei începe odată cu implantarea, când blastocistul induce
reacția deciduală la nivelul endometrului matern, care se află în faza secretorie.
Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Endometrul devine bine

vascularizat și se transformă în
deciduă.
• Locul unde s-a produs
implantarea este înconjurat de
o fină capsulă deciduală
numită decidua capsulară
Placenta și membranele fetale
Perioada fetală
• Decidua care se găsește la nivelul
polului embrionar unde se atașează
discul embrionar și pedicolul de
fixație și care acoperă corionul vilos
se numește deciduă bazală.
• Restul de deciduă din afara zonei de
implantare se va numi deciduă
parietală.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• La sfârșitul săptămânii a treia erau

formate vilozitățile terțiare.
• Vilozitățile situate la nivelul polului
embrionar se vor dezvolta formând
corionul vilos , în timp ce cele de la
nivelul opus celui embrionar vor
degenera și vor forma corionul
neted.
• Spre partea fetală corionul vilos va
forma placa corionică a placentei.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Astfel placenta va fi delimitată spre

partea maternă de placa deciduală
sau placa bazală, iar spre partea
fetală de placa corionică.
• Sângele matern este transportat la
nivelul placentei prin arterele
spiralate ale endometrului.
• Acestea străbat placa deciduală și
ajung în spațiile interviloase
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Schimburile placentare se
vor realiza la nivelul
vilozităților libere sau
terminale.
• Sângele fetal nu va veni în
contact direct cu cel matern,
separarea fiind realizată prin
membrana placentară.
• Membrana placentară mai
poartă denumirea de
membrană interhemală sau
barieră placentară.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale
• Placenta la termen are un aspect
discoidal, cu dimetrul de 15-25 cm,
grosime 3 cm și greutate de
aproximativ 500-600 g.
• La 15-30 de minute postpartum
placenta se dezlipește de peretele
uterin și este expulzată din
cavitatea uterina.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale
• Fața maternă a placentei este separată în circa 15-20 de cotiledoane și este
acoperită de decidua bazală.
• Fața fetală este netedă și lucioasă, acoperită de placa corionică peste care se așează
membrana amniotică.
• La nivel placentar se realizează atât schimburile dintre mamă și făt cât și secreția de
hormoni.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Schimburile gazoase sunt de maximă

importanță.
• La nivelul spațiilor ineviloase se
găsește aproximativ 150 ml de sânge
care este recirculat de 3-4 ori pe
minut.
• Oxigenul și dioxidul de carbon sunt
înlocuite prin difuziune simplă.
• Aportul de oxigen, asigurat prin fluxul
sanguin la nivel placentar, este
hotărâtor pentru făt.
• Privarea fătului de oxigen, chiar și
pentru o perioadă scurtă de timp,
poate duce la leziuni ireversibile la
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale
• Substanțele nutritive și oxigenul trec din
sângele matern prin membrana
placentară în sângele fetal, iar dioxidul
de carbon, ureea, acidul uric și bilirubina
vor trece din sângele fetal în cel matern.
• Anticorpii materni trec membrana
placentară asigurând fătului o imunitate
pasivă limitată în prima perioadă.
• Placenta are de asemenea rolul de
sintetiza hormoni.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale
• Placenta are de asemenea rolul de
sintetiza hormon: Gonadotropina
corionică umană (hCG) -are rol în
susținerea corpului galben de sarcină.
• Hormonul lactogen placentar (hLP)
favorizează dezvoltarea glandelor
mamare și astfel producția maternă
de lapte.
• Placenta produce progesteronul
necesar susținerii sarcinii și
estrogenii, în special estriolul.
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale
• Deși membrana placentară se opune
trecerii unor medicamente, bacterii
sau altor substanțe, multe virusuri sau
droguri o străbat.
• O altă situație nedorită este pasajul
membranei placentare de către unele
virusuri - toxoplasma, varicela,
rubeola, cytomegalovirusul, herpes
virusul sau bacterii – Treponema
Pallidum care produce sifilisul, HIV.
• Efect teratogen pot avea multe
medicamente sau chiar tutunul,
 Perioada fetală
Placenta și membranele fetale

• Membranele fetale se formează

la rândul lor încă din perioada
embrionară.
• Corionul neted se va uni cu
decidua parietală și astfel cele
două straturi fuzionează.
• Membrana corionică va fuziona
cu cea amniotică formând
membrana corioamniotică.
 Perioada fetală
Cordonul ombilical
• Își are originea în
pedicolul de conexiune și
pedicolul vitelin sau
ductul vitelin.
• Creșterea cavității
amniotice va face ca
amniosul să acopere
pedicolul de conexiune și
cel vitelin formând
cordonul ombilical
primitiv.
 Perioada fetală
Cordonul ombilical
• Inițial acesta conține mai multe
structuri din care unele vor
degenera: vasele ombilicale ,
ductul vitelin și vasele viteline,
canalul alantoidian, țesut
conjunctiv mucoid – gelatina
Warthon și celomul ombilical.
 Perioada fetală
Cordonul ombilical
• Celomul ombilical este un canal
tranzitor care realizează
comunicarea dintre cavitatea
intraembrionară și cea
extraembrionară.
• La începutul săptămânii a șasea
cavitatea abdominală devenită prea
mică va duce la exteriorizarea unei
părți din ansele intestinale în
cavitatea extraembrionară prin
cordonul ombilical.
 Perioada fetală
Cordonul ombilical
• Aceste anse formează hernia
ombilicală fiziologică, care va
dispare după săptămâna a zecea.
• Ansele intestinale revin în
abdomen.
• Cordonul ombilical va conține în
final doar cele trei vase
ombilicale și gelatina Warthon,
făcând legătura dintre placentă
și făt.
 Perioada fetală
Lichidul amniotic
• Este un lichid apos care umple
cavitatea amniotică având rol de:
• - protecție a fătului prin
atenurea șocurilor
• - a ușura mișcările fetale
• - a împiedica aderența
embrionului la membrana
amniotică
• - a menține o temperatură
relativ constantă a mediului fetal
 Perioada fetală
Lichidul amniotic
• Inițial este produs de celulele
amniotice dar cea mai mare
parte provine din sângele
matern prin transvazare prin
membrana amniotică.
• Volumul de lichid amniotic este
de aproximativ 450-500 ml la 20
de săptămâni și de 800-1000 ml
la 37 de săptămâni. Aceste se va
recircula la fiecare 3 ore.
 Perioada fetală
Circulația feto-placentară

• Circulația feto-placentară este un tip

special de circulație, prezentă doar
pe timpul sarcinii și asigură
schimburile gazoase fără
participarea plămânului fetal, a cărui
funcție este îndeplinită de plămânul
matern prin intermediul placentei.
 Perioada fetală
Circulația feto-placentară

• Circulația fetală se caracterizează și prin

prezența a trei șunturi vasculare care se închid
după naștere.:
• - canalul venos al lui Arantius – primul șunt –
face legătura dintre vena porta și vena cavă
inferioară
• - foramen ovale cordis – al doilea șunt – prin
intermediul acestuia sângele ajunge din atriul
drept în atriul stâng. Din atriul stâng sângele
trece în ventriculul stâng și de aici în aortă.
• - ductul arterial Botallo – al treilea șunt – cea
mai mare parte a sângelui din trunchiul
pulmonar trece în aorta prin intermediul
acestui duct
 Perioada fetală
Circulația feto-placentară
• Din aortă sângele ajunge la nivelul
întregului organism.
• O bună parte din sângele din aortă
se întoarce la placentă prin
intermediul arterelor ombilicale
 Perioada fetală
Dezvoltarea sistemului muscular
• Se face din mezoderm, cu câteva
excepții de origine ectodermică
(mușchii irisului și al corpului
ciliar, mușchii erector ai firului de
păr, celulele mioepiteliale ale
glandelor sudoripare și ale
canalelor galactofore din glanda
mamară).
• Procesul de formare al
mușchilor se numește
miogeneză.
 Perioada fetală
Dezvoltarea sistemului osos
• Este un proces complex care
începe în săptămâna 5 și
continuă și după naștere.
• Sistemul osos se dezvoltă din
mezoderm, initial se dezvoltă o
machetă cartilaginoasă, prin
procesul de condrogeneză,
urmată de formarea de țesut
osos prin procesul de
osteogeneză
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Aparatul faringian este un sistem
complex, care participă la dezvoltarea:
• - viscerocraniului
• - a feţei
• - a cavităţilor orală şi nazală
• - limbii,
• - a laringelui
• -a faringelui
• -a urechii
-a unor glande endocrine.
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Aparatul faringian cuprinde
întregul teritoriu situat în jurul
intestinului primitiv cefalic, până
la structurile superficiale şi
datorită asemănărilor cu stadiul
comparabil al embrionului de
peşte se mai numeşte şi aparat
branhial.
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Important de menționat sunt
malformaţiile cavităţii orale, a
buzelor şi palatului.
• Defectele orale sunt cauzate de
anomalii de coalescenţă ale
proeminenţelor maxilare şi
mandibulare.
• Sunt nominalizate următoarele
anomalii: lipsa gurii (Astomia),
macrostomia (Macrostomia) şi
microstomia (Microstomia)
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Sindromul despicăturii palatului
cuprinde anomaliile buzelor şi
palatului.
• Defectele labiale sunt localizate
în special la buza superioară.
Extrem de rare sunt
malformaţiile de genul lipsei
buzelor (Acheilia) sau a
dezvoltării exagerate a buzelor
(Macrocheilia).
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Buza de iepure (Schistocheilia) este
un defect de coalescenţăa mugurelui
maxilar cu mugurele nazal medial, la
zona de întâlnire a proeminenţei
fronto-nazale cu arcul branhial I.
• Despicătura buzei superioare este de
regulă asimetrică, unilaterală, fiind
situată între filtru şi restul buzei
superioare. Defectul poate fi mai rar
şi bilateral când filtrul este despărţit
bilateral de buza superioară.
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Defectele palatului pe de altă
parte au în primul rând impact
funcţional, dar şi estetic pentru
că de obicei sunt asociate cu
defectele buzei superioare.
Anomaliile palatului sunt
grupate în categoria palatului
fisurat:
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• - uvula bifidă - este rară şi
defectul nu afectează palatul dur
- fisura palatină este un defect
de coalescenţă a proceselor
palatine laterale şi poate fi
mediană, unilaterală și bilaterală.
• De asemenea persistenţa
premaxilei sub formă de os
separat este o anomalie
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului faringian sau branhial
• Gura de lup grupează anomalii
ale buzei şi palatului mai mult
sau mai puţin extinse.
• Despicătura totală a buzei şi
palatului se numeşte
cheilognatopalatostafiloschiză.
 Perioada fetală
Dezvoltarea aparatului respirator
• Dezvoltarea aparatului respirator
este în strânsă legatură cu
dezvoltarea arcurilor branhiale şi a
sistemului digestiv.
• Arborele respirator se dezvoltă din
tubul digestiv primitiv, mai precis
din preenteron, este deci de origine
endodermică.
 Perioada fetală
Dezvoltarea sistemului cardiovascular
• Sistemul cardiovascular este
primul sistem major care
funcţionează la embrion.
• Primordiile inimii şi ale
sistemului vascular apar la
mijlocul săptămânii 3.
• Inima începe să funcţioneze
la începutul săptămânii 4.
 Perioada fetală
Dezvoltarea sistemului digestiv
• Sistemul digestiv se dezvoltă foarte
timpuriu, în etapa pre-embrionară,
când apar primordiile acestuia:
• -sacul vitelin primar
• - lama precordală
• - stomodeumul
• - preenteronul
• -mezenteronul
• -metenteronul
• - proctodeumul
 Perioada fetală
Dezvoltarea sistemului digestiv
• Tubul digestiv primar este împărţit trei
segmente:
• - preenteron - cuprinde partea craniană
a tubului digestiv de la membrana
orofaringiană până la diverticolul hepatic
• - mezenteron - cuprinde partea mijlocie
a tubului digestic de la diverticolul
hepatic şi până la colonul transvers, din
care cuprinde 2/3
• - metenteron - cuprinde ultima parte a
tubului digestiv, începând cu ultima 1/3 a
colonului transvers şi până la membrana
cloacala