Artromiologia

centurii
scapulare

Centura scapular sau pectoral face legtura ntre trunchi i

membrul superior i cuprinde:
Jonciunile centurii pectorale
Articulaia sternoclavicular
Articulaia acromioclavicular
Jonciunea scapulotoracic
Articulaia scapulo-humeral

Jonciunile centurii pectorale

Sunt reprezentate de ligamentele de
la acest nivel, care formeaz
sindesmozele centurii pectorale
Ligamentul coracoacromial
Ligamentul transvers superior al
scapulei
Ligamentul transvers inferior al
scapulei

ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA
Uneste extremitatea sternala a calviculei cu sternul si primul cartilaj costal.
Este o articulatie in sa sau diartoza prin dubla imbucare
Suprafete articulare:
- incizura claviculara de pe manibriul sternal (este concava)
- fata articulara sternala a claviculei (este convexa)
- cele 2 suprafete articulare sunt acoperite de un fibrocarilaj
- sub calvicula intre ea si costa I se gasesc vasele subclaviculare si plexul
brahial . In traumatisme ale reginunii respective aceste elemente pot fi
comprimate

Componente cartilaginosae
Cartilajul articular- acopera suprafetele articulare ale componentelor
osoase
Discul articular- este un fibrocartilaj situat intre cele 2 suprafete articulare
incongruente, asigurand concordanta dintre acestea.

Mijloace de unire
Capsula articulara fibrosa stramt, inconjoar intreaga articulatie si este
atasata suprafetelor articulare, extremitatea sternala a calviculei se afla
intraarticular. Este formata din 2 straturi: unul extern fibros si unul intern
sinovial care este divizat de discul fibrocartilaginos intr-o portiune mediala si
una laterala
Ligamentele articulare se grupeaza in:
Ligamentul sternoclavicular ant si post , intins pe fata ant si post a
extremitatii sternale a calviculei si manibriul sternal . Intaresc capsula
articulara.

Ligamantul interclavicular intins intre cele 2 extremitati sternale ale

claviculei.
-

se gaseste pe fata sup a articulatiei, prezinta fibre superficiale care unesc

extremitatile sternale ale celor 2 clavicule si fibre profunde care unesc de

fiecare parte extremitatea sternala a claviculei cu manibriul sternal.

Lig costoclavicular

Ocupa unghiul formata de clavicula si primul cartilaj costal. Se afla deci

intre prima coasta si impresiunea costo-claviculara rugosa de pe fata inferioara
a claviculei.
- Lig este foarte puternic, permite ridicarea (elevatie) claviculei deasupra
planului orizontal

Miscarile :
Clavicula cu membrul sup se pot misca pe stern, ea poate fi dusa inainte
inapoi, in sus, in jos.
Miscarea de coborare si de ridicare se realizeaza in jurul unui ax orizontal
si sagital care trece prin lig costoclavicular, prin extremitatea sternala a
claviculei nu prin articulatie.
In ridicare extremit acromiala a claviculei se ridica, iar cea sternala
coboare. In coborare fenomenul este invers.
Miscarea de ridicare este limitata de lig costoclavicular, iar cea de coborare
este oprita de coasta I, lig sternoclavicular si intercalvicular.
Miscarea de proiectie inainte si inapoi a claviculei, se realizeaza in jurul
unui ax vertical ce trece prin extremitatea sternala a claviculei.
Cand extremitatea acromiala a calviculei este dusa inainte, cea sternala este
dusa inapoi. Aceste miscari sunt oprite de ligam sternocalviculare.
Miscarea de circumductie- succesiunea miscarilor prezentate
Clavicula descrie un con a carei baza se afla la extremitatea
osului.

BACKWARD AND
FORWARD
ROTATION OF
CLAVICLE
OCCUR AROUND
THE CLAVICLE'S
"LONG" OR
LONGITUDINAL
AXIS. Backward
rotation is
defined as a
backward
(posterior)
movement of the
clavicle's
superior surface.

CLAVICULAR
ELEVATION AND
DEPRESSION
OCCUR AROUND
THE JOINTS A-P
AXIS The joint's AP
axis is a line that
connects two points
(indicated on the figure
by filled circles):
the SC joint surface
a point near the base of
the scapular spine.

CLAVICULAR
PROTRACTION AND
RETRACTION OCCUR
AROUND THE JOINT'S
VERTICAL AXIS. Anterior
movement of the clavicle's distal
end is termed"protraction,"
while posteriormovement of the
distal end is termed"retraction."

Muschi motori ai art sterno-claviculare sunt:

Ridicatori ai claviculei: trapezul si captul clavicular al
sternocleidomestoidianului
Coboratori ai claviculei; m.pectoral, deltoid si subscapular
Proiecterea inainte a claviculei: marele pectoral, deltoidul si
subclavicularul
Proiectarea inapoi a claviculei; trapezul si capatul calavicular al
sternocleidomstoidianului

ARTICULATIA ACROMIOCALVICULARA
Face parte din grupul articulatiilor plane
Suprefete articulare
Fata articulara de pe acromion (concava) si fata articulara acromiala a
claviculei (convexa)
Mijloace de unire
Capsula articulara intarita de un ligament acromioclavicular care se afla pe
fata
sup a articulatiei.
Capsula prezinta un strat ext fibros si unul interior sinovial.
Intre cele 2 sup articulare exista disc fibrocartilaginos.
Ligamentele articulare sunt:
Lig acromioclavicular situat pe fata sup a articulatiei, intre acromion si
calvicula
Lig coracoclavicular,. Este format din;lig trapezoid are forma patrulatera,
se insera pe suprafata post a procesului coracoid si fata inf a claviculei

Lig conoid, are forma trunghiulara, situat post-medial de precedentul.

Situat intre apofiza coracoida si tuerculul conoid al claviculei.
Lig coracoclaviculare fac ca, greutatea mb sup sa fie suportata in mai mare
masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. Totodata ele limiteaza
miscarile dintre scapula si calvicula.
Ligamente proprii ale scapulei
- lig transvers sup al scapulei, intins intre marginile sup ale scobitutii
scapulei.
-lig coracoacromial are forma triunghilar intins intre varful acromionului si
marginea lat a procesului coracoid.
Biomecanica articulatiei acromio-claviculara
Este art plana(permite doar miscari de alunecare) actioneaza simultan cu
art
sternoclaviculara si contribuie la efectuarea misc centrii scapulare,
reprezentate
de miscari ale umarului si miscari ale scapulei.
Permite omoplatului sa basculeza in limite destul de mari.
ARTICULATIA INTERSCAPULOTORACICA
Nu este o articulatie in adevaratul sens al cuvantului, dar functional trebuie
considerata ca atare.

Suprafetele art sunt reprez de fata costala a omoplatului (captusita de m

subscapular) si fetele ext ale costelor unite de m intercostali ext. Intre aceste 2

sup se afla m dintat ant care imparte acest spatiu in 2:

-spatiul interserratoscapular
-spatiul interserratotoracic-cel mai important conferind mobilitetea acestei
articulatii.
Biomecanica art.
Omoplatul se poate ridica si cobori, deplasa lat., medial sau se poate
apropia si indeparta de torace

Articulaia umrului

Este o enartroz realizat ntre cavitatea glenoidal a scapulei

completat de cadrul glenoidal i capul humerusului.
Mijloace de unire
Capsula articular de forma unui manon este alctuit din 2
straturi: unul extern fibros, i altul intern, sinovial. Stratul
fibros are o inserie glenoidal respectiv pe cadrul glenoidal i
colul scapulei i o inserie humerala respectiv pe colul
humeral.
Capsula este lax i puin rezistent favoriznd astfel
producerea unor micri mai ample, dar n acelai timp face
posibil producerea mai frecvent a luxaiilor.

LIGAMENTE
Ligamentul coracohumeral, este cel mai important ligament al
acestei articulaii.
- unete apofiza coracoid a scapulei cu tuberculul mare al
humerusului.
Ligamentele glenohumerale sunt n numr de 3, ocup partea
antero-sup a capsulei si au rolul de a o ntrii. Limiteaz
micrile de extensie, rotaie int i abducie.
Sinoviala, stratul intern tapeteaz capsula articular.

BIOMECANIC
Este cea mai mobil enartroz a corpului. Se pot efectua
urmtoarele micri:
Micarea de abducie i adducie se face n jurul unui ax
sagital ce trece prin partea inferolateral a capului humeral.
Micarea este limitat de cadrul glenoidal de care se lovete
tuberculul mare al humerusului. n acel moment capul
humerusului coboar chiar prsete cavitatea glenoidal i se
sprijin pe capsula articular.
Muchii motori ai acestei micri sunt: m.deltoid,
m.supraspinos, m.biceps brahial

n adducie micarea este limitat de lovirea membrului superi or de trunchi.

Muchii motori sunt: m.pectoral mare, m.rotund mare, m.rotund mic, m.dorsal
mare, m.coracobrahial, m.biceps brahial (capul scurt), m.triceps brahial(capul
lung).
Micarea de proiecie nainte i napoi (flexie-extensie) se face n jurul unui ax
transversal ce trece prin mijlocul tuberculului mare i centrul cavitii
glenoide.
- proiecia nainte este realizat de urmtorii muchi: m.pectoral mare,
m.deltoid, m.coracobrahial
-proiecia napoi este realizat de: m.marele dorsal, m.deltoid
Micarea de rotaie extern i intern se face n jurul unui ax vertical ce trece
prin axul humerusului. Micile sunt limit ate de punerea n tensiune a capsulei
articulare.
Rotaia extern este realizat de: m.infraspinos, m.rotund mic
Rotaia intern este realizat de: m.supraspinos, m.rotund mare,
m.subscapular.
Micarea de circumducie nsumeaz micrile precedente,
capul humeral descrie
un cerc n jurul cavit glenoide iar extremitatea distal a
humerusului un cerc
foarte mare.

MISCARILE CENTURII SCAPULARE:

1.
Miscari de ridicare si coborare a umarului
2.
Miscari de proiectie inainte si inapoi a umarului
3.
Circumductia
4.
Miscari ale scapulei
Miscarea se executa in jurul unui ax antero-post ce trece prin punctul de
intersectie al lig costoclavicular.
Cand umarul se ridica, extremit lat a claviculei se ridica si ea
odata cu scapula. In acelasi timp extremit mediala a claviculei coboara
Miscarea de ridicare a umarului se realiz prin contractia m trapez si
ridicator al scapulei
1.

In miscarea de coborare a umarului, extremit lat a claviculei coboara si

impreuna cu ea scapula iar extremit sternala se deplaseaza in sus. M
subclavicular intervine in miscarea de coborare a scapulei.
2. Miscarea de proiectie inainte si inapoi a umarului.
Se executa in jurul unui ax anteropost
In cazul proiectiei inainte a calviculei aceasta se deplaseaza impreuna cu
umarul, iar extremitatea sa mediala se deplaseaza inapoi in art sternoclavic.
M. ce proiecteaza umarul inainte:
Pectoral mic, dintat mare, pectoral mare.
Miscare limit de lig ant al art sternoclavic
In miscarea de proiectie inapoi fenomenele sunt invere.
Se realizeaza prin contr m. romboid, iar miscarea este limitata de lig post al art
sternocalvic.
3. Circumductia succesiunea miscarilor: ridicare, proiectie inainte, coborare,
proiectie inapoi.

4. Miscarile scapulei
Miscari imprimate de articulatiile apropiate. Miscari ale art
acromioclaviculare permit micari ale scapulei
Miscari proprii scapulei: de ridicare, coborare, alunecare mediala si
laterala.
O atentie deosebita se confera miscarii de rotatie, care se realiz in jurul
unui
ax ce trece prin art acromioclaviculara.
In miscarile de rotatie atunci cand unghiul superomedial se ridica, cel
superolat coboara.
- Cand unghiul supero-lat coboara unghiul inf se apropie de col vertebr.
- cand unghiul superolat se ridica unghiul inf se departeaza de col vertebr.
Miscarile scapulei ca si ale claviculei servesc pentru a imprima mb sup o
libertate mai mare de miscare. Permite ducerea bratului dincolo de pozitia
orizontala.

Muschii care ridica omoplatul:

M trapez( fascicol sup), m romboid si m. ridicator al scapulei
Coboararea scapulei se face concomitent cu o deplasare mediala.
Muschii care coboara omoplatul:
M trapez- fas inf si m. dintat ant
M. marele dorsal al scapulei mentine omoplatul in contact cu peretele
toracic.