Căile biliare

FICAT→CĂI BILIARE→DUODEN
1. Căi biliare intrahepatice
2. Căi biliare extrahepatice
canal principal format din ductul hepatocoledoc
aparat divertricular format din vezica biliara și ductul cistic
sunt situate în etajul supramezocolic al abdomenului
 Ductul hepatic comun

 Ia naștere din unirea a două canale în care se

termină ductele bilifere(ductul hepatic drept și
ductul hepatic stâng);
 Confluența celor două rădăcini ale ductului ocupă
planul anterior al hilului ficatului;
 Are o lungime de 45-50 mm și un calibru de 5
mm ;
 Se află cuprins în ligamentul hepato-
duodenal(porțiunea dreaptă a omentului mic)
 Unirea cu ductul cistic se face înapoia porțiunii
superioare a duodenului, fiind alăturate pe o
porțiune de 10-15 m iar apoi confluează pentru a
forma ductul coledoc
 Ductul coledoc

 Continuă ductul hepatic comun;

 Descrie un arc cu concavitatea îndreptată spre dreapta;
 De la origine coboară înapoia capului pancreasului si se deschide in
duoden;
 Are o lungime de 30-35 mm iar diametrul este de 5 mm
 Are 3 porțiuni: retroduodenală, retropancreatică și intraparietală(mai
rar și o porțiune supraduodenală); ele merg paralel între 10-15 mm
și abia apoi confluează in mod real;
 Porțiunea retroduodenală: - înainte coboară artera gastroduodenală
- înapoi raspunde orificiului omental
- posterior se afla vena portă
- la stânga se află artera hepatică
 Porțiunea retropancreatică: - înainte cu capul pancreasului
- înapoi vine în raport cu vena cavă inferioară și vena renală
dreaptă
- coledocul mai are raporturi în această porțiune cu arcadele
vasculare pancreaticoduodenale
 Porțiunea retroparietală: - perforează împreună cu ductul pancreatic peretele medial al
porțiunii descendente a duodenului
- se deschide în ampula hepatopancreatică
 Ductul cistic
 Leagă calea biliară principală cu vezica
biliară;
 Are traiect oblic în jos, la stânga și
înapoi;
 Este flexuos;
 Prezintă porțiuni dilatate alternând cu
altele îngustate;
 Prin acest duct bila ajunge în vezică iar
apoi se scurge înapoi în coledoc în
timpul meselor;
 Are o lungime de 3,5-4,5 cm și
diametrul de 4 mm;
 În prima parte a ductului se regăsește o
plică spirală care îmoiedică
cateterismul canalului
 Vezica biliară
 Este un rezervor anexat căilor de excreție a bilei;
 Este situată în fosa vezicii biliare de pe fața viscerală a ficatului;
 Direcția ei este aproximativ sagitală;
 Are o lungime de aproximativ 10 cm, o largime de 4 cm iar capacitatea este de 50-60 cmc;
 Se descriu 3 porțiuni: fundul(constituie extremitatea ei anterioară și este rotunjit in formă
de fund de sac), corpul(este partea ei aderentă la fața viscerală a ficatului iar ultima lui
parte se numește infundibul; uneori vezica este învelită pe toate fețele de peritoneu, care
formează o plică numita mezocist ce o leagă de acea față viscerală a ficatului) și
colul(formează extremitatea profundă și ascuțită a vezicii biliare);
 Este menținută pe fața inferioară a ficatului de către peritoneu iar corpul ei aderă la ficat
prin tracturi conjunctive;
 La nivelul plicii găsim o depresiune care corespunde bazinetului, iar pe peretele opus un
pinten(promontoriul) care răspunde unghiului intrând de la suprafață;
 Vase și nervi

 Arterele căilor biliare extrahepatice provin: din artera hepatică proprie pentru
ductul hepato-coledoc, din artera cistică pentru colecist și ductul cistic;
 Venele urmează un traiect invers arterelor; ele vărsându-se în vena portă. Există
un număr de venule, care pleacă din colecist, pătrund în ficat și se ramifică aici,
avand valoarea unor vene porte accesorii;
 Limfaticele sunt tributare limfonodurilor hepatice; de aici limfa ajunge în nodurile
celiace;
 Nervii provin din plexul celiac și cuprind fibre parasimpatice care determină
contracția musculaturii vezicii biliare și relaxarea sfincterului Oddi, și fibre
simpatice care au o acțiune contrarie;
 Structura căilor biliare
extrahepatice
 Ductele biliare au peretele format dintr-o tunica internă, mucoasă
și o tunică externă, fibro-musculară;
 Fibrele circulare din jurul porțiunii termianle a coledocului iau o
dezvoltare mai mare și dau naștere unui aparat sfincterian
complex, format în realitate din două sfinctere;
 Pe ductul cistic, de la bazinetul colului vezicii până la
deschiderea lui coledoc, se descrie o succesiune de formațiuni
musculare care au fost comparate cu o ”cascadă de ecluze”;
 La exterior, vezica este acoperită pe o întindere variabilă de
peritoneu, care îi constituie tunica seroasă. Urmează tunica
musculară care este de fapt fibro-musculară, fiind formată în mod
predominant din țesut colagen și fibre elastice;
 La interior, vezica este captușita de tunica mucoasă care prezintă
numeroase cute;
 Fluxul biliar este dirijat de variațiile de presiune din arborele
biliar, coordonate cu acțiunea sinergică a structurilor sfincteriene
și contractile ale căilor biliare;