RELIGIA ROMANILOR

I. CONSIDERATII ISTORICE
- la sfarsitul mileniului II i.d.Hr peste populatiile mediteraneene existente
in Peninsula Italica se suprapun siculii (se presupune ca ei au dat numele
Italiei, in memoria regelui Italos)
- invazia cea mai marcanta a fost ce a a popoarelor italice (se inscriau
in ramura indo-europenilor)
- etruscii (originari din Asia Mica, popoare ale marii) debarca pe coasta
vestica a Italiei Centrale in sec. XVI i.d.Hr. ; civilizatia etrusca rerezinta
temelia culturii romane ulterioare; inceputurile Romei ca oras tin, in fapt,
de istoria etruscilor - Roma este un nume de origine etrusca, al unei ginti
etrusce: Rumlna
- colonizarea de catre greci a Italiei de Sud si a Siciliei in sec. VIII i.d.Hr. a
reprezentat un eveniment major pentru istoria Romei antice
- ultimii care au migrat inspre peninsula au fost triburile celtilor, triburi
razboinice
- dintre toate aceste populatii venite in Peninsula, cei care aveau sa scrie
marea istorie a Romei antice au fost romanii, intemeietorii Cetatii eterne
- inceputurile Romei: in sec. VIII i.d.Hr., 753, anumite triburi de
latini, sabini si etrusci
pun bazele Romei in urma unirii asezarilor
fortificate aflate pe cele 7 coline de pe
malul stang al Tibrului;
- Roma cunoaste trei perioade distinct:
1. regalitatea (753-509 i.d.Hr.)
2. republica (509 - 31 i.d.Hr.)
3. imperiul (31 i.d.Hr. - 476 d. Hr.)

II. IZVOARE
- religia vechilor romani dispune de o literature sacra saraca
- scrieri profane care contin date despre religia vechilor romani:
- De re rustica a lui Cato - prezinta numeroase rituri si formule
magice specific
- Antiquitatam romanarum humanarum et divinarum libri XLI
a lui Terentius Varro
- De re rustica a lui Terentius Varro
- De natura Deorum, De finibus, De divination, De legibus ale
lui Cicero
- Eneida lui Vergiliu ni-I prezinta pe eroii ca implinitori ai credintelor
si riturilor
romane
- Carmen saeculare a lui Horatiu care contine si un imn dedicate
unei sarbatori
religioase desfasurate in anul 17 i.d.Hr.
- Saturnalia lui Macrobiu - un erudite filolog - ofera o interpretare
filosofica a
paganismului vechi roman
1

- scriitorii apologetic latini: Tertulian, Lactantiu, Fericitul Augustin

(De civitate Dei)

III. DIVINITATI SI SEMNIFICATIA LOR

- s-a considerat ca la inceput romanii ar fi cunoscut o faza predeista sau
dinamica in care
nu se inregistreaza o conceptie clara despre
divinitatile romane, romanii explicandu-si ceea ce se intampla in lume ca
opera a fortelor natrii, denumite de ei numina (la populatiile tribale
contemporane notiunile de mana, orenda, wakam definesc aceste forte,
de aici confuzia sustinuta de H. J. Rose, dar contrazisa de G. Dumezil care
afirma ca: pentru romani numen nu avea semnificatia unie forte difuze
impersonale din univers, ci reprezinta vointa exprimata a unui zeu)
- zeii aveau un character bine conturat in panteonul roman, dar debarasati
de imoralitatea
zeilor greci
1. JUPITER - zeul cerului stralucitor, protectorul divin al romanilor
- Optimus Maximux adica cel mai bun si cel mai mare
- era responsabil cu vremea: zeu al ploii, al tunetului, al
fulgerului, al
luminii
- casatorit cu Junona
- ii erau consacrate zilele de la mijlocul lunilor idele
2. JUNONA Regina
- corelata cu fertilitatea, nasterea,
protectoarea femeilor
- ii erau consecrate zilele de la inceputul lunilor
calendele
3. MARTE (MARS) - cel mai popular zeu la romani
- initial era zeul vegetatiei de primavera, apoi zeu al
razboiului
- in urma relatiei conjugale cu Rhea Silvia, au fost
nascuti doi
gemeni Romulus - care a fondat
Roma - si Remus
4. QUIRINIUS - zeu al razboiului, preluat dintr-un mit sabin, inclus
in marea triada
suprema romana: Jupiter - Marte Quirinius
- romanii arhaici il considerau geniu al vegetatiei de
primavara
5. JANUS - cel mai vechi zeu al popoarelor italice
- zeul intrarilor si iesirilor, personificarea inceputului si
sfarsitului:
reprezentat cu 2 fete sau chiar cu 4
2

- in timp de pace usile templului sau erau inchise, nu si in

timp de razboi
- i-a fost consacrata luna ianuarie, iar sarbatoarea lui era
numita Agonalia
(9 ianuarie)
6. VESTA - zeita caminului casnic, protejand focul vetrei
- satele romane aveau o vatra comuna cu foc constant in
centrul satului:
focus publicus
- regele Numa Pompilius a construit Templul Vestei, la care
slujeau vestalele
(fecioare preotese)
7. MINERVA - zeita mestesugurilor, stiintei, artelor si poeziei
- ziua consacrata ei era 19 martie numindu-se
Quinquatrus
8. VENUS - zeita frumusetii, ocrotitoare a vegetatiei, a gradinilor,
livezilor, florei si a
fertilitatii
9. DIANA - protectoarea amternitatii, ca zeita a Lunii avea epitetul
Diana Candelifera
(purtatoarea de torta)
- cultui ei sub forma Dianei Mellifica se raspandeste in Dacia
Romana:
patronajul albinelor
10. FORTUNA - zeita abundentei si a norocului arbitrar, sansei si
nesansei, hazardului,
era reprezentata cu ochii legati spre a
simboliza destinul orb
- cultul ei a fost prezent si in Dacia Romana, cunoscuta
sub numele
Fortuna Daciarum fiindu-i consacrate templul
din Sarmisegetuza
- vechii romani cinsteau si o serie de divinitati tutelare ale omului: penaii
(supravegheau si asigurau prosperitatea fiecarei case); geniile (protejau
pe fiecare om); larii (protejau locurile unde traiau grupuri omenesti);
manii - sufletele stramosilor
IV. EROII. MITOLOGIA
- cultul eroilor si mitologia romana nu a avut aceeasi amploare ca in
Grecia antica
- Mitul intemeierii Romei - o summa mitologica
- Romulus si Remus erau fii zeului Marte si ai vestalei Rhea Silvia,
care ca pedeapsa ca a ramas insarcinata si a fost inchisa , iar cei doi fii
aruncati in Tibru, crescuti de o
lupoaica, gasiti de pastorul regal
3

Faustulus, au devenit razboinici, au intemeiat Roma,

se ajunge la o
disputa intre cei doi care se finalizeaza cu moartea lui Remus
- ca in alte traditii religioase, fondarea unui oras reprezinta repetitia
cosmogoniei,
sacrificarea lui Remus ilustreaza sacrificiul cosmogonic
primordial
- dupa 40 de ani de domnie, Romulus dispare in timpul unei furtuni
pe Campia lui
Marte
- mitologia romana a preluat mitul grecesc al lui Hercule care devine
un semizeu binefacator, invocat inaintea plecarilor la drum si se depuneau
juraminte pe numele sau, eroii greci Castor si Polux care se bucurau de
un cult deosebit din parta calaretilor care organizau o fastuoasa cavalcada
pe 15 iulie

V. MORALA
- principiile morale reflecta intocmai stadiul de cultura, civilizatie si cel
religios dintr-o perioada
- casatoria, familia, relatiile cu sclavii arata cate de morali erau sau nu
romanii
Casatoria la romani nu a fost niciodata indisolubila; repudierea sotului
de sotie era o
imposibilitate, dar repudierea sotiei de catre sot era un
drept indiscutabil aducandu- se in acest sens un sens de corecturi in
interesul familiei: repudierea era subornota
unei greseli a femeii, care
re ajudecata, si condamnata intr-un consiliu tinut de familia sotului
Familia
- tatal avea drept de viata si de moarte asupra copiilor (anulat in 374 d.
Hr.), pe care ii putea vindea si ca sclavi sau ii parasea in strada;
- de la sfarsitul Republicii, mamei i se recunoaste dreptul formal la
respectul copiilor, la egalitate cu tatal, atribuindu-se dreptul de
supraveghere a copiilor si se inregistreaza o emancipae a copiilor.
Sclavia
- o alta problema care reflecta morala vechilor romani, foarte prezenta in
societatea romana; sclavul putea fi vandut, daruit, lasat mostenire de
stapanul sau care avea drept de viata si de moartea asupra lui; nu avea
acces la tribunale, nu poseda bunuri; lucrurile se imbunatatesc spre
sfarsitul Republicii

VI. CULTUL
1. LOCURILE DE CULT
- la inceput romanii savarseau cultul prin paduri, pesteri, locuri
misterioase (grota lui Faunus numita Lupercal)
4

- templele au fost construite dupa modelul celor etrusce, si apoi dupa

acela al celor grecesti
- Templul roman - dimensiuni mici, forma dreptunghiulara, construit pe
un podium inalt din piatra; in fata erau doua sau trei randuri de coloane,
cella - incaperea rezervata statuii zeului - era inconjurate de alte coloane
(un exemplu in acest sens era Templul Fortunei Virile din Roma)
- Panteonul din Roma templul tuturor zeilor, are o forma
circulara, precedat de un
vestibul sustinut de 16 coloane; diametrul
este egal cu inaltimea: 43,40 m
- ridicat de Agrippa in anul 27 i.d.Hr
- distrus de un incendiu in 80 d. Hr.
- reconstruit de Domitian, apoi de Hadrian dupa un alt
incendiu din
110 d.Hr.
- resurat de Septimius Severus si Caracalla
2. SACERDOTII
- persoanele destinate cultului se grupau in colegii si confrerii
A. COLEGIILE
PONTIFII - cea mai inalta institutie colegiala, intemeiata de regele Numa
Pompilius
- erau alesi prin cooptare, apoi prin avizul unor comisii speciale
- compus la inceput din 4, apoi 8 si 15 membri care indeplineau
functii teologice si
juridice: intocmeau calendarul, ritualurile de
cult, urmareau armonia dintre legile
civile si cele religioase,
stabileau formulele rugaciunilor, hotarau admiterea sau
nu a zeilor
straini in panteonul roman
- era prezidat de Pontifex Maximus, ales pe viata de ceilalti
pontifi, locuia in For si
avea autoritatae directa asupra flaminilor si
vestalelor
FLAMINII - preotii unor anumite divinitati
- 15 flamines - cei mai importanti erau flamines majores: cei ai
lui Jupiter, Marte si
Quirinius
- purtau un costum de ritual special
- nu trebuia sa se departeze niciodata de Roma, sa nu vada
armate, sa
nu calareasca, sa evite contactul cu mortii
- flamen Martialis oficia in cadrul sacrificiului calului, oferit
zeului
Marte pe 15 octombrie
- flamen Quirinalis oficiau in cursulo a trei ceremonii:
sarbataorile
Consualia 21 august si Robingalia 25
aprilie
VESTALELE
5

- fecioarele consacrate templului zeitei Vesta

- in nr. de 6, alese de Pontifex Maximus dintre fete sub 10 ani din
familiile nobile
- serviciul lor dura 30 ani, sa pastreze castitatea, in caz contrar erau
ingropate de vii
- cel ce ofensa o vestala era pedepsit cu moartea
- sacerdotiul a fost desfiintat in 382 d. Hr.
EPULONII
- la inceput erau in nr de 3, apoi de 10
- organizarea ceremoniilor religioase publice, a banchetelor sacre si a
jocurilor publice,
spectacolele teatrale
AUGURII
- rolul augurului se limita la a descoperi daca un anume proiect era pe
placul zeului respectiv

HARUSPICII
- faceau preziceri cercetand maruntaiele animalelor aduse ca jertfa,
ficatul
- consultau diferite carti care contineau interpretari si reguli precise o practica etrusca de origine babiloniana
- in perioada Imperiului, colegiul avea 60 de experti
B. CONFRERIILE RELIGIOASE
FEIALII
- 20 de membrii
- supervizau anumite probleme de ordine diplomatica: primirea,
gazduirea si protectia ambasadorilor, extradarea criminalilor, relatiile
cu alte popoare
SALII
- preotii zeului Marte, 24 de membrii impartiti in 2 grupe cate 12:
palatini si collini
- se ocupau de jocurile si cantecele care insoteau marile sarbatori
religioase
LUPERCII
- preotii zeului Lupercus sau Faunus
- sarbatoarea Lupercilor 15 februarie cand inconjurau colina Palatinului,
lovind cu curele de piele intalnite (ferite de sterilitate)
6

FRATII ARVALI
- confrerie consacrata zeitei Dea Dia a productivitatii agricole
- 12 membri
- ceremonii organizate in luna mai

3. RITUALURILE PUBLICE
a. RUGACIUNEA (precatio)
- avea un caracter magic (de aicicaracterul formalist, lisita de traire
autentica), trebuia rostita fara greseala, in picioare oficiantul rostea cu
glas tare rugaciunea, iar
ceilalti o repetau
- exista si o rugaciune speciala supplicatio, solemna rostita de
intreg poporul, dura
mai multe zile, impusa de senat si rostita in
situatii de calamitati publice, epidemii, foamete
b. VOTUL (votum)
- un mijloc de a castiga bunavointa si ajutorul zeilor
- voturile publice - se depuneau in cazuri exceptionale de razboaie, crize
in viata popurului - erau oficiate de catre magistrati, asistati de pontifi si
vizau angajamentul celor in cauza de a oferi zeilor sacrificii, prada de
razboi, jocuri ceremoniale
- cel mai semnificativ vot public era ver sacrum primavara sfanta
cand se consacra
zeilor toate fructele de primavara, animalele si
oammenii nascuti primavara
- voturile private era ocazionate de diferite momente dificile din viata:
boli, calatorii cu un grad mare de risc
- erau scrise pe tablite si depuse pe genunchii statuii zeului
- devotio - un vot special la care se apela cand se punea problema unei
reusite foarte importante in viata.
c. LUSTRATIILE
- reprezentau conturarea unui cerc magic in jurul unei zone sau regiuni in
vederea protectiei zeilor pentru respectivul loc
- Roma era inconjurata de o zona sacra, zidurile, numita pomerium
- cand se fonda o colinie, se tragea o brazda de delimitare, pamantul
brazdat si aruncat in interior; cand plugul ajungea in locul unde avea sa
fie amplasata poarta orasului, se ridica pe sus semnificand faptul ca pe
aceasta poarta puteau circula si
profanii
- protectia Romei era in fiecare an reactualizata in sarbatoarea
Ambarvalia luna mai
d. SACRIFICIILE
- punctul central al cultului
7

- a sacrifica avea in latina 2 semnificatii - mactare insemna a spori, a

inmulti, ceea ce
procura acest spor
este animalul de jertfa,
sacrificiul
in sine
- immolare care provine din mola
salsa faina de
grau amestecata cu sare,
care se presara pe
capul animalelor
pentru sacrificiu
- sacrificii de cerere (postulationes), de ispasire (hostiae piaculares) si
consultative (hostiae consultativae)
- sacrificii primiiale (primele fructe, primele cereale), sangeroase si
nesangeroase (animalele nu trebuiau sa aiba defecte fizice, sa aiba ao
anumita varsta)
- sacrificii umane, interzise in anul 79 i.d.Hr.
4. RITUALURILE PARTICULARE
- cultul particular era oficiat de pater familias si se centra in jurul
caminului, in special asupra focului din vatra caruia i se ofereau zilnic
alimente si flori de 3 ori pe saptamana
- cultul se adresa penailor si larilor personificari mitico-rituale ale
stramosilor, dar si lui genius un fel de inger pazitor
- oficiantul cultului era imbracat in toga alba
- la 8 zile dupa nastere avea loc ceremonia purificarii: copilului i se dadea
un nume, i se atarna de gat o amuleta bulla, purtata de baieti pana la 17
ani, iar fetele pana cand se casatoreau
- la 17 ani baiatul era dus in Forum si inscris in listele cetatenilor,
imbraca toga virila
semnificand ca a devenit cetatean roman, avand
drept de vot si apt pentru serviciul militar
- casatoria si alegerea viitoarei sotii (inainte de a implini baiatul 17 ani), a
sotului, o hotarau parintii, intre familii se incheia un contract; ceremonialul
casatoriei era insotit de numeroase ritualuri religioase, in centru carora se
aflau momentele semnarii contractului si impreunarii rituale a mainilor
celor doi miri

5. MAGIA
- in mod special agrara
- practicau ritualuri cu caracter apotropaic si purificator-lustrativ in scopul
conservarii vietii semanaturilor cultivate, pentru alungarea raului din case,
ogoare
- rituri magice utilizate la pregatirea ogoarelor, la insamantat, recoltat,
protejarea caselor, in caz de boli
- annual aveau loc sarbatori care aveau un caracter purificator, care
la inceput nu erau altceva decat rituri magice: Parilia 21 aprilie,
8

Lupercalia 15 februarie - sarbatori ale pastorilor, consacrate inceputului

pasunatului; Robingalia 25 aprilie - protectia impotriva bolii numita rugina
graului
- magie politica resimtita in planul vietii social-politice, iar actele
presupuneau o acrivie dusa la extrem

6. MANTICA
- mantica la romani avea un caracter tehnic
- exista un colegiu special consacrat manticii AUGURES aveau ca sarcina
interpretarea unor semne considerate divine: fenomene ceresti, cantecul
pasarilor.
- augurium provine de la verbul augere - a inmulti, a spori si
reprezenta o cerere
pentru binecuvantarea recoltei si pentru pace cum mentioneaza Cicero in De
legibus
- mai tarziu, colegiul AUGURILOR reprezenta instanta suprema in toate
problemele legate de auspicia adica de semnele transmise de zei privind
savarsirea uni act sau nu
- auspiciile isi au prototipul in zborul pasarilor pe cer urmarit de
catre Romulus ca
semn trimis de zei, cum relateaza Titus Livius
- in timpul regelui Tarquinius Superbus sec. VI i.d.Hr. au fost aduse la
Roma de la Cumae Cartile sibiline, carti de ghicitorie, consultate in
cazuri de calamitati, purificari
7. CULTUL MORILOR
- sufletele rposailor (lares, manes) i continuau viaa, asemenea celei
de pe pmnt, ntr-o regiune obscur dominat de zeul monstruos Orcus
- mpria morilor comunica cu lumea pmntean printr-o
groap fcut n pmnt (mundus), aflat n apropierea oraului,
astupat cu o piatr
- n fiecare an, la 24 august, 5 octombrie, 8 noiembrie, piatra se
ridica pentru ca sufletele rposailor s-i poat vizita rudele
- era practicat cultul strmoilor mori (divi parentes), fiindu-i consacrate 2
srbtori (Parentalia - februarie, i Lemuria - mai)
- muribundul era asezat pe pamant, un membru al familiei il saruta pe
gura cand isi dadea ultima suflare, iar cei din casa il stigau pe nume
- cadavrul era spalat, uns cu mirodenii, inconjurat de faclii, in timp ce focul
din vatra era stins, in semn de doliu
- mortul era acoperit de coroane si flori si expus 2-3 zile
- cortegiul funerar era compus din: cantarei din flaut, corn, trompeta,
purtatori de faclii, bocitoare, grupul care purta mastile raposatului, mortul,
familia
- dupa inhumare se participa la o masa, unde era invitat si mortul, iar la
plecare se rostea formula: Salve, Sancte parens!
9

- pe pietrele de mormant erau inscriptionate fraze augurale (Sit tibi terra

levis), pentru a usura iesirea sufletului din mormant si a lua parte la mese
date in comemorare sa
- sclavii si oamenii saraci erau inmormantati in gropi comune, iar cenusa
lor se pastra in columbria, iar aristocratii aveau mausolee fastuoase
- cimitire subterane (catacombe), care dispuneau de capele
8. ASIMILAREA ELEMENTULUI RELIGIOS-GRECESC
- numerosi zei grecesti s-au contopit cu zietati romane, avand loc un
transfer reciproc de insusiri
-au fost adoptate forme de cult grecesti, iar unor zeitati grecesti li s-au
ridicat altare la Roma
- elenizarea oficiala a religiei romane a inceput dupa lupta de la Cannae
(216 idHr); in forul din Roma au fost ridicate 12 statui aurite pentru 12
divinitati greceesti
9. INFUZIA ELEMENTULUI RELIGIOS ORIENTAL
- in 204 idHr a fost adusa de la Pergam la Roma statuia zeitei Cybele din
Frigia, Magna Mater, Zeita Mama a Asiei Mici, iar in 191 i se consacra un
templu pe Palatin, ceea ce deschide calea sincretismul religios, care va
marca profund viata religioasa a poporului roman
- cultul zeilor egipteni Isis si Osiris
- cultul lui Mithra, cult iranian
10. CULTUL IMPERIAL
- noua situatie teritoriala a statului roman a impus o noua forma de
guvernmnt capabila sa confere statului roman autoritatea necesara
- in acest sens, Octavian Augustus (27 idHr) a inceput un proces de
revigorare a religiei romane
- introducerea sarbatorii geniului lui August, genius Augusti, dat fiind
faptul ca poporul era obisnuit cu cultul lui Cezar (100-44 idHr), care fiind
in viata primea onorori divine, fiindu-i-se ridicate altare cultul
imparatului, care facuse istorie in Egipt, Persia, Asia Mica
- dupa moartea lui Octavian, care era divinizat, a fost constituit un
colegiu special sodales augustales, compus din 21 de membri, care
avea ca scop ngrijirea cultului imparatului
- imparatul Aurelian (270-275) s-a autoproclamat dominus et deus
- cultul lui Sol invictus
11. DECADEREA SI SFARSITUL RELIGIEI ROMANE
- sincrtismul religios a diluat identitatea religiei romane
10