'. . ..

EDITURA TEHNOPRESS ,
Str, Zimbruluinr:17 "
76004 7 - , ,
TeL/Fax: 0232260092 ,
- . . . .. t'-
,
l\1'icolae-Acbimescu
c
,
INDIA ,
< . -' . '
RELIGIS SI FILOSOFIE
-" '
-' '


',' ' c "
BUDISMUL
, in multe privinte, budismul prezinta multe asemlinan ,eu
_ jainismul:in eeea ee istoria legenda intemeietorului sall,
-dOctrina despreeliberai-e; structura ordinului monahal cultul,lntrucat
eei doi intemeietori ai aeestor religii au trait aproximativ In
, perioad1l, este difieil de apreciat eu exactitate care clintre ei a preluat
de Ia celaIalt diferitele elemente religioase filosofice eu un eonpnut
amt de asemanator. Daea avem in vedere Insa faptulca jainismul, Ia
origini, n-a fost niei pe departe 0 forma de religiozitate absolut nouii,
... cidoar rezultatul reformei unei eomuniti!Ji monahale existente deja de
eorelat eu faptul ea budismul rei eva 0 rafinete eu mult
mai mare decat jainismuI, amt in ee Jegenda mentorului sau
cat in plan doetrinar praetie, atunci s-ar Eutea presupune ell.
transferuI s-a faeut dinspre jainism spre budisrn 28_ ' ..
.... -- ' Dupa cum se Buddha a fost ruml dintre ganditorii eu 0
mare influenta in istoria omenirii. Invatatura sa a avut un mare impact
__ ,asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de,lSOO de ani, in
toati! aeeastii perioadil. evohiat s-a diversifieat eel PU!in in
masura in care a faeut-o in primele cincisprezeee secole
ale sale de existenla in Europa. In secolul al XIII-lea, cfuld influenta
budismului a dispamt in spaliul sau de origine, eI se raspandise de
multi! vreme in Tibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia Sri
Lanka 9i avansa spre Asia de Sud-Est, istoria impactul sau asupra
: ;,;, pppoarelor din aeeste zone fiind la fel de eompIexe ca in India
..
..
\
" , .. '-' \
;j ' g28. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit, p. 126

216 . . - - . - " - '" India-: Re1igie ,- - , T 277
l.Literatura sacra dovedeaselifaptul eli a?eIe pasaje din despre,are se erede eli
;" .... . . ar reprezertta cuvintele lui Buddha, at' fi exprimate, de fapt,
Nici 0 singura lucrare din foarte vasta literalurli budisla . ehiar in propria sa lirnbii, pali nu este.identicii cu magiidhi,
transmisa nu provine de JaBuddha insiI$i. Dupa moartea irdiiTIliapiilinuclescopcrinraceJe trasaturi caracteristice
(priin sec. al V-lea I.d.Hr.), cele mai vechi comunita!i budiste au ' limbii magiidhi Piili are rnulte trasaturi comune cu limbile
coieqionat, probabil, cuviintiirile predicile sale, trnnsmi!iindu-Ie prin - .... "'centraFapusene, in vrerne ce rnagadhiesle 0 limba central-riisanteana
intenned.iul dialectului miigadhI, limba vorbitii in regiunile in care a) Tipitalm
acti vase Buddha. In schirnb, nu posedam nici un asemenea canon _ Canonulpiili, numitTipitaka (\<cele trei cuprinde .
primordial. Izvoarele filosofice aflate Ja dispozitiacercetatorilorin trei grupe principalede texte: Vinay4...:.Piialm, Siitta".:.Pitaw
domeniul istoriei religiilor, sunt scrierile sacre ale diferitelor budiste, A bhidhamma - Pitaka.
pastrate In limbile paIi sanscritii, sau celetraduse In chineza tibetanii. Vinaya - Pitaka conline diferite reguli valabile pentru ordIDul
J.l.Callollui hillayiillist
monal1al. Cea mai veche parte dID Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0
cblectie de 227 prescriptii disciplinare (patimo!ckha). Aceste reguli
abordeaza to ate normele seriO'ase sau mai putin serioase de
HDuIyana este denumirea comuna pentru cele mai vechi comportament, dupa care enumera pedepseJe disciplillare pentru
budiste. Fiecarell1nne aceste mtaICarea' urtbra Fiedfrei reguli ii este asociata 6
continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimilnd povestire un comentariu. .
doctrina acestuia La acestea s-a aclliugat 0 serie de lucran necanonice, Sulfa _ Pitalm cO'
n
1
ine
cuviintiiri, predici aforisme ale lui
constand in comentarii l,a scrierile canonice tratate doctrinare Buddhasau ale discipolilor sai. Din acestetexte tragem concluzii
sistematice. Singurul canon complet pe care-I posedam este canonul -privind invaliitura lui Buddha. Vinaya se adreseazii doarmonahilor,
hlnayanist al Theravada, scris in pali. Scrierile canonice ale in vreme ce Sutta, are 0' semnificape deosebitii pentru to!i
$cO'li reprezinta astiizi autoritateasupremaa din Sri fie ei chlugari sau mireni. Sutta:- ?itaka consta din dnci
LilDka, ca in Binnania PO'trivit traditiei, acest canon a colect
ii
(nikiiya): 1. DIgha-Nikiiya, ear:e C9I,lliny 34 ,de . . ,. _
. fost redactat4nSri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea, 2. Majjhima- Nikiiya (152 texte de "lungime medie" );- 3. Samyutta
doar (, parte din coIl-p.Ilutul -acestO'r scrieri 'canonice provine cu _ Nikiiya, din 2889 texte, cumult mai scurte decat texte1e
certitudine de laBuddha decursul timpului, diferitele prelucriiri . din colectille p}ecedente (dupa continut, ele suntriinduite In 56 grope);
poetice modificiiri tacute inmomentul redactlirii definitive au collferit 4. Anguttara - Nikiiya, grupatii in 11 capitO'le (numiirul temelortratate
o alta forma celor propovaduite de eatre Buddha. Comentatorii nu in cele 2308 din aceastii colee tie determina aceastii grupare) $i
fae nici ei In lucrihile lorvreun secret din faptul cain scrierile canonice 5. Khuddalm - Nikiiya, care cuprinde 15 lucran de sine statiitO'are.
giisim un cu totul alt material in locul propriilor cuvinte ale lui Buddha. Dintre aceste 15lucran, una face parte din categoria celor rnai traduse
Pe de alta parte, existii tradipa PO'trivit careia limba pali ar fi identicii . lucriiridin literatura bhdista: Dhammapada, care coniine 423 aforisme
eu magtidh,::.Jimba materna a lui Buddha. Aceasta metrice. Alte lucranrenuniite din aceasta coleqie' Udiina
...... . _"" _.",'., -. - ' .. " , '.



., .... ,"--.
282- .... ---. .. India; Religiei' .. ... Budisnilll . .... ---" - -..
283
Confbrin traditiei, celedoua fi
dar mm mulp cercetiitori modemi ii considera doW. persoane distintte
. . ., " . . .. ,
pe unul iI considera drept Vasubandhu din sec. al IV -lea,d!lSclil al
.. .. " c, -- '," Yogiiciira; iar pe ceUilalt drept Vasubandhu din sec. al V-lea,
un dascliI al sarvastivadine. Este incert dacll renurrritul poet budist
-- -, .. -Aivaghosha.- care a trait cfuldva injurul anului 150 d.Hr., ar puteafi
privit ca un adept al directiei mahiiyaniste. intr-adevar, lui 1 se atribuie
_ ""'.,, doar in
traducere chineza, dar in celelalte I ucran nu apan!xpriinate clar mer"
un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca
lucrarea respectiva sa fi fost atribuitii pe nedrept luiAivaghosha.
Dintre It:\crarile sale, trebuie mentionatii mai ales Buddhacarita,
reprezentand 0 biografie a lui Buddha in fo=a poetica. Doar
treisprezece dintre cele douazeci opt cfultiiri ale cestei lucriiri s-au
piistrat in limba sanscritii. integral, este accesibiJa in traducere
tibetana ...
. - , . , . ;- """ ,. , -",',""''-',,,,' "" ' - ::-."' .""".,, ,- ,'-,-" '.' .: , ' .. - .
1.3. Literatura vajraylinistii
Curentele tantrice, analizate dejain cadrul hinduismului, apar
in budism. Tantrismul budist: constituie celt de-a treia dintre marile
direqii budiste: Vajrayiina sau Mantrayiina. Literatura tantrica
budistii constii din scurte formule magice (dhiiram) ample lucrari
. " tantrice, care prezinta doctrina rituaJuriie. La acc5tea se adauga> -_-
__ ._.::.:' difepte manuale comentarii sistematice. 0 parte dintre ai:este lucran
s-au piistrat in limba sanscrit:a, dar cea mai mare parte dlntre ele 0
. doar prin intermediul traducerilorchineze inspecialtibetane.
. " -
\
\
2. Buddha: istorie legenda
... .. ""
<
Toti cercetatorii contemporani sunt de acord cu f1lBtvlca
Buddha a fost 0 persoanii istoriea in istoria cercetiirii mai vecill
CoIlBemnat diferiteteorii prin incercat 0 interpretare sinibolicll <.'
\,
\
saumilologica alegendei lui Buddha
629
Potrivit uneia dintl'e aceste
. de cx.emplu,Buddha a fost'asimilat untn simplu mit solar.
..
? ', <.f, Atilt in unele paqi canonice cat in altele necanonice ale
llteratlllii budiste descoperim relatiiri privind viata lui Buddha. LlJcrarea
Buddhacarita a lui A.vaghosha Nidiinakathii, 0 introducere la
.comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe
care Ie posedam. in acestea giisim toate fazele inlportante ale vietii lui
Buddha. intfunpl8rile reale suntcombinate in cu
-'materialullegendar, incat'doarcilteva caracteristici izolate ar putea fi
evaluate carealitiiti istorice.
Gotama Buddha s-a nascut la Kapilavathu (sans critii:
Kapilavastu), principal de pe teritoriul clanului Sakya
_ ("puternic"), azi Lumbini din regiuneadepresionara Terai din
Nepal. Aceastiizona este situatii laaproape 0 sutii cincizeci de mile la
nord de Benares, la poalele munjilor Himalaya din Sri Lanka,
ca cei din Bi=ania ThaiJancta, cred ca Buddha s-a nilscut In anul
623 i:d.Hr. a murit in anul543. Cea mai mm'e parte a cercetiitorilor
modemi, insa, considera ca Buddha ar fi trait candva intre 560-480
i.d.Hr. -Numele tatiiluisiiu, Suddhodana (lit. , "orez pur"), este sugestiv
pentru indeletnicirile membrilor clanului. se ocupau eu
agricultura pe un mic teritoriu, care nu in suprafata noua sute
de mile piitrate, in parte pe pantele joase ale munpJor HirQaJaya in
. . _parte pe ciimpiiie de la poale.
. - . Sakya Iacea parte dill rilndul diferitelor raspandite
de-a lurtgul J.i.n1i tei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizajiei
Indiei de nord aflata atunci in p\inii dezvoltare.ln perioada lui
Buddha, aceste popoare erau inciilnai mult sau mai Putll independente
erau conduse oarecum dupiireguli asemanatoare. Ele ar putea fi
n1)Inite mai degraba republici tribale, pentru ca erau conduse de
. ',"Y;ji'garhii, de sfaturi ale b1ltranilor sau de 0 combinatie a acestora.
1\ " ' "or.>
. Detalii desp.re legenda BUf!dl1g,}_ezi in: E. Senart, Eseu des pre legenda
lui Buddha, trad. rom., InstitUruI'European, 1993.
- - : \.," -
. 1 .
_28_:; _ ____ .. -_ .. _ .. _ ... _ .. ,_. _. ______ ._In_di_a_,_R_e_lt..:gI . _. e_' . . . .....
. , ' .'
Probabil, unele clintre ele alegeau un conducator pentru 0 pei-i(Jada ziJe dupa na:jtere. In Iegendcle de mai tarziu este deseris ca un tanfu
285'
limitatii de timp, dar nu aveau regiIn sensul striCt al cuvantului
i
, a5a de geniu: nimenl nu-I putea Jlltteee laniei 0 proha a trupulul s au a
> fiul :mill riispun:lea:a elle ..
. trebute respmsa. Cu toate aeestea, Sakya col1Slderau ca iptrebiin, ehiar eel mm pneepuJ:! dintre el erau nevOlJ:! taea . .
rang de regi, nobili rlizboiniei In raport eu eivilizafia in ansamblU; .. Mai tilrziu, intr-una din zile, tatal sau are un vis deosebit: 11
Intr-adevaCprobabiJ eererrioni.ala a yede pefiul sau imbraca11n galbene de ascet,parasind paJatul.
briihm3l1ilor, eum 0 alte popoare. Se eonsiclerim 0 Astfel, se sa-i of ere toate blieuriile vietii ii eonstruiq te
. elita poate cii trata lumea Inconjmatoare cu siguknta I' . elite un palat pentrU fieeare anotimpai amllui. TotodatA sa . , '.
omului provenit dintr-unneam de Seaina
630
. ., " >c. '. ... .. fie urmfuitfoarte Indeaproape. De fiecare datiicand paJatul,
Potrivit legendei, cand s-a nascut Gotama,Asita, un mare sau slujitorilor siii sa Indepfuteze de pe striizi tot ceea
vizionar din Kapilavatthu, a venit sa-I vada a prezis di acesta va ce I-ar putea indispune pe fiul SalL
ajunge un mare smnt sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade La se cu dom prinlese dinregatele
budiste, vi\z3nd multirnile de zei bucurandu-se, Asila i-a Intrebat de invecinate, Gopii Yasodhara. Dupa treisprezeee 3l1i, aceasta din
ce se bucura, iar i-au raspuns: ' mina ii IllU?te uri fiu, Rahula. Aceste amanunte suntprobitbil autentice.
"Copilul Inlelepciune, giuvaierul b e altfel, Siddhartha a fugit din palat la purina vreme dupa
.. <" - . lui Rahula, respectalldastfel obieeiul indian care nu pennitea renuntarea
S-a nascut la Lumbini, pe pamant Sakya la Iume decat unui fiu sau a unui nepot.
Pentru fericire bucurie In lumea oamenilor,,631. . . tata! sau Inceardi. pe mai departe sa-l izoleze pe tfuliirul
Mai departe, ni se relateaza cii vizionarul s-a dus In acei ioc prinlin desfatiitoarele sale gradini, zeii zildfunicescceleplanuite
vi\z3nd pruncul; a prezis: "Ceamai de sus iniiltime a patrunderii (cu de tara in cadrul unor trei consecutive, Siddhiirta la
mintea) 0 va atinge acest copiI; el are sa vadii ceea ce este mai pur . Illceput un bifullli foarte sHibit, rezemandu-se in toiagul sau, apoi, a doua
va face sa se-nvilrtii roata dreptiipi, el, eel plin de eompasiune pentru zi un bolnav cu fata lividii avandfebrafoarte mare, In fine, a treia zi, la
eei muir. D.arte varaspandi re:igia . . __ .. .:.,._,
In dupaIla!ltere, mtr-o amb1aD(a splemna, pruneul calm semn, ca
-_. - a primit nurnele Siddhiirta (p.iili : Siddhattha). Cu toate acestea; in religiatepoarescapademizeriilqi suferirJtelevietii omene634. .
literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sau de Pentru a-I convinge mai tare In hotiirfu'ea sa de a renunta la
clan Gautama (pali: Gotama). lume, zeii il trezesc peprintln toiul nopjii pentru a privi trupurile goale
Buddha a fost erescut in Kapilavatlhu de ciitre a dOM sojie dizgrarioase ale concubinelor adormite. Atunci decide puna In
a lui Suddhodana, Mahaprajiipiiti, deoarece mama sa murise la aplicare definitiv hotfu:fuea. 4i cii.lare
630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas, 1996, p. 26. pecalul sau preferat Dupace se bine de se W
631. SutJanipala, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable; : 633.-P.Carus, Gospel of the Buddha, according 10 Olds Records, Chicago,
" ." 1910, p. 29; apud H. Nakamura, , ', ",'-,.. c''' c.. . Open Pl'. 10-1 1.
632. Rhys Davids, op. Cil., p. 30; apudibidem. 634. M. Eliade, [s{oria credinfelor ,i... , Il, p. 75 .
.. -.....- .
,"
278 India, ReJigie ffiosofie
I
*- I' .
-- lludismul ' 279
("aforismecu caracter festiv" ale J;>i Buddha, ill comentariu In Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a intre
sunt anexate povestiri i';;prozi), (0 colectie Udri na, The;igiithii. . , ..
doctrinare scurte, intre care uncI>-- pievazute cu diferite povestlri in c) Manuale
-. T " proza), Thera- Ther 19iitha (dO',l" w lectii de versuri; atribuite unor - ---" I " .. -" '. Literatura piili multe manuale. Acestea au drept
calugan cu totu! excc;p!ionali), Jiitaka (0 colectie de I invalaturij lui Buddha, raspandita
.....
povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; doar - - .. - " ' prin mulie lucrari canonice. Nettipakarana Petakopadesa sunt
versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), ! . 1 _ mult pre!uite introduceri in doctrina lui Buddha. din
Apa.diina \0 colectie de __ __ " I.e. consid_era ele dateaza, c.hipm:ile, din sec: 1
budlste) Buddhavamsa(relatan despre Buddha cel 24 de - d.Flr. In Mllzndapanha sunt ilustratepuncte doctnnarelffiportantem
predecesori ai sai). cadrul unui dialog intre c1ilugaruI budistNiigasena regeleMilinda.
Abhidhamma - Pitaka cuprinde lucrari, care Milinda este identic cumarelerege grecMenandru, care in sec. alIi-lea
clasificanotiunile eentrale aleinvaraturii lui Buddha. Cele LdHr. stapanea mati regiuni dinnordul Indiei. Versiuneapiilitransmisii a
mai cunoscute dintre acestea sunt Kathiivatthu. Milindapafzha este, eel putincu catevasute de ani mai veche. Cea
b) Comentarii mai serrmificativa prezentare sistematicaainvalatlUii lui Buddha este
Dintre lucrarile canonului piili face parte 0 serie de Vis-uddhimagga, realizatiidecatrerenumitulcomentator Buddhaghosa.
comehtarii importante, scrise fie inpiili fie in anlJl!lite dialec!e! Cele doua cronici in piiIi, Dipavamsa Mahiivamsa, sunt
care canonu! Theraviida ocupa locuI prinCipal: respectiv in ' . ... . ' ' izvoare prelioase pentru studiul istoriei budismului in in Sri
singaleza, binnaneza siameza Cele mai vechi comentarii dateaza Lanka. Dipavamsa a aparut, probabil, la sffir9itul sec. al IV -lea, iar
din secolu! alN -lea, dartradipa intocmirii unor asemenea comentarii .Mahiivamsa la Ineeputul sec. al VI-lea Autorii celor doua eronici au
s-acontinuat pana In zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piiIi folosit material din vechile comentarii, astazi pierdute.
sunt de 0 importanta foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu Alte vechi budiste aveau la dispozilie un canon redactat
doar pentru faptul ca vechii exegeti dau expresie concepjiei lor proprii in sanscritii. Totu9i,mu s-a ,traI1sIllis.piciun canon complet in limba
despre Invalatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci sansqita. ExistiLqoar un numar mode-st-de luetariJn sanscrita sau
ca ei folosesc material din cornentarii Cu mu!t mai veehi, care s-au ---- - fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat; de pima, in
pierdut. piili clasice este atribuita unortrei fragmente din Vinaya - Pifaka apar(inilnd ,-
barbati invalali din sbfolele IV - V, care comenteaza eea mai mare 9i mulasarvastiviidinilor. in afara de acestea,a:vem la dispozilie mai
parte a lucrarilor canonice. au crescut in India, dar multe colectii de legende in sanscrita. intr-o anumim privinlii, acestea
petrecut 0 parte a vie!iiin Mahavihiira, 0 manastire renUinita din ne amintesc de Jiitaka de Apadiina din carionul paZi. In aceste
Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre , serelateaza din vielile anterioare ale lui Buddha sau despre
Buddhaghosa. Toam lumeaeste de acord cael este autorul .' Iaptele bune ale unor sfmli Doua dintre cele mai renumite
de clasiee, crre comentariile 1a primele patru{{ikiiya 'C. 'c9!eclii de suntAvadiinaiafaka Divyiivadiina. Pro babil
ale Vmaya - PitaL, ;;,. Sutfa -.- Pitaka. Buddhadatta it seris un ., CifeIe aparlineau caiiOnuIui m;:';U:;dfVastivadinir::ir:
. ."
\
: "': ,:" .
280 ' I India. Religie B"dismul 281
confinutului lucriirii Mahhvas/ tJ se constituie din legende relatan Renurnite lucran S iJlra din aceste coleqii, piistrate in sanscIita, sunt
privind existenlele antelioiu:e ale lui Buddha despre cursul intregli Vajracchedikiz (care face parte din prima coiectie). Existii alte
sale vieti. Materialul acestei lucran, cum reiese chiar din t ext, este colecpi de S iitra 0 serie larga de S u1ra de sine stiitiitoare. Una
, -_coo. Y o prelwl.tdiri c' sehllUficative SiJtra mahayaniste de sine este
, _0 !
Parti importante din literatura canonica sanscrita s-au pfurtrat I Saddharmapundar JKa-SiJtra, care un stadiu timpuriu al
cu ajutorul traducerilor chineze $i Iibetahe.CorespiinziitorpriIilelor 'j " .0.-. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atilt material mai vechi
palm Nikiiya din Sulta-Pitaka a canonului pali, existii patru Agama '. I . mai nou. Textul relateaza despre existen(a precedenta a lui
in.,. ... faze ale vielii istorie '
Samyuktagama Ekottaragama. Mal multe lucran dill cea de-a ' ,' >.. ., pnma sa predldi dill Benares. Lucrarea ongmaraprezenta, probabll, .
eincea coleerie a acestor Pitaka in lirnba chineza, cum ar fi, biografia autentica a lui Buddha, prezentatii de sarvastivadinilor.
de exemplu, Dharmapada, Udana, Siitranipiita, Sthaviragatha interior, textul afost prelucrat, dupa ce a gasit ecou in cercurile
Buddhavamsii, care corespund urmatoarelOT lucrari din canonul piili: . niahayaniste.ln Lankizvatara-StJtra se relateaza despre 0 vizitii racutii
Dhammapada, Udana, SiJffaniptita, Theragathii de Buddha regelui demonilor, Ravana, din Sri Lanka. Inviilatura
Buddhavamsa. Nu se cu sigurantii carei au apartinut aceste i prezentatii de Buddha aici are multe triisiituri comune cu doctrina
. __ .. . texte. Mai dintre textele ale ' ... , .. SiJtra de sine ar_mai remarcate in _,
s-au transmls 111 traducere chineza;- mtre care. aceJea' ale. SukhavalIvyuha Suvarnaprabhasa.
Mahiisanghika, a sarvastivadinilor mi:Jlasarvastivadinilor. in plus, I Siitrele mahayaniste pretind cii invatiitura cuprinsii. in ele
Vinaya-Pitaka celei din urma arnintite exista intr-o traducere ar fi fost propovaduitade catre Buddha cu diferite ocazji,
tibetana Abhidharnui-Pitaka sarvastivadinilor, careexistii in traducere '-' 1 ele sunt mai recente dedit textele doctIinare apar(iniitoare celor mai
chinezii, ca Abhidhamma-Pitakn a theravadine, consta din I vechi budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate,
\'3pte lucriiri, chiar dacii cele douii. colec(ii, in ceea ce continutui, I probabil, in jurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre
au foarte pu(ine in comun. ! StJtre a fost tradusa in chineza in aceastii perioadii ' ..
. I ;:. . in iite;-atura sacra mal1iiyanistii constii dintr-o
.. - _. 1.2. Canonul mahayanist .. -. c ;:"'i;;nga scrise renume, avand un
Pe la inceputul erei noastre a aparut in
budismului 0 nOlla directie, Mahayana. 0 mare parte a literatuni
mahayaniste s-a piistrat fie in textele originale sanscrite, fie in traduceri
chineze tibetane. Cele mai multe texte doctIinare mahayaniste
(S tJtra) arnintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare
ale celor mai vechi budiste (Sutta sau SiJtrar Cele trei mari
coJecpi SiJtra, respectiy j>rajfiiipiiramitii, Buddhiivatamsaka
. R:a1pwkiJta, s-ali transmis doar in traducere c;hineza tibetana,
\ ' . ' .
\ .. -- .. - _ _...,. 'r- .
,
" ..... ". , ' ., '" ".,,"
car3cter sistematic sau de zidire spiritill!J.a Cd rna; iinPoI1anti dascaJi
mahayani sunt, tara illdoiala, Nagarjuna (cGa. 200 d.Hr.), fondatorul
. . Miidhyamika, Asanga, un exponent exceptional al
Yogiiciira din sec. al IV -lea d.Hr. 0 alta personalitate cunoscuta a
Yogacara este Vasubandhu, un frate mai tanar alluiAsanga.
Ca fratele sau, initial el a fost adept al directiei Hinayiina. In schimb,
. nu se poate cu certitudine daca el este identic cu autorullucraIii
,'_. <,;: bhidharr:" ...,!-;.:--sa, 0 prezent:"'f;
7"-,-,
286
';
India. Religie i
taie pletele cu SPaM i$i sehimbi'i de print eu acelea tmui
j vilnator triinite seutierul b ';)felll1a eu ealul mapoi la
- . ;'.'-J,J.'> ,' ,;
Din acest moment, Gm:tama va riitaci prin lume, pracl;lcand
-=. ,-- 0 ascezii foarte dura, injlll1g1f ".o: Uruvela, timp de ani. In acest
timp, se hriinea eu semin!e ia; ba, 0 perioada doar eu balega.Se
spooe ea, treptat, ajunsese sa o-,nsume doaroo bob de orez pe zi. Era
inibracatin haine grosolane, i: ; s1nulsese piirul.'/i barba pentru a se
ziibovea ore, intre ,; stand in pieioare sau intins pe ghimpi.
, Rei'uZacategoric mai spde trhpul$i fuiinele, aratand ingrozitor.
Se odilmea intr-un loc unde eadavrele erau liisate prada piisiirilo
r

fiarelor siilbatice dorrnea ineonjurat de trupurile intrate in putrefactie.
Se spune ea, la un moment dat, arf! afirrnat: "Trupul mi-a devenit
neinehipuit de subtire. Din pricina putinei hrane, senmul pe,care-lliisam
ciind rna era ea urrna eopitei unei eiirnile ... Ciind eredeam
ea-rni ating pielea de pe bwtil pooeam in fapt mana pe spinarii,,636.
in pragulmortii , el ainteles eanu se l1a pecaJeacea blll1a,pentruca,
. - . 'l -
in ciuda acestor forme extreme de ascezii, nu avusese vreo noua
iluminare. Drept unnare, a renootat la ascezii, s-a imbillat a ineeput
- ai' , eli 637
sa se Imenteze n nou . ' ,
Dupa ee a renuntat la asceza, texteh: sacre ne relateaza ca
' Budisnlul
287
sa reprezinte in mod alegoric lupta interioar' a di", mintea lui Gaulama.
ee il indepiirteaza pe Mara, el concentreze toate
:r: .. o
" forl,ele spirituale asupra lll1ei singure proble)I1e: eliberarea de sluerinra.
, , " Pe parcursul celor patru stiiri de veghe, intr-o profunda meditarie, el
inj:elege rnisteml ciclului al I1ll.'/lerilor,
detenninat de karma, parcurge retroactiv nenumiiratele sale vieti
anterioare coritempla in ciiteva clipe exi stcnj:ele ale
. sill, re,alizeaza de. )Iurn,ir:\a1-C:'
tainele conditi6niStrJului'Universal, dupa care, odata C:U venitea zilei, a
devenitBuddha ("cel ilurninat").
Timp de saptiirniini ramiine In aceasta stare de
"ilwninare", rara amai avea sentimentul vreunor necesitiip: in
cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au
oferit mancare, iar el a acceptat-o. In acel moment avea inca indoieli
dacil. intelepciooea abia dobanditii Il'ebuie s-o sau nu
altora. EZltarea sail stiirrut ingriJi:irareliieiior. Astfel, zeufBrahmii a
coboriit din eer I-a convins pe Buddha sa prop'ovaduiascil. invil.!iitura
sa eelor din jruul sau. Buddha a decis ca prirnii care ar trebui
sa-i cunoasca invalatura intelepciunea la care ajunsese sa fie cei
cinci asceti Imprelll1a eu care practicase asceza injlll1gleJe Uruvela.
I-a descoperit in pm'culde animaIe din apropierea Benares,
lll1de tinut prima predica, 89a-nurnitapredica de la Benares. in
Mara ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenJ:ii a incercat sa-1
in .toat.e a-i distrage __
rosa rara sOlfl de lZbanda . Este fOar):e probabll ca toate aceste lspite --_ii aceStei predici, cei cinci asceti au aderat la fuviJ$ura sa, devenind
prirnii ciilugiiri ai comunitatu budiste. .
635 Exista un motivprecis al renull\lirii la 1wne:
aparutingusta nedemna, in vreme ce, viala petrecuta tara adllpost e
neingraditll; e anevoie sa duci a via!i\ ,i pura In toate
privinlele ,i sa rama5 In acela,i timp in inghesulala cllminului". Vezi Majjhima-
Nikiiya, I, 24l.

636 E. J. Thomas. The Life of Buddha as Legend and His/Dry, New York,
Barnes and Nobl es, 1952, p. 54. '::
637 Majjhima-Nikiiya, I, 247. . _ ,; .
, 638 Miira 11 ispitea astfel: vlaguit de-atata post,i moartea !i-e:ipfoape.
, Ce.Jol?,o "J'.caznele tale? aisa.fii in stare sa faci ."
fapte bune". Gau/ama a Tamas, insa, impasibil "0, tu,prietenea1
---Um acelmoment, Buddha 8 ratacit din sat in sat numil.rul
, ,
adeplilor sillcrescaud foarte repede. Se poveste9te ca, dupa aceea, a
in eomooitatea sa natala, lll1de i-a convertit pe tatal sau, pe
sope 9i pe fiul sall, Riihula. Adeptii cm"e renootau la viata lor Iwneasca
, lui Buddha deveneau monahi Ceilalti, surori
delAsator, lu, eel rau, din ce pricina ai venit? Camea sa se iroseasca, dar
-i' mrntea sa Se facs mai atentia mai statomica. Ce e viata in aceastA
lume? MaJ bine sa mOf-In bMaJie-decfti' SullanipE.la;'
, 425,439. In ceJe din unna, Mara a cedat; vezi ibidem, 445 .
. .
,-...'.
w. '.",..
. . .. 2SS' .,,-. -_. . . . '.. "",. Bii{!ismul ' " ."" .. . .... . ", 289

frati mireni, aveau'in primul rand indatorirea de a Ie asigi.rra hlana
imbriicfuuinte In textele budiste sunt amintiti deseori
nenumarati membri deseama ai ordinului monahalintemeiat de
-" " ' Buddha::' sii':{IJUira ' (JJali: Sfiriputia) Maudgalyfiyand(JJali,:
Moggalliina), doi prieteni din tinerete, care imediat dupa
lui Buddha s-au aJaturat comuhitatii itcestuia,ca discipolul
preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se giisesc nenulnfu'ate
persoane de vazil. cu 0 situatie materiala deosebita. De pildii; regele .
din Magadha, Bimbisfira, i-a diiruit Maestrului 0 piidure de
in care acesta poposea deseori lmpreuna cu monahii sai. Tot la fel,
bogatul negustor Aniithapindikadin SnivastT(pali: Siivathi) a'ridicat
In anotimpul ploilor, Buddha, lnsotit de Ananda,discipolul
. ;a:{Iiubit, in Veugrama ("satul de unde seva
imbolnavi de dizenterie. a fost la un pas de moarte, sa
criza. La cererea sa, Ananda ii iidUil1[pe top' discipolii
din Vaisiili, dupa care amandoi se ludreapta spre Piivii. Acolo vor
eina la fierarul Cunda, cina eonstiind din carne de' porc sau din
_ ,. 1 .. _ ciuperci cu care se hriinesc poreii. Consecintele apar repede: 0
'-I --, -cusiinge, probabil reintoarcerea bolii careia tocmai supravietuise. In ,. -
. __ . pofida bolii, el se indreaptii catre Kusinagara. Dupa 0 ci'ilatorie
istovitoare, Buddha se sin1teepuizat fizic, sub un
aeel moment, Ananda in hohote de plans, dar Buddha, eu
o jJrivire ii spune: "Destul, Ananda; inceteaza sa te chinui
sa .. Cum po!i erede ca ceea ce se nu moare? Acest
I utru este cu neputintii,,639 .1nainte de muri, Buddha adreseazii ultimele
"Miiadresezvoua, 0 calugari cer:jetOli: nu va
intr-o piidure din apropierea satului 0 mi'iniistire, in care Buddha
poposea frecvent in timpul anotimpului ploios.
Buddha a fondat 0 comUnitate de calugiirite. ACestea
trebuiau sa se supunii unor reguli mai stricte dedit calugfuii. Se ;pune
:"" "H,"" cii ordinul calugfuitelor afost intemeiatla iniJiativa celei care l-aCreScu!,
Mahaprajiipat i, pentru cii, cum am arnintit, mama sa adevaiata a
murit la seurta vreme dupa ce I-a nascut. Dupa ce devenise viiduva,
ea dorea sa renunte la lume i-a cemt perrnisiunea lui Buddluide
a deveni calugfuitii. Buddha a ezitatmult in privinta accesului femeilor
spre eomunitatea monahala, dar intrudlt inclusiv Ananda a lnsistat in
aeest sens, in cele din urma a cedat.' . . ' .
Pasaj e din literatura budistii ne lasa impresia ca Buddh7I(;"'- ' ..
av'ut -pane de o vi-a!a: plina de succese ca a frait intr-o aiiIionie ::..
deplina cu cei din jurul sau. Este, insa, foarte limpede faptui in.
activitatea sa a trait multe de:zarru1giri. . ' . .
Ciind varsta de 70 de ani, 0 mda invidioaSa a sa,
Devadatta, i-a cerut sa-i cedeze conducerea comunitatii. Re[uzat,
Devadatta va ineerca sa-I ueidape Buddha, pregatind 0 adevlirata
strategie in acest sens: initial prin asasinl platiti, dupa aceea cautiind
sa-l zdrobeascii sub 0 stiinea !?i, in fine, asmutind asupralui un elefant
DlJVadatta, insoJitQeun grup de monahi,
initiaza 0 schisma, eare predica 0 ascezii rnai dura, dar aceasta va
. prec ' . u"""';tistraa ll1iltele voast[e';. - . . ' .,-.-- ---- .. --
1-' ..... 1""", ,
Dupa ee s-a riispandit peste tot vestea' mortll lui Buddha, au
inceput sa apara nenumarati adepti ai sai, cu fiori ofrande frumos
rnirositoare, pentru a omagia trupul sau. In cea de-a zi, trupul
sau a fost incinerat, iar resturile oaselor sale au fost impiirtite intre
adeptii sm cu bunastare, care au ridieat deasupra lor monninte
adiipostindrelicve inrnijlocullor(str4Ja, pali: thr4Ja).
-.. - ... - .. . -
..
Sectarizarea comunitii!ii intemeiate de Buddha
.. . Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea
coinunitatii pe care 0 Intemeiase. El considera cil singura cillauzil
credibilii pentru monahii sm ar putea fi doar lnvatiitura pe care le-o
liisase Din acest motiv,indaiorirea fundamental a aoriciirui
ciilugar era aceea de respecta cu sfintenie tot ceea ce propoviiduise
:=
. , 639. Mah(i:.prlriifilJoaiia-sU!la;V";f4': > .
.. _: ....,...
290
Buddha pe parcursul sale. Conforrntraditiei, Jascurta
moartea sa ( apl"ox. 480 i.d.Hr:),afost organizat un coneiliu JaRiijr;g;.iha,
convocat, probabil, de dhre MahiiP:aSyapa "
291
Dupa ce s-a infonnat In legatura eu reguJile mOl1ahale, c>" .
consu1tfu1du-1 pe Upiili, in ce doctrina, avand anumite discupi
Se spune ea aeest rege intretinca i patru de mii de
. ciilugiiri budi; lui ii sunt atribuite optzeci de Em de s qje;;i nenuinarate
. A ridicat coloane memoriale pe tat cuprinsu1 imperiului ;;i a
,.; gravat pe ele edicte didaetice:' Au fost misi9nari ''pana la eele
mai indepartate hotare ale tarilor barbare" pentru "a se amesteca printre
atiit inliiuntrul regatului, eilt In tiiri straine, predicand
lilCIuri mai bune". Profitfuld de legaturile cu Occidentul ,ASokaa trimis
eu Ananda, MahiikiHyapa a redaetat Vinaya-Pitaka
Siitra-Pitaka (pali : Siitla-Pitaka). Laaproximativ 0 suta de ani dupa
moartea lui Buddha, lao VaisiilJs-a linut un nou .. eonciliu. Potrivit
izvoareJOl'; cfiUza'organiZiihi celui de-al d6ilea conciliu a constituit-o
faptul ca monahii au primit de la mirenii din Vaisiiliaur argint. Dupa
puliniani de la acest coilciliu, in interioruI comunitiifii monahale a apiirut
o noua schisma. Cei socotip. au fost immip. sthaviraviidini
(pali: theraviidini); denurnirea generiea care aeopera toate
este aceea de Hinayiina
: ( " micuZ vehicul 'J; adepp.i nOll grupari, repr=tfu1d piireri deviatio.!].L..ste.'.
f se numeaumahiisiinghikcqi, adica adepti ai a-sang i
Divergentele de pareri in rfuldul nu se opresc
insa aici, ci vorcontinua. In timpul regeluiAsoka (268-234 i.d.Hr.) s-
a desprins 0 noua grupare din sthaviravadinilor, numita a
sarvastivadinilor. Probabil ca tocmai aceasta disputa dintre eele dom
grupan i-a oferitprilejuJ luiASoka de a convoea unal treilea eonciliu
budist 1a pataliputra, injurul1anului i. d)"Ir.Totui.!!1u s-a putut
ajunge 1a 0 coneiliere a celordoua tabere. $cQalaSthaviravada a -
fost decJarata Schismancii,-iididi sarVastivaciinii,
au trebuit sa se refugieze in Kashmir. Conform tradipei, in caaru:tacestur"
. coneiliu, a fost redactata in ultima sa formaAbhidhanna-Ritaka (pali:
. Abhidhamma"Pitaka) sthaviravadinilor.
Convertirea rege1ui Asoka la invatatura budistaechivaleazil.
ca importanta. pentru Orient, cu convertirea lui Constantin elMare
" ; "'''': ... .. .,
la pentru PatroillYul sauimperial ainilJ1irtceea
ce debutase ca 0 doctrina ba;lf.11li pe exercipi spirituale riguroase.la pozitia
- "'" ",. profesori pc langa alII-lea al
Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoruei .
Alexandru al TI-lea Epirului
64o
Sigur, este greu de eValuat forta de
penetratie a acestei mi;;cil.ri catre Occident
641
, dar in Orient misiunile
lui Asoka marcheazil. 0 perioada decisi va de transformare spirituala
Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Jndiei propriu-
nse, precum Mganistanul, sudul Belueistanul, Sindul,
V alea Kashmirului, Nepalul Himalaya infeJioara. Peste tot, drumurile
erau bine intrehnute, eu lianUri rantani protej ate la intervale fixe.
. . , ,' _ .. , .... .. "",.,.' --,,;, ,'" - '"",'''' '.
Existau, de asemenea, liven eu pomi fruetiferi artere plantate, grinare
publice, ajutor medical pentru oameni animale, functionari speeiali
avilnd sarcina de a preintfunpina intemnitarea pedepse1e neruepte,
de a-i ajuta pe parintii eu familii nurneroase de a avea grija de eei
varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul
oeupilndu-se de treburile poporului la orice ora ;;i pretutindeni 642.
In secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a_
produs 0 serie de noi schisme. In aceasta perioada, s-au separat nu
640. Cf. V. A. Smith, The Edict oJAsoka, London, 1909, p.20.
641. Cf. 1. Kennedy, Buddhist Gnosticism, the System oj Basilides, in: J ournal
o/the Royal Asiatic Society, J 902, pp. 377-415; D.Schlumberger, L. Robert, A.
Dupont E.Benveniste, Une bilingue greco-ara';:u!enne d' Asoka, in: Journal
246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription
d' Atoka, in: Comples rendus des seances de I' Academie des
.' . ... ,. - ,
inscriptions e/ Belles LelITes, 1964, pp. 1-15; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle
" - - - .
Ins"cription ar-ameenne d' Asoka trouvee dans lao v"allee du Lagmar' ,
MJganistanj, ibidem, 1970, p. 15. \ . ..' ".'" .
", ,;;.; ..642. Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit. , p. 12. \' .
; . '-"
. ,
; . . .
. :.\i .... .. ......
\
India'. Religie filosotk'
n;rrnai gruparile liberale dininteriorul cercului "ortodc.c}ilor", ci ali aparut
sanul noilor procesu: de sectari2'Me iii ' .
budismului pare sa nu fi sHiliit evolutia acestl:: i In spatiul indian.
293
. i
ca pivot pentru intreaga lume cele mai p\.1ernice
:)impotriva, monwnentele bucJi.ste din perioacta 2UO - 200 d.Hi. .. ".. . ...
penoade de istorie, $i aiJ.ume China Hanilor larasam RomaimperiaHi
la apus. au fost rastumati dela putere in anul236 d. Hr.
". '. .' 'Adep(ii iJ.C;ii ("marele-vehlcllI"), aparute in
..
ciemonstreaza 0 activitate budistii plinade via(ii in regimule Indiei.
Persecu!iile indreptate impotriva adeplilor din perioada de
c;)mnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.tl.l-Ir.) aucunoscut,
( usiguranra,omiciiamploare. . -.' ... ... _ .. - -_ ." ... ... ..
-. In jEtea denord-vestaJndiei, undemai principi greci;cumar:fi,
de exemplu, Menandru , s-au convertit lainVci(iitura budistii, budismul a:fiicut
progreseoonsiderabile. Regeleindo-scitKanishka, carestapnea pelalnceputul
sec. al IT-lea d. Hr. partea de nord-vest a Indi ei, Kashmirul i
AfganistanuI, este considerat, aliituri de Asoka, unul dintre cei mai
importanp promotori ai budismului. Sub conducereasa s-a puut un al
patrulea conciliu budist IaJiilandhara sau Kundalavana. Probabil,
acest conciliu pri yea doar sarvastivadiniJor, care avea nenUlllfuap
adepti in aceastii parte a Indiei. tberavadinilor din Sri Lankan-
a recunoscut insii acest conciliu.
. Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), cel mai important dintre
regii kU$anai, a fost initial adeptul unei tradilii non-budiste, dar,
asemenea regelui Asoka, a trecut la budism. Sub protec!ia sa, a apiirut
s-a dezvoltat una dintre iCeIe mai timpurii $coli cunoscute de artii
acesteiaeraude origine greaca, ..
, . pr;;-,;mctlor Sale sudid;erau acelor;"'-
sciti (saka) acaror stiiparure fusese inIaturata de catre .
Cuceririle lui Kanishka au redeschis ciiileterestre de acces
spre imperiul roman; 0 ambasada din India i-a vizitat pe T raian dupa
intrarea lui In Roma (99 d.Hr.). De asemenea, au redevenit accesibile
pentrn comertul indian $i clrumurile nordice ciitre China, respectiv rutele
de caravane prin Turkestan. Imperiul bndist al regilor ku$an8$i a servit
643'. ;;":ezi .E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History oj India, vol. I,
,- " Cambriage,"New"york;t7L2,p. 585. . .
sanul budismului , numesc cu un anume dispret vechile Hmayana
. 6nicul vehiclll"j ScpreSUpwiecl,-jle liliiieeputU! erei evo]ujia
noii directii budiste s-a accelerat. In1nicat primele Siitre mahayaniste
aufost di n p'nn sec7]]-III, probabil ea .. .
acea'stii nom directie se af1i! dejacu ceva timp rriai mainte de ace:ocilli .
epoca in posesia propriilor ei texte. Nu este insasuficient de limpede
din care dintre vecbile $coli a apiirut Mahayiina. OriClllll, este posibil
sa se fi desprins fie din mabasanghika$ilor fie din aceea a
sarvastivadinilor. Maj oritateacercetatorilor sunt, In general, de parere
ca motivul aparitiei $colii mabayiiniste I-a reprezentat inten(ia de a
satisface necesitatile religioase ale budilor mireni. Hmayiina se adresa
eomucitiiplor'ffiOriaMje;'Pe'candriouadirectie incerca se1"
conduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima $coala mahayanistii,
Miidhyamika, a fost fondatiiinjurul anului 200 d. Hr. de ciitre filozoful
Niigiirjuna. Cercetiitorii nu ImpiJrtii$esc, insa, acee8$i parere comunii
Cll privire la intemeietorul celei de-a doua mari $coli mabayaniste,
respectiv $coala Yogii cara Potrivit catorva izvoare, adevaratul
fondator al $colii va fi fost un anume Maitreyaniitha, iar renumitul
Asanga, c.are a trait In secolul al IV -1",a d. Hr, l),fost dicipoll,lJ sau.
Anumiti cercetatori se bazeazii. pe aceste izv031'e considera pe -
Maitre;aniitha 0 persoanaistorica, in yreme ce altii i:l vad pe Asanga
Ca intemeietor al !?colii, considerand ca numele de Maitreyaniitha n-
ar fi altceva dedit 0 porecla a lui Asanga.
Pelerinii chinezi, care au poposit In India Jungj perioade de
timp intre anii 400-700 d.Hr., ne of era In descrierile lor 0 bunii imagine
arealitiitilor budiste din acea vreme. De pilda, Fahsien, care a vizitat
India intre 399-413, ne relateaza ca budismul Iacea progrese peste
tot. DollA secole mai tiir:z.iu, l.t:a.litiiji
tsang, care a calatorit prin India intre anii eu
' ,\ ,-
\
,
304 > Inm,,: Religie
elariitacaaL1ttrupul cilt senzatiile,percepjiile, i'118ginapile corwtiinta
schimblli-ii !;ii, clrept urrnare,llu potconstitui sufletui
La feltrebilie privite toate forrnele fizice, fie eletreeute, preze"itfe sau
viitoare, .. biective sau obiective. Ele nurepi-ezintli "eul" nostru, su:fletul
t
. 665'Itr -'-
nos n, 'F .!lec. . n eaga noastra eXlstenta nu presupune prezenta
llllui "ell';ausu:fletln sensu! unei entitlip. penTIallente, destinateve9niciei.
Intregul eonstituit din spirit trup era impilrtit de catre Buddha,
cum am V3ZUt; m eele cinci parp. componente;-' .
A ltfel spus, pentru Buddha, ceVam gemil unci persoane, "eu",
suflc
t
eu caracter vqnic sau iitman hinduist nu reprezinta dedlt 0
iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine faj1i de ideea traditionala
de iitman. Aeeasta pentru ea intre timp iitman-ul pierduse
semnifieatia sa primordiala dinamica degenerase mtr-o abstracp.e
metafiziea rigidiL De aceea, Buddha inlocuia acum notiunea de iitman
cu aceea de anattii, pornind de Ia premisa ca nu existi niei 0 realitate
m fOrma vreunUJ sau"eu", de Eifuptul eilinTllinen-ar exista
absolut nimic care sa apara din sine sau sa existe prin sine Toate
formele de viaj1i, toate luCrurile fenomenele se aflli intr -0 totalarela+ie de
interdependenj1i reciprocii, meat individul devine punctul de intersecpe
a tuturor Iiniilor de forj1i ale universului 667.
Ceea ce soar putea numi "sine", e conceput uneori ca 0 unitate
pelmane
11
3 care trupuI intra mtr-unaltul,
trrund atateaYiefi, parra ee se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca
_ . subiect al sentimeritelor, trilirilor,garrdurilor peicepjiilor. Billlisrriul
suspne ci(potrivit modUllli garrdire, noi credem totdeauna
ca ar exista.doua Iucruri distincte: subiectul care vede, de pilda,
obiectul vilzllt, subiectul care garrdul propriu-zis, mtr-o
reIatie subiect-obiect. In general, nu existlinici un subiect rara obiect,
665. Cf. Mahiivagga, r, 2 I. >
666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information fiir zur
Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit
. Wannweil.Verlag Wort im Bild, 1977,p.ll. ;.'U ", ..
(i!57.VezLL.A. Govinda,BuddhistischeRejlixionim ... ; p. 72.
.J'lC:
:;7L-<: :' .'
1
1'11 obiectrara subiect
668
. Dar,
su1:Jiectul sunt rezultatele unor procese abstracte, ele sunt
"reZultatele ilnui anumit proces de dcvenire, care este, desigur,
I
I
I
---I
I
conditionat, asemenea tUturor celorlalte 669. .
Asemenea intregii existente din cosmos, existenta noastra
individuala nu este dedit 0 succesiune de evenirriente procesuale Ia
care actioneazareciproc fenomene fizice spirituaIe, un eveniment
sau 0 intil.mplare ce subzista din timpuri imemoriale care se va
pel]Jetua intr-un viitor nedeterrninat. Din aeeastii perspectiva, "a fi"
inseamna procesul detelmllmt de legea cauzalitiitii a unui a?a-numit
"eveniment", care apare dispare in tot momentul. Ceea ce noi
deterrninam ca fiinj1i vie nu enimic altceva decat 0 veriga, 0 singularitate,
in marele imperiu al aces(ui proces eveninIential, "0 flac1ira" in aceastii
mare de foc,,670. Nu existii, practic, nimic cu caracter nimic .
neschimbabil, totul este rara substanj:ii.
Fiecare fiinj1i fenomenala trebuie privitii ca un flux asemanator
de particule care in sine sunt efemere. Prin transformarile
cre7erii, biitranejii, prin ciclul neintreruptal remcan1iiIilor,
individ nu este nimic altceva dedit vartejullrnei asemenea succesiuni
cauzaIe, niciodatii intocmai cu ceea ce era eu 0 cIipa mainte sau ceea
ce e tocmai pe cale sa fie, darnici total diferit. Similitudinea e oferitii
de flacara Iffiei lampL In timpul primuIui, al celui de-al doilea al ultimului
sfelt din noapte, flaciira nu este flacfu:a, dar nici una diferita.
Un foarte interesant exemplu il gasim mMilindapanna 671.
Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparatii de Ia
futiil ei prin achitarea pretuJui miresei mca de pe vremea eand aceasta
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays iiber
,
. christliche und buddhistische Mystik. Weltperspektiven. Frankfurt a.M., Berlin,
1988, p. 122.
'(i69. M. Ladner, Wirklichkeit und ErlOsung. EineWeit - und lnschau im
Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51.
.. 670. H:,01denberg, ep, d! .. sq .. '
671. Mi!indapanna, 2, 2, 6.
\

.. : .. . f .. C- mrrncit:
persoane divine sau sUbstaTIte metafizice, ci (FmpotrivaeJ eiplica . " e imeleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu
substantele, Iucrurue spiritele prin puleri, funcpuni pftlCese, eici.sta nici 0 persoana, atunci cine este cel ceva da voua Imbracaminte
'.' .". ,' " avand doar 0 conceppe dinarnica despre lume realitate.ln. viziunea mancare, scm cine este cel ce se de ele? Asta mseamna ea
sa, viata nu este nirnic alteeva decat a succesiune de fenomene, nu mai exi sF: fapte bune fapte rele, dupa cum nici rasplata k<L"11llca
constand din apmtii disparitii succesive, un praces in permanenta . pentru ele. (. : ne este, cieci, acest Niigasena? Sunt, oare, Nii?:"sena
devenire. lluzia despre existen!a de sine a unui "eu" trebuie parul, din!i i, oasele etc:, sau sunt seritimentul, percep\ia, pu'crile
...... . ..Yiata slmt sub. acest, asp(:,c;Lo)luzie (miiyii) 661 .-.. "-. instinctuale, Sau suntNiigasena toate aeestea la cu loe?
, . " .. " "
4.3. NOIl-eul (anattli)
Dacii numai ceva permanent, coristant, stabil ar putea fi numit
"eu" sau iitman - ceea ce potrivit inva!aturii lui Buddha nu exista,
fiindca totul este devenire, impennanent instabil- msearnnii ca nu
poate fi yorba de nici un "eu" ca entitate eu caracter Totul este
". _ ._-- -- .--------.. _- - -- .--
non-eu ... sau anatta ..u,. ..'";t .'..,' . ' ... ' ... 1:........ __ :'''''''''' ",-' -.
-,",,,. -. " "C'
, Un exemplu foarte sugestiv pentru lnleiegerea eonceptului
budist de anauii ne este oferit de inleleptul Niigasena, in dialogul sau
cu regele Menandru (cca. 100 l.d.Hr.), in care el raspunde la cele
mai irnportante intrebiiri cu privire lafJlosofia budista. Folosindu-se
de imaginea unci "car", inleleptul Ii explica interlocutorului sau faptul
ca notiunea de "car" este doar 0 fictiune, intrucil.t caru1 se divizeazii in
. ,- ' -- . .
- -nenumarate parti c,Omponcntc abia parti componente
... ... _... constituie carnl ca intreg 663 : . . ' .. ..:.. . . " ,
. '--''lnteleptui Nagasena a spus regelui grec, cand acesta I-a
intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut ca Niigasena, insa acesta
661. Cf. pe larg 1. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion,
The Hague 1965, pp. 164-197.
662. SamyuttaNikaya, XXX, 16: "Ceca ce cstc cferner are caracter de ..
suferinta; ceea ce are caracter de suferinta este anat/a; ce
inseamna: aceasta nu-mi apaqine. aceasta ml sunt eu (aham), __ij,u este
sinele meu (me aUa).. . "" . ':-';;,: .
_ .r_ .. . ,_
663.Ibidem, V, 10,6.
.. I
Ori;poate' exista un Niigasena in afara eelor cillei grupe de faetori
existentiali (respectiv un suflet care sa fie posesorul aeestor luenui)?
in timp ce inteleptul a rasplillS Cll un "nu" la toate aceste intrebiiri,
regele i-a zis, in cele dinurma: In.searnna, deci, ca nu exista nici un
Niigasena. A tunei filosoful l-a intrebat pe rege: slmt eumva,
roml, rorile etc. carul sau constituie toate laolalta carul, ori exista un
car in afara par1ilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car!
Astfel, regele a inteles: in dependenta ax, roti etc.,apare
numele, denumirea, nop unea de "car".
Concluzia lui Niigasena era identica cu aceea deja trasa de
calugari!a Vajirii in prezenla lui Buddha "Dupa cum atunci
eiilld sunt eonexate anurnite Pi'irti componente, se euvantul
caD> , tot la fel atunci cand se conexeaza cele cinci grupe de factori ai
existenlei, se denurnirea conventionala de persoaniiJ>" 664.
Desigur, aceasta cQmparatie dintre "car" "om" nu po ate .
dedit numai in ce dependenta lor de un nurnar de.
componente sau factori absolut diferili, nimic mai mult. Nu se pot
\ .comparanici ro!ile cu coninta, nici axu1 eu senzaj:iile sau sentirnentele
etc., insa se po ate spune ca aeolo unde exista rop, ax etc., poate
aparea carul, dupa cum acola unde exista senzap.i, perceptii, coI1$tiinfi1
etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana.
l'ntr-o predica tinuta laBenares infata celor cinci asceli care-l
. ..
. '. Buddha evidenpa imperceptibilitatea unci suflet Cu acel prilej,
' ..... .:'?;- "
": 25.
.J!t; ..
<
,
294' f;1dia. j3u.dismul 295
. regret despre budiste.seajJ,a,u in aceastii soci<o.tate a fondat temple $i biblioteci. in anul 1950,
ruina Decaderea budismului este confinnatii liderul socotiti iaracasta, B. R. Ambedlwr, la
a fost in India intre anii 671-695. ' . tg}, '; Diidism, foalte ,nulti dintre adeptii sill i-au unnat exemplul. In prc:cnt,
. . ... tantrice (Vajrayizna san Manlrayizna) reprezinta ."..-.-.-..-" in India exisl't wulte rnilioane de :
0
tima
a evoluJiei budismului in spatinl indian. I 4. Viata existenta in acceppunea lui Buddha
ntualun populare se regasesc, la un mOIl)entdat, cNat: mMahayana._ -., .; .. ..... ... -.. _- .-----. . r ' " 'rfi .. . '. .. ['. ?
D
lul al III 1 d Hr . trad . bin " al I " . 4.1. .. '.XlStellta ca su erlllta. pesl1msm sau rea ISm.
m seco - ea. . sunt cunoscute $1 ucen c = e unor " .
fommle (dharanJ) budiste. tantrice pe deplin ' . . In co'nceptia lui Buddha, intreaga e::istenta se cu
constitiiite; pe care . de sufennta 644. Buddha era felm
Evoluj:ia acestor si,teme incepe In jurul secolului al Vll-lea d.Hr. convinsde fuptul ciisuferintamviataomului alfu de mult bucluille
Decaderea budismului in India continua dupa perioade1e satisfactiile, incat ar fi fost de preferat ca acesta sa nu se fi nascut
645
.
relatate de HSilan-tsarzg i I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a ConcejJtia Maestrului despre existent
a
via!ii in general este
1nsemnat, in fapt, decadereadefinitivaa budismului slabitdejacuteva sintetizata in cele patru "adeviiruri nobile" (ariya-sacca), in care se
timp mai inainte. Musulmanii au pradat marile miiniistiri, au incendiat relateaza despre suferinta (dukkha), aparilia sufelinlei (samudaya),
bibliotecile i-au ucis pe ciilugfuii care n-aureU$it saserefugi=mNepal eliminarea suferintei (nirodha) i ealea care eohduce 1a dispari lia
sau 'fiOOt,Asa.Ji.f"ce cii, dupii'll1ulJ200, mai gasiIn m Jndiadoar cilteva acesteia (magga) . Dupa iluillinarea sa, unuimedic, el ofera. ",ln ",,-__
vestigii izolate, care sa aminteasca de bUdisinul gloricis de odinioara. . , ... . .. laBeiiiires, mti-egii lurni i existente-pornind de la
Probabil ca persecutiile periodice 1ndreptate 1mpotriva ideea ca "afi in Inme"insearnnasuferin!ii- unnatorul diagnostic 6%:
adepTilor budismului au contribuit i ele la aceastiidecadere treptatii a - "lata, 0 monahi, adevarul srant despre suferinla: na:)terea
religiei budiste in India, dar cauza principala a acestei decaderi trebuie este suferinfii, b1itra11elea este suferinla, boala este suferinfii, momiea !
cautata chiarin interiorul budismului. Stadiile ulterioare 111 evoluJia este suferinfii, ingrijorarea, plansul, durerea, tristeleai disperarea sunt
budismului m India demonstreazlieareprezentanj:ii acestei religii i-au suferinfii, unirea cu ceea ce nu Inseamnasuferinfii, despaI1irea
propus sa faca doctrina cat mai atragatoare pentru marea masa de ceea ce iubeti inseamna suferinfii, a nu oglme ceea ce este
a populaj:iei; prin aceasta, mtr-o anurnitii privinJii, budi=u1 seaseamil:nii " . sufelinla:.Pe. scurt, cele cmci clemente (khandha) ale fiiD!ei umane,
hinduismului. Dat fiind faptul ca, in acest fel , budislnul pierdut 0 care provoirea ataarea de exlstenla, sUnt sUferin!ii . .. .
_. parte din propria-i identitate, pentru omul 1e rand a devenit mai - lata, 0 monahi, adevarul srant despre cauza suferinlei: este -_.
convenabil sa se converteascii labinduism decat-sa se expunaatitudinii setea (de existenta) care duce din rena$tere in insolita de
d,ezaprobatoare a societiili care nu pri:vea oc!ll buni 0 religie placere i de pofta lacoma care-$i ici i colo placerea: setea
de fata, b.udlsmul)?aTe nu recunotea aut?ntatea Vedelor i de placere (kiima-ta{lhii), setea de existenla (bhava-tri{lhii)!?i setea
mel Pnrr.!atu! castel " Qe impermanenla (vibhava-talJhii).
In zllele budlsmul a cunoscutrealmente 0 reilll9tere .. . Majjhima-Nikiiya, 28; Digha-Nikiiya, 14; 22.
considerabiJa in India In anul1891 , Anagarika Dha'rmapiila din Sri . '. '645. H. Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in
. LMka a budista, Mahii avand drept ' Geschic;,t":imd '-..udition de .. S c, 'enwart, Freibur.;; L-Br., J
scopaetivitatea misionara budista in India In multe Io'yuri din India, .' .. ' "., .646,Samyuta-Nikiiya, 421.
: .. t.;, , ,
":r
I
_29_6_' _______________ .- 'i ' Budismul ' 29'1
- lata, omonahi;'adevarul srant despre " . , dacii teru intr-o situaJie fericita, fie fie Wlinare bogi:'ita;;,
stingerea setei acesteia, poo nimicirea totalaa doOO(ei, pfu-asind doOOta, 'Jd avea oriCUl11 de suferit boli vei batrane(ea l110artea
renuniand la ea, eliberandu-1e de ea, nciasandu-i niei un loe. In sensul ei mai larg, suferinta poate fi pri vitii totodata ca 0
- lata, 0 monahi,adcvarul sfant care duce l<i insatisfactiepermiiiienta, caractFlistica oriearei fonne
suferinte1: este acel dn1I!l SIant eli opt cariiri, care se unesc: credinta : de viata, daca avel11 in vedere afectele naturii ll mane 647, Din
dreaplli, hotariire drcapta, cuvant drept, faptiidreapm, mijloace corecte' .. ' ! -- ,- , budista, aceasta concluzie se bazeaza pe mtreg ciclul
de existenlii, efort drept, cugetare dreapta medita\ie dreaptii." I rc1ncarniirilor, pe totalitateaformelor de exisLellta permanent
' .. - , ' " Dispooerea mesajului original allui Buddha in patru piir\i schimbabile, in care viataluatItizolat (ill eventualitateain carear fi marcata
sre; P, osibil , originea in metodele medical,e recomandat , e de una din ' ,,', ' exc, lusiv de bucurii) nu reprezintiidecat 0 de timp.
indiene: pril11ul pas este constatarea bolii, apoi etiologiaei, dupa , Prin dukkha trebuie sa mult mai mult deciit prin
acee.a posibilitatea sau imposibilitatea mfine, tratamentul noli Lmea tradilionala de "suferinta" 48. Dukkha Insearnna tot ceea
care duce la aceasta. Referinlele medicale soot numeroase in doctrinele ce-i leaga pe oameni de condipile de viatii existentii
budiste ulterioare. fata din aceasta lume, tot ceea ce-i face sclavii propriilor lor dorinte
deproblemele metafizice, comparandu-se cu un medic care, laciipiitiiiul nostalgii, ceea ee-i face sa trru.asca dezamligiri, ceea ce-i instrru.neazii
ooei persoane gravriinite, nu aretimp sa se preocupe de detalii inutile. de ei de semenii lor, eeea ee-i determina sa sufere din eauza
PiifuuI 'adevar -este;' deci, suferinla (dukkha), existenla "', .. ' pot fi ei
suferinlei. Prin aceasta "suferin\il.", Buddha lnlelegea probJemele neunplmrre, Ill1perfecllune ,rrealltate,
caraeteristice exi stenlei eomune ori earei fonne de viala, respectiv 647. W. Karwath, Erlosung hier und j etzt, Eine Einfii hrung in den
durerea durerea batranelii, durerea bolii durerea moI1ii. Buddhismus, Wi en, 1977, p. 46. !
Saracia, ca repulsia fala de ceva sunt, de asemenea., dureroase. - 648, este tradus de cele mai mulle ori Cli "suferin!il" , dar acest
Ciliar 5i atW1ci cand cineva nuare griji sau necazuri personale, cuvant reda doar par(ial semnificatia cuvantului dinpali. No\iunea din pali are
vede pe allii suferind nu poate ramane insensibil. I 0 multime de semnificatii : indispozit
ie
, boala, nemul\umire, nelini. te, iritare,
. zbucium, conflict: teama de vi.ta. in cele din ul1Jla, c,uvii,ntul descrie prinderea.
Aici apare, 0 problema: biitranet
ea
etc. ! omului In "piasa" Impletitll din multe conditii impuse-de via\A"
,", .sunt eu adevarat manifestiiri ale suferinlei (dukkha), este oare " .. descrii"viata IT) IUI ... "a ciclului reincamanlai-. Cf, L.A. de Silva, The problem of
realmente necesar un demers religios pentru a Ie elimina? Moartea I the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28. - - - - .
,
i de aceasta apare In noi nazuinta dup:i desavaqire. in masura Insa In care
capat suferint
ei
definitiv. Dar, intrucat II invingem imperfeqiuniJe $i limiteJe noastre, devenim mai Jiberi $i mai fei-ieW Ca
exi sta dupa l11oarte, dukkha consecintele sale atare, un om desavar,it ar trebui sa fie compl et liber de suferinlii pe deplin
complementare nu se lirniteazala viata actuala, ci continua ii : ferttit." Vezi L. A. Govinda, Buddhistische Rejlexionen Dber die Bedeutung
de moarte. Din acest motiv, recomandiirile pe care Ie face biJd,ismui l/fljuddhismusjiir den Westen, Frankfurt a. M., 1990, p, 35 sq.
pentru a anihil.a sufeOOta reprezintll mai alesrnVarat\n1 carelllll1ill'eSc sa , J' ,,:,f5 ;;{). P. Gerlitz, Die Ethik des Buddha, In: C.H. Ratschow (Hrsg,l, Elhik der
".c""""'tWme acesteviitoarereincamiiri.Aceasta., , .. ,' " H Religi"cJ, . .. " Ein Handbuc,'1. -Primitive, ,Vi" .:",',;;;tus, Buddhismus, islam,
Stuttgart, 1988, p.258.
T
i . India. ReJigie i filosofie r Budismul 299 298
Buddha-'- fare dorca sa descopere tuturor I "moartea mamei, moartea tatlilui, moartea fratelui, a surorii, aft ului, a
relativitaJ:ii finirudiiiii lor proprii - a impiir!it suferinta ill treigi,Upe: I . pierderea rudelor, pierderea averii" 652, acest lueru nu
prima este suferinta fizica, inclusiv boala moartea; a de a.fec1eazii culJimicfaptul cascopul finalpentru orice budist este eliberarea
natUrll.jJsihica)nclliziliid din viata;ca ,-" . ..,. y-' ,- absoluta. Cjalea spre eliberare, aratata de catre Buddha, conduce
imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorinte1e; a treia este suferinta i necesarmente "prizouieratul" ciclului remCdmalilor.
existentiala constand in aeeea ea permanent ne simtim suntem . , 4.2. Efe11leritatea lucrurilor
condi!ionati "i de tot ceea.ce priete:n' .. I ." . Amt ill budismul hihayanistcat "i in cel mahayanist, existenta
. propna noastra pers.o,nahtate:, etc.). __ individuala este socotitaca suferintil, illtrucat individul empiric reprezinta
necunoscutul AnUlIlltl oamem nuexpenazaruclOdata'aceastaatrela' , I'' f:" I' .. ..
..,., v ... , v '. 0 SImp a smteza a unor acton Impersona q! Impennanentl SUpU,,1
categonedesufennta,msaalj:n,d1mpotnva,leexpenazapetoatetrel. I d't .. M' 't t 'I'd t'fi' t
, '. .. , . I IS rugenl. aJon a ea oanJem or se 1 en 1 lea eu ceea ce es e
Prezentandrealltateasufennte1,Buddhasoeoteaeanueste hi b b'l .". "Ab I t t'al' .
. .. ,... se mal elemer ;a nu reeunose so u 11 1ma en ve;;me,
nieidecumpesirnist,cidimpotriva,obiectiV91rea1istEldoreacaoam. enn I t' dh t- 653 It' 654 Kh dh (
, ., ", v' respee IV arma a , ea propna or na ura . an a sanser.:
sa de:copere propne, a recunoa"te I skandha) sau cele cinci "agregate" ale puterilor fizice psihice 655
adevarata reahtate a VJej:n eXlstentel ca ceva uruversal, care nu are
nimic de a face eu speculaj:ia 65. I.. . ..' ;, . I 652. H. Oldenberg, Buddha. Sein Leben. seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg.
N b d
:fil fi . t 1 tOOl und erg., von H. v. Glasenapp,
U este vor a e lID peslill= 050 7 Oglc,. '=,k, I"" 653. Dhmmafii, "Absolutul" imaterial ve;nic, corespunde principiului rita din vedism
ci rnai degraba de unul existential, specific In . I Acest principiu ne prin semnificapa pe care 0 are de principiul dao din
realitate, budismul reprezinta 0 concepJ:ie sumbra cu privire la existenta confucianism daoism, de principiile mana, orenda sau wakam de la populapiletribale
umanaln special ill clinlatul indian, irnaginea despre situaJ:ia existen!ei contempornne, ca de Logosul din g!lnclirta Nopunearita desemneaza
radical suferinde a ornului a fost zngravita in culori aprinse. orrlinea lurhii, daqi ordinea cosmidl, morala Cf J. Gonda,Les Religions de
l'Inde, I, VMisme ef hindouisme ancien, 1962, p. 98.
asemenea afirmatii sumbre se refera, ill general, la situaJ:ia existenJ:iala
654. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie zur Erlosung. Die grossen
concreta a ornului. Si illtrucat aeeasta existenj:a umana concreta este Denksysj.F!1!ICdlZesBil'lOyiina undMahiiyiina, MUnchen, 1963, p. 70.
supusa irnpemlanentei suferinj:ei, tocrnai ?Ceasta cauzii - dupa 655. Cele cinci "agregate".sau-"rnodalitali de aderenta" la lumea exterioara sunt
Cunl il consoleazii un calugar allui Buddha pe un rege indian --.=- - .::-_ unnatoarele: materialilalea, careconsta dine/ernentul solid (paml, unghiile, dintii,
reginei- tot ceea ce tine de batranete imbatrane;;te, tot ceea ce este pielell, camell, basele etc.), elementuliichid (secrelia biliara, 'mucusul, puroiul,
supus baJii se tot ceea ce este supus morJii moare, tot sangele, transpirapll, grasimell, lacrimile, urina etc.), din caldura (tot ceea ce consta
din temperatura din organism, ca rezultat al procesului de digerare ,i ardere a
ceea ce supus degeneriirii degenereaza, tot ceea ce este supus manclirii Muturii consurnate) din aer (gazele intestinale, inspirapa expirapa),
efernerului este trecator etc. grupa de senza{ii (de bucurie, de suferinJii de indiferenta), percepiiile (vizuala,
Ami"iraciunea suferin!ei provocate de efemeritatea Illcro.rilor 'tllditiva, olfactiva, gustative, tactiH; spirituala), activitalile spirituale (impregnate
este amplificata prin credin!a ill reincarnare. este vC;ba21e 0 CIeyoinJii, de puterea instinctuala) conJtiin{a. Cf. pe larg N. Achimescu, Budism
imagine siisuferi de-alungul multelor exlst,ente, ...I,..... .Ji cl'e:,linism. Considera{ii privind desavdr,irea omuiui, Junimea-Tehnopress,
_ _ _ '.:18$1, 1999, pp. 39-40; C. H. Rllischow,Leiden un! Leiden,saufhebung im Buddhismus
"651. A Bancroft, Religionen des Ostens. Wege geisdger ErjahrwTg, und im ClirisiJnt'urn, in: Glaube, Leiden in Christenturn
1976, p. 76. \ , und Buddhismus, Stuttgart, 1965, p. 52 sq.
,
\
"T
I India. Religie t lludismul 301
cauzeazli toatd suferinrele care apar in viatil. cursu! reincarlliiiilor. i sa experieze formele de existenfi:\ manifesl arc a acestei ltuni,
EJe sunt cauzele i'i:n durerilor, tiinguielilor, grijilor cumsiIDte1e "in reallfute", adica sa infeleaga iJuzia aparenta lumii
dezarnagirilor pe care toti oamenii. ele insele'slUlt care 11 inconjoara, dar in timp sa sa simta 0 stare de
supuse sUferintei, de Suiltcm deierID.iiiate, i;lIfuidulloi-, '''' r ... . blicurie jnterioaril. oricand in orice situap.e, inc1usivalunci cand sufera 657. . .
ca tot ceea ce existii ill lume, de a1tfel. ' Desigur, acest lucru va fi posibil doar atunci cand e1 va inlelege
Orice forma de viafi:\ este tfecatoare iIDplica silferinfli, chiar ... .. - ... ! ... . . calucrurile nu sunt cand va invala sa rcnun!e Ja ele, cand va
asemenea unui oriee respiralie este .. I .. inviita ea trebuie sil. Ie doreasca, ci sa se bueure de ele doar daea
.. '.' - snfennla, once g,mcl mseamna sau condu. ee spre .s.nferintli; pentru eel " ........... acestea eXlsta, dar tara a se de ele. Este limpede ca, d.i..ti aceilsta
inlelept, bucUlia nu este a1tceva dec8t o'dispozitie efemera, care I perspeetiva, nu impennanenta efemeritatea SUllt canza snferinlei sale,
fiind cauzatii la randul sau de ceva efemer, poate avea Iarandul ei I ci fala de Iucruri, dorinla sa, vointa sa posesiva, "setea"
decat un caracter efemer 656. . I sa existential a (ta.phii) 658. . .
Confonn inva!aturii lui Buddha, nu se p.oate vorbi de I Dincolo de fiinte nu exista nimic substantial, nici 0 entitate,
"existenfli", ci doar de devenire. Orice materie inseamna energie, I dupa cum d.i..ticolo de IucM nu existanici un "Iucru ill sine". Fiintele
substanta este Viata individului este impermanenta, lucfUliJe sunt simple fenomene in consecinta, sunt ireale. Ciclul
conditionata temporal supusa unei schimbari sigure. IlJSii;;i fonna reincarnanlor, impregnat de sufelinla, se realizeazii ill singura Iume
proprietatile materiaJe ale luciurilor sunt inipciiiliifJ.ente .c,c.,...:<",,, exisfenta, adicii ill aceastalume fenomelllilamereu inscll:Unbare."feeInai -
Nu existanici 0 substan(il. cu caracter iar snferinta aceasta transforman: schimbare continua constituie viara, fiindcii viata
. este identiea eu aceasta instabilitate in acest plan, existenta. ci 0 pennanentadevenire trarisfonnare ill a1tceva
pofta sau dorinra suferinla, intrucat ceea ce noi ne dorim ne Dat fund faptul ca bu9-ismul nu accepta existenta unui Absolut
propunem are illl caracter impennanent, schimbalor efemer. Datorita I sau a unei realitari dincolo de fenomene, cum se lllt8n1pla in alte
imperrnanentei reJativitatii lucrurilor, dorinlele cauzeaza de fiecare II religii, nu exista practic nici 0 legatura unitarii, care sa patrunda fotuJ.
data tri stete dezamagiri. NenfllIliirateIe fenomene fiira vialii sederuleazii sin1ultan, se modifica
_ _ . In ar fi I' reeipro'c,-atunci c!lri<:!. se combinil. unele cu altele
casatona, fanulia, boga(Ia, presl1gIUl de a trill, estei"ara __ 'r noi c:are larilndu
1
. IQT locul altora
sens, pentru ca toate acestea sunt efemere pentru ca ele cauzeazii mm vecbi . Lumea estepluraJista smgura constanta ill cursu! acesta
necazuri suferinta. De aceea, ne intrebiim, in mod firesc;care aT I fenomenal este serealizeaza acestproces fluctuatie,
fericire dintr-o atare perspectivi1care sanumai reprezinte i respectiv conditionismul absolut (pa.ticcasamuppiida) .
societateaumana? 1 657. I.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den funf
in contextul budist, se apreciazii ca adevarata fericire consta I Weltreligiol1en. Hindu ism us, Buddhismus, Chrislenlum. Judenlum, Is/am,
. .. .. v,reilheim - Oberbayern, 1967, p. 65.
chiar in viata a fieciirui om, cu conditia ca acesta sa lP.le.leaga . ", > .
. " . . L.p;. Govinda, Buddhistische Reflexionen, p. 18.
656 P A I B Uhd D . d d' I .. ' .. .. C Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20.
. . n -. e, as ensells er an E!bsung im Hih<!.u;smus, '<"
Buddhismus u,:,d Islam, Stuttgart, v " ' . . > ....: 6iiQ,_1i Der hisIO!:ische Buddha. Leben undLehre des Gotama, .. .
\ ' . . K6ln, 1988, p. 168.
i
\.
308
_______ ______ "_"_' __ 3_0_9
existenlei (dharma) apar, dupa ce in prealabil n-au existat, intr-o totala I vad acest conditionism pretutmdeni in cosmps. El
dependentiifunctiCinala de ceilalti 679. . ' '. , teprezinta legea care guvemeaza totul, Tara nic; 0 cxccplie 682. Tot
I .......
faptele lor anterioare, atunei cine este, propnu-Zls, acest are temeiul originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna
Esfe el eli eel eare a faptele respective, sau este un ! Intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce existii se incorporeazii ca
altul, care ni5te fapte straine de el? Buddha a in I efect simultan ca 0 noua cauza.
aceasta situatie 0 cale .de mijloe, expliciind aceastii problemaintr-un . I, - Dadi raportam aceasta perspectiva budista la propria
mod antinomic: faptelor nu este nici nici un ! persoatlii, constatam ca triiim ne intr-o lume constipIifii doar
altul strain de ele. Astfel, in eventualitatea in care autorul ar i din care detennina sentimentele, gandurile faptele noastre,
propriile sale fapte; ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte I in care noi suntem caintr-o mreaja. Ele au radiicinain
componenta a persoanei umane, care sa supraiejuiasca existenlei I faptele noastre, noi suntem "prizonierii" lor, intrucat Ie
anteJ;ioaie, prirnind una nom. Dacii, dimpotriva, c;e! care I., socotim ca pe real.
arfi cu totul altul deciit atunci Teoria"Conditionismului se prezintii, concret, in felu! urrnator:
insctllllna eli autorullorreal a disp1inrt, aintratinnefiinliiprinmoarte 680. a. N oi snferli11_ din cauza !ipsei de cuno3.')tere;
. In consecintii, dIn perspectivalui Buddha, Intre identitatea b. Prin eliminam snferinta;
deplina a persoanelor reniiscnte, pe de 0 parte, non-identitatea lor Intre cele dona extreme, adicii Jipsa de suferinlii,
eu ceea ce au fost In existentele anterioare; pe de alta parte, nu existii doctrina budistadesemneazii nnnumiir de "puncte intermediare",
niQi'o contnidictie. Fiecare condiponeaza pJIP1:faptele sau intentiile c astfellnciit fOiiIDulacompleta cnprinde douiisprezece compol1ente.
sale "sa" viitoare, hlsa Tara a se identificaeompletamente Prima eomponentii, respectiv conditia a
cu fiinta noua care va apare prin aceasta. Atfef, din acest punct de existentei (cJ8rnU: in sensu! nnei cauze metafizice) imp!icita snferinTei,
vedere, trebuie exclusa 0 gandire de genul: "Eu rna 0 reprezinta, deei, (avidya) 683. In dependenla de
Dimpotriva, continuitatea se explica in felul !1IDlator: "Acest lant al -----1---. ignoranliiapare dor.nta de aacj:iona, impulsu! sauinstinctul de creatie,
relncamilrilor se realizeazape bazafaptelor (kariiia). Tofiiridiviiii ............... '1- . aeieliz.are-a-ceva 684. Acest instirict de creatie san d()rinta de a
empiricicarerezuitiidinacestea, triiiescdin nouexperientaeulni,Iara ! actiona a omulUi'este imaginatia (sGI;khara, samskara), 0 fort.a
ca acest "eu" empiric sa fie ceva un suflet, ceva identic .. 1
1
" --imaginativa de naturakarmicii, constituiud in fapta dona componentii
permanent intr-o preexisten!a i postexisten!il" 681. "Eul" reprezintii .. a condiponismului absolut. Aceastiinotiune desemneazii mtentiile de
doar un fenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate. I acliune, care preced Intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste
679. H. von G iasenapp, Der PJod zur Erleuchtung. Grundtexte der I . mtentii potfi bune, rele sauneutrale. In fine, calitatiiintentiilor actionale
buddhistischen Heilslehre ausg und tibertragen, in: Diederichs- 'I '682. H.l. Greschat, Die Religion der Buddhisten, Miinchen, 1980, p. 71.
Taschenausgaben, Ed. 4, DUsseldorf - K51n, 1956, p. 78. . E. KrUger, '](?r' Buddhismus 1m Lichte derChristusoffinbarung, Slursberg, 1962,
Vezi XII, n ,14. ... 'p 34' cf D 'r '""'I' . r,. - Buddh' 11, 1977''''
> .' .< ,. , .' CY'" /ana .
68LH.W. Schumann, Der historischeBuddho "', pp. 163-164. <, 684. W. Karwath, op. cit., p. 50.
_3_06_'_______ . _-_-_-_- '_'_ .. -_-_ .. -__-____ - '00
era fetita. CUlllpi\fatqtuI a erezut ca, dupii ce aceasta va va .'eeea ce noi numim pamant, apa, foe, aer, eeeace, in mod
"-ceveni sorie. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o Iunga eiiliilprie efe desbnnam eu numele de "om", ci, mai multde61t atat, este\lorba de unul
afaeeri a I ipsit multi ani.lntre timp, fata a erescut, a ajuns III Yfusla .' proees. Aeeste dharma, intr-un permanent "du-te-vino", in
conform traditiei indiene, a trebuit sa i gase8sca un . . '. . ".' permanentii "treeere",intr-o continua intereonditionarereciproca 614,
sot. Pus 1ntr-o situatie difieila, tatiil fetei s-a decis sa' aeeeptc un al . realizeazilatillceeacenoi definimca "trup" ceeacenurnim "spirif' 675.
doilea prel al miresei de la eel de-al doilea pefitor, dupa care acest Dupa cum trupul reprezintii un "nume" pentru un sistem de
barbat a deven(t sOlUl fiicei sale. La scurta vreme, Jnsa, s-a i'ntors .:. __ L._ funcpuni diferite, tot la fel sufletul reprezinta un "nurne" atribuit unui
., ____ ., din cal atorie primul cumparator, care a cemt sa-i fie restituita sotia, anSamblu de stiiri spirituale exi?tenteinnoL$u:t1etul nu poatc;.fi.acceptat __ ..
acum femeie in toata firea. eel de-al doilea insa a replicat: ''Femeia .,_.. . . nu pOllteexista in afara unOI' asemenea functiuni spirituale 676.
aeeasta cu cm'e m-am casatorit nu e solia ta. Fetita de odinioara nu . nu a acc_eg\at unui .sufJet ea
este cu aceasta femeie adulta care aewn e solia mea." Intr-un metaflZlea, transcendentii. , dar a sustmut eXlstenJa unUI' en" ea
anume feI, eI aveadreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei subiect al activitatilor umane, in sensu! practic mora! 78. EI a acceptat
noastre prezente, suntem deopotriva identici neidentici cunoi 'un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fi
Pe de alta parte, In budism, deosebirea diutre "sinele" lucrurilor identificat Ins[[ cu nimic din ceea ce exista In exterior. "Sinele" nu este
"eul" fiintelor nu pare sa joace vreun ral, Intrucat aceJe dharma din ceva perceptibil, concret, ci poate fi realizat doar in fapta moraJa,
"' ''' ." ;."> Iurnea anorganica din lumea organica sunt atilt materia - potnvlf norrneior \ll11verSiile ale exiStenrei utnane .. ln IJ\l ." .
cat fiintele constau din factori efemeriai existen!ei , care este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic.
interdepind unii de altii din punct de vedere func!ionaL Fiecare dharma,
indiferent daca contribuie doar Ia apari!ia uriei fiinte vii, sau pur
simplu creeaza anwnite conditii fizico-chimice, reprezintii cauza,
/
,4.4. Condi(ionismul absolilt (pa{iccasamuppada)
impulsul, premisa baza pentru aparitiaaltei dharma. In timp, Teoria conditionismului absolut susjineeanimicnu poate apare
trebuie refinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cau.zalitatii, nimic nu din prin sine (cum ar fi, printr-o sau dcmlare),
poate apare prin sine prin emanatie sau j'lrii-i.'Iucrarea .. . . . . ____ _ . dintr-un printT-unalt "sine" sau "eu" (cwn ar fi, depildii, prin aetiunea
- . " Dumnezeudin afarii 672. Mai multdeciit ata( fieeare dharma mui dupa cuffiillddilitr-o sirnplliintfunpJare
consecin!a alteia care 0 precede, dar premisa pentru cea care Ii
succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal material
sunt cu dharmele de lanivelul cele din domeniul
spirituaL Difera doar gradul sau nivelul de constituire, meat, "printr-
. ddh ,,673 da - '."
o succeslune e Grma , poate apare 0 ill un trup rnatenill, lar
alta data 0 fiinla spirituaJa. In acestmod, exista nu doar 0
672. P. Gerlil:z, op,,' cil. ; p. 248.
< \ XXII, 47,4.
.- - .. - _. Saucolnciclen!a. Mai mult decat atat, absolut tali factorii efemer; ai
674. Ibidem.
675. Legat de teoria despre dharma semnifica(ia ei, vezi pe larg; Th .
. Stcherbatsky, The Central Conceplion of Buddhism and the Meaning of the
' ... "Dharma ", London, 1923.
>Y?,'$76. Cf H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. p. 20.
'. t: Cf Majjhima-Nikizya, r, 138.
<
c.;'' " f,7}3. k1 .. .. Die Gwn-;!lehren des .. 20 ..
.

J- .
>:.'": .
310
Ii core,spunde autoro<;lt (vififiana),
componentiia cbndij:i,::;11ismului. . .I'
ColJ9l:iintaconturatacalitativinacestfe1reprezintaacuniflktOfui
care realizeaza Centacl, i1 condiponat cu viitoarea fo=a de existenJA,
prin aceea ca ea declm "icaza aparipa unui embrion, respectiv a noii
fiin!e, in pantecele unci femei, rara insa sa se transforrne ea insfu;;i in
acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua
individualitate psiho-fizica, este "nume trup" (niima-riipa),
: .. "nUll1ele" desemnand componentelenefiziCe, sPlrltuaJe, iar ''trulJUJ'' pe
cele fizice 685. actioneaza in acest caz asemenea unui
catalizator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686.
In dependen!a de aceasta noua individualitate psiho-fizica
(nama-riipa), apare a.;:a numitul domeniu al celor organe
senzitive (sal-ayatana), in care gandirea este apreciaili ca al
I
simi. Prin acest "domeniu" se in!eleg sferele obiectua1e care se prezinta
celor simpiri - ofta1mic, auclitiv, olfaei:iv,-gootativ,-taetikii-rajional
- ale fiinrei (niima-r iipa), apiirute dupa ei. Activitatea senzitiva
constituie condipa premisa pentru aparitiaimpresiei sau
contactelor. simfUrilor (phassa) cu obiectele lumii inconjuratoare, iar
prin aceasta se ajunge lasentiment (wfdana). Dependent de sentiment
apare dorin/a, pofla (tal}hii), respectiv setea dupa ceva 687, vointa
sau inconenta care, lariindu! ei, duce din nou
fata de ceva'.(upadana) prinaceasta
o
la"devenire" (bhiiva), la ..
transformare, adica iarii;;i na$terea
firuilmente, biitriinejea nwartea (jara - marm.n); ca intreaga
experienfiia suferintei prin lamentari, durere, triste!e disperare.
Punctul-cheie al condiponismuluiabsolutnu constii, infuptul
ca unsufletcu arparasi trupulmortpentruase intrupain
piintecele unei marne, ci in aceea ca un indiVid "nou" aparent continua in
mod regulat cursu! al combinatiilor de factori ai existentei care
parra aici se manifestase in eel decedat. ';,:; "
685. '.''2-n Digha-NikOya, XV, 21. . ,U
686: "schii'minn;lJuJilhismus. pfiilosophie : .. , . -' .'
687. Vezi MajjhimaCNikilya, I, 332.
- f--"
" I "

Budismul'" 311
5.HInayana
. 5.1. Non-teismulltinayilllil'T
AbSci1taiJIlUi DUriiriezeu suprem ill blidisrIJ trebUi6 interpretata
in contextuJ religios specific perioadcl in care a trait Buddha. in acea
. vreme existau multe curente de gfuJclirc cu un caracter teist. De
unii brabmani credeau intr-un creator allumii, numitPrajapati: "Mah<'i-
., n ' . Brahma, Biruitorul, Stiipanul Atotputemicu!, Stiipanul
lurnii, Creatorul, Facatorul, Artizanul destinuiui: .. ,Piirintele hiiuror
celornascute al tuturor celor ce se vor 68&
In muIte dintre predicile sale 689, Buddha a luat 0 atitudine
I
critica fata de ideea existentei unui Creator atotputemic. Cu to ate
el slls!ine ca acest "Creator" nu reprezinta intotdeauna ceva

pur irnaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de diferij:i in!elepti
_____ experie?!e De un as.cet care
. ." . practlcat multa vreme vrrtuj:ile exercltllle mentale poate sa se nasca
in forma unui Brahma, iar acestBrahma, dupa ce a trait ani indelungaj:i
de splendoare putere, ajunge la conc1uzia ca existenta sa este
ca el este atotputernic ca el este creatorul tuturor fiintelor vii etc. in
acest timp, un alt ascet care cultivat consecvent faculilitile
extrasenzoriale, vilz1nd eu ajutorul capacitaj:ii sale vizionare lunga viafii
a acestui Brahma, conchide ca este nemUl1tor 9i atotputemic
. . I . . 690
ca este autoru a tot ce eXlsili. .. ... .. _ . .
Budismu! neaga ca un asemeneaBrahl1iii arputea fi definit ca
Absolut, ca el arpukafi"Creatorul" atotputernic, etc.,
pentrucaaceste aJribute nit aunici 0 semni:ficape precisain plan doctrinal.
Pentru Buddha, aeeste epitete raman simple epitete, ele IlU au dedit un
sens relativ nicioclata un sells absolut
:';. ;688. Digha-NikOya, J, 18.
Majjhima-Nikfiya, II, 122;Anguttara-Nikfiya, J, 173.
. ' DighacNikfiya, I, 138; cf H:yon Glasenapp, B, . .Jdhism, a Non Theistic
r,'Religion, London, 1966; M. Wijayai;atnti, Budismurfrrllit-u2:
.. : Delumeau,op. cit:, p.442. \

312
India. Religie mosofie
Tn pofida celor remarcate de Buddha, problema legata de
eXlsten fa III i Dimmezeu ramane pentm problemi'. foarte
confuza controversata De exemplu, c.nd din Indonczia, cu
mai m1111\ ani in urma, au fost obligati sa se pronunte in Iegaturn cu '
aceasta problema, intrucat Constitutia tani prescria 0 bligativi tatea
credintei in Dumnezeu, ei au datraspuru;uri diferite. Unii all afinnat ca,
ei, " Dumnezeu" este Nirvi'IlJa, eel cu t otul altfel,
Transcendentul. Altii spuneau ca "Dumnezeu:' nu poate. fidecat . __
.. Adibuddha, acel Buddha primordial, din care au aparut ceilalti
Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu Siinyata, "vacuum-
ul" absolut, cum a filcut -0 mistica medievala islarnica di;: Java,
care i-a conferit lui A Uah denumirea budista de Kesunyataan. In fine,
alJ:ii I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. in realitate, dharma
desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este yorba de
regularitat<:;a intregului proces cosmic; estc invatatura lui Buddha,
,
I - ",
I
,
i
I
- ' .. ..
. 1 -
,- . 1-,,-
conforma acestei legi cosmice, dar ;;i fiecare element a1 existeniei-, .. -:--.
care conjugat eu eelelalte constituie laolalta cosmosul in intregul sm 691 . . 1
Cunoscutul budolog de origine gerrnana, Edward Conze, pune .
intr-una dintre renumitele sale lUCIan urmatoarea intrebare: "Este
buclismul ateist?". in continuare, el distinge "trei semnifica1ii ale nopunii
de Durnnezeu" . El afirmii ca in budism nu existil unDumnezeu personal,
care aicreat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnificatie, care
11 de Dumnez;u e'a 0 ' \livinitate ce nu poate fi perceputa nici
ca' lmpf;rsonala ni2i ca supnipefS'6riilla", el menl.ioneaza: "Daca
comparam divi.illtati i, <u;a-cUrri-leintelege traditia mistiea
eu acelea ale Nirv[lJ)ei, gasim III fond eu difieultate VIeo
deosebire" 692. Faeand disti nqie intre cele doua punete de vedere,
tei st ateist, Christmas Humphreys eonsidera in mod evident
budismul ea avftnd un caraeter ateist, dupa care insa specifica:
"Doctrina budistil despre Dumnezeu, in sensnl unei Rea.litiiji ultime, nu
691. Vezi, H. KUng, H. Bechert, Christentum und Wellreligionen, III,
#- Gerd <
692. E. Conze, Der BlIcidhismus. Wesen und En1wic/dung, Stuttgart, 1962, p. 32 sq.
i
i
j
I
Budismnl 313
. ,
este niei agnostica, C ' lll se pretinde Wleori, niei vaga, ci clara
logica Indife-;Iit de care se eonferaacestei ReaIitaJ:i, ea
transcende puterea de c:.ilcep!ie a intelectului fmit" 693.
-,n , ' in eomorillitalc ;'" liniiltradipolla!aciifeiaii ap<irtID,'ilu aiareori
manifesta 0 de rezervil. sau chiar de respingere fata
de eonceptul de DUl11l;;,'cCti: lor religioasaeste patrunsii de
o credinta cu caracter lI-:lnscclldent,ei ezita sa confere un nunle RealitiiJii
lib,solute; . transeenclente.-Aceasta ezitare-de- ordin spiritual este
caracteristica pentrn mtreg budisD:lUl, in ansamblul sau Aceasti'i atitudine
are originile III tikerea lui Buddha eu privire la "probtemele
metafizice", ea vine dinspre budismul primordial s-a menlinut pe
parcursul lntregii istorii rnilenare a budismului.
5.2. Cosmologia
. . Buddha mfuJifeSfufnici-o-pieoeupare legata de Oliginea,
existenla eonsiderand ea toate acestea nu pIezinta
niei un interes pentrn eliberarea individului. el era de
faptulcil. ele pot fi puse ea probleme, dar, In conceplia sa, individul
care insista sa obtina riispunsuri in aceasta privinlii pierde timpul,
asemenea eelui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa aile
informaN despre silgeaili!?i despre persoana care I-a ranit, mra a lasa
pe lJirneni sa intervina pentm a seoate sageata a vindeca rana 694.
ironic din partea lui
Buddha, invata\ii cfu celelalte sisteme religioase din vremeasa IlU puteau
fi de acord. Se spune ca, Illtr-O zi, Vacchagottha, un adept a1
brabmanismului, l-avizitat pe Buddha pentlu a-I intreba daca universul
este vqnic, daca are\vreo limita etc. eli acel priJej, Buddha nu i-a
693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumoniin,
Begegnung mil dem Buddhismus. Eine EinjUhrung, Herder, Freiburg i. Br. ,
199.1, p. 61. '; " :: jc. .
694. Majjhimri-Nikaya,
.oo:! " .. -
,
\
' '' .Btidisliitil .
315
vorbitinterlocutoruluisau nespremutilitatc" Sakt
rt
), adica cv !ndra, care este conducatoruL In al patrulea ccr;" .
o Iacuse in alte dati, ci a explicat de ce eln u :. co/e se cheama Tusila (sanscritii: Tusita), Buddha inainte
opiniilevehiculate pe aceastii tema: . : . se fd ncarna pe pamant. In al cer se atla despotul Mara .
. " - , .. "0, Vaccha; a" avea 0 opiniepot!iYit careia Deaslipd acestorceruri se inai atla un strat superior, anume acela
etem sau una cum cauniversul nu este ctem msearnna sa recurgi la al lumi ale lui Brahmii" Sub piimfult se afIaceJe opt infemuri,
opiniile speculative; ele suntun dc opinii, un de opinii,un . cel mai acesteafiind eel de-al optulea, numitAvki
circde opinii,0 vilnzoleaJadcopinii, unlanrdeopinii;caresuntinsopte . . )n afa'ra de aceasta, fiec$'e sistem planetar sau lume se
de triste!e, de mahnire, de necazuri, nu ducJa . ,_ larilndul siiu, in treisubunitati sauregnuri, Inprimaregiur1e
dezgust, nici nici laextfnctie, locuiesc fiintele supuse placerilor (klima), adica oameni! animaleJe,
nici la inrelepcilmeadcsavaqitii, nici la nibbfma" 695. ca zeii celor ceruri dime. Cea de-a douaregiune, numita cea
invatiitura budistanureprezintao revelajie precisa privind "materiala" (nJpa), impiirptiiin multe sf ere, unde locuiesc zeii
creapa sffiqitullumii, gasim unele infonnaJii cu la lumea eliberati de pHkeri. In sfera cea mai de jos a acestei regiuni se afla zeu!
fenomenala. Conform scrierilor canonice, lumea (pali: loka) nu se ! Brahma 'impreuna cu suita sa. Regiunea cea mai de sus, nwnita cea
reduce la planeta locuitii de oameni la astrele concepute ca un sistem I "imateriala" (ariipa), care constii din palm sfere, este locul de re;;edin13
organiz.at. Dimpotriva, Jumea este din .... ' .. 1 ... .. _ a fiinlelor illv,ine Spre regiunile superioare se
(loka-dhiitu), care corcspund, fiecare, unUl slstemsolar aparte;Toate .. ..... :::.accede doarpnnexercl!U meditapJ. Dcfapt, sfereleregiunii "materiale"
aceste sisteme solare au "calitiiti" dimensiuni diferite: unele suntmai . ' 1 "imateriale" corespund difuritelor stadii sau trepte ale meditatiei.
mid, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele suntfoarte mario Existii, I Este !impede ca din aceastii perspectiva, 'recunosc
f. astfel, mii de sisteme planetare 696 . existentamarilorzei hindlli;ii, intrucat Ie of em acestora un anumitloc in
Cosmologia budista ne multe privinte de cea propria lor mitologie. Cu toate acestea, nu Ie acorda acestora
hinduistil.. Fiecare dintre sistemele planetare care formeaza universul consideratia pe care le-o acorda Faptul acesta reiese din
..... _ ... _ .... este aldituit dupa principiu. Punctul central al este plasamentullor in cosmologia budistii. Zeii hindlli;ii seregdsesc in aceasta'
. : -... muntele Meru, Injurullni Meru, 'inconjUJ.'.atede mare,,e. afla cOSlIlOlogie in regiunea cea mai de jos in sfere!e inferioare ale
. iiUlriiD in spatele celuh le-al munt?s, t . de-a doua regiuni. De asemenea, nu recunosc nici un zen
se afla cele patru mati continente, dintre care este amintit numele celui \ I atotputernic, care sar aila in ipostaza de Creator staplin all umii. in
--,jin piutea sudica, respectiv Jamb Udipa (sanscritii: Jamb Udv ipa). conceptia budistil., toti zeii sunt suPlli;ii ordinii cosrnice, ca toate celeJalte
. Acest continent este locuit de oameni. Deasupra plimilntului se a:llii 'j ', fenomene cosmice, Ei se bucurade un statut divin datorita faptelor lor
eele ceruri ale zeilor; in eel mai de jos dintre acestea locuiesc cei meritorii din existenteleanterioare. '.
patru protectori ai lumilor. Urmiitorul este "cerul trei", : . ; .: ::(.. Fiintele superioare, care se bucura de 0 atentie speciala din
unde locuiesc treizeci trei de zei 'impreuna cu Sakka (sanscrita: i .', sunt acei adica cei ce au dobandit deja
695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, loco Cil., ( pud ibidem, p. . \ , ::-'lh;ll1llnarea. Pe parcursul unei ere cosrnice existii perioade fericite in
6%. Cf. Digha-Nikiiya, 1II,'i 1, '\. ,-
12', Milinda-panna, 237', Visuddhimagga, 206; apud ibidem. otaparea 1 t ul"'B dd ' Izv
\ ,J:pP 111 ace lIllp mal m p u naJI. oareIe consemneaz1l.
I,:. ,,1),.", ..
" "
_______________ _ _ . .::In::.d::.i::.a.:.. , .:::.fi.:..lo:.:5:.:0.:.:.:fie.
mai multi predecesori ai istoricului Buddha cunumele lor. Este cunoscut i aflainclividul, anume propriile acte anterioarl" in aq;eptiunea comum,

!
Budismul 317
!
inclustvnurneieviitorulru Buddha. El se nume!}teMetteY.Jia (sanscrita: ! liantul dintre cele douB. vieti eraconsiderat ali 0 "ntitate subtiJa, sut1etu1,
Maitreya) In prezent ca bodhisattva printre zeii din ceml care dupa moarte parasqte trupul intra lJi ,litul; In budism, insa,
Tusiia. Viala in i,cesfcer este foiri1e scurtil.comparatiY cil aceea din "" " "'. " ","'" -"diriipotriv( riuexista suflei,' ci doar pofta existentii la moartea unw.
regiunile superioare. Tocmai de aceea, inainte de venirea sa pe pamant, trup facesii aparii noul complex de "agregate" (skandha), adica
un viitor Buddha In acest ref inferior, pentru ca lumea sa nu .. .. _., ." sinteza psiho-fizica, cuaptitudinile mentale capacitiitile sale 699.
trebuiasca sa pfea mult dupa venirea sa. . . .,.1 . Cielul reincamiiri lor se coreleaza, ca in tot spatiul indian, cu
. ..... ...... Dupa cum se poate observa, cosmologla budistii, ca 'I' cea _ . .,...... ...... [" . legea karrnica, adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipaka).
hindusa, existel'ltei unui mefS ciclic al istoriei .. ... " I ' .jn conceplia budista, este 0 cbrftihuitiite'de ac(il.iIii'$i de
lumii, a unorperioade de aparipe a lumii, a unor evolu!ii catastrofe re-aqiuni, inclusiv acte pUr mentale, intrucat acestea sunt cele care
cosmice elar determinate repetabilt;., dupa care urmeaza 0 DOUa fumizeiza energie - flind intr-un fel proviziile necesare - penlm
aparipe a lumii sau cosmiclL In principiu, la nivel cosmic, relncamiirile ulterioare. Prill urmare, fiecare se relncarneaza mtr-o
este yorba de lucm cu eeea ce eunoa')tem legat de.succesiunea . situatie care este rezultatul fapteior in existenreie anterioare.
aparitiei, existentei disparipei factorilor de sine ai existent
ei
in spapi i Toate actele noasle prezente, mentale sau fizice, tind sa

5.3. Legea karmicii. reincarnarea
In India prebudistii, piirerile despre efeetele legii kannice erau
destul de confuze. Conceppile predominante din acea vreme se
amesteca cu doctrinele esenliale budiste inaceastii privinta, rara a fi
insa asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioarii
desjJre !IDJaic, nupll.t qtta, se ca ceea ce delermina _
oricarui individ In viata viitoare este aspira(ia exprimata ae acestapt!
. I cele reIe iistimuleaza tendinta de a pe mai departe fapte rele.
Orice karma intenlionatsau neintenlionat va rodi sau va
I
I
,
I
"I
!
--- . 'patul de moarte
697
, iar intr-un alttext este yorba de ideea obsesiva
care 11 friimanta pe cineva pe tot parcursul vieW sale 698. In aIte texte,
destinul viitor al fiecil.ruia este motivat de un act izolat in timpul
vietii, pe ciind in alte pasaje se face referire la 0 anumitii dispozitie \
mental a eu efect pe tennen lung. Cazurile sunt sim.ilare doar in sensul
ca, in fiecare dintre ele, apare 0 cauza morala pentru situajia in care se
avea efecte mai devreme sau mai tiirziu. Une!e fapte aratii efectele
in viata in care au fost altele in viata imediat
urmatoare, iar altele in cadrul unor existente multmai indepartate. Orice
individ in momentul de fata este produsul unor multiple din
existentele sale anterioare este striins legat de cc::lelalte cauZe din .
jume, p.entru ca, potrivitinva!iiturii budiste despre legea karmica. GKista
o interconexiune perfecta intre individ univers.
Temeiul legii karmice, In acceptiunea budistii, 11 reprezintii
faptul ca ea of era 0 cauza morala a lucrurilor. Buddha a respins leoria
existentei, ill trupul omului, a unui suflet care sa cunoasca 0 via(a
stabi1ind in schimb 0 nouii identitate Intre indivizii
in lantuJ existentei, prinafiITDatiacaceeace fuce ca dow fiinte sa
fie fiinj:ii nu este sufletul, ei karma. El a aratat ca forta kcwnei
. ,- U"'.
697. Samvulta NikiIya, 'N . 102.
698. JiI,99 set
-- "
".".
699. Cf. H. Nakamura, Orient Occident, p. 259 . .
318 . India. Religie i nIosofie
existente. de tip cauzii-.efec;yiinire
cd din aceastii viaw cei din existente1e anteridare nu este 0
fizica intre diferiJi indivizi,ci mai degl1lba tmamorala 700. .
Legea kanni canu este impllsa din exterior,-ci ea acfioneaza ill' -.' .... <T.O',
din fiin!a noastra. Formarea stmclurii noastre spirituale, inc1inaria
caresubmineaza
I
I
I
!
i
adevarata libertate a "sinelui", indiierent daca noi observarn sau nu .... 1
Budismui' 319
Intre necesitatea faptelor btme dependenta de
.rducCamiirilor, realizat tocmai prin aceste fapte, nu exisi a decat in mod
jpar'Cnt 0 contradiqie. Aceasta intrucat nu actul sau lhpta in sine, ci
atituclinea $i dispoziJia spirituala a sljbiectului sau auton'l ui este decisiva
pcntru re"mcarnare; nu irnp1inirea faptei, ci intenj:ia d e S',\I ;qire a acesteia
configureaziifo=a ulterioarade existenliL Sepoate, de :,;Jda, intiimpla
sunt cuprinse in ....... 1_ ..
scapa de Ciectele actelor noastre . J:egea kanmca reprezmta, ill
ea cineva - printr-un concurs de imprejurari extcI;,") re lui - sa fie
it:ilpiedicatin tmei fapte; eu toate acestca.inLentia de
a ei este suficienta pentru a produce efectul karmic corespuniator.
concepJia budisill, principiul dreptaJii practicate aplicateinrelaJiile umane. '
In lumea europeana.. legea karmica a fost perceputa uneori
deterministic, in sensu! ca fiintei reincarnate pe baza vechi!or ei acte ii
este predeterminat inclusiv modulde a gandi, deci nu mai dispune de
nici 0 libertate de voinra acJiune. Cu toate acestea, multe din afirmaJiile
lui Buddh1!. demonstreaza dl aceastil concep!ie este gre;;ita. F aptele
Inten\ii!e stabilesc sferareincaplarii; mediul de.:via!a.."" .c
aspectul fizic aptitudinile mentale alefiintei care se vareincama, elm
nu giindirea activitatea acesteia In limitele caracterului sau, fiecare
are libertatea de a alege el insu9i intenJiile care stabilesc viitorulsau
karmic. Fiecare stilpiine9te propriul sau viitor, chiar daca spatiul de
decizie _. conditionat de sfera de existenta in care - este mai
d
'! " 702
epartc maJ amp u sau maJ restraJ1S .
Fara aceast:a explieaj:ie, din pl.\llet de vedere budis!:, oamenii Scar.
simJi victime ale unuiarbitrar ingrozitor. Peliingaaceasta, larnurirea de
fara contribuie 9i in a-I conferi celui ce sufera un sentiment de mangiliere,
intrueat attmci ciind el sufen'l, simtecaare de 0 vinamai veche. Pe
de alta parte, pe cel fericit il detennina sa fie modest, fiindca el ca
trebuie sa faca mai departe binele, sa merite acest bine 703.
700. Ibidem, p. 257.
701. Anguttara-Nikiiya, X, 206. ,
702. H.W. Schumann, !]{!r historische .... p. 161. ,
703. S. Radhakrishnan, d. I, Von-den Veden bis-zu.,;Z';'- !-"\ I
Buddhismus. Dannstadt, 1955. p. 352. \ .
, I
\ I
Cel ce cauta nu poate fi in lan!uit de propriile sale fapte,
daeale realizeazaeliberat de dorinla sau pOID (labha sau riiga), ura
(dasa) iluzie (maha) 704.
Notiunea de karma evita tmele dintre dificultalile comune
teoriilor similare despre soartii, providenla predestinare. Karma
.cuprinde doua idei distincte: fapta in sine efeetele ei in ce privqtco __ _
fuodificarea caraetcrului Oli a vietii celui ce a afrrma
ca acest efect subiectiv continua dupamoarte, in viata ulterioara: "Din
oul de randunica nu poate 0 ciocarlie, din cauza diferentei de
ereditate; nenumaratele influente care i-au afectat pe strarno;;ii acelui
ou 9i nenumaratele aetiuni indeplinite sub acele influente sunt insa intr
un fel misterios inmagazinate in ou trebuie sa creeze propriullor
fmct nu un altul. Ca atare, c!il't1r::Hl}.oude randunic:a nu poate ie;;i 0
cioeariie, intruciit 0 cioearlie este rezultatul uni-Jleteomplet diferitde
conditii: cum scar spune, kiiima sa este diferi& Dar desigtll'ca-bndi9ili
nu se ref era la ereditate atunci cand folosesc cuvantul karma. Karma
nu exprima acele lucruri pe care omulle dela
sai, ci acele lucruri pe care Ie de la el insu9i, din stilrile
anterioare ale propriei existente. Dar, cu aceasta diferenta.. doctrina
budista teoria ;;tiintifica a ereditiltii par foarte aseman1itoare" 705.
'. Cf Angullara-Nikiiya, III. 33,2.
";-.';' ," 705. H.C. Warren, Buddhism in Trans/ations. Cambridge, Mass., Lward
University Press, 1896. p. 21 0 sq.; apud H. Nakamura, UriJiti.ji OcCident: p.2.60.
" .
..
I
I
,
India. Religie: tilosrifie
I - ;Budismiil 321
I
Irving Ba.kbU plaseaza 1ll 0 i instinctul de lupt1, urn $i imri.die, energia seelibereazadin el prin
percepe ca impresii (rezultat at yietilorprezente anterioare) : moarte se poate manifesta dupa aeeea intr-o stare de ee
','care corespunde eelor din lllmea.4sura sau demonilor razboiniei. Tot la
earetindsa deao inelinare anume caractemlui atitudinii individului, .' fel , daea eineva s-a ea avar, nemullurnit pofti e ios, se .
atat aeum cat in viitor. Karma privita astfel este un fel de soartii, dar poate reineama ca un preta, cairn spirit mereu nemulturnit. Iar daea
o soarta al cfum e-sie omcl lli.-rllci6 elipa _.. ..... . eineva a aratat 0 eOI1$tiinJ:ii binefiiciitoare, prietenoasa, de mul pIDlire
anume saaseunda ell totullibertatea moraJa" 706. Orieum este evident .... I,. intelepciune, el poate primi 0 existen\ii in lume azeilor 709
... -- ea istoria nnui individ nu ineepe in accepjinnea budistiL- -= .... -- 1'-.-- -- fentru om, eoneret, eielul reineamarilor in?epe odata eu
a iteeut dej a prin eani nenumaraji nu se poate separa de trecut, mel ' se odatii. eu moartea, pentru ea apoi sa se realizeze din nou.
. .
macar un moment .
In eadrullungului cielu al relncarniirilor, primireanoului
germ ene, in panteeele unei noi marne, are loc fiirii vree eu
spontaneitate vehementa, ell care intr-o
noapte intuneeoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed I
. . _ co!,espunziit()r. Fulgerul 1:;;i drumul rara sa aiba vreo coniinjil. I-
.' trebuie sa loveasca exact IIl'cOpai)U1 i!icare InfuOdsiIIlihir;'C:-"" :" ." ,
la moarte, atuDci ciirJd De vom debarasa de trupul actual odatii cu
aceasta, vom intra intr-o "noapte" de profunda - avand
in vedere ca deodata eu trupul dispare mice -vom fi
d
I . . b' 708
deci, spre un asemenea germene, care ne corespun e ce mal me .
In acest mod, dupa cum am spus, calitatea noii existen!e este
determinata strict de ca1itatea felul instinctelor inc1inajiilor omului.
In cazuljn care instinctele cuiva sunt animalice, ele yo.rfi impinse spre
. ..,....,. ., .....'" .,,_. . . __ ._, . .. " \" ".' .
YH.geIDlene animalie se vor dezvolta acolo, ineat respectivul
devine chiar un animal; daca eventual acestea snnt mai rele deciit
instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta
parte, In eventualitatea In care eineva este stapiinit permaneIlt de
706. l. Babbit, Buddha and the Occident, An Appendix to His Work: The
Dhammapada, London, Oxford Uni versity Press, 1936, p. 69; apud ibidem.
707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings of Emerson, ed. de Books
. Atkinson, New York, Random House, 175; apud ibidem.
n , ... .,..G . .. ".rQeI Samsaro::flie.
Biidingen-Gettenbach, 1960,p. 122. ' \ . .. . .
\ .. . . .
5.4. Medita(ia:experienfii directii personalii .
Pentru a 0 incheia definitiv cu aeeasta viaJ:ii plinii. de suferinla
iluzie, pentru a rea1iza 0 pentru vi$ misticii., care facili teaza
accesul spre Nirv[up, Buddha recomanda tehnicile yogine .
Preluandu-le din vechea eultura spiritualitate incliana; 71
0

$i Ie completeaza doarprintr-o ?rofunda "foqare" anoJiunii 711.
. Din scrierile budiste 12 reiese c1ar ca increderea in puterea
meditatiei era dejafoarte putemicaatunci cnd aapaiut 9udismul, practica
fiind urmata ehiar de invatatorii lui Buddha Este probabil ca Buddha a
adoptat tehnicile de meditape de lamaestrul sau A/iira Kalama 713.
709. W. Karwath, op. cit.,p.11...o.. .. __ ____ ..
7 10. Cf. L. de la Valee-Poussir;, de!!.gtqFijq./i,.1n:
MemV;res. Chinojs et .i!.ouddhiq"es, 5, BrllXe.llr.s, 1.237, pp. .. G .
Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, 102 sq.
711. M. El iade, libertate, p. 150.
- 712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1,163-166.
713. Se despre Alara Kalama el\, aflfuJdu-se sub un copac In
exerciliul meditatiei, nici na observat faptul eil, litre limp, trecuserii pe Janga el
vreo cinei sule de care. UJtimuJ om care inso(ea aeeasta caravana de care s-a
adresat maestrului, atenriomindu-I ca hainele sale ariitau oribiI din cauza prafului
depus pe ele Ja Irecerea caravanei. Atunci el a exciaJmit: "Cat de minunat eSle,
dit de miraculos este ca aceia care au din lurr: . petreaca timpullntr-
o asemenea stare de a mintii!'" Vezi ',"'27:28;
Digha-Nikiiya, Il, 130-131.
322
I
India; ReUgie i fIlos611e
i Cele mal vechi infonnajii despre pTfJ.Cncile meditative ,amta cil
I . .' ',.C.' ,
totdeauna acestea erau exersate ill singuratate. La inceputunl
e
budismului, ascetii triJimlill locuri izolate solitare: "El alegNi'tU1l
loc'singuratic;cfunnr Ii illpiidilie'; lfuigii un capac, pe un deal,l'ntr-a
vaioaga de munte, htr-o intr-un osuar sau pe 0 grarnada de
... -paie in cfunp deschis dupa ce se-ntoarce tu blidul de la
manilnca ceva, se a,?eaza cu picioarele corpul
d
.. " . tr +'" 714
rept-51 mmtea agera 91 cone en -.... ... .
interioara 0 izolate imperturbabila
reprezinta, ca ataIe, primele conditii pentru practicarea meditatiei. 0
alta conditie 0 lini?titiia trupulnL Ascetul
ia 0 pozilie contemplativa,;u privirea atenta in fa1ii 715, '
o alta faza pregatitoare pentru meditatie 0 constituie
disciplinarearespirajiei. Aceasta presupune un control atent
asupra inspiratiei !Ii expiratiei 716. Prin supnwegherea
''''''abdomenului sau a cursului respirariei pe niiri, exPirajia9i inspirajia il
. . ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intihnplator, ci in mod regulat
Insa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber $i
neconstrangator. Sunt interzise exercijiile de suspendare a respirajiei
. in genul Yoga. Nu e yorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere
. _ ., . 717
con!ltlentii. a resplrat1e1 . .
Meditatia budistiinu are nimic comun cuhipnoza sau sugestia.
9i, in timp a nu constii nici ill abandonarea proprieivointeill
favoarea vointei altuia. Dirnpotriva, ea este 0 stare spmtriala rea1iziilli
cu intentie, cu vointa, care, ill principiu, se deosebe$te de ceea ce este
prin faptul ca, de aceasta data, gilndurile $i imaginilenu rna!
714. Digha-Nikiiya, II, 67.
715. Ibidem, XXII, 2.
716. Ibidem, ibidem: "Monahul inspira con,tient, el expira con,tient; atunci
cand inspira preiung, el eu inspir prelung; cand inspira':scUrt:, el
...E.
I
I
,
r
I
I
i
I
I
I'
Btidismill 323
apar dispar vor de, <'; slint disciplinate ill mod
M:ai mult decatatat, aceasta stare spiritual a secaracterizeazii, in
c:prlhcipal, prin aceea ca, de aceasta data,atenfia preocuparea se
centreaz1iasupra unui singurgand sau a:iupIa unui singurpunct,acurn este
activiidoaro singnrairnagine; $I tocmai de aceea, (;u ciitTeU$im siireflectiim,
sa temeini: acest eu
atat mm pUfm ne deranJeazli preseaza alte gandlU1 .
.. . Pentru ca meditajiasa atinga ,m nivel maxim de eficienra, este .
nevoie ca aceasta perceplie sa fie continuatiiin toate activitatile zilnice,
incat nici 0 conceptie gre9ita sa nu penetreze din afara asupra
9i sa afecteze ill vreun fel puritatea mintii: "In ce se vede,
trebuie sa fie numai ce se vede; ill ce se aude, trebuie sa fie numai ce
se aude; ill ce se simte (precum miros, gust sau piprut), trebuie sa fie
i numa! ce se simte; in ce gilnde$le, trebuie siifienuma! ce 719.
Buddha illsu$i era foarte consecvent ill aceasta privintiiJ>.Y. spune
ill viarasa de zi cuzi, el "mergand sacer;;eascadincasiiillcasa, pazindu
c
poarta (simp.rrilor), bine infrilnat, i$i lUnpleaiute blidul, alent, gilnditor" 710
Daca nu este corelata cu experiente personale, orice
este superficiala. Oricata sau ar
dovedi eineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal,
din experienra sa proprie, iar experien1ii inseanma "a vedea". Buddha
a corelat mereu pe "a (fzana,jfzana) cu "a vedea" (passa,
pas)Jo) 721 rara "a vedea" e ceva lipsit de
suport,e lipsit dnr:ofunziIne. "A vedea;'inseanma "a experimenta",
adica a vedea lucrurile cum sunt ele" (tathata), in ceea ce sunt
ele. Intreagafilosofie a lui Buddha vine din aceasta "vedere", dinaceastii
experienj:ii. Experienta, cafundament al filosofiei budiste, estenumitii
"experienra ilurninarii", illtrucat aceasta experienta a fostrealizatii de
Buddha dupa ani de meditafie reflectie intensiva - practic,
eu -inspir scurt". _
717. G. Schmid, Wo das Schweigen beginnt. Wege indiscRP-'; ,. ,
Med!lation, Giltersloh, 1984, pp. 70-7 I. . . . .
---
. .. :;71'8. M. Ladner, op. cit., p. 154.
. 719JJadiina, I, 10 c.'. '.'
no. SUtlanipala, 412.
. '. .. .... ......... .. In:dia:
I . . . . . .'
:tot ceea ce apracticat tfu:ziu izvora
tocmai din aceasta experienia interioaril lacuta de el atunci. .
Metoda experimentaHi este metoda care reali.zeaz1l
ii;ieieaslicll'o'capacitate de percepfie intUidva.
Cine a preluat doar adevarul nu poate fi considerat discipol ai lui
. Bllddhi cerce descoperifet iidevarul, se co.nsiderii ca I-a
inreles Respectivul a tratat ca pe 0 "dogma", ca pe 0
careia trebuie sa subscrie imediat neconditionat, ca pe 0
sirupla tradiJ:ie ce trebuie rcspectatii Inblidism, 1nsii, adevar inseamr,a,
a;;a cum arata Buddha, ehipassika! . Ehi insearnna vino! , iar
<passa inseamna vezi!. Prin lirmare, adeviirul inseamna vino
vezi!. Aici nu poate fi yorba de 0 credinra, in sensul de a crede ca
... , aaccepta cil ... . Aicie vorbade un singur lucru, anume: aSe
angaja la ceva. Toate celelalte vin de Ia sine. Cine adev1irul
doar din auzite, nu-l deloe. Doar eel ee a pareurs drumul
. '-; =--" C"';: personaJpana ladescOIJeri.reaitdeVifrWui, it cimoa;;l.e pe acesta,
d
I 1 . ' 722
me, -aexpenmentat .
Pe de alta parte, in spaliul budisto-hinduist, aceasta experien\li
religioasa are sernnificatia unei transformari, a unei schimbiiri a
Experienta nu inseamna un eveniment sau 0
intfunplare ce se deruleazii in fata ochilormei cumine, ci un eveniment
ce are loc in mine, 0 tranSfOITOIi:re in propJia mea fiinra, in activitatea
mea spiritualii. De P9ateJi tr.a:!Srnisa mai
departe doar ea simpla inviiriiturii. &"...trebuie lacuta in mod absofut
personal. Ce inseamnil. transformarea cGn}tiin{ei, poate inrelege doar
aceJa care experimenteazii in sine aceasta transfo=are. Buddha
invatiitura adeviirul sau atemporale, akalika 713. In viziunea
sa, nu este yorba de experienTe care au loc doar in anumite perioade,
pentru ca in celelalte perioade, cand nu au loc, sa fie transmise prin
\ 721. Majjhima-Nikiiya, 1, 265.
, 722. G. Schmid, op. cit., p. 3 L
\ .
..,. ,,=, ..
\ 723. Majjhima-NikiJ.ya: ibidem.
-, \,
\
325
. Adeviirul este akalika, el mice pedQqfla
de timp pe fiecare om 724. Din acest punct de vedere, budistul
contemporan nu se ana, in principiu, nici mai departe $i niei mai
. aproape, in tiulP, de
Buddha, al lui Patanjali sau al lui SaQkara. "Adeviirul" inseamna
transjormarea con;liinfei aiei arum, eimi un evenimentde la inceputul
veacuriJor 725,
, . - - - .
6. Mahayana
6,]. inrelepciunea antinomicii: ontologie antiontologie
recunosc douii tipLUi de cunoa;;tere. PJi:rna este
de ordin ra1ional,jniina, eonstfuid in stapiinirea tuturor inva(iiturilor
logiee rationale, ;;i a fost eMile budisteJ@.?yluliste. _
EsentaacestorinvaJiituri 0 :reprezintii constata:reainexisten(ei unui "eu", .
a ullui suflet, in cele cinei grupe eomponente (skandha) ale fiinrei
umane. 0 a doua forma de prajnii, este de ordin
experimental, be eeva trait, ceva care se experiazii eu intreaga fiinra,
fiira a se limita doar la inteJect. Ea este definita ca
(sarvajnatii) $i substituie, inmulte din ciirfile mahayaruste, notiunea
(bodhi) :26. _. . . ' .
:. " -In cazuI cunoa;;teJii experimentale este yorba de 0 "tacere"
c' siriillltan, de 0 "vedere" neobi$nuitii Prin aceastii "vedere" se inteJege ____ , _ _ _ _ , __ . 0 " _ _
o "vedere" cu ajutorul ochiului intele:pciunii, respectiv 0 modalitate
. sPecifiea deintuilie, care Ii of era celui ce 0 posedii posibilitatea de a
i.!lunge ehiar la cauza primordiala a realitatii 727.
724. G. Schmid, op. Cil ., p. 34.
. 725. Ibidem, pp. 34-35.
726. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 73; Cf. D.T. Suzuki,
Der westliche und der ostliche Weg ... , pp. 42-43.
"' --:","'=:':;"S.T cSuzukI, Der westliche und der ostliche Weg ... , p. 44. "" ".
326' . India. Rcligie i
L
I
I .(
f ". 0.
f " BUdismiil" 327
I
I
. 'In Yogiical'q!J.h(jmi descoperim concept
ia
potrivit degraba sa-i demonstreze irealita(cafiinp,alasau sairealitat.e:
respectiv prajiili, ca .' fiintiaIa Absolutul. In ace.'>t sens, Buddha afinnaciitre Subhz7tT: "Cel
realitati transfCllomenale unitare care transcende, m (talhiigata), SubMit!, (aceasta expresie) este un sinonim
... ,--, ''>' ' orice limba; -este terrnen inffifuit III ' .. alliIi tatliatii, Cel ee'ar afirma, Subhiffi;'ca cel a cunoscut
budismul }IinaY2U1a, tathata 728 . in mod plenar supremul, iluminarea acela ar grai un
. In canonnl pali 729, notiunea tathatii caracteriia "existcnta neadevar 9
i
Ill-a mte1es fuls, pentru cii pledeazii pentru eeva inexistent
. condiponata", acel condiponism absolut cape 0 legeuniversal-valabila,J (respectiv 0 iluminare m sine caceva: distinct de eel de
cilreiaii este subordonataintreaga lume fenomenala. Ulterior, " " .- . " I. ._.. . ce aeest lueru?- Nu exista, Subhiiti, vreo" dhm;ma. (o,realitate.
sa earaeterizeze adevarata fiinta a "non-eului" (anattii), a "non- . .. ' singularizata, un adevarpaqiai), pe care eel coooseut ea
sineitatii" (nairiitmiya) 730. pe ceva suprem, ca pe 0 ilufminare desavfu-
9
ita. In acea dharma
In viziunea rnahayiinista, tathatii semni:ficarealitateaa tot ceea (adevar absolut _ invatiitura), pe care cel a cunoscut-o a
ce exista este imaginat. Fiind nedeterminat, el nu se lasa prezentat-o pe deplin, nu mai existanici adevar nici eroare (intrudit
conceptualizat de giindirea discursivii: giindirearaponalanu are acces ea transcende orice antinomii). De aceea inva\ii eel desavfu-
9
it: Toate
la Intelepciune 731.' Acesta este "locul" unde raliunea, gandirea acele dharma (realitali) sunt dharma (conlinuturi de invatiitura) ale
analitica sunttranscendate sase manift;ste lumea lui Buddha. de ce acest lucru? - Toate aceledharma (realitati),
. , -. ,,,. "vacuUmuluj" (s JJnyat'a), respectiv aceea a "sineluiamoTf". Intr-o . Subh iitl, au fost propovadUiie de ca non:dh(Jrma
asemenealume, nu exista nici subiectivitate autonomaizolata, nici 0 reali!1iti in sensu! Adevi'irului absolut). De aceea, toate aceste dharma
obi ectivitate care sa se afle vis-a-vis de aceasta. Altfel exprimat, am dharma ale lui Buddha" 733. ,
putea spune ca, acum, m lumea "vacuumului", tot ceea ce ex.,ista Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt,
propria sa identitate eu totul altfel, fntr-un mod antinomic, "ontologia iluzionista' sau "antionJologid' 734 budismu!ui Mahayana.
respectiv prin prin de sine Cine nu se Ii Astfel, toate acele dharma exista doar ca entitati aparente, ca dealtfel
de nirnic, devine Jiber' impropriaza modul primordial . I .. _ tot ee exisilim general; in esentil, insa, ele sunt "goale", ireale iluzorii .
. , 732 .''' '' ' . '1-.. .." . .. -- - -- . i - " .. Acest
Ciind teXteJe Sllnultan .... ... iluziun::ism poate fi corelat cu invalatura hInayanista despre "non-
lucru, ele nu prin urmare, sa descrie "Iuerulm S,IDe", CI mai ' . ' --- .. _. sineitatea" non-substanpalitatea tuturor comiJ?nentelor existentiale.
728. Bodhisattva-bhiimi, 30, 7-8; 199, 14-15; 26, 8-9; 28, 9-1 O. " "' ....... ,.... In budismul mahayanist, insa, tathata llU mai este desemnat
729. Samyutta-NikiIya, XII, 20. doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor exist
en
t
i
3:Ie, ci ca 0 non-
730. L Sehmithausen, Zur Struktur der eriosenden Eifahrung im indischen fiinpalitatealor(dharma-nairiitmrya) .
Buddhismus, In: G. Oberhammer, Transzendenzer:[ahrung, Woilzugshor!zont des
Heils. Das Probem in indischer und christlicher Tradition, Wien. 1978:.fr. 11Q. ,:\:qeterrninatcanon-fiinfialitateafuctorilorexistenPaJi, e1insearnna,
731. ASlasiihasrikii Prajiiii-piiramilii, 8. __:. __ . ..
732, M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahayiina-Buddhismus in
.ot: e Siehl z."';;"utf" im Chri3,'entum im Licht des Neuen Testaments, Leiden.
Brill, 1981, p. 61.
"':::;'733. Vajracchedikii, 17e-d; eitat la H.W. Schumann, Buddhismus.
, . ,
i ''' Philps ,.hie ... , p. 76, Sublinierile ne aP"'1in. . '.
j 'k" . " "'i34:. 'Cf. L': cit., ibidem:- , --" " r -''I'';'' ''
, '1' . , \

" <: ..

I
i
,
328 India. Religie U1osofie - I
329
timp, negarealumji, "incetarea ei inmnte de a exista" 735. De fapt, acest ... Ac,?,asta mai ales pentru faptul l)U este yorba 0 credinta
luCJU mSeamna inclusiv negarea stfuii finale de fiirvG{Ll U;tr -0 revelalie, dogme sau adeviiruri eonfirmate din pUllet de vedere
Dinaceastii. perspectiva, ciclul rdllcamarilor dupa cum nu este yorba nici de credi nia lntr-o persoanil.
-'"=- -plmalitatea se disting daar in viziunea celui .':, . .. .. - ". . -. ale
intrucat pentru eel iluminat ele.sullt absolut identiee. Ele slmt fiinlial creclinJei, mtfunplil., deexernplu, ill 738
. "goale" (sunya). Dar in vreme cc omul experiaza Expresiasanseritiisraddhii semnifieAmru inulidecat lasa sa
:'vaeuitatea" (siinyatii) tuturor Iuerurilor ca pe 0 negativil., eel ._ j se lIlleleaga Ilolilmea "ciedinlii". Srciddhii ilU desemncazil. lU1 act pur
-- - - 0 ca pe tathqtii, ca pe ceva adevarat real de la ... __ .. \, : inteleetual, 0 reeeptare rational a a eeva; do atitudine interioara de
sine pentru sine, ca pe realitatea (dhannata) lumji cape sUL'"ea de " :i jilCiedere fala de eineva, iar in eazul de fala vis-a-vis de eei ee au
Buddha (buddhatii) a celor ee au dobiindit ilurninarea. In aceasta dobandit deja iluminarea Din acest punct de vedere, "credin!a" este
"vacuitate", eel illleiept experiazil. toate funlele pe eei iluminati cape . sinonima cu bhakti, care semnifica devotamentul plin de credinla
o unit<lte fiintiala eliberatii. Practic, llU existil. nici 0 deosebire prea illcredere fala de 0 fiinta. De aceea, mplanul de a omului,
mare intre omul din lume $i Buddha Comparativ eu Buddha, calea eredinlei devine 0 eale a devotamentului falii de eineva 739.
care este con$tient de natura sa de ilurninat, eel nelluminat Credinta apare in momentul in care cineva se indreaptii spre
incon$(ient de starea Sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, 'intrueat ,i . p,rimul despre caracterul de suferinlii
acorda prea mare importantil. unei existente care se ' reduce, in .. ' al intregii existente. Izv6rul credinlei
manifestarea ei, la un aspect pur evenimential $i lipsit de esen!a, este ceva trait. Budi stul nu adevaruri abstraete, ci el Ie
socotindu-se, drept eonsecintil., neeliberat 737 . experiaza, Ie 740. Credinra intr-o autoritate, indiferent de natura
6.2. Credin{1i i experien{1i
ei, a fost respinsa de Buddha Inclusiv de la discipolii sai, Buddha a
cerut totdeauna sa nu transforme invatatura sa intr-o dogma $i niei
I persoana sa mtr-o autoritate. EI dorea ca ueenicii sill sa creada,
Adevarata intelepciune, camijloe de presupune , ! pm simplu, in cuvintele sale; mai mult decat amt, ei trebuiau sa Ie
o anumitil. putere de care, potricvlt coneept
iei
.. " .. . ' ,J ,_ . . wteit,aga sa Ie soc9teasca cape.lll). punet de plecare pentru propriile
experien!ei budiste, nu poate fi mdepliuitiideeaf doar deo'mlclparte _-:. .. , lor $iexperiente.In viziunea budistil., inaltii
a oanlenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mlj locde '- . _ . -"'nn poate ajuta la nimie, dacil.n-a fost realizatii prin eforturi proprii 741.
Mahayana propune calea credin!ei (sraddhii), pe care,o . De aici rezulta ca in budism avemde-a face eu 0 eredinla
pot pareurge cei mai pulin dotati din punet de vedere intelectual. In strict experimentala: 0 eredintii expeIiatil. $i sirnultan experiabilil... A vand
pofida materialului existent din abundenla in aceastii privinta, m vedere caracteruhmiversal de suferintiiimpn!gnat existenlei, msa,
senmifieatia reala a eredintei budiste prezinta multe necunoscute.
735. Ibidem, p. 114.
736. Vezi As!asiihasrikiI Prajna-piiramitii, 2.
.. Schumiflll, Buddhismus. Philosophie ... , p. 77.
738. H. Dumoulin, Begegnung mil dem Buddhism us .. . , p. 112.
739. Cf H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie .. . , p. 82.
. --It<l-ff L.A. .. , p .. 89 .
. 741. Ibidem, pp. 13,41. \
330 .' India.
!:., . "-- --
acest experimentnp niei pe departe doarnegativ 742.
nu se "eufundii" rara speranta in durerea provocata de suferinta
universals., ei in timp ceo refleetii asupra primu1ni dintr2cele
patu "adeviirurinobi1e", el face deja primul pas pedrurrtul
Cele1alte "adevilnui" dGspre aparitia anihilarea suferintei, ca despre
calea care duce la anjhilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul
"adevar", care stabik5te caracterul universal al suferintei.
F oarte semlliTIcativ pentru inteleg(;{ea credintei mahayaniste . " ' .-
este "refugiu1" 1a "Trei giirv-aieruri" 743 ale credintei,
respecti v Buddha, dharma ("inviitiitura") samgha ("comllnitatea").
Fiecare dintre acestea reprezintii un obiect a1 credintei in plus, ele
ocupa un loc exceptional in cult Multe expresii afirmaJ:ii ale credint
ei
budiste pot fi priviteca dezvoltiiri ale acestor "giuvaieruri". E yorba
de un "refugiu" al credinciosulni simp1u, care transpare mai cu seama
in forme1e de cult in forme1e de manifestare a credintei.
Primul dintre cele trel ''refUgii''eSle''refilgiul'' laBuddha:.-Acesta
s-a extins dupa aceea s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0
venerare care a ciipatat ulterior forme multiple. In acest sens, anlintim
in primul rilnd venerarea,acelui Buddha istoric 744. Odatiicu divinizarea
lui Siikyamuni s-a conso1idat aprofundat increderea adeptilor sm in
persoana sa.
I AI doilea dintre aceste "refugii" in credintiiil reprezintiidhanna,
Invatiifiiriil11i Buddha. Esfe.vorba de cllvantu1luiB-uddha, a
fost e1 consemnat in texte1e de inviitiitura scrieri1e budiste. Budistul
se apropie eu eredinf8.Cle cuvfui.fu1 Miiestru1ul-;-"efascultii inviitiitura
742, H. Dumoulin, Begegnungmitdem . __ ,p.113.
743. Cf. K,E, Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren
Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, Ziirich-Wien, 1950, pp. 40-41;
S. Matsunami, Die Stellung des Glaubens fm Buddhismus, lntr-un volum despre
credinlA in bud ism, ed. de Soeietatea Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft,
1970, pp. ".
744. Cf.B.DumouIin, Buddha:Symbole undBuddha-Kult, in: Religion und
Reiigionen (festsehrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50-63.
Budismul" ,, "c_, - --- y- - __ """' __ ",, __ ,
. -1 cruril
l
I _A" 1" 'A'" 1-
exammeaza u C pe care e poartii lE sj)mtu sau p acere _
Din istoria bUdismdIui nu lipsesc exe, I; -!cle cu privire la
. ".teama de scrierile sacre: transcrierea p; :na de evlavie a unei sutre este
I'" ",,,.-consideratii () faptiimeritorie 746. , _, . ____".-,_
De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea"
, . -- (samgha), capatii e1 un rol mijloeitor in experienta credintei budiste.
1
Budi$tii au fost totdeauna eonvin$i de faptul eii desav3r$ireit poate fi
._. __ realizata, cel maibine,jn sanu] comllnitatii. In.eiuda:'rev01utiei"
organizatoriee, comunitatea a ralnas 1a fel de $iir't
I
i
Mahayana. Samgha joacii un rol foarte important in mij10eirea
experientelor fundamentale de credintii. A$adar, exista 0 comuniune
interumanii a experientelor de credints., ca $i 0 comuniune in credintii.
Aceasta eomuniune pe orizonta1ii apare ca 0 consecinta a eredintei
budiste in commutate, saumai precis inrolul $i functiaacestei comunitiiJ:i
in planul de a omulul. pana in prezent nu se poate
"conserrinao '.'feologie" prea abundentiia comunitiitii 747, dar,
samgha senumiira printre factorii esentiali de mijlocire a e!iberiirii
credinciosului prin urmare, oeupa un loc important In practica
religioasa budistiL
6.3. Omul (bodhisattva)
In centrul budismului Mahayana se aflii idealul de bodhisattva,
_ idealul omului iluminat, carerenuntiila intrarea sa imediatii in Nirva.(XI,
datJiind fuptul pe deplinindatorireasafimdamentalii,
respeetiv aceea de a predica tuturor oamenilor "legea eea buna" 748.
745, E, Conze, [m Zeichen Buddhas, Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeieilet
von E Conze,. Unter Mitarbeit von LB. Horner, D. Snellgrove, A, Waiey,
Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24.
746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus __ " p. 118.
747.lbidem,p,103"
748. Vezi S, Schayer, Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinis/ischen
Erlosungslehren, Miinchen, 1921, p. 36.
\

- -: "'.' -,.'1':.
- ".
332 ' _. ______ e . _ _ _ _ ' " h . India" Religiqr-m6sone , .. ' .. __ . "'-'-'-' }E
,.'- bodhisattva nu apartineexclusiv arfi ales calea kcurtli catre eliberare, care l-ar fi salvat de suferintele
Numele de bodhisattva apa .. e deseori cmar 'Ifetlurnarateloriremcarrtiiri . Dar el $tia foarte bine ca doar trecand prin
budismului primar, $i anumepentru a-I desemna pe Gotama, pe Jj?tl/(j!w' , . .. ', Ia suprema, se
in in penoacta premeigatOm'erealizarii.ilUInllliUii . '". '-! . poate dobandi capacitatea de a sluji intreaga lume.
Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgata de caiiva Ederi . Calea recomandata de el nu urmarea sa evite suferinta, ci sa 0
budi$ti ca ill1 protest lmpotriva mactivitatii spirituale $i nepromovarii J' ! - ;;Ucereas,cJ:s"a i,Dfrwi ,' ' .:and, -o,c,umult.cUrahi ?rivin,d,-,o
unui altruism in viata monahali'i din acea perioada. Idealul bodhisattva .... . ._ nu numa! ca q sWenn@ persoIl,alii, Cl m ClI'lSi:lJIlQlul el, ca.. GOml,ll1
ttebuie inWles, un protestin1potriva vechiului ordin monabal ... " .. -." 1---'''' al tuturorfiintelorvii:-Irracest-seD.5' .
h'inayar;jst, care pe amt de illactiv I "legiUniintill" Orlci'lrui bodhISattva: - . . ", .. '.
illdolent fata de viata semenilor. El a fost eonceput ca 0 eontracarare I "Iauasupra-mi p:;vara tuttrror suferintelor, sUllthotilr1 sa 0 indur. .
a tendiniei tot mai ereseiinde dill acea vreme spre 0 via\ii monaha1ii de i. Nu dau inapoi, nu fug, Dici nutremur. Nu rna tern, nu renun!, Diei nu ezit
claustrare inerta 749 . II .
Un bodhisattva se impune, In primul rand, prin praeticarea I I..u=pentruca tartimul neasemwtal
. celor mai inalte virtu!i (piiramitii). Aeestea constaunu doarin evitarea I in toate :tapturile. Numa preocupadoarpropriaizbavire. Trebuie sa. salvez
raului, ei in eultivarea billelui: in saerificiul de sille prin fapte de toateacesterapturi dinD<;eallul saIpSiirei eu vasulcunoiJ$1erii perfecte" 750.
dragoste "eumpasi1llIe''ikm"u:aii);izvorate-dill focul suferintei _ . .',", ' .- om ar trebui
universale, In care suferillte1e altora sunt resimtite de parea arfi ale sa se substituie pe "sine" dupa cum illvers. Nu
sale. Oriee bodhisattva Ii invata pe ceilalri oferindu-Ie propriul sau . existii, practie, distinqie m.1re ceilalJi. Exism, 0 stransa
exemplu, ealea sa spirituala, }'1ira sa piarda vreodatii din legaturii. intre oameni, mtre fiecare in parte i eeilalp. Atunei eand lID
vedere ferieirea rriultwnireasemenilor. In acest feI, el in1plete$ie de bodhisattva pe 'celIalp ca pe-sme InSU$i,el renuntala ideile $i
fapt proprie eu eea a celor dinjurul sau. categoriile de "eu" "tu", de "al meu" sau "al mu". EI traie$ie i simte
, Toti bodhisattva-ii cautil sa-i asume suferm!ele eiclului bueuriile i s),lferinlele altora ca pe propriile sale bucurii suferinle,
...:.... alelumi.i intregifngenera1. Insa,asumareaacestorsuferinfe rara a-iindreptaatentia $i preocupiirile sprepropria sa sut'erintii, in
.. . nti bodhISattva trebcie Sii auiie eu tot dinadinsul aceastii dauna fericirii semenilor sai 75 1. El iube$ie i pe ceilalp., il$a
. rau, sa se autosll'plicieze1n credinlaca prin . I cumse iube$tqi se ocrote$te pe sine 752.
aceasta se purifidi sau face pociiinta A lua asupra-p. suferinta lumii nu " EI iube$te toate fiintele, a$a cum mama proprii ei
inseamnacatrebuie'siio cauJi ori sao glorifici ori sa ti-oimpui cao forma copii; toate fiintele ehiar mai mult decat pe SIDe insUi, pe
de penitentii, iJ$3'cum procedeazadiferiji asceji hindU$i sau
Pe de alta parte, menirea unui bodhisattva nu
evitare negativa a suferinlei. Daca Buddha ar fi recomandat aces1: 1l!Cru,
--' .. ..
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature,
Delhi (p .. ), Banarsidass, 1970, p. 3. . .
750. Fragment din Vajradhvaja,Siitra, cilann Santideva, Sik!;iisamuccaya,
. ,XV!; apud L.A. Govinda, Bazele mistieii tibetane potrivit inva/t'iturilor .
;;oterice ale marii manlre OI!1 malJi padme hiiJp,' trad. rom., Humanitas,
1995:P:326. ' ., . .. . . ..
751. Bodhicaryavatiira, VIII, 90, 95.
752. Jbidem, VI,n, 110, 131, 136,140: ." . ' : . '
\
\
" .... .. ,.,.. ", .
.. -
.- 1- ... "' - ."
334 ' India. ReJigi e Budismul 335
sop a sau pe c;oprn sro . .!pbirt',a saeste top. EI se. sa-i diiwt(:"re La ret cum
ca 0 mr.mB, ca un tata, ca 0 ruda, ca un pl+eten, ca un selav lurnmeaza IDlparp.al UlllvcrsuI, aqiollewlldifent asupra unorfiinte difente
pentru (oate fiiniele 753. . . . .. it,: ) . .. . . .. . ' potrivit capacimpi C8: <laplorlor, tot la fe! un bodhisattva
.' Tn siitreJemabayliniste se distirig douacategoriide . C eli mintea 1 nate 11 intele vii Iard mci 0
eei SlIDt,practiC, oamem ca uu toate pot fi eliberatc In ncela.'?i timp, dar ca sfunilnta eIiberfuii
ei sunt rccunoscup doar prill pOO hotarilrea lor de a .. _--, ' 0 - - -- semanate de'elva Hidi Ihai devrcme sau mai tfuziu in funqie de
interveni de a ajuta la eliberarea celorlalte fiinie. Orice om pe care 11 . i ..... pregatirea sali maturizareafieC<'In 1; individ. Dat fiind insiifaptul ca pentru
intalnim poate fi un . .' ca in suprema .
Comparativ eu eel eel dlSPun de mmallummarn erarltlClpeaza ehberarea tu(uror fiinteIor .
6.4. Absolutul sau Nimic-ul absolut?
muite posibilitiip de a actiona pentru eliberarea celorlalte fiinte; ei nu
mai sunt cic1ului de reincarnari, ei apar, dupa cum vor, eu un
chip sau altu1, cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni
in sprijinul fiinidor vii 754 In Apus, tennenul NirviiW este tradus curent poo '.'a mUli",
Dupa cum s-a putut observa, oriee bodhisattva depune un respectiv "a moo" 1n mij locul focuIui celor trei pii.cate capitale (placerea
_ ___ ""'leg!nant" de aelibera ' . '. . senzuala, ura iluzia). astfel, notiuneaNirvii.(la faciliteaza
Se p1llle, mtrebarea cum cand poate realiza e1 acest lucID. aparitia 1lllei impresii er6nate 7, anume In sensul ca NirviiJ}a ar
primul rilnd, pentru budistnu existiiceva precum "lume obiectiva", lntrudit msemna 0 disparJrie sau non-existenta 758.
putem vorbi doar despre lunleaexperientei noastre, 0 lume inseparabila In contrast cu aceasta conceptie, dominanta in Occident,
de subiectul care 0 experimenteaza, ba chiar identicacu eI; in al doilea invatatii budi;;ti afinna ca budismul a respins totdea1llla categoric
rand, iluminareanueste0 staretemporala,cioexperienfiiauneidimensiuni ' aspiratia dupa distrugere, In sensul de anihilare sau non-existentiL
superiaare, plasatii dincolo detimp, care transcende spapul
9
i timpul. nu niizuiesc dupa illcetare ci dupa 9i
Aeeasta Inseamna eli, iluminarea lui Gotama, de pilda, a nemurire. Cel nirvanizat nu mai este afectat nici de viataniCi de moarte.
avut Icc la un moment dat m istoria amenirii, nu putem identifica procesu1 NirviiW este cevanegativ doar dill punct de vedere-nolional. Te(.nenul .
iluminlmi cu aeest moment in timp. Buddha ca eTa foarte agteiif 9i ganditorii din aeele vremuri 759, el
strabatut nenumarate cieluri trecute ale Illlllii tot la insenUlnd starea ideal a fiind preluat de catre budi;;ti. A9
adar
,
fel, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prill, unnare, Nirviiw este doar ca expresie 0 negatie, un "neant". De fapt, avilnd
infinitatea timpului, indiferent dacall numirn trecut sau viitor, adevenit
I I
ed' 755 \
pentru e prezentu un lat . \
Se foarte bine ca soare1e ii lumineazli rara restricjii pe tap
aceia care au ochi sa vam 9i sensibilitate sa-i simta clildura Sall brgane
., ."
\
756. Ibidem, pp. 327-328.
757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases theoriques el
{hechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.
- .- 758. Vezi N. Achimescu,Atitudini mai 110i cu privire fa inlerpreJarea conceptului
de NirviiQa. Concb")i din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia
P1lll ctuiui, 1., . . . ;'.-.- :, .... -; ... ..,o;. ',-'!- .
. ,759. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, op. cil., p. 27.
I
I
i
336 . India, Religie i nJl'sofie
I -
I
. , BridiSiiinr 337
,
. In vedere aceasta noliune, ne apare foarte logica legatura dintre ChiM_daca cel 58. de
Nfrvajxi illvaiatUra despre non-existenla unui "eu". Daca budilsmill - "-'- (saIpSara), e1 atinge experiazli Nirv{lJ)a. Pentru
. ar sustine existenta unui suflet, artrebui ca acesta sa supravie1uiasca .. . . . . cel intelept,insii doar pentru el, nu mai existii, practic, mei 0 di5iinc\ie
-' .,'0. inai departe diipa riioarte ca ceva NirviiI;la realizata consta ih aceea ca el
ar fi un fel de paradis, in care sufletul milntui t Dar, cele cinci componente ale existentei (skandha) ca pe ceva
din moment ce budismul afirma noncsineitatea Imei persoane, NirviiJP -_ .... , --" .' iinpropritL ele i-au devenit irnproprii, existenta sau dispari!ia
este privita,. ca "s?ngerea" a acesteia. . . .1 lor nu-I roai afecteazii cu nirnic. Disparitia lor prin moartea trupului nu
.. . ... "' "". , -. adept al absolut nimic in ce NirvtiI;la, distrugerea lor este
dlstrugem (venayzka), ca ar sustJll.e dlspanlla fimlel eXlstente, a "" pentru elrariiabsoluti:ricioirnportantaAcoloundeaeestecomponente
persoanei, tocmai de aceea; caci, daca Gautama arecunoscut sunt pe deplin percepute In semnificalia lor orice referinla la ele a
intotdeauna persoana doar ca pe ceva empiric, ci nu ca pe 0 unitateincetat, acolo ele aU.devenit mii sens i pot foarte bine dispare.
fiintiala, intrucat nu areln ea nici un "eu", prin unnare in NirviiJPnu Relat
ia
dintre saIpSiira 1?i Nirvi'iI;la nu este una .a doua
poate fi yorba des pre disparilia vreunei persoane. Pe de altii parte, dimensiuni pe acela!}i plan, ci reprezinta relalia dintrc "aparenla"
Nirvtil)a nu inseamna "milntuire." In sensul dispariliei unui "cu", pe "existen\i'l". Cand 0 buJa de sapun plesnete, atunci sc manifesta, de
fonduJ dainuirii lumi:i; ci inseamnii "mfurtuire" in sensul unei intelegeri a fapt, doar efemeritateai nuJitatea ei, existente dejain prealabil. Aceasta
- --;-.-- luinii, aillbele-dovedi.ii.du-se la fel de ihiiOrii: 0 iluzie lnSeamna,'deci;cl' anihilarea st:iirii desGIpsi'ira nu reprezintii anihilarea
poate fi niciodata real mente distrusa, intrucat tocmai aceasta al' . a "ceva", ci doar disparitia inexistentului. In Nirviiw este anihilatii
presupunerealitatea ei. Numai eevareal poate fi distrus, dar niciodatii I . smpstira, ino.-ucat aparenla devine pe deplin comprehensibila. 0
o iluzie. Aceasta este inlaturata tocrnai poo faptul ca e perceputa 760. ' . aparenla poate fi absolut anihilata doar prin cunoa!}tere, ins a dupa
Realiziind starea de NirvtiW, de "n6n-sineitate" absolutii, eel . i' .. --... aceea pentru totdeauna 761.
desavilritsecaracterizeaziiacumprintr-oindiferentaimperturbabilii. Orice! Intr-un context similar, in viziunca lui K. Nishitani 762,
proces de aparipe-dispariJie, oriee act de suferinta i-a devemt impropriu, I NirviiJP inseamnii "viaJIt" In sensu! real, dcoarece pCJ1t:r:u. ea 111ceteazii
"non-eu": De aCUlTI, pentru el, nu rnai existii nici 0 dificultate .. . _ J .. daca
. llTIj'Joviiriltor. Mai existii doar fenomene striiine irnproprii (s:kandha), . ; __ p$1a a capat mp tatea acesteJ vlep. Teale - upa cum su aza
dartoatelaolaltiiaudevemtpentrue1nesemni:ficative. el -, acolo imde ea se acolo unde ea se s imte in
Orice suferinla de care se nu-"I" rnai poate speria sau plenitudinea ei, ca sa spunem a!}a, apare viala "non-fiinliala" ca
intimida, fiindca Inlelegilnd non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "SaIpSiira-sive-Nirvi'iw". Vialainseamniiaici vialii pur simplu
exista., aceasta nu-"l" mai poate lega de existenta individuala nu-"l" totodata, paradox In opinia sa, aici "fiintialitatc"
mai a!}teaptii nici un fel de reincarnare, de acum eJ anticipativ inseamnii, in fapt, "non-fiinJialitate", dacaavem In vedere fiinta ei reala
"stingerea" deplina (parinirviiJP) dinNirvtiWtrJrnseendentalii. Dacaaeest lucru nu poate fi afumat, atunci nu mai este yorba de viala, .
760. H. Hecker, Dos buddhistische Nirviiva. Mit einer Stellenlese 'mlS den
, hiii=-"fmeli, Hamburg, 1971, p. 28 sq.
care este sirnultan i realmente vqnica i temporala
'''''-' -.,.......-:---------:----
. ", "",,""
_ -;:.-i }62. K. Nishitani, Was isl Religion?, Frankfurt a.M., 1982, p. 282.
-:' . ...... , ,: ..,......<:'
. .-. -.. .
". - . - ' ,,<:- : .
338 India. ReJigie ifilosofie

DI.mii .curri f bser;a, Nir:,cl,f!9 .E9iite fi .
actualizatil doaratunci candnu-i eadem 'prizomen , respecuv mmomentul
in care NirvclJ)Q nu este NirvclJ)Q, in care NirvclJ)Q respectiv
practic identice; in care i'ex islenra'! ." non- .' . ..
,, ' c: " ',., "viata" <i "moarte" "finitudine" ''in:finjtucJi,.le'', "realitate"
y .. , '(' 763 .. . .
"i,.""litate", ba chiar "aparen!ii'-' "existentA" . vor fi dcvemt relative, .
tocmai de aceea, vorfi fosttranscenda1e. .
.. . .... T rebuie cazul sg.!Jl5iira ,_
si Nirva.(ii:l;' in cazul "SaJpSiira-sive-Nirviil)G" avem de a face cu
identitate negativa care trebuie sa-I elibereze pe om de mice reprezentan
despreNirvii(rJ, dupa care NirviiI,rl ar maifi doar saITE.if:f
i
iii,
plin tnl11are, arriimilnetotu indomeniul conceptualuhn .
Totdeauna cand se de NirvclJ)Q, se un mod
de exprimare predominant negativ. Dar, tocmai m??alitate
de explimare reflecta sensu! realitatii in budism. sunt
--'-'. -..--Ufilizatesa StabileaScii 0 uIDcitate .
lnsiinu are limite acolo Unde sf! olicarei lirnitiili.
nu pot fi folosite decat expresii negative 765. . .
NirviiJ)ei cu "stingerea unui ,foc" nu
perceputii in sensul fizicii modeme, anumeIn sensul ca stu;ts
nu mai existii. Pentru vechii locuitori ai Indiei, stingerea unUl mcendiu
de piidure, de pildii, nu insearnna distrugerea focului respectiv, pentru '
. d ' 'bil
766
ca acesta poate reapare oridlnd. El a deverut oar Iillperceptl .
op cit.;;;' :iS:':. . .. . .. = -- ..
764. FrJ . Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New
York, 1967, p. 75 sq.; c. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases of
Buddhist Philosophy, L'ondon, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts. Zur Gnmdlage de,s Dialogs zwischen Buddhismus und Chrislentum,
Freiburg i. Bf. Herder, 1980, p. 212. ..
765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Uberlieferung der
Theraviidins, Rascher, ZOrich, J 956, p. 452. . -'.
766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus. I, Der Hei(sweg des
Monchtums!0e Gruyter, 1962, p. I J3 sq.; cf. G. Grimm, Die. Lih/e des
J: ;m Buddhli!YJfe;R;;tlgioff"der "r und der MI::.:i.itDtion, hrsg.
. und M. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.
\
I
I
I
I
, "
Buill'Intil 339
-'
.. ,. I
Pe dealtii parte, fiinta celui desavilr;';t.e<1:enemiirgin;t.de profimda. "'S'I
' lriciitrapunea wnanii, eu categoriiIe de detenninare de care dispune, flU
.'. poate sonua!)i epuiza 9 asemenea profunzime. Din acestpunct de vedere,
. NirviiJ,XlUU reprezinrrj, deci, nici 0 disjJaripe, nici tin "Nihil", ci 0 "stare"
transcendentala, 0 "realitate" care, in mod firesc, riimfule indeseriptibiIa.
Tocmai pcntru ca aceastii "realitate" ultima necondilionata
este indescriptibi!l consecinlii, apofatica, pentru a 0 defini cwnva
catafatic i folosesc cuvantul s iinyatcl, "vacuum" 767, respectiv
s iinya, "gol". Acolo unde se utilizea:ia aceastanopuiie, ea se coreleai1i
insa totdeaUlla Cll procesul de "mantuire" eliberare a omulw. Acest
"vacuum" U iinyatii) are, intr-adeviir, conota!iile lui reale in procesul
eliberilrii ar J1 absolut eronat safie privit doar ca 0 nopune pur intelectllalii,
siifie "obiectiviz.at" sausiii se corlfere 0 ontologica ''Nimicul
relativ" poate ti, ipostaziatintr-un ''Nimic absoIut", intr-o non-
existentaa toate sauinnegareaoriciirei realitap aoriciirei
-i-' -- ... .. . Pentm a nu interpreta s iinyatii intr-un sens vulgar- nihilist,
.j
,
"vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimie din tot ceea ce ar putea sta
alaturi de "existen!ii" separat de ea. Prin unn3f'e, el nu este, pur
simplu, "vacuum" ca "vacuum", ''Nimic gol". "Siinyatii" reprezinta,
practic, un "vacuum absoluf' in!eles astfel, el s-agolit de toate aceste
modalitiiti de a concepe un "vacuum". Din acest motiv, s iinyatii este,
dintru inceput, un)!.,cu cuaceasta. Acolo, Ia oliginea
sa, unde apare ca "existentA", U!pl, cu
"vacuum-ul". Si "existenta de sine" a ceva de sine
un "hicru" care "exista" un"lucru" in realitatea
saeste identic cu "vacuum-ul". Acolo unde un "lucm" existii deja, este
hi d
"' .,1 .,1 ,,769
desc s e asemenea carnpw Vacuum-wUl .
767. Referitar ta etimalagia semnifica\ia acestui tennen, vezi mai pe larg E.
. Conze, Der Budhisl1lus. Wesen ... , p. 123. H. Nakamura, Ways a/Thinking 0/
:: .Eastern Peoples: lndia- China-Tfbet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H ..
,'. -. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 28-29. .
.' 768. E. Canze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.h. Emptines.s. A_
" Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Abso'iuris Nich{s -.':::i/,i'J." .- ' ," , . . ; ..
. ':e:'." 769. K. Nishitani, Was iSl Religion?, pp. 285-286.
.. -
. . ,, ' " .. '
34Cf
.. . - ...
!
India'; 'f"rlosofie'
'l'
-0-1"
__ . 1naces! sens,s "spiritul I' contradictoriu transcendf',t, "anihilat': B,B.ll.."stO!lat" 774_ $i, in
non-distincti ei". Acest "spirit" estern?i obiectiv decat orice este consecinp, este "Jocul"in care categoriile logice in aces!
.. .... f . Un asemenea.:'loe". Jaca tot ceea.
eI conferii, "obiectiv" "subiectiv" ! Aici nu se poate vorbi de un Nirnic relativ existent de
J _
- ' " simultan;al unei revelfui de la sine:-Acum ... .... ss;mnificanunumai ci a:firrnapaabsolutil,
transfoririatin existenta. Aceasta inseamna, practic, ca arice activitate I a!?a incat irl aceasta'lolPca a "locului" se unifidi doua cai "de la
.. "",. ,
"spirituala"reprezinta, in realitate, "distincjiacanon-distincJ:ie" 770, '. multipluspre'unu" "de la unu spre multiplu" 775
S-a vorbit se mai inca despreun "Joc" Sall "camp" in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice
.. . ,771 P bl . . d t "I "
al "vacuum-ului" sau "NImlc-ulm' ' . ro ema pnvm aces oc "intuipe intelec1uala"; cil.ndceeace are "locul" siiu inNirnic-ul absolut
vizeaza, de fapt, existenta posibilitatu unei ultime unitati intre unul este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta afumatie despre
multiplu, obiect subiect, irnanenta transcendentii, afirmatie ceea ce a fost perceput. Pe acest "camp", orice din partea
negati
e
etc "loc" ar fldeterrninat, in gandireareligioasa . . noastra apare ca 0 anon.:cuno;g;Jerii".!_Qrice act,al_nostnL
indiaria in general, riil nUriiilji'ca':'Ii'ic::a!.'.'unitafiicoritrariil6/,:" sate '!, ca un "act al non-actului". in fme, este vorba despre "Iocul" unde
al "auloidentitatii absolut contradictoril"'. Logica acestui <e;>a-mullit lucrurile patrund in realitatea lorprimordiala unde se reveleazli <e;>a
"loc" consta, In'consecinta, in faptul ca "Iocul" se deterrnina pe sine cum sunt ele (Iathata). Acum limita cuno<e;>terii in timp, a
ca "lac" in "autoidentitateacontradictorie" a unului rnultiplului. p.racticii a fost complettranscendatii, totul eonstituindti-se intr-D "Iume"
Daca intr-o logica obiectiva lucnirile contradictorii chiar nu se Jasa . ce ar puteafi definita probabil ca 0 "lume a intuijieirnistice" 776, absolut
identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea inaccesibilalanivelul cuvintelor saugandirii.
acelui "Ioc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie", in conduzie, trebuie spus caNirvaI}a in sine po ate fi
"autoidentitatca contrariului" sau ceea ce in limbajullui Nicolaus justificata doar psihologic. Ea Ea
se coincideniiaeste eontrariul diametral opus iumii, apa,rtine sub
opposilorum 7 3. Este vorba aici de un "loe" in care tot ceea ce este!:ni
ci
0 forma lumii, ceva care nu se afla in legatura cu nu
- I actioneaza asupra aeesteia. De aceea;- eaar putea fi defmita, pur
. 770. Ibidem.
771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of
Nothingness, Tokyo, i 958; idem, A Study of God, Tokyo, J 960; idem,
Fundamental Problems o/Philosophy. The World 0/ Action andzhe Dialectical
World, Tokyo, 1970.
772. H. Waldenfels,Absolutes Nichts ... , pp. 58-59.
. 7U .. ':".M. Eliade, IslorJicredinlelor . ....
\ .' ..
\ . ... . . . ,.: .. .. , ' . '
\
.-. ' . . ". . , -
\
..' '.- ... ' ..
I slrnplu, ca "eel eu totul al1fel", compar,ttiv cu aceastii lu.rne care sufera
I din cauza diferitelor fonne de ignoranfil.. Aceastii expresie este mult
774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes.
Nichts ... , p. 59.
775. H. Waldenfels, Absolutes Nie,,! ... , p. 59, not1l35 .
776. K. k!elligibi!i;y and : . .', p. '13J;":-:J ,:aldenfels, Absv:utes
Nichts ... , p. GO.
Iud!:: ; ReJigiei
342 .. ......"'"' --
'.
... BudisHliil -- ',,"
343
---------------------------
'::lai adecvata pentru Nirviil,1a,der;,6.t pentru Pnilloczeul .. Care
. . '.
"e afia intr-adevardeasupra hunii; 0 transcende, 0 guverpeazii
fi lliZlcar 29 de 7;:i V8rsta acestuia, se cakula inccpand
, clnar cu mOTW:lltul procrclirii"
,., i stiiintr-o Iegatnrii pennanentii cu ea Daca D\l!Trnezeu ar fi
'. totul altfel", El n:ar maiputea Ii pentru suflet eel ee i canfera harul, kr
omul nu s-ar mai afla rela\ie pennanentil. cu 01.
. .
7_Comunitatea monahala laicatd
Ri1:Ui :;(;cederii lanoviciatestesirnplu: :ade paroI:)i
. barbs., dupa se imbrncii lnroba galbena, confecponata de dinainte. In
contiml8l-e,clseprostemeaziilapicioarelell1Uiciilugar,salutlndcupaJmele

"tv1ii. rcfhgiez la Buddha,
__ Ma refugiezlainvaliiturasa, _ _ _ _ __ .
Daca spirituali dinpel'ioada 19i Marenlgiez la comunitatea sa monahalli (sangha)" 780.
transmiteau propriile experiente mistice doar discipolilor lor intimi, Cel prosteroat repeta de trei ori aceasta formula Estc suficient
Buddhan-a Iacut nici 0 deosebire sau selectie in aceasta privinta El a un singur protest din partea cruugarului care conduce ceremonialul
despre 'eliberarea dohandita intregii lumi, pentru ca cererea sa fie invalidatil, intruciitilicerca acestuia sernnifica
trimitiindU-9i discipolii sa 0 predice tuturor. El nu s-a impus, insil, doar totdemma acceptul.
de pe pozitia unui inviiliitor striilucit, ci 9i ca unfoacte bun organizator. Ceremonialul consacriirii (upasampadii) presupune prezenla
De9i a preluat camodel pentru comunitatea samonahalii ordinul pre-9i a cel pulin zece monahi mai in varsta (thera), cli lugan care trebuie sa
-. ','"';':_"::: post -j ainist Nirgrantha; totw]i rrlodul in a reu9it sa-9i organizeze fi implinit cel pufin zece ai de la propria lor consaclm:e. existii 9i
. propria sacomunitate aratii !impede cit de importantiiafost contributia regiuni in care este dificila gasirea a zece monahi care sa indeplineasca
sa personala in acest sens. aceasmcondipe, motivpentrucareestesuficientii9i pr=ntaacinci ciilugiiri.
CO'Inunitatea budista este structurata in patru grupuri: { O condilie fundamentala pentru ca sa poata avea loc
, .. monahii (bhikkhu), calugari!eie (bikkhuni), laici I consacrarea este aceeacanovicele fi gasit in prealabil un maestru
(upiisakii ) credincioasele laice (upiisika). Pragmatic 9i , (upajjhaya) 78 J,caresa-Ipropunaciilugiiriloradunatisprecol1Sacrare.
in!elegator, budismulli considera 9i pe cei care au renuntat .. ' D_apa a fost indeplinitii, novicele se indreapta spre
9i pe laici c? alare, lasiinducl pe, [lecare la lqcul-sau in fl'l1cpede.;;--:-::'-gruPllLd
e
cruugiiri, se prosterneaza l}i salutii Cll palmele lipite, rostind
optiunea, vocatia dorinta sa. - -- --- . . .,'- :, 1 : . . ,: :-'de'trei ori UrmatoarelegJ.l,yIDte: _. ,.. __ . ' .
I -.--."",.-_._--... ----", ,,.-;-.-._; '" . , '"'.
Accesul spre comunitatea monahala doua etape i '; _ _ samaconsacre, Fle casangha
distincte: parasirea carninului familial renuntarea lalume (pabbajii), ! . 'samapnmeasca din compaslUne!" .
respectiv realizarea rangului de novice (siimw)era), iar apoi . II ' . Ca in cazul primei formule, daca nu existii nici un protest,
ceremonialul propriu-zis al "intrfuii" (upasampadiz) in ordinul monahal, , respectivul consacrarea
cand novicele dobiinde$te drepturile 9i obligatiile depline ale oricfuui Ii
cruugar consacrat (bhikkhu). Pentru a deveni novice, tilniinJlitrebuie
sa aiba eel putin viirsta de 15 ani 777, iar pentp.\ consacrare trebuie sa
. '." .
--==-:-: _____ -.-__ ,- ,,-.J.\ ; '. "_, ,. ..
777. Mahiivagga, I, 50.
' .. ,, '
'c
.- -' .
_ ", ". 778. Ibidem, I, 49,6,
. I, 75,
. ': 'l80.Ibidem, I, 54, 3.
nn '.'
782. Ibidem, I, 29, 2 .
.. '\.
, ..
344 India. ReJigiqi filasoft"
Pentru un tilnar cii!ugar, foarte important era ca el sa fi urinat
un stacliu de'illdiumare spmtuaJii din p<ineiiUuul maestru-morum, bare
se extinde pe 0 peri oada de eel putin cinei ani 78J, de regUla
"""""''''' acest -Stiidj u diliil. zece-am 784. Ineventualitatea in care tilnMuJ. rllimifesta
mai purine clisponibilitiili intelectuaie, urrnasarfunfu1ii chiarpe
.. ' intregii sale vieli sub conducereamaestrulw 785jntre illdrumator
cliscipol exista 0 relatie similara celei dintre tam fiu; fiecare dintre cei doi
___ se. comporta.cu.multii politete consideraj:ie fata de eellilalt 786. Ciim
vreme triiiau imprelln2. in mlioiistire, tilniirullocuia impreunacu
illvatiitorul sau ill inciipere avea statutul unui fel de slujitor al
acestuia 787. Dupazece ani de ucenicie, tfu:iarul caJ.ugar devine un
. cruugar "mai ill varsta" (thera) poate aduna in jurul sau proprii sill
ucenici, ill calitate de ind:rumiitor 78 . In fine, dupa 0 perioadii de douai:eci
de ani de caJugarie, el devine un "mare indrumiitor" (mahathera).
In contrast eu acct:derea in sangha, realizata inurma
=;:;:;:: ::'_c.erernO.llial.u!ui descrise, pariisirea de catre cineva a
comunitii!ii monahale nu prezenta nici un fel de clificultiiji. Era sullcient
ca cineva sa faca gestul inlaturarii robei galbene pe care 0 Imbracase
la consacrare. U neori gestul survenea ca un protest 789, dar de cele mai
multe oriera consecinta unor motive de ordin personal. Autoexcluderea
din ordinul monahal nu afectain vreun fel statutul social al respectivului.
Cel in cauza avea posibilitatea, dacao dorea, sa sereintegreze oricfu1d in
comunitatea monahala, Insa ClI conditia de a fi reconsacrat 790 ..... ::- . .
Comtihitateamblllll:iaIirbudistKtsftn:opi;tituitii diri'cii!ugari
ea nu poseda pe care sa Ie iucreze illonahii care
fac parte din ea in afara de roba galbena, illonahul are ca proprietate
783. Ibidem, I, 53, 4.
784. Ibidem, 1,53,3.
785. Ibidem, I, 53, 4 sq.
786. Ibidem, I, 32, I.
787. Ibidem, I, 25,8-24.
788Jbidem, I, 32, I.
789. cr. '''': ; t {>,',=!":"P
790. Ibidem, VI; 60; Digha-Nikiiya, IX, 56.
. , . - :\'" , ,',
, .. ..:: .. "
. ."-, _ .. , .', ., ...
Budismnl 345
doar un blid pentru a primi lrrana eeqitii, unac s\1! .. fJlSut o ,sitl!
pentru a indepiirta insectele din apa pe care 0 consurnii. La lnceput,
lUonahii triiiau ca asceti ratiicitori, dar mai tiirziu
improviz.:lte de eipeiltrU ai161:iIDpU! ploioii fost transformate
in mlinastiri (ariima), care dispuneau de sali de intrunire, camere
pentru liderii spirituali, cantiiie bai: sa piistrat
. .1 .... . TI tin Ie sau in fala casHrelor
I . .- ., ill e mancarea, ,ara sa- pn veasca pe cel ce 0 o,era ana,
I servitii doar odata pe zi, constii din legume, .
earnea, in general, pot fi consurnate eu restrictii, dar nll sunt respinse
iliciodatii In totalitate. Oeupatia monahiloT 0 reprezintiiexclusiv
meditatia, recitarea textelot sacre, discutiile referitoare la doctrina
despre eliberare laacestea s-aadaugatmai tilrziu, cao tranzijie
de la cultura orala 1a fixarea in scris a canonultii, stucliul textelor sacre.
Comunitatea monabalii rnai veche pu niei un fel de .
rugaciune eomunii; meditafia se exerseaza, de regula, in singuratate.
De douaori pe luna,cfuld e lunanoua luna plina, monahii dintr-un
anumit district se aduna intr-o sauintr-o cladire pentru a face
!pociiinta eel niai batriin dintre cei prezenti recita litania pociiintei
(sanscr.: pratimoka; piili: pa/imokkha, "obligape") Ie cere celor ce
; au incii!cat VIeo regula samarturiseasca acest IucnL Tacerea din partea
... acestora presupune can-au inciilcat nici una din reguli. Dupa incheierea
._' __ ' ___ anotimpului ploios, inainte de pomirea in pribegie, toP 9Wllgijrii un}1i" . ...
:': district se reintillnesc; cumainile liplte una de alta, pe pamant;-
fiecare; deJacel mai IllViirstii paoalacel mai tiiniir, Ii roaga pe cei din
. __ jUr_sanurneascavreo pe care el a -0 pe perioada in
care s-au aflat eu to!ii Impreuna, sau sa aminteasca vreo anume supozilie
pe care ar avea-o in legii.turii ell el. Aeeasta siirbiHoare poarti! numele
de "invitatie" (sanscr.:pravara.(1a; pali: pavara.(1a).
'''' 'T
i
. -. -.-.' .' .'
Pentru ordinul clilugarifelor sunt valabile reguli ca
pentru monahi; ele poarta nurne de (sanser.
bhikunf; pali : bhikkhunf). Ele primesc eonsacrarqdue , .
t .... _
346
regim de viata. Cu toate acestea,t
e

interzis sa pribege(lsca fiecare de una singura; pe de alta parte,
comunitatea ciilugiir,iteJor se subordoneazli pe deplin coro.ll,!Hitii
monahilor. De pilctll,"o eaJugjirita. indiferent ell cap ani in urnili aIost
consacrata, trebuie sa se supuna sa salute pe orice monah, chiar
daca ea ar fi fost consacrata in UIlllacu 0 suta de ani, iar el ar fi primit
consacrarea in zi in care s-au intiUnit pentru intilia oarlL
.. ___ Calugiiritele ascuM predica fac pociiinta in fata caIugarilor. La _._
incheierea anotimpuluiploios, fiecare ciilugantA trebuie sa se adreseze
ambelor comunitatimonahale (de calugan caiugante), pentru a i se
arata vreo eventual a Cele care au comis 0 anume
trebuie sa faea poeain\A in fata ambelor comimitati. Inc1usiv
eonsacrarea trebuie eeruta arnbelor comunitaJ:i. in ciuda aeestei
subordonan exterioare, cill.uglirifele se bucurade considerntie
ca eaiugiirii. expliciifaptulciio caiugiiritapoateparcurge, lafel
de bine, ca un ciilugar, caleaspre eliberare reatiZiilurninarea.-- --- -
ComunitiJ1ile ciilugiirilor calugfu-jte1or suntintre(inute de catre
marea comunitate a laiei (upiisaka) credincioaselor
laice (upiisika)_ respectii dar intr-o
fo=a mai blfulda, asigura hrana tuturor eeloT ee au renuntat la lume, Ii
ajutii pecei saraci ii adapostesc pe peierini. Cariisplatii, ei spera sa
aibapartedeoreincamarefericim,saparcurglicaleapropriu-zisaaeliberiirii
. .. --1--[ , :, .
. , ..... :\.", .
' .. - Budismnl, - ," ... 347
. I
. . .. . . .. . I
I sa piiraseasca viata religi9%?:pentru a intoaree la
," '", . .cea [aica. Urrniirindsa preintarnpine acest luctu, vechii regi au ineeput
I . ,;<':,. of ere miinastiriJ.or piimfuIturi bogatii.in mod eiudat, din prieina
; ... proprietiitii lor, ciilugarii au devenit uneori indeperidenti pe plan
economic, iar aceastiiautonomie a fost nociva pentru idealul renunJ:iirii
; demonahismul budist, cat pentru viatareligioasa in general.
. .1_ Unii in;rau in comunitateamonahruapentru de bogatiile
__'" .. 1 eeea ?ucea la Su."eranii
-,- _au purificat' ,pur slmplu, comW1Jtatea, excluzandu-l pe parveTl.lP
I uzurpatori 793. Chiar in zilele noastre, daca un monah nu
I vocatie, laicii refuza sa-lrespecte sau sa-i fuca donatii; el nu mai poate
Tamane in miinastirea respectiva trebuie sa emigreze spre 0 alta.
8. Moralii i ascezii
In' coneepfia lUi Buddha; erau ele
organizate ill India, ar fi trebuit abo lite. El a insiStat ventra renuntatea
. Ja.orice discriminare dintre caste, iar budismul a sUbliniat
de-a Jungulintregii sale istorii, egalitatea oamenilor din Pillct de vedere
moral 794 Buddha a afirmat: "Viermii, piis1irile
animalele au felurite semne care aratii din ce specie fae parte.intre
:fiiptmile inzestrate cu trop dar laoameni lucrurile
. ". /,,, ............ __ ._.----. ,'" -. .. "..,-- - ... -..--.. ---- ---
In):r-9 existenta umana ulterioara in fine,.sarea.JiiezeNilYii{Kl. __ . _,, ' '.. . nil stau dintre omeni nu dedit in nume" 79
5
, "Ceea
.. _____ _ I . " _ee inaceastii lume se eheama nume familie sunt doar euvinte. , .
. ceea ce se chearna aici ac<;>lopot fi intelese astfel prin
monastice, hranii, ada post medicamentc::_
791
. Aceasta l eoosirnflimilntul tuturor" 796. \.
interdependen\:ll obligatorie contribuie la salv3reil puritapi monahismului
budi st. in perioadele in care laicii neglijau monahlsmul, ciilugarii
incercau existenta prin mijloace interzise
. , r '
791, Cf. E. Pezet, Les Moines chretiensface awe religions d'Asie,
_ . J9TLJ1", 33];.9f. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhisle selon les textes duo
Therqi'iida, Paris, 1983. . ..
792. R.ALH. Gunawadhana, Robe and Plough Monasticism and Economic
. interest in Early Medieval Sri Lanka, University of Arizona Press, 1981,
. i ' ,", ".,.793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines a l'ere Saka,
::;;!',o,uvain,1976,pp,189-190, , . .
. ":'194. Cf. MahCiparinibbiina-sutta, vr, 2; DighacNikiiya, IT, 154.
' ;: , ... 79? Suttanipatii, 602-61 L _" .. ' \,;c
o
=
796. Ibidem, 648. \
.
.
'348 India. tilosofie
r
I
.. I
Budismul 349
Buddha a evidentiat . sinelui de sine,'\e..diminueaza largjrea granitelor a ceea
cu ordinea ierarhlca a castelor: "ExisW. patru clase: nobilii, brahinanii, ee omul considera a fi "ai sau propriu". Identmcilndu-se eu top: ceilalti,
oamenii de rand i selavii. Uneori se intfunpla ca un nobil sa ia viata el anibileazi:l toate lirnitele care 11 separa de ceilalti.
-_.. . . 'unei funte, sHure, sanu se,pastrezeneprihilnit, sa minta,-sa-ideflili:i:ieze" - " DintTIi incepti ideala
pe a1tii, oearasea, sa sa fie lacom ori rauvoitor sau sa iubire. se in iubirea materna: "La fel cum 0 mama,
aiba pareri cu totul Astfel, noi vedem .. Iucruri care sunt imorale - via!i, (eli-once prel) fiecare
i sunt socotite a fi irnorale, care sunt de IUine i sunt socatite a fi de : cultive spiritul eel rara de hotare aI prieteniei pentru toate rapturile.
.. IUine ... Iar pe acestea Ie putem vedea i Ia brahmani i Ia oamenil de 1 - . -. Bunavointa fata de toate eele din Iume i spiritul cel rara de hotare a1-
clnd i la selavi. . _. . prieteniei, omul sai Ie cultive i in sus i injo3, i in lung i in I at, rara
Alteori se intamplaca lmnobil sanu ucidanici 0 raptura, sanu opreliti, rara ura, raradumanie. Stand in picioare, mergand, stand
fure, sa se piistreze neprihanit, sanu mintii, sa nu-i deIairneze pe a1tii, jos sau stfuldintins, atata vreme cat e treaz, el sa se daruiasca intrutotul
sa nu ocarasca, sa nu e1eveteasca, sanu fie lacom ori rauvoitor i nici acestui sfirit; acest (feI de a) trm se spune ca e eel mai bun din aceasta
sanu aiba pareri greite. Astfel, noi vedem ... lucruri care sunt morale lume" 79 Din aeeastii perspectiva, chiar i dUIDanii trebuie iubiti 800.
i sunt soeotite a fi morale, care nu sunt de IUine ... Iar pe aeestea Ie In timpullui Buddha, ciilugarii dintr-o manastire nu racusera
putem vedea i Ja brahmani, i la oamenii de rand i la selavi" 79.7,--. ___ 1'_. ___ . . unul dintre iiatii lot, bolnav. Buddha spalat i 1-
L" - - Acest sentiment al egalitiipi s-a perpetuat in majoritatea ordineJor bUdiSte , . a ingri j it eu propriile lui milini pe"cel atlat iri"sUferiiita:dupa care I ea
inca de pe vremea lui Buddha este astazi puternic accentual, ca ! spus eelorlalti ciilugan, nepiisatori fata de durerea eelui aflat in cauzii,
argument pentrureforrna socialaorientatiide catre indieuii aparj:inatori insa foarte doritori sa-l slujeasea pe el, liderullor spiritual: "Oricine
castel or inferioare, dispretuite in societatea hindusa. . vrea sa rna sJujeasca pe mine, sa ii slujeascii pe eei bolnavi". Afumand
Educalia ascetica-morala revendiciiin budism aceleai principii idi::ntitatea sa eu intreaga umanitate, Buddha cansidera cii ingrijirea celor
ea in jainism; lnsa, ideaJul moral budist apare mult mai spiritualizat bolnavi sau acelornevoiai reprezintiiinrealitate ehiar slujirea lui 801.
interiorizat. In se afia aiei eea a "non- Virtutea darnieiei fata de eeilalti este, de asemenea, foarte
violentei" (ahiITJSa). Aceasta presupunenudoarfa12M apreciatii.de catre budisji:"Celui ce dii, virtuteaii vaspori" 802 Buddha
sa ueida 0 fiinta vie, ci i faptul ca el se opune altuiil care ar un. sublinia cii omul caritabil este iubit detoti, ciiprietenialui e mult pretuitii
asemenea act. Mai important deciit aeest aspect negativ, este eel-- ca la moarte e linitit i plin de bucurie. Tot el aratii ea totdeauna
pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanser.: maitrr, pali: oarneuii trebuie sa fie "blanzi ... , iubitori in inirna rara rea-
metta) fata de toate fiintele 798. vointa pe dinlauntrullor" 803.
Daca eineva eultiva virtutea iubirii "compasiunii" (kdru.[ii),
aa cum 0 intelegeau buditii, el nu acceptii sa faea cuiva rau, dupa
cum nu-i treee prin minte faea rau siei. In acest fel, sentimentul
797. Digha-Nikiiya, XXVII, 6.
798. SUllanipiila 149.
799. Ibidem, 149-15l.
800. Cf. Milindapanna, 349_
801. Mahiivagga, VIII, 26.
802. MahiiparinibbanacsZiI!q, IY, 43; Digha-Nikiiya, I, 136.
803. Ma]jhi"ma-NiMYa): 129:" .
India. Religie i tlloi6fte
. ''';.
BndistunI .
,
351
. . 0 al!i\ din 111(),ralii budistii esteaceea "a . """ sf3turl a evita fuptJ':lc,rele pen1ru a c\lltiva pe celeJ:nmf;: Pen1ru , "
(asteya); aeeasta prcsupune nu doartentatia dupa bununle altuia, Cl Jaicii deriind, obiectivele acestor fapte bune sunt diverse: unii doresc
deplina generozitate, 3!lacum se J1llIllifestiiea, de piIdii, In ati!lz4inea , ,;t< dobandeasdi longevitatea, frumuselea, taria trnpului, altii doresc
laicilor fata de mOilahi: 0 a treia este "abstihenFi '.' bogat1e:,"oreputiltie btina; mai ales, sa
sexualii" (brahma.carya) pentru calugari ciilugarite evitarea renasciiintr-o existenfiimai fericita. Obiectivul principal al budismului
divorruriloqi abuzuriJorsexualeincazulmirenilor. Atitudineamisoginii, . .'. , " .. ".-- ,,', este, intr-adevar; saci stimuleze pe oarneni sarealizeze eliberarea de
CUIn apare e In canonul budist celjainist, nu are originile in .J . suferinfiiinaceastii viatlL Scrierilf': canoniee contin"pe liingiiinviifiiturile
invafiitura lui Buddha, ci ...... care,insistaasuprayaloriifaptelor.bune, insista asupra
. tfuziu. Pozipa lui Buddhafafii de femei este, dimpotrivii, unageneroasii: " renuntllril la savfu9irea mprelor bune, In sensul derezwfutele
o femeie mai in varstii trebuie pnvitii ca propriamarnii, cea care este fericite ale acestora. Impactul religios al acestor douii niveluri de
mai mare cu cafiva ani decat noi ca sora noastrii mai mare, iar cea en invafiiturii se in zilele noastre In bndiste. Pen1ru
ciitiva ani mai taniira ca surioara noastr1lmai mica. A patra a distinge aceste douii forme de religiozitate, sociologii vorbesc de un
"a spune adevaruI" (satya) In once imprejurare. Eanu are "budism karmic" de un altul "nirvii.{1ic" 806
doar un sens negativ: "trebuie sa nu minti", ci unul pozitiv: "trebuie , ciilugfuiJor Ii se inteniceacu strictete sase atinga de
sa vorbe$ti numai de bine despre aproapeJe tau". Pentru a cultiva _, I _ .. " _ sau sa
aceasta atltudme, hecare ttebUle sa . "< , , t.:: ... DlclOclatiiacumularea bogapilordecatrelrucI; Cl dimpo1nva, amcUTaJat-o.
stramblitatea al tora, nn plicatele sau de ei, ci . Spre deosebire de Occidentulmedieval, nn exista nici 0 interdicJ:ie de a
propriile lui fapte rele propriile neajunsuri se cuvine sa Ie vadacel prirni dobanda 807 la banii dap cnimprurnut; dobandaeste justificata, iar
inteIept" 804 auremarcat ea e foarte sirhplU sa observi datoriiletrebuiepliltite 808 Prinaceastiiatitudine, budismul arfi pututdeveni
semenului, dar e foarte dificiI sale vezi pe celesavfu9ite de tine insuti: religiacomercianJ:i!or care incepuseriisa prospere in perioadamedievalii,
" ... Omnl vanturii gre$elile vecinului siiu precum pleava, dar gre$elile dac1in-afi apiimt invaziamusuImanii care adistrus comunitateaindiana.
lui Ie ascunde, cum eel pus pe ascunde de eeilalti juciitori I' Cu bo atiiI b . ul alt I d ' .
"" . 1 . "I" ,,805 In' fu' . h . t . ", -'1 .'- . - toateacestea, g". enutre Uleacum ate e ec3tpnn
-.. zaru_.:inlli?,mt .. ' Ie, a cillcea prescnpt
e
ill erzlce ctllugan or $1 '. .., ulijtoace .. cmeGt@, care "Decal sa min mij loace
. laiCilor consiimU). de Dauturi alcooliee. CiiIugarii $i ciilugaritele trebuie .. '. nepotrivite-legii, e mai bine silmori din pricina unor fapte silvfu9ite prin
' sa mai respecte:alte cinci prescripjii,eare pe lai ci li vizeazii doar in \ mijloore ce sunt pe potrivalegii" 809. In comeJl erau condamnate "monedele
perioadele cu luna plinii: a) sil rniinilnee doar 0 data pe zi; b) sa nn ia parte \\pllisluite, ciintarele miisJuite mlisurile miisluite" 810 .Idealul se
Ia dansuri, muZicii c) sanu foloseasca coronite, parfimmri . i identifica cuneinciilcarealegii in toate privinteIe.
bijuterii; d) sa nu doarmadecatpe piimiint; e) sanu posede.aur i . .
Aceste cmci precepte nu se prezint1i ca "porunci'.", ci ca . 806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism al1d Society, London, 1970; M. Wij ayaratna,
ni"'p "aspecte ale educah. ei" (sikkhiinad. . a). Credinciooii p' til, Bouddha et ses disciples, Paris, Le Cerf, 1990, .
r y . '. 807. Cf.Anguttara-Nikiiya, III,351 sq.
cu totul de bunavoie, salerespecte. PrediciIerostitepen1ruIaicicontin 808.Suttanipiita, 120. '

80S. Ibidem, 252; cf. 253.
I
:, - 67[). . ."" . .
, . 810. Ill, 176.' .". ,.,'
' . .', .. " . - ' :' "" .: ' .,. .
)
. . 'c,;:;:;",' . "'. ". '
. - ,I: ' . . ..
.. '. _
i
',,'.' ,
India. Religie mOS()ne
!
..
!
, lJu<lismuI' 353
.352
.. ascetieo--moraJ s-a r&"Pilndit irnprelUlii eu doctrina ;
budistii prin multe tan asiatice, dar, datoritaevoluliei $i . - '"' .. .9. Vajrayana "--
laicizarii ereseilnde, mai ales in eadrul budismului mahayanist, a Budismul tantrie aaparut pe la mijloeul mileniului I d.Hr. EI
ClUloscut multe mutatii. Cu toate acestea: nuCIelli preceptelor mamie " . --" ."",<-- ' .""",", desenmeaza anurnite sisteme de practici religioase, de cele mai multe
aramasneschimbatin toate Primele palm precepte ' ori eu un earaeter ezoteric. Adeplii sai trebuiau sa se supuna unor
sunt recoooscute de caire orice fonna sau $coala budista; ele repreziritli ' .. - , '- ritualuri speciale de initiere; Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput In
fimdamentul moral a ceea ce s-ar putea nurni "umanismul bUdist';. In : cadrul hinduismului, eel budist prezcnrnnd similitudini cu modul
mallayaniste se pune lUl accent deosebit pe primul precept, .. . ... __ VaJrayiina evehiculul de
'respectiv acela al "non-violentei" (ahi;!lSti). Orice fiintii vie, confOmi ' ,:, .. . - diamant") sau Mantrayiina (''vehicululfo=ulelor sacre") 8 J )
naturii sale, este inviolabila Acestprecept se coreleazaeuaceaatitudine Notiooea tantra (''urze.ala a wlei lesaturi") are semnificaliile
fimdamentala pentru oriee budist, anume cea a "eompasiunii;' derivate de "fiJi<t\ie" (doctr:ina) $i de "carte": in aceasta ultima aeceppe,
(karUJ;ii). Aceasta atitucline transcende, de fapt, domeniul moralei el face coneurentii vecbiului terrnens Utra ("fir''), desemnand 0 revelatie
ar putea fi comparatii cu iubirea ' superioara celei transmise prin inte=ediul traditional al siitrelor, fie
Asemenea eelor patru dintre eele einei preeepte morale, in acestea ehiarale budismului Mahayana
MaJ:ayana existii virtuji budiste, care se configureaza I, ' Sehimbarea determinologie, pentrua sugeranoua transmitere,
in esenta morala a omuhll. Aceste viitup, nuillitecde 0 'r " s,-a se este diferit de
(piiramitii), in spatiul ehino-japonez avilnd semnifieajia de eele c.ele dOll etape anterioare: Hinayana pretindea accesul in comunitatea
care ne eonduc spre "celaIalt mal" (rokudo), i;i datoreazii acest nwne monallaUi pentru a realiza eliberarea; Mallayana, prin eredint
a
in
relajiei lor nemijlocite eu dobandirea elibeifuii. In literatura sacra budistii eonferise p nOll dimensiune religiozitatii laicatului;
soot prezentate diferite liste ale celor virtuJi. Cea mai importantii Vajrayana considera ea oriee invatii
tura
trebuie sa treaca prin relatia
dintre acestea "darnicia" (dana), "educaliamorala" (sTZa), inlediatiidelamaestru ladiscipol: niei 0 doctrinanu poate fi transmisa
. . (kanti), (vfrya), "meditatia" (dhytina) daca nu este rezultatul iniperii conferite de 00 maestru; cartea
(praj iiii). In aeeasta !ista, primele patm virtuli tantra,nu poate fi eitita eu folosdedit in eazul In care maestrul il
se observa, atltUdinea morala, _
pregatitoare pentru treapta meditatiei iluminiirii. De aiei rezulta Un In conseeinta, elogiul solemn adus de scrierile eanonice tuturor
luem foarte interesant, anwne cain budismmoralitateanureprezintii " buddha-$ilor bodhisattva-fjilor se _in textele tantriee
o dimensiooe de sine, ci ea este subordonatiimeditatiei, eaexperientii un al treilea destinatar, ooeori eel mai inlportant, anwne guru-I.
personala direetii. Aceasta nu insearrma, insa, ca in bud ism morala In rel<t\iile sale eu el vairnpinge vechiul precept spre ultimele
ar avea doar 0 semnificatie seeundara, pentru ea intotdeauna in
toate scrierile budiste fapta btmii. un earacter laudativ.
< ,
.. , -,;, .-
I
81 L C[ F.K. Ehrhard, J.F. Schreiber (Hrsg.). Das Lexikon des Buddhismus.
Grundbegriffe und Lehrsysteme, Philosophie und meditative Praxis Literatur
u'nd Kunst, Meisle; und Schiiler, Geschichle, Enrwi cklung und
von ihrerA.nfanger bis Verlag, Bern 1992,
pp.p4-235. __ .,;' , .,.
;
;
. , ... -
.. " - .,
354 India. i
L
I.
i
,
.,
, Budismul 355
I
magice (mandala) 813, ca o\:ljegte careiL!\jutii pe initiSltsa se
care 6 primesc. IntaInirea dintre doi poli ai transrci;Jiei este la fel coneentreze. Aeeste mandala sunt reprezentate eu ajutorul unor boabe
de hotaratoare dupa cum era altadata intiilnirea credinciosului. cv acel .(1e orez pe parnant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatra sau
b 11 ddha san bodhisattva care-l determina spre aspiratia do blfudlrii .. ,.--- -" - metal. Diferitele figuri ale panteonului suntreprezeqtate in aceste diagrame
ilumi:niirii elibemrii Bl2. antropomorfic sau simbolic, adica sub fonna unor silabe sacre.
Filosofiamahayanistaconstituiefundamentul teoretical -" . in cateva vajrayiiniste s-a pus accentul pe alte ritua1uri.
tantriee budiste. Intre toate fiintele lucrurile din iume, care sunt aspecte ..l . eei inipati au inceput sa se dedea la tot felul de acte posibile, pentru a
ale Absolutului, Siinyatii ("vacuum:ul:') sautathclt<'! _ . i " dovedi Ca se plaseaza dincolo de tot ceea ee semnificanotiunile relative
a lucrurilor"), 0 identitate universala. Potrivit conceptiei iluzorii despre bine;;i rau.Ti:epta.t, SUb influen]:a Saktismului hillauist,
vajrayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, aaparut in interiorul budismului tantric inclusivun cultal sexualitiitii.
pentru ca apoi sa poata dobiindi eliberarea Existii, insa, pareri potrivit carom, de;;i polaritatea prineipiilor
Orice adept vajrayiinist, inainte de a primi consacrarea, trebuie masculin feminin esterecunoscutain Tantrele vi!irayiiniste;;i constituie
sa fie initiattemeinic de 0 triisatura importanta a simbolismului aeesteia, ea Se ridica intr-un
tantriee. Pentru eel dej a eonsaerat, care niizuie;;te dupa eliberare, planla fel de indepartat de sfera simplei sexua1itap precumjuxtapunerea
____ joacii:m rol l;;i _. I
Idenufica propnul trup eu umversnl, recunoseand pOll valorilor rraj:I@Dale ill eel al conceptelorrajIonale sau .
sa en acesta Pe de alta parte, el se identifica cu diferite fiinte siiperioare A afirma ca budismnl tibetan a incuraj at realmente incestul
ete), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridicol eu
supranaturale, pe care sa Ie foloseaseadupa aeeeain seopul realiziirii a-I acuza pe theravadini ea au treeut eu vedereamatricidul, paricidul'
eliberiirii. Elementele ritua1iste tantriee au, in primul rand, scapulde a -. aIte crime odioase sirnilare. Daca investigarn traditiile inca vii ale
promovameditatia In ritualuriletantriee suntreprezentateprin simboluri T antrelor in formele lor autentiee, neviciate, enm s-au pru,1:rat pana
abstracte grafice fortele uni"ersului, eu care eel initiat sa in prezent in mii dernlinastiri sihlistr:ii din Tilx%.lJ!1rleidealurile simturi10r
se.j,d1;ptifice. sacre (dhara!!lsau mantrrfJ, initiatul se buenradeceamaiinaltiipretuire;mlInaiutunein('putem da
trehtlie sa Ie rosteasea, eo-nstau parpal din cuvinte sau nume, parpal seama cat suntde neintemeiate:;;i lipsite de valOill:e teoriile curente,C<ire
silabe ezoterice. Aceste silabe cu caracter ezoteric, mantre incearciisii deplasezetantrismnlintotalitateasaspret'lrarnnlsenzualitiij:ii.
"monosilabice" (bija), simbolizeaza diferite figuri ale panteonului De fapt,-Tantrele aureadus pe pamilnt experientareligioasa
vajrayiinist sau ale acestora Rostirea fom:-ulelor sau silabelor din regiunile abstracte aleinteleetului speculativ i-au dat viata; dar
este Insotita deseori de annmite ale miiinii (muqrii), care au nu cu intenpa de a 0 seculariza, ci de a 0 implini, de a face din experienta
semnificatie simbolica ca silabele ezoterice. In ritpalurile re]igioasa 0 foIla activa Autoni tantriei ca 0 bazata
tantriee, unrol deosebit folosireaeercurilorsau diagriunelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria:;i practica rnandalei cu referire specialii la
psihologia moderna a adiincuriior, trad. rom., Hum ... 1995 .
814. L.A. Govinda, Bazele misticii tibetane .:. ;po'1"09 .'J ., '
., 815. Ibidem, p. 111-112.
, .""'"'
.. ' J\j.4;:.M in liiril<[h,raviidei, o.(,.qtt,,,,n,,,j88.
\
\
J56
India. R<;ligie i filosolie Budismnl 357
pe viziune este mai puternica dedit faria instinctului indernnurile caracterizeaza HInayana: Astazi, cu ex,ceptia BhutanuIui, nu exista
... ea ''intelepciuriea'; (prajiUi) eSte mai lJUternica dedit mei 0 tarlHiicare buclismul mahayanist sa aiba vreo legatura forrnala
orice energie feminina (sakti).Pentruca saktieste foqa oarbi\, .. ... . .... cu nici macar 0 tara in care sa fie cu adevarat majoritarin
cniatoale de luni.e (maya);' care . randurilejiojJulatiei, statisticile fiind cuncputinta de realizat
domemul devenirii al materiei i diferentierii. Efectul ei poate fi doar din cauza apartenentei unui aceIai inclivid 1a mai multe sisteme de
polarizat sau prin opusul ei: iuneainterioara care transforrna .. ... . ..... ' Situatia.s-a i
puterea devenirii in fOlia eliberani I i 1ll1Pledica1 evoIutIa budisrnul:-u III (pnma ram buclista
. ' . , .,. o r' .,_ .. . . __ .. C " .. .. unreglll1 COIDurust), ill China, Coreea de Nord,
10. Situatia actualii. Budismul transfrontalier . TibetiinVietnEl.'Il,fiiriia!p3iaduceincliscujiepel'ioadanationalisrnului
,... .,. j aponezclinainte de eel doilea ra.zboimondial 817.
La srarit de rnileniu, lumea budista este foarte divizata. Eanu Daea ar fi sa tinem searna de feIul in care recepteaza poporul
are 0 limba sacra comuna, 0 autoritate religioasa general a sau dogrne religiozitatea budista, Iacand abstractie de fOIDIa savantii in care este
eu defmitii elar fonnulate, iar modalitatile de implarrtare a buclismului coneeputa aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in
difera mult de la 0 lara la alta. Diviziunea cea mai evidenta i cea mai viata cotidiarra en prilejul ceremoruilor, buclitii recurg, in fapt, dupa
cunoscuta de mareIe public este cea care opune MahayanaHInayanei. . caz, la dona "religii" distincte, reJigialorprincipalii, buclismul theravadin,
existenta de aproape doua mil(!nii, .. I.. "de pilda, populara. Din aceasta perspeetiva, peni:m-ai-irre---
_ . - - - - -. - " _. ...... '''_''.<?_ .... ..._' _L .' '-"- .
mai pertinenta ca niciodata. Tarile hinayaniste forrneazaun intreg ". , -.,. ,"". , - searna de particularitatile unei fari anurne, este mai coreet sa vorbim
relativ omogen in Iumea moderna. Este yorba de Sri Lanka de ''buclisrnul tbailandez', "budisrnul singalez' etc.Potrivitpfuerii unora,
(Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos Carnbodgia, alaturi de aeestea ar fi "fonne compte de budism", intruciit ele sunt arnestec1l;te
regi unile chineze cu populaiie thai ( sip song -panna) i de ciiteva eu culte, rituri obiceiuri straine budisrnului theravadin. AlJii Ie privese
districte din Barrgladesh. . - - ca pe "forme sincretice de budism" 818. credintele
Popoarele hinayaniste sau theravacline se recunosc de multa populare din aceste tfui se manifesm in diverse rituri, obiceiuri
vreme drept 0 comunitate de credinla intemeiata pe relatii constarrte ceremonii, uneori venite dinhinduisrn, alts:\1ri aparute in cultele locale.
in decursul istoriei. I-Iotilrfuile luate de una din comunitati cu privire 1a Insa i c]edmte.\.,populare destul-de bine .
religioase au awe aBtfe!, deseori consesinte cu caracter intre ele. "Neintelegerea" oonstaillfaptulcaunii incearca sa _
. international. 0 caracteristica prineipalaa tuturoracestor1i'iri esterolul budismul nurnai pornind de la texte, rara a tine searrla de aplicarea
important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce altii 11 arralizeazii in functie de practieile actuale,
pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignorand conlmutul textelorcanonice.
instruirea elementara a populaJiei laice; chiarin prezent, sistemul il10dem Este adevarat ca gIStiiz:i continuii sa existe di vergente intre
de educalie este departe de a-I fi inlocuit comp1et buclismul theravadin practicile populare. Intr-o arrllmitamas1.l.Iii, ele
Prin contrast, JanIe mahayaniste prezinta un aspect cu mult 817. J.-N. Robert, BudismuL ISloriqifontimnenle, inJ. Delumeau, op. cit., p. 429.
mai variat, in care nu regasirn reunit ansarnblul trasaturilor ce 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, yol.l!l, London, 1921, p. 42; J.E.
de Young, Village Life inM.:,'jie:v, of Calif;)111.ia Press" . ',
.-. 1955, p. 1 Hr -- .. . ..
358 . ! ". ... India, Religie
.. L
I
"\ :
Budismul' 359
eorespund dezaJordurilordjntreceea e cheama Acest Iueru a mceput, practic, eu antropocentrismu1h';
"mica tradipc/ 819. Pe plan sociologic, marea tradit
ie
desemneaza Descartes panteismul lui Spinoza, a carui ontologie se fimdamenteazii
eultura marii comunitaji, constituitii dinmonahi, pteOp., savanti, sc,qitori, .:. ,:,: -in coneeppa despre 0 substanta universala ("Deus sive natura"). De
. "- -. predicatori; teologi etc:; m timp ce mica tradipe reprezinta credilifele . fapt, invatatura 0 regasim in monismul hinduist,po1rivit caruia
practicile micii comunitiip., compusii din tArani, muncitori, analfabeti a1' exista doar 0 singura reaIitate, 0 materie spirituaiil. cum
.. etc. in Thailanda, la fel ca J?i In Sri Lanka, marea tradiJ:ie este chiar 0 mtalnim m monismul vedantin din opera lui SaJjkara (cca. 780-
budismul tberavadin, iarrnica traditie estereprezentatiide cultul zeilor cca. 820), ill care spiritul 9i materia se confunda pana la absolut,
de celelaJte rituri, credinte ceremonii folclorice 820. .. 1 . . ... in1r-un panoosmism; panteism, ce se presupun .
oatetiirile tberavadirie,ill care DUdlSmw a rliinas illtotdeau.na- reciproc. Acest tip de gandire a influentat filDsofia, ill multe privinle,
"religie de stat" sau "religie oficiala", sunt conduse de laici parra ill zilele noastre. in Apus se resimte frecvent, cum arfi ill garrdirea
nicioda11l de monahi. Laicii considera cil. rolul monahilor nu este acela lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, Edward Arnold sau Herman
de a ocupa functii administrative sau legislative; viata politicii, la fdea Hesse, care au manifeslat 0 deosebitii "disponibilitate" spre gilndirea
nu se fundamenteazii pe nici 0 lege mil. budistii; de-alungul orientala In America, filosofia orientala a inceput fadi sirnlitii
istoriei, calugiirii nu au fost nieiodatii judecatori ai societiip.i prezenta inca de prin anii 1800, cand din "N oua
laice. Altfel spUS, nu se impune laicilor absolutniei 0 lege cu caracter Anglie", illtre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria lor
. religiose In consecintii, nu existariscul aparip.ei unor .: versiune a panteismului. .
.fugenUl "repUblicilor ISJarnlce"':'''::- :.. "" t,:,:' ..... - . In ceea ce privete budismul, acesta s-a strecurat ill (iirile
In accepliunea tiiri10r budiste, "religie de stat" "religie anume mai illtai sub forma unei legende sacre. Legenda
oficialil." sugereaza doar ca slatul are 0 anumitii responsabilitate fala despre Varlaam Ioasaf l)u este nirnic altceva decat legenda lui
de religia majoritalii, care este totodatii religia istorica legata de Buddha, transferatiiilltr-o spre Oecidentprin Persia;
cutuma acestei J:8ri. doresc illde<isebi castatul s8.illtrep.na situriJe Siria Bizanl; de fapt, Ioasaf(pronunpa siriana a lui bodhisattva) nu
arheo logi ce, care constituie locuri insemnate din istoria religiei lor. De cste altcineva decat un Buddha devenit SIant pomenit anual atiit ill
asemenea, ei doresc ca statul sa reeunoascii sa sprijine institupile1or- . .. ! - meriologionul BisericiiOrtodoxe cat! fuMartyrologiunlRomanum.
religioase, ofetindu-le, peneo parte, un-l'\luter.material,h:ped fllta, un "'. " - al budismului ill Apus a fost' -
sprijin legislative statului illtr-o lata'Dudtstii, este, --, .c.._._ .. filosoful Schopenhauer';:care-s:aidentifieat eu budismul pana acolo,
budismului. incat totdeauna scria avarrd m fata 0 statuie tibetanii a lui Buddha Sub
\1. Budismulill Occident in:fJuentaacestuia,R filosofia
budistii. se face cii regasinl multe motive eu un cariicter budist ill
Tristan Izolda, ca in Parsifal. Tot la fel, Anatole France a fost
<':"::iln mare adrnirator al lui Buddha.
spre giindirea orientala a fost pregatitii deja cu mult
timp fu urrnli de catre diferip filosofi apuseni, care au renuntat hi cJedinta
8) 9. Cf. R. R'edfield, Peasant Society andr,ulture, University of Chicago
Press, ) 966, p. 72. " .. ',;;, ..." . > .' ,._- .-
820. l.-N. Robert, Budismul..., Ope cit;, p. 463, _ .
L ... .... : .......... .
','
'-,",",
.. ' 0 '
Pe linie, artrebui menp.onari sopi englezi Thomas W .
Caroline Rhys Davids care, ill calitatea lor de irnportanp eercetiitori
''it;;;;"tileietori ai Piili Text SOCiety, au contribuit fcarte mule Hi'
360, .,. .-- . .. , .. , . --. ,._.- .... ' .];ndia, tllosofie
budismului theravadin; apoi, medicul berlinezPaul
Ddiiike, jddecatoful miincheneGeorg Grimm, bacteriologul dfri '
Hamburg Hans Much, traducatorul genial Karl Eugen Neuman,
.. ... . mitorurdanez'al1inor'j-ciniane biidiste:Xarl GjellefujJ etc:''''-' ' ", "
Multe personalitati de cultura., captivate de budism, s-au
indreptat spre Orient; unde s-au stabilit fie ca monahi in diferite
manastiri budiste din Sri Lanka sau Nepal, cum, ar fi aceea sub
... Sa!!!:; .. fi
e
.
. activitatea ill divers,ll universitati budiste din Japonia,
cum ar fi cazul profesorilor catolici germani H Dumoulin sau Hugo
M Enomiya-Lassalle, ca saamintim doar cativa.
In multe locuri din S.u.A. au fost construite temple budiste.
Au fost lnfiintate diferite "societati"budiste, cum ar fi Mahabodhi-
Society care, centrulin Calcutta, propunea nu doar
. revigorarea budismului in India, ci riispiindirea lui in tfuile apusene.
' . Deasemenea, a
Les amis du Bouddhisme cfui Franta, fondata de ameiidanca Constant
Lounsbery, editiind 0 revista proprie- La pensee bouddhique, iar
in S.U.A. a apamt societateaFellowshipfollowing Bouddha. Totla
fel, la Lomira, a apamt 0 manastire budistii, iar in Berlin-Fronhau un
centru pentru exersarea unortehnici de rmXlitatie budistii, acestea luiind
mai mare amploare, fiind peste tot prezente. In Anglia Germania
au fost, de asemenea, organizate comunitiiti budiste, cum ar fi aeeea
patroQat,a. d,e german g .. Grimm, JvLaya .
Gemeinde", care editeaza
revista Yana. Au apiirut comunitiiti budiste mahiiyaniste, cum ar:fi
Arya Maitreya Mandala, propune sa-I propovaduiasea pe
Buddha shlfulluit in fi ecare om. Dupii cueerirea Tibetului de ciitre China
in 1950, incepand mai ales din 1959, multi tibetani au ernigrat
in tfuile occidentale, intre care membrii ierarhiei lamaiste,
acolo activitiiti serioase de riispiindire ainva!1iturii budiste.
DiRe. Prof. Dr. J;.Jl\;llLHN
ISTOIUA
TIPARITA CU BlNECIIV[NTAREA
--- -PREJCFEfUCITULIR pARl NTE
JUSTIN
ROMANE
EDITURA INSTlTUTULUI BlBLlC DE MI SlU"NE
__ BJSERlcn OR TODOXE ROMANI':
BUCURE:>TI- 1982
RELIGIA ARABILOR
ISLAMISMUL
Islamismul cstc astazi religia unui numar de circa 600 de milioane de
raspinditi pe toate continentclc lumn. Este de asemenea una dintre putinele religii
monoteiste univcrsaliste i.<;;i revendica, la fel ell iudaismul !ili crcliltinismul, patcrnita-
tea 'avraamica prin Ismail, fiul sclavci izgonite, Agar. In plus, islamisIDul cste una dintre
celc doua religii necrc9tine care au adepti in tara naastra 9i cste organizat recunoscut
in ) 1: Sed; r ! - ROp1ania.
Cum msa islamismul a aparut in lumea araba I?i a pamat :{nulte dintre triisaturile
religiei preislamici, trebuie sa prezentam rnai inlii pe -'scurt aceasta religie ?i
imprejurarile economice, politice, sociale religioase in care a aparut islamismul.
1. ARABIA lNAINTE DE MAHOMED
. a) Situatia geograficii, politicii, economicii *i $ocialif. Arabia cste cea mai mare
peninsula de pe Pamint. Este situata in sud-vestul Asiei, fUnd cuprinsii intr,e Marea
RO';lie, Oceanul Indian 'i'i golfurile Oman 'i'i Persico Cu toatii marea sa intindere de c.
3 000 000 kml, Arabia a fost totdeauna "toarte populata din pricina deJilerturilor
din centrol peninsulei, avind acum ahia vreo 13 000 000 de locuitori,_Pppulatia s-a
ingramadit pe coastele peru.u8ulei, mai ales in vest (Hijaz sau Hedjaz) Jill in sud, unde
muntos Jili 0 dima mai umeda au facut posibilii viata sedentara Jili 0 civilizatie
infloritoare (Arabia felix, Yemen4-1 de astazi). t,n restul peninsulei, prin
cu oaze ici-colo, popularia a fOBt Jili a ramas in mare parte nomada,
,ocupindu-Be cu pastoritul.
. Intre araba din sud populatia din au fast necontenit certuri I}i
lupte, cei din sud fUnd mindri de eiviIizatia lor, eei din nord iiIindu-Be eu puritatea
rasei lor semite.
, Sub raport politic, arahii un regim tribal iotemeiat pe coofederat-ii de triburi
pe ohiceiuri cu putere de lege. Trihurile erau msa in continue lupte iotte ele, once
oensa adusa unui trih fiind rii.zbunata. de intregul san trih. 0 asdel de
politica, nu era nicidecUlll' de natura. sa puna poporul arah la de
-eventualele atacuri din pagc.a puternicilor sai vecini
1
Imperiul -
150
ISTO!UA RELIGIILOR
; . ::"-- 5ub raport social , ara.bii traiau potrivit unor Vtcru tradir caracteristice'-'
popoarelor nomade. In general, ei erau fome riizhoinici. Poligamia era admisaljli practi- '
cata in 'stil mare de cei eu buna.stare, de a.semenea. Femeia avea 0 situalie
(oarte grea. fetclor era socotita un blestem adesea acestea crau ingropate de
vii. Nici un -fe!" de jena RaU lege nu opre>l pe cei hogat:i sa se" desfete in helii, cintcee,
de noroe, in weme ce saracii pela poI1ile lor.
Ceea ce inriiutiitea f;1i mai mult starea Arahiei in preajma aparitiei lui Mahomed era
situatia economicii de.z. x.truoasa. Imperiului roman de apus rapise Arahiei
principaIul comcrcial pentrn produsele sale, timiia parfumurile. De asemenea
transporturile comercialf: dintre India China, care foloseau caravane arabc erau
. de importante ,,;,cnituri, stagnau acUlll.
b) Religia flruhi/or inarnte de Ma homed. In ceea ce divinitiifile, politeismul
arabilor din perioada mai veche a fost caracterizat ca un "polidemonism '\ COl adoeare a
unor supranatnralc care ar fi locuit in arbori, riun mai ales in pietre.
de felul acesta, pe care trihurile arabe Ie onoran eel rnai mu\t, purtau nume ca: Wadd,
Suwa. YaghCith, YU!lC etc. La Mecca (Mekka) era adoratii faimoaaa "piab"a neagra"
(u.n hloc de ha.2.alt, ptohabil un .aerolit), despre care nu Be poatespune ci era identificatii
eu lIeul principal allocului, Hubal ("ba:trinul"), al ciirui idol se afla tn apropierea pietrei.
Piatra era incastrata din unghiurile unui mic ' edificiu, nurnit KaClba,
construit djn pietra :;;i ariudJ.2..l.Jlla _ _ ____ _ _ _
CUeva dintre divinitatile arahe' au luat Ctl vremea '0 deosebitii, fUnd
adorate in mai multe trihuri. erau divinita:tile feminine aILlft (,,zeita''), al-U:trll
("steaua Venus), al-ManlH '("destinul "), asemanitoare altor divinitati
feminine orientale .!iii fiind in legatura cu cultul searele, luna mai ales planeta
Venus. Aceste divinitAti sint numite in Coran .fiicele lui Allah" (XXXVD, 149; LllI._21).
Deasupra tuturor divinitiq:ilor acestora, arahii adorau pe Allah (,,zenl") , care nn
avea pentru ' ei grartdoarea pe care 0 are divinitatea uruca a religiilor monoteiste,
sc ridica deasupra celorIalte diVinltati tribale, fiind un protector prin al tribl:llni.
Pe_ling! credinta in divinita-p, arabu aveau' credinta in existenta a nenumiirate
- .. san .rauiacatoare. Cel mai rau-spirit era de sex fenrinin, .
. ':, care, dupa. credinta beduinilor, locuiu"prin ahatea dm drum prin stranii
morfoze pe diHitorul __ devora. ':--.. -- . . .
:-. In ceca ce privellte.cullul,. arahii Jocuri de cult .stabile, i'iii duceau
Cll ei idolii inU:un cort care era in timp simbolul unitatii tribale. Acest
cort era purtat .in lupte 'iii provoca tot felul de certuri intre membrii triburilor, care
revendicau drepturi asupra lui. Arabi..i sedentari 'lIj unsesera msii sa. aiba. adeviirate
sanctuare, mai mult sau mai putin primitive. SanctuaruJ era inconjurat de 0 ,.imprejmuire:
sf'inta" (hinah), care adesea era foarte larga ,?i cuprindea -numeroase anim.ale silhatice
domestice' consacrate cultului. Sanctuarul era de forma. cubica. ' Zeitatea era
reprezentata eel mai adesea 'printr-un bloc de piaua, care avea sau putea sa nu mil deloc
forma omeneasca.)n sanctUarul de Ia Mecca se pare c.i eristau 360 de chipuri
stapinitorii localitatii'iii ai tirgului anual care avea loc- 30010, Ie aratau
nomaZilor sedentarilor din toata Arabia. . 1 .
:1
,
')
RELIGIA ARABILpR.ISLAMISMUL
lSi
I . .
S..'1cerdo-pul 'organizat mai cu ingrijire numai la Meti.i;-'undl: era inctedintat
fa ..miliilar nobile. !rigrijitorul templului al traditiilor se numea siidin. Acesta era inconju-
rat de respect t;;i consultat uneori in chestiunile importante ale b"ihului.
In epoca mai veche se aduceau ,?i sacrificii cacc apoi fost inlocuite
en &l.CTificii de an:imale: oi, hoi mai ales eamile. SingeJe cra varsat pe piab-a
care 8ervea in timp ca altar 'ii i idol. Uneori smgele victimci era llll'nat intr-o gaura
fiicuta in piimint.
Dinb-e ceremoniile mai caracteristice citam pe aceea care COH Bta Jin ocolirea locului
sCinto Bhbatii femeiJe insotean aceasta eereroorue pioas! eu strigiitvl votiv labbaika,
\fiind adesea cuprinfii un puternie entuziasm religios. AIte ceremonii erau alergarea tntre
'1m sanctuar altul aruncarea de pietre asupra unei gramezisfinte .formata tot din
\
Practicile divinatorii erau de asemenea fo)oeite de arabi. De pentru a Be afJa
zeilor intr-o imprejurare, Be trAgea la sarti cu sige-p. fara virf. Existau ghiciton
,rkdhin). care preziceau cu fa"ta acoperitii., pretinzind ca Be afla: sub unui duh
superior. A1teori cadeau in extaz.
o iinpoctanta deosehiti aveau 1a arabi sa.r.batorile, pelerinajele 'ii i uDele ceremonii
care Be impJineau in fiecare an. Cea mai importanta." sarbatoBre a arabi10t era aceea care
Be celehra in api-apiere de Mecca, probahil in peeajma de toamniL La aceasta
.1';l8U parte arabi din toata. peninHUIa , profitind de pe le-o dad ea
religioasa" de patru lum de zile, p1ice potrivitii sa aiba: loc
dupa siirbatoare. Pelerinii adunati cu acest prilej la Mecca ocoleau \Ie 'iiapte on sanctuarul
cubic Kaaba., sarutau piatra neagra, beau api din izvorul aliiturat numit Zamzam .!iii la
urma fa ceau 0 cursa intre doua loealita:ti din apropiere de Mecca. Nu era yorba msd
numai de 0 siirb.iitoare religioasa ci de un important prilej pentrn intense schimburi
comerciaJe , precum .!iii pentru insulelirea vie'til politice culturale. Intreaga vialii
spirituala n. arabilor primea. Cll acest prilej un pulemic impuls spre unitate sub raport
religios ,se calea spre monoteism
1
. .
eu privire la cult'lll mortilor. observiim eli arahii, ca toate popoare, credeau
in viata viitoare; dovada cii -,?i la ei se ohi'ii nuia sa se olere mortilor alimente. iar pe
. m9
rminte
sacrifiean., ..calul defunctului rupeau armele accstuia. Dar numai in sud,
91Jegatul Sabeian, se putea inttlni 0 C'..onceptie superioara despre viata dmeolo de
rnoimint numai aeolo aceastii. conceptie avea oaxecare influentii asupra YietD practi ce.
Din vizitBu monnintele f? i salutau pe mo'1i eu fonnuja : ,,Nu te dep3rtt !"
\ . .
. c) Iudau,mul fn Arabia. Hanifii. Prin cucerirea Paiestinei -de catre
romani, foarte evrei au emigrat in Arabia, formind colono puterniee in Hedjnz,
indeosebi In KhaIbar la Iathreb (Medina). In aceastii din unnii localitate evreii ocupau
jumatate din ora!? indeletnicindu-ee eu comertuI Jji marunte. In sud.
in Yemen, era de asemenea 0 putemica de evrei, care ajunsesera cruar sa puna
mina pe conducere in clteva rinduri. Evreii exexcitau 0 mace inriurue asupra Arabiei
. _ 1. Un vechi dar foarte important studiu asupra pe1erinajului la Mecca. : Gaudefrois-
Deriwrnbynes. Co'}fr1b',I1:nn a l'ltudt dll p f ieTinage iJ Ja MtIt.kt .. _Pau.I .. ,p,euthm:r, Paris,
1923. p. (EFl). . _ .
\ .
152 ISTOR!A RELIGlILOR
Jiuh rar,ort economic, moraJ reiigio9. Iji inal t.'l. lor tonceptie
deSJ.m: riisplata faptelor au jucat wi important rol in aparitia islamismului tn fonn.ar ea
ace!;tuia. Demnitatea cu care se faceau serviciile religioase fa evreilof,
din carti arintet rahinilor impree.ionau muJt pe oeduini, apoi, in
(HeCa ,lefinitiva a islamismului, &e va reHimti spiritul legii iudaice chiar multe elemente
de Testament vcr trece in nOlla religie. .
Pentru arabi msa, celigia evreilor ayea un carac.ter in schimb,
in Arahia, venea eli 0 conceptie univcrsalista despre religie ell spiritul
prozclitist al primelor secole Be r aspindise dealtfel masiv in sudul
Atahiei, in Yernen mai ales, dupa cucerirea aCe8tei regiuni in anul 525 de catte abisinienii
convertiti 1a Dar mai inainte au foat 'in.aceai!ta regiq,ne, ca de
exemplu cei , din Nagran, martirizatj (340 1a. numar) de regele, iuden de origine, Dhu
NuwAs, ill prima j umAtate a secoluJui al VIIea..
tn Arabia de nord inflorea de asemenca In partea care sta sub inriuri-
rea hiuntinii se raspindise indeosebi mouofizitismul, iar in partea care .sta .suh influent
a
se r aspindise nestorianismuI. Chiar in centrul al Arabiei pa:trunsese
Evanghelia, puslllici gasindu'\ii aid loc de retragere. La Mecca, noua
doctrina va fi patrons prin oameTti simpli , sdavi sau S/?ldati 'veniti.indeosebi .Wn Ahismia.
E sigur cit Mahomed a avut infonnatii asupra fie numai de la aatfel de
oameni sau de 101 sotiile sale Coranul insu",i are Parti in care se resimte limpede
influenta la plina -de teama a jude- '
catii viitoare
2
. ' ,
In siaxii de moz.algm I'ji intemeietorul islarnisrriului va fi suferit
influe!lta acelor interesante personaje religioase pe care traditia musulrrum8. Ie deseIllnea
za ell nU,mele de hanlfi. Este vorba de indivizi care intrupau in persoana lor,
nhuinta "de innoue a vietii religioase morale, niizuinla ce Be simtea din ce in ce m:i
putemic in , lumea araha. Hanifii formau deei elita. spirituals arabs care, probahil 'sub
gnosticismului lupta.u impotriva idolatriei populate, propova
dumd tnsa un monoteism deosebit de eel rau inainte de Mahomed
oonsidecat i ca eretici, hanifii vor face eoncurenl ii profetului unii dintre. ei " or
iar altii se vor opune religii celeilalte, continuind sa.
caute adevlruJ sa dud. 0 viata asceticii. Mai Urziu hanif va .6 f()loS:i t de
Mahrun.e4 _pentru a indica pe eei care urmau adevarata inviitatura islamici[ DeiUtfel
insul?i Mahomed, influentat de invat iitiira hanifilor , s-a considerat pe sine ca hanif ca
al adevaratei r eligii, aceea a lui Avraam. piirintele arabilor ; invatatura,
zi cea el, falsificata de eyrei de .
2. Mahomed era destul de gyqit informat asupra cre$tinismului. De
t.:xemplu, socott.:a Stinta Treime ca fiind compusa din Dumnezt.:u-Tatal, Sfinta Ft.:cioara
Ijsus confunda pc: Sfinta Fec:ioara Maria eu Miriam, sora lui Moise. Deal tfd,!le pare
ca inIonnatorii lui Mahomed asupra mozaismului s-au folosit de
ap.ocrifde Vechi ului .;Ii Noului Testament, precUm de Haggadah iudaica. Tot cUn aceste
SUl""Se seos informatii comentatorii Coranului cronicarll musuL ..nani Tabari AI
Kissai (D. Sidersky, Les orignes des /tgendes mum/maTH!S daTl s Ie Caran' et les vies
des praphetes, Paul Geuthner, Paris, 1933, passim - ' BCUj:"
RELIGIA ISLAM1Sj.,1 153
I
Prill urmate, ra.spindirea ,?i a Arabia provo case 0 stare
de spirit specials, de indepartare de vechea religie idolatra. de cautare a ceva nau,
corespunzator noilor nevoi spirik de ale vremii. Terenul era deci pregatit pentru aparitia
unuireonnator, care avea sii su"ttctizcze diferitele curente religioase innoitoarc din
arahilor. Aceasta Cll atit mm rn .dt cu ci't fiirimiprea politi cal'ji r esus stare economi cii
socials. devenisera de-a dreplnl periculoase pen1ru Arabia, presatii de cele dou a man
puteri vecine" fmperiul hi1.antin qi Persia. Unificarea Arahiei toate raporturile se
impunea deci. Aceasta avea sa opera lui Mahomed .
2. MAROMED
.,, " a) ViaFa lu.i Mohomed. este un istoric.
r elntii rile cor.uilce despre viara l.ui sint "fragmentare, adesea sibilinice, avroape totdeauna
prct1ndu-se Ia interpretari divergente" ", iar relata:riJe traditionaie sint amestccate eu t ot
felul de legende. Lasind de-o parte aceste Jegende relatarile traditio"nale prea
t..1.le, numai urmatclarele.
Mothomed (Muhammad, "eel Jaudat") ga DascUt pe Ia anul 570 d. Hr. dintr-o
famiJi e care apartinea puternicului trib al corail?itilor. Tatal sau ,Be numea ALdalIah 91
marna oa Amina. Riiminind orlan incii de mie, a fost crescut de nill te rude sarace
protejat indeosebi de unemul sAu Abu. Tfilib. In aeeastd perioad ii de viat a, care istori-
ce!?le' ne este cu t otul necunoscuta , tinarul Mahorned 0. va fi dUB griu, trebuind , pare-se,
sa pazeasca turmele de oi capre ale rudelor .sale. La de ani a inn-at in
semciul unei vaduve bogate numita Khadija, care S-a foloait dc el in afaceri le sale
comer ciale, iar mw tirziu 8-a ciisiitorit ell el , inlce ei era 0 diferenta de vrsta de 15
ani (Mahomed avea 25 de ani 40 de ani). Aeeasta casiitorie a fost foarte
fencita pentru Mahomed, dindu-i posihilitati largi de existentii, vaza i n timp
li ber pentru meditatie. Din aceasta c3.satorie a avut doi care au rnul"it in m sta
fr agedii, I?i patru fete r dintre care una singurii ia Fatima.
Cum a ajuns Mahomed la con!?tiinta misiunii sale de profetal arabilor ? Este greu de
spus. Traditia mahomedanii istorisel?te 0 serie de intimplari inca. din copilarin profetului,
care prevesteau marele rol pe care acesta avea joaee mai tirziu. Dnli ccrcclatori tiu
. . ,,;. ' , ; caz de fu'ea sa nervoasa , ,.holnavicioasa , cruar de unele aceese ue cpilepsie ale
. -acestuia. Astazi ,slnt para8ite aeeste supozilii, ,dindu-6e mw multa imporianta c!lato-
riilor pe care Mahomed Ie-a facut pentru afacerile comerciale al e sale. In aceste
dilatorii el va :fi aflat, multe lucruri despre lume va fi legat eu
repre:tentantu altor religii I}i va 6 ajuns in Sma, unde era Line organizat.
A.iei mai ales iJ?i va :fi dat eI seama de infenoritatea religioasa ,in care se giiseau conatio-
sai idolatri. Este posibiI de asemenea ca Mahomed sa se fi compHieot in societatea
3. tntr-un interes'ant stu.diu publicat in volumul omagial mchinat prof!':sorului
Walter Baetke la implinir!':a vlrstei de 80 de ani, profesoruJ Kurt Rudolph atragea at!':n"t:ia
i asupra gnostie-maniheice care s a !':xercicat asupra lui Mahomed (Die A nftinge
Mohammeds im. Lich te der Religionsgeschiehte. In Festschrift Walt er Baetke, H .. B6hlaus
Weimar. 1966, p. 311-314 - BA). '.
.. <.,. .' 4. R. BJa ... :iere. Le . . --d" PUF, Paris, 195 2., p . 17. (BF).
154 RELIGIILOR
I
hanifilor, ' cum reb:!:eaza tradipa 'sa Ii avut" miti fnulti dascali. In orice .
cu, pare Eia fi f 0st un om inclinat -' sprc religiozitate_ AceaBta tl"asatura firii apare
din meditatii -prin munti din viziunile pe carc _i Je-a pus pe seama
l1lshomeu':';.;1a. : .
CriziJ, Buflete" sca din .care Mahomea a incredintat -de misiunea sa profetidi
f)-a dezlantuit pc 1a virsta dc-40 de ani. Acum 8-a manifestat la el 0 puternica nevoie de
singuratate. de lini.f?te meditatie. facut ohiceiuI sA se retraga in fi ecare an ,,.ite o'
luna. in C3vcrneJe mnntelui Hira din de Mecca acolo practica 0 asceza. severa.
Corannr traditia mahomedana-reJatead. ci in aceaata vreme a avut 0 sen e de viziUrll
care I-au umplut de groad. !}i l-au fii eut sa creadi ca a devenit obiectul interventiilor
,Inb:"-o astfel de, viziune iwar :fi apruulin,somn tngerul Gabriel in mImi
un postav hrodat, i n care era 0 carte. lngerull-ar fifortat sa repete dupii el
urmatorul text , c.'U'e fonneaza in eman primde clnci versuri din sura numitii
a "Singeiui inchegat":
! In numele DornnuJui tiu, care a ficut
a :racut pc: om din stnge inchegat !
! Cad Domnul diu este pTea bun,
E1 este eel ce [ne-1 a [sa purtim] condeiul
la invatat pc am ceca ce "tiut. . '
(Sura 96. 1- 5)'
-----'.,.'::--Zguduitputernic-de .. acea:stii ... Mahomed ar. rf primit dinpartea sotiei saie.;;i
a varului acesteia, Waraka "/ I incredintarea di este yorba de 0 revelatie dumnezeiasdi .;;i
ca el este alesul lui Dumnezeu, pentru ca prin el poporul arab aibi! scriptura sa
minta.
"O r
Trad.itia inahomedana apoi ca viziunile au intetat pentru un .timp
Mahomed, prada. indoielilor disper:arii, se afla pe sinuciderii , cind ax fi avut 0
noua miunc I,'i o. noua revelatie, mgerul poruncindu-j acum 8ii' propovaduiasca. $i
in:r-adevir Mahomed inceput propoviiduirea, mai inili inire cei apropiati ai -sai
ahl3 LTei ani l?i in public. , ' .
Dupa cele mai vechi tradi-pi mahomedane, aceasti propovaduiie se reducea la
invataturi principale. Dumhezeu oeste U1UC. EI 8-a revelal altor profet.i ,
taT aculi\ cheama pe Mahomed ca _sa propovliduiasca arahilor monoteismul. Dumnezeti
este apropiata lui judecatAeste\ cei
Omul trebUle sa se BU'punii lUI Dumnezeu cu toatafiinta sa;' Ba se lase eu t otul in voia lui
Dumnezeu. " i3llim" are tocmai semnificatia de cu totul la .sine
supunere totaIa fat a Dumnezeu. Ca practi.ci rituale '1i . oomandamente morale,
Mahomed u rea la aceasta epoca spiilBri r:ituale, rugaciuni, reCitiri din Coran, practi-
carea dreptitii, milostenia etc. \
Cei 'dintii adepti ai lui Mahomed au fost 80tia . sa sale, cei doi iii
5. Sura, capitol din Coran.
6. CorulUl, trad. (Cernauti, 1912 - BA. BIT). .
. 7. Wanka-ar fi fost un hanif care, citind dir1:ile
sfmt;. .al.c_ ale ar fi ttecutJa_ Nu-se ara.ta ind. nidiien di.
ar fi r.:.._.. .. tlat lslamismul. <.-
\
\
I
RELIGlA A RABlLOR. ISLAMISMUJ;.
155
adoptiw., Ali Zaid, piietcnul sau Abu-Bah; a cautat .s8.:1 ..
convinga sa renun\e la propovaduire. iar un alt unchi I-a ell gre: le.. Prop ovA-
d
. 1 Maho ed at-in ...... '" inaa Ul"3V inieresele comerclale ale care aveau
uuea Ul m ..... e- d ..
in grija lor Kaaba idolii din n.cest t emplu. au facut lui aho
me
.00pozltl.e
indiIjitii. Mai intii l-au luat in ris, mag, au
adevarate perseeutii impotriva lui a adeptllor lUl, din care pncma unIl dmtre
au fugit in Ahiainia. jar altora proferul1e-a ingiiduit in ascnn.
marturisindu-se pe fala adep t i ai vechii religii. Pentru un tunp, profetul a-a vazut
sa 'ou mai predice in public ci in tr-o ca.ga particulars. 0 incel:"care .dm
parte
a
lui a dar numai de hartUlelil_e
Mahomed a declarat in chip solemn ca orar:;; ulm al-Lat, al-Uzza
al-Manat, Bint mijlocitoare intre 'r:;;i Allah. Curind dupa tnsa i 8-a piirut
a facut 0 concesie prea mare !ill a declarat ca a fost dla:-, o.i. acestel
reveniri a foat dezastruos. -lncercind sa propovaduiasca la Taif, localitate la ClI"ca 120 km
d
Me ca a fost cu piette. Gindul i 8-a indreptat atunci r.iitre lathreb, unde erau
e C, --e ., _ A
foacte multi evrei unde invatatura sa monoteistA, putea gaSl teren pregatIt In
n.surli . A tratat deci in ascuns cu reprczentantii aceatei lo-calitati , care s-a.u angaJat sa-l
Alind de aceste tratative, S-BU hotmt sawl
msa de veste, Mahomed s-a refugiat la lathr_eb impreuna en Cl"\:l"a diSClpoli mID ap
r
9plat '
Lucrul acesta pctrecut in anul 622. Fuga lui de la la .era u n
evenim(mt- de foarte irnportanta,--pentru ca nu era de 0 fuga fat
a
- - - -. .
primejdiei, ci de 0 de 0 rupere a legaturilor tribale';care erau pe
ptlternice la arabi. ' Emigrarea lui Mahomed la Iathreh poartA numele Hegtta (hlp-O,
emiurare") Il.i de la aceastii dat3 incepe era musulmaniL Iathreb a luat de Ileum
" - f 1- .')
inainte numeIe Medina (Madfnat aI-Nab;" .. pro etu Ul .
A..cum incepe in viata activitatea . lui 0 sim"titor
deQsebita de cea prccedentii. P"mn acum el fusese predlcatorol unel De
tnainte accentul cade pe latura politica._ Procedeaz..i msa cu multi abilitate. Pune
. . tii ordine in treh urile interne ale un loc de cult unde ofiClaza
illSll/ii impune rugaciuni rituale 1a anumite ore ale zileiJ Poatu.l sint
regle
m
entate Cll dupii s:.a __ _
hine la mceput, nadiijduind aii-i la rwua mvatuura: in l?l:
searoa ca. Be In'ielase ,?i n:.a pierdut nici un prilej de a-i Q.e awl
de a Ie lua averile pentru a Ie imparti partizanilor slii. Impotnva meccanilor a Ul ceput
lupta prin mid atacuri caravaneloT _flleccane care .
. drum prin apropiere de De citeva ori n-a it.hutit). 0 da:a a atac:'t 0
bogata, careia i-a venit msa-in ajutor de .la Mecca 0 pu.terruc.a-annllta de.o IDle de
Totuf?i medinezii au izhutit sa.-j ,lnfrlngii pe meccalll, erau nur.nat 300 de oame.m.
Este yorba de lupta de la Badr, celebra pentru r:;;i care le-a adus nu numal.
o
bogata prada de razboi, ci un mare succes moral f? i politic. Tn Coran Be .chlar
en 0 ceata de ingeri au dat ajuto[ riizboinicil or Dupa alte lupte
cu ajutorul unor . aliante- manevre politice _ a .. 6a-l
supunii pe meccani care, in anul 630, au C _ de .p0r:tile ill.
annatej impuna:toare cbndusA de Mahomed. blind en

/
156
_________ -'-__ '-____ -...:. _ _ _ . lST0 R;lA REUGlILOR
I
. NlJmai citiva au fost . .;)moriti. Mahomed :1 mers h a .l!_,,-: eI
't - te d 'd Ii ' '- WS"L ..-US C e
eva su e I 0 care Be allau acolo a orinduit [ituaInI f.:u1tului ill formazicea d
care de A'Vraam, p.ii.rintele atabilor. Pentru politice
,,1a ales insa ca Medina. -
. A.nii imediat Mahomed i-a .folosit pentru a supune pc orice calc intreaga
Lu:ru ,l-a izhutit 8!?rOape in totuI. In anu1632 a fli eut un pelerinaj "de awo"
'i'l a cuJtuJui. In an, in ziua de 8 iunie, a murit
1a locum? sa dm Medina, prlVlnd citre cer munnurind cuvinte despre paradis
dupa cum rdateaza mahomedaua. . ,
a' .Indatii lui Mahomed 0 ceput procCAul de gIorificare a profetultti,
. Jungmdu-se un al acestUlIt, lar mormintul sau a develiit un al doilea
Joe sfint dupa Mecca.
b) Per!onaiitatea lui Mahomed. De la hun inceput trebu;e inliltur t- .'
. . a a acuza
t
l8 care
s-a adus lUI Mahomed, din evul mediu pin a in seeolul treeut ca ar fi fat' I
I .. 8 A .... ,0 un sunp u
. '. rumem nu m.BJ aduee intemeietorului isIamiemuJui 0 astiel de
aeuz.at1e, dimpotriva asupra "individualitiitii sale excePtionaJe"9 asupra
"profundel sale sinceritc'iTi" 10.
. Intr-adevar, en cit s-au extlna mai mult Cl!Ccetiirile vie-rii lui 'Mah d'
- . -'1 - r orne
or m care acesta I? i-a activitatea, Cll atit au apirut mai
a iz,butit schimhe religia viat
a
popor aproape barbar. Ceea ce a lZblt in chip deosebit pe cercetatori a fost carac-
teruJ aproape contradictor;u al insu,?iriloc cu care era inzestrat Mahomed ' d arte
_. . . pe eop
un arzator , entuzlast, capabil de puternice eIanuri, pe de alta parte 0 minte
rece, cu dihdare ,?i abilitate ceJe mm greIe proh1eme. Inzestrat Cll
asdel calitat1 J? I un extraordinar aimt al realitatilor. Mahomed putU a.ii pa!i'easca
la realizarea planuriIor sale marete. Sinceritatea credin+ei sale in misiu
I "d' I EI . r nea sa nu 0
punem a In om a. va Ci crezut ca a prim it ceveJa+ii "i ca are 0 m ..
C r y are DUBlune.
sub evenimente!or politice a f.irii sale senzuale, Mahomed a
savirfilt fapte m contradlct1e cu cele mai elementare letri ale moralei arah . h' I
l' . ... . 1:"
mora Cl. sa:
e
Pentxu atingerea BCopurilor sale n-a dat inapoi de Ia acte
de lat .pentru multurrll senzualitatea, 8,:ca virsta de peste
50"de am, ' mtelnaat- un ' adevarat harem, .cisatorinau-se de 13 on d' upa- om
.. "r - d III ea
prunel sotu. ar aca eale adevarat ell in cdc mai multe ' cazuri aceste ca-'a-to"
h " 11 '. _ ru aveau un
su strat politic, n:u este mal pulm adevarat cii pentru uncle dintre de a hotiirit 8enzua-
8. A. Maivezzi, L 'islamismo e la cultura europea Florenta 1956 A d b" IX
"II ciarlatano", p. 291-326 (BA). ' .._' . ,m eose: I cap. ,
9. Maurice Mahomet, A. Michel, Paris, 1957, p. 227 (BA).
10. W. Montgome:ry Watt, Mahomet a la ttad F Dourvil P P '
19.58, p. 79 (BA). . , .. ayot, ans,
. . I J. ate exagecat a d casatoriile: lui Mahomed au 'avut un 'co
politiC" af - W M w . . - . p
la .'. DTIla : att, clenc eplSCOpalian sco!ian, lector de limba arabii
_ din care cauta sa explice towl in viala lui Mahomed prin
economIce, p<!Jjtje, sociale etc.r(Mahomet a Medine trad S M Gill'
, "V d P . -' - , '" U e:mUl
. ... 1 <c-=, ,au ou, p. 403,-.BA},
RELIGIA ARABILOR. ISI..:. .,..:. '"_ M_IS..:. M.::U .:..::L__'-_______ -'-___ __ l 5 7
. . ... __ ..... .,. - .. _ __.
Jitatea sa, ca de pilda .;;iuti i! !"..1 aL pe Zainah, so-pa proptiului sau fiu adoptiyl "l,
BaU cind casatoril eu o .. ;j de 9 ani. .
Desiguc, multi CCicC:.':ccri fU'ahizan-p sint mc.linati ast:azi sa p;una asdel de fapte ale
lui Mahomed pe seama Hl O;:;lyurilor arahe sa gii.sea.sca tot felul ?e Bcuze pentru unele
comportiiri inadmisibilc ale profetuhti, dar rimine stahilit c.ii viala moraJa a unui in t e-
meietor de religie, conteaz.1 foacte mult cind este vorha de cercetat titlurile co care o'cesta
Be prezinUi ca "trimiB al h,i cere lumii sl pnmeasca invatatura sa dr-cpt
ceveJatie divimi 13 . ,
3. ORGANIZAREA ;51 RASPINDIREA ISLAMISMULUI
. \
Mahomed n-a Jasat _ descenden? de 8eX: masculin ,?i flU un succesor.
De la inceput 8-au ivit conceptii eu privire la forma de conducere a fitatului teocratic
mtemeiat de profet. Unii socoteau ci ar Ii hine ca triburile sau or3l?ele sa se orga.n.i.zcze
scparat. Altii, care in'teleseserii mai bine conceptia lui Mahomed deepre ",tat
seama de primej dia rena'?teru vechiului sistem tribal , au cerut 0 conducere monarhidi
au izLutit impuna pUDetul lor de vedere. AbaBah, care condusese uneori
ccr'emoniiJe religioase in locullui Mahomed ,?i se bueura de 0 stimi. deoscbita, a fost ales
ca sau loctiitor (khalifa) al profetului, fiind agrcat de rneccani. De voie
sau de neYoie, medilJ.ezii alti nemultumiti au prestat jura mint de lui Abu-
Bakr, care a cu energie opera profetuJui .".A potolit
impotriva taxelor impuse de Mahomed
1
a infrintarmata a impiiratului Heracue
a supus islamismului Sirial realizind astfel un proiect allui Mahomed conceput ell pu tin
limp inainte de moBrlea sa.
Dupii Dloartea lui Ahu-Bakr(634) a ll.ff!1-at Omar, credinciosul discipol apropiat at
lui MahomecL Acesta a edina mai mult p"uterea politica a islamismului, alungind cu
totul pe bizantini din Siria supunind Mesopotamia, Persia, Paiestilla EgiptuL A murit
in anul 644 injunghiat in moscheea din.Medina. Sub urIna,?ul silu Othtnnn (Uthman), au
continuat cuceririle a lOct .BUpUS definitiy Egiptu1. A 'murit el injunghiat (656) in
momentul in care citea CotaIlUl, a ciirui redactare deinitiva lac {acuse din sa .
Lui Othmin i-a unnat la califat AIr, virul in ginerele lui
dloareceAeri' casahfht 'cit Fatima, filca'-'a'-Profetului. !mpotnv"l ' ace-Stuia s-a-d . .seulat insa
Moavia (Mu3.wiiar dm familia Omeyya (Umayya), guvermitoc aI Sirie;i, care cerea ca
I
alegerea se fad dupa merite religioa.se, nu dupa inrudirea cu Mahomed. Alf- - ---
a murit l?i el ihjunghiat intr-o moschee. Moavia se proclamase dealtfel calif inca inainte
de moartea lui All aleseee ea Damascul aceasta se incheia I?irul
. 12. "Casatoria eu Zainab bint Djahcb este un roman pasional , de care Coranul sa
interesat mult", .. 0 fapta izvorha din paSiune", spune renumitul isiamolog M.
Demombynes (op. cit., p. 236, . . . .
13. Vorbind despre Mahomed, savantul islamolog ungur I. Goldzihct spune:: ,.Opera
sa a f ost mai"mare: decit persoana sa"-(Le dogme d la loi de l'/.slam, ttad. F. Arin, ed.
noua, P. Paris, 1958, p. 19 - BA), iar M .. Gaudefroy-Demombynes, are: 0
mare .considera"tie p...t<ntrupersoana lui Mahomed, nu nita sa asupra unor "vilaines
ciiiI . :...,ta _ci "el a cedat nevoilot;
mai mult sau mai Pu-! in-rlobile, ale adep-tLlor sai" (op. cit, p. 148): - ' .
158
I
I
. ,-
eelor patru ealifi
Mahomed M('I Ji due rudele acestuia.
"
ISTORlA RELlGrlLOR
de comwritate dintre discipolii apropiap lui
Epoca patru califj sau ,,bine indrumati" eafe 8OCOtiti de: !stoncii,
te%gjj mahornedani ca. 0 epodi patriarhaJa:. a islamisIDului, in care califo, '
iniiltati 1:t demnitate prin aJegere, duceail 0 viata simpla S!! dupa
principiile cuprinse in Coran. Moavia ajunsese lllsii calif cu de la sine putere
:;;i avea Hsigure 8uccesiunea pe ca. leereditara, intemeind astfel Omciazilor.
.Principiile J emocratice n-au rnai fast respectate Iji 'tariJe supuse au fost tr<;itate din ce in
ce mai rau , chiar atunci cind locuitorii lor, din motive de oportunitate , ' se converteau
la islamism. "
Nu lisa rri'iil departe dezvoJtMea deIa jumiitatca seco.
lulu! al ,deoarece aceasta este foarte complicatii 'iii rnai mult politica,
facind parte de 4rept din istoria generals. . Este destul sa amintim 'principiullui Mahomed .
potrivit caruia eei de alta trehuiau convertip; fiicuti robi san PW?i.sa pla'teaaci
trihut. Turell, eonvertiti la islamism, au devenit eei mai aparatori 'iii propagatori
ai nOll religii . I n Orient, islamismul a patrons in India" in China, in insulele Malaeziei,
sa numere astAzi in lwnea intreagi circa 600 de de adep1=i. . .
4. IZVOARELE DE CREDINTA ALE ISLAMISMULUI
. a) discutie daca. Mahomed II 'ii tiut sa serie 'iii sa eiteasca. ;e--:--
anillabebsmulUi lUI Mahomed , sustinuta chiar de majoritatea musulmanilor , nu mai
prea multi aderenti printre cercetatori. Dad Mahomed a spns el dcspre
sine ea cste un "neinvatat", aeeasta nu se re!erca la sa de carie, ei la neprice-
sa in adicii Ia faptul ci nu revelatia
dec] 0 evasJ.-Cerbtudtne ca M .. homed n-a analfabet", spune prof. Regis
Blache.-e
15
. Mahomed a avut grijii insa. ca sa. sa fie fixata in scris de 'Secre-
tarol sau Acesta a notal mesajele profetului p c pcrgament, bnciti de scinduri,
de etc. Dupa moartea profetului, prirnii trei calii au ell grija
'iiI Ie-au redactat sub titlul AI Quran (,,recitate" san "ceea ce b:ebuie ,.
clbt ). Mentul . eel mai mare in .redacu rea Coranului ,a revenit califuIui Othman care '
aVind., in mina unhun manuscrig
l
, 6 confninttndu-I en alte tcxte a transcris Corim"ul
sa 'iii a pus sa sc""arda celelalte variant:e, ca sa existe 0 editie _.
umbra cartu sfinte mahomedane. Edi1=ia aeeasta a mai fast revhutii in vremea califiJor
Omeiazi, mahomedanimnul considera ea dogma cil forma actuaIa: a Coranului eate
exact aceea, data de Othman. . . '
\
\
.0 de prezentare: R. Mantran, L 'ex pansion mutulmane (Vl/.e-
sJec/es), P:UF, Pans, 1969, 334 p. (BA, BFI); P. M. Holt ... (ed.), The Cambn'dge
oils/am; . 2 vol., The University .Press, Cambridge, 1'97 0, XVllJ+815 p. (I);
XXV] p. n1), (BA); D. Sourdel, La genese de l'lsiam et les conquetes
arabes, R. Folz, (ed.), De L 'ant.iquiU au monde medieval (Celi. Peuples et civilisations)
PUF, P"",,1972, p, 187-239 (Bd). '
15. Op;... cit., p. 32. - ........ ",. . 1 ;'.
16. pa-strat de una dintre so1:ille lui Mahomed, Hafshah, fiica lui Omar.
I
i
I
I
. i
!
RELIGiA ARABILOR, 159
In fonna acnlaIi, Coranul F,c prezinta ca 0 lucrare mai putin \!olwn:inoasi dedt
Vechiul Testament /;Ii Be complllie .lin C!1 capitole numite l1eure" (surah), imp a.rt: ite
acestea in 6 219 versete. La redadarea : :'.Iranului la. impart:irea sa in sure nu g-a tinut
Beama msa de fontinut, ci 8-a aVllt L"l veuere un cntenu cu towl exterior, punindu--se la
meeput surele mai lungi catre cde foart.e Bcurte, unele nnmai de citeva versete.
In cupnrulUl aceleiai}i sure au foSt pUHe yersete care trateaza chestiuni diferite tara
legatura mtre ele. au avut grijii numai sa Cll destula aproximalie,
care sure sint din perioada mecca.na a aetivita'fli profetului Iii caxe din eea medineza
17

Fauna literari a CoranuJui cste in cca mai mare parte aceea a p["()zei ritmate. Dintre
diferitele sure ale Coranului, cele mai des recitate sint prima a 92--a. eea dintii eare
oarte scurti'i are in islamism valoarea pe care 0 are Tt;ltiil nO.Jtru \n fiind
recitata in toate imprejurlirile viet. Cealalta ute un fel de Crez foarte 8Curt
'iii eoncis.
,
lmporlanta Coranu]ui in islamism este {oarte mare
l8
. El serve lite ca bad. nu numai
a doetrinei vietii religioase, ci a cultum mahomedane in general. Elevii din
elementare ale tarilor mahomedane invata sa recite Coranul sint elevi silitori care il
_ pot recita in mtregime. Recitarea Coranului are dealtfel la mahomedani 'iii 0 valoare
liturgica. Se recita sau se piite'ite sa se recite din Cora" pentru rudele decedate sail
pentru mnti. Recitarca se face dupa anumite reguli , pe un ton intermediar intre recitarea
propr:iu-ziBa .,i cintare. . _ _ _ _
'- .
b) Had(th. Pe ilnga. Coran, islamismul are 'un al doilea izvor doctrinar numit Hadfth
("comunicare", )storisire"), fannat din diferitelc relatiiri ttaditionaJe codificate in
secolul . al II-lea al erei mahomedanc. Deoarece Coraoul nu cuprindea norme de
'comportare pentru t aate imprejudirile 8Ocialc, juridice etc., in care soar fi gasit
g-a recurs la traditiile orale, cautindu-se a se afla de 18 per80anele apropiate
de Mahomed, indeoseLi de la satia favorita a acestuia, f ellll de comportare (sunnah)
al profetului in astfel de imptcjuriiri. De exemplu, in Coran Be prevedeau rugaciuni,
spaliri rituale etc., dar nu Be prescria l?i ritul care trebuia implinit , felul cum tTebuia sa
se asemenea, juridicc erau in Coran numai citeva BUte
de versete, J1Jld instru ctiuni .}llmtnLQaZurile ... concrete care s-au ivit in activitatea lui
Mahomed. Ramineau li.;.H nenumiirate alte raporturi juridice in care' erau
lip sip de un text sau d.e 0 .. tentru astiel de recurs la tra-- -
orale, c:are cn \Temea inmultit enonn 'iii au ineeput sa aeop'tre eu autoritatea
profetului to.t felul de fantezll sau religioase. De aceea so. simpt
17. Lucrul acesta cste foarte impo;tant, deoarece putem unnari schimbarea care sa
produs nu numai in ci in fonna lor. D"e uncle in perioada
meccana Mahomed avea numai preocupari religioase revelatille sale dipiitau
forma unor versuri scurte , vioaie, pline de avint poetic, in perioada medineza revelatille
au ca obicct mai mult chestiuni politice, juridice, morale, cu evreii
etc., iar forma devine greoaie,lipsita de avinl frumusei-e poetica.
.;:_ . 18. "Putem compara locu1 CoranuJu.i in smemul religios al islamismului cu: acela al
lui" Hxistos in e1 este revelalia lui Dumne:zeu in tirop spune A.
Schimmel (Islam, in Bleeker-Widengren,Historia, II, p_173) .
,.
160 ISTORJA RELIGTILOR
.'.,. . r , .'., I"" .. .,.. . , ... - -p - - _-x ..
nevoia unei trieri a tradirillor pentru identiikarea celor vrednice de crezare. Din Butele de
mil de tiaditii care circulau, comentatori c-: lehri caBokh!tr:i (m. 870) ,Mualim (m.-B75)
au spas un numar restrins de lraJ.ipi Clutell ti ce, pe care le..au tntarit ell " indicarea
l$iruJui de pri n care acest ea au f(. :, t tr ansmise. eu cit ne depan:iim mai
mult doe inceputurile islamismului1 ell :.tlit 'w .::C mai mare nesigurant a eu privu-e la
ticitatea relatarilor tradit:ionale.- Ceca ce :':".t inseamna ca aceste reiatari tradi t ionaIc,
in ansamhluJ lor . n:ar fi avut 0 influenpi ;;'vnsiJerabila Mupra islalnismului n-ar servi
inca astiizi la cit mai adint: :Ui. a curentelor rcligi0a51 din primele seeole
ale islamismului.
Dar nici Coranu l nici Hadfth i1 -(\U putut Ii considerate ca 'suiiciente pentrll a
lamuri pe in. toate imprejur ,irile, roai ales ca un.ele locuri dii1 'Coran erau
obscure sau 'se contraziceau eu unele tradi \:ii. De aceea in seeolele al IIlea f? i al Illclea ale
musuhnane au ap.1nl t comentatori rcnumi"ti ai izvoarelor doctrinare mahomedane,
co Abo H.rllf. d; n Kufa (m. 696), Malik d;n Medina (715- 796), aiShifii din sUe;. (767-
820) l?i Ah med ben HanbaJ din Bagdad (780-855). ComentariiJe lor nu d.ifera prea mul t
intre ele, numa! ea unele smt mai jibere altele mai rigoriste in interpretarea textclor.
mahornedanii de mai tirziu (sunnitii), adica aceia care accep lau
colectiile oficiale de lraditii, s-au impfutit in haniiti, malikiti, ?afii:t i hanhaliti. . .
c) [gma. Pentru cbcstiunile TIlai lloi , pentru care nu se gaseau texte in CoraD :o,;i In
Hadith pentru care comentatorii amintiti mai sus nau dat vreo norma de urmat , sa
recurs la consensul musulmani dintr-o anumita epod. Acest consens poarta
numele igmli !}i se inteUieiaza mai a1es pe 0 tradit ie celehra, dupa care Mahomed ar fi
spus: "Comnnitatea mea nu VOl Ii niciodata de acord asupra unei. eron". Procedeu! prin
care doctoru islamismului scot norme pentru cazurile noi se cheama qiylis,
cazuri]or mai nQi cu altele mai vechi.
5. DOCTRlNA ISLAMICA
"Islamismul e.sle un sincretism", spune renumitul specialist Maurice
Demo mbynes
l 9
. [ntr."devar, doct.ri na inlamica t:ste un amestec de e1emente religioase
ca _ .... Jaci;4di . Cde mai muJte . dintre - aceS!J!a ... au , fast Inat e de
Mah:;H"ned din iudaism, din Biblie din Talmud, altele din traditia per-';l ilor
vechile traditi.i a1e acahilor.
\ , Teologia ,mahomedana ortodoxa este rezumatA in dona dintre care una,
fo arte scurta , shahlida, cate formata din cuvintelor care compUli cunoacuta
formula ,,Nu este Dumnezeu aara de Allah Mahomed este profetul sau". Cealalta
for mula, mai dezvoltata, este 0 adevarata ' marturisire de a islamiamului,
Redactarea acesteia este atribuita lui Mahomed , dar in realitate ea Ba {onnat intr-o lung-a
19. Les institut ions musulmanes. . . a IlIa, Flammadon. Paris, 1958, p. 14 (BA).
Nu numai Coranul, M. -Gaudefroy-Demombynes. a fost de Biblie , ci .,i
musulmana, care " este patrurua de (ibidem, p. 31). Cf. W.
Abharig'l'gkeit des K orans lJom Judenturn und Christen tum, W. ,l\.ohlhammcr ,
,S.tuttgart, {22. J. J omicr . Bi!:y:e e.t Co ran, Les J P<>ris,
1959,149 p,(BF) .
. \
\
I
--1- .
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,.
I
I
I
I
,
I
RELlGIA ARABILOR. ISLAMISMUl;
161
perioada de timp . o\ceastii formul a afirml in ingeri, profqi,
sfinte viat"
a) [)umnc:ce1! . Dogma esentialii ' a islamismului este aceea a l.,:ljciblpi lui Dumnc
zeu
10
. St\b inDll '!nta a Mahomed a sa spiritLu.li.
ze'I.e ideea pe Jrahii faceau despre zeullor suprem, A.llih , dar n-a izLu tit
int:--o mica ma t>uca. Ideea -de DwD.nezeu pe care Mahomed illsuij! 0 avea la Mec.'::il era,
cum reiese din CorM, antropomorfica deci inferioara. aeesta
s-a mui atenuat ell yremea, mm ales in perioada medinez.ii,
atribuite lui Durnnezeu sint ca in mozaiam dar
rnahomedanii leau rinduit dupa importanta. , formind d.iierite grupe de atrihute cterne.
Toate aceste atrihute, cuprinse fie in COfan fie in sint in 'rii.ih1B.r qe 99 mahome-
JaJl ii trebuie sa Ie cunoasca sa Ie recite eu ajutorul unor m,Uanii (l,es_bih) eu 99 de
_ 2 1 t
margele . .
In virtutea atrihutelor sale, Dumnezeu eate conBiderat de Mahomed drept creator
al lumii al oameniJor, tdi pin al uruve:rsului !ii i providen-p.ator milostiv. EI a creat lumea
dinl:r-un fum care umplea spaliul. Ordinea Clealiei a f ast urmatoarea: apa, pamintul ,
muntu, viet:uitoarele in sfiqit omuL .
Dar, 'de la concep"tia malta. a atotputernieiei lui Dumnezt:q a divine,
Mahomed a ajuns la conceptia in{t';Ooar.ii a care face ohiectul d.iscutiil or
dintre teologii ' musulmani inca din prirnlll seen} al erci .
nu sint libere. Allah i:nsul?i creea.za faptele.oamenilor oamenii Ie exe'cuta in mod
fatal , inevitabil
11
. teologii rnuBulmani admit ea "omul pastrea.za posibilitatea
de a fi sau raspl atit dup.! ceea cc a dobindit (k a.saba) in vederea judecatii
de pe nnnA" 23. Ba eruar mult, t eologii musulmani au la eoncep
/
, 20. lnsistind asupra UrUtalll absolut e a lui Dumnezeu, Co ranul se ridid. impotriva
vechiului politeism arab Impotriva orichei forme de politeism, l.lu impotriva dogmci
crqtinc a Sfintei Treimi, deoarccc in se un Dumnezeu in trei
persoane, nu lTd Dumnezei. Goranul. spune D. Masson; ataca nicidccum dogma
i Intruparii cum Ie martur iserte Biserica. Coranul se ridici impotriva unui
politcism de formi tripli impotriv-d unci forme de mcompatibilii C:U
not iunca de un (!.-e Cpran et la .#. c.':!.c!fJ-'. i?!!
__ .;._- Etudes comparatives, voL I, A. Maisonneuve, 1958, p: '87' ':' BCU-SDU) . .Nimic
mai spune D. Masson':"" nu se opnne in de!.initiv, __ Coran, ca 'Iisus s'a considerat
drept Cuvintul ve:jnic". Cititorul Coranulul"nu va gasi in. ncgarea formali
explicita a d6gmci tntruparii a!J a cum este ea propovaduit a de t eoiogi.i (ib idem,
p.213). .. ____ .
21. baza textelor coranice in I=are se spune ca Dumnezeu poseda "numele cd c
mai frumoase" (VIIf, 180; XVII, ,, 110), tradi"j:ia musulmana atribui e lui Dumnezeu 99 de
"numr: frumoase" , Teologll lnsa. mai ales rnisticii musulm'anil in dorinp de a patrundr:
mai adIne in lui Dumnezeu, sau intrebat dadi nu existi un "nume suprem",
care sa exp.ime pe toat e celelalte. De aid 0 intreaga literatura leoiogic.i mistid . iar
in _pietatea populara alunecarea sp. e supersti"j: ie lji magie. acord"ind u-se numelui lui
DUlDnezeu puterea lui Dumnezeu insu., j folosindu--se tot rd ul de talismane legat e de
. acest riume (G. C. Anawati , Le nom su preme de Dieu, in vol. Etudes de philosophie
mumlmane, J. Vrin, Paris, 1974, p. 38 1-4.32 BAl
- 22. Sura VI;" 125. Cf. XXV, 9 ; XXX, 28; IX; 15. 139 . ' -"',' - ...
23. D. Masson, op . liit., vol. II, p. 674.
11 htoria Rd igiilof
.
162
ISTORlA RELlGlILOR
pe care ogasim in direia oroul iudJumnezeu 13
irnhuna:tatirea amul avtnrl -{eel ?:rrtea Ela deresponsahilitate in lumea moderna
activa in care triiim azi.
b) dupii iRla mica, creati Dumnezeu dinllumina. Ei au
misiunea sa laude pe Dumnezeu sa {lnea oameniloi J>onmcile Lui. lor ,este
Gabriel (Jibri1.); eel care B-a Mahomed if1 muntele Hiia , transinitindu-j apoi
A1ti ingeri difaite alte misiuni speciale. De pildii', Israfil va Bnna run
trimhita -invierea mortih?r la judecata de apoi. Un loc de?sebit it are ingerul
cazut, ca Lucifer, in pacatul trufiei, neacceptind sa se prostemeze in lui .Adam ]a
porunca lui 'Dumnezcu: .. CredinrR in este esentiala, in islamism.
o mare importantii' are in isla.mism credintit in apirite (jinn), .fiiilte create de
Dumnezeu din foe. Ca iugeeii, jinnii 6int impirp:ti in buni rai Cei mai multi dinire
ei sint insa rai . au conduditoe pe Iblis, ingerul ciizut. in spirite este desigur
o reminiscentli' a arab, credinta care, fiind ptea mradacmata iL .,'<)por,
Mahomed n-a 3.,.,Ut cueajui sau na 'putut 5-0 inlature.
c) Prof e'f ii slnt oameni de Dnmnezeu dintre cei mai .buni
sarcini de mare importanta. Ei sint de doua feluri : profeti (nabi) ai lui Dumne:
zeu eatre oameni (rasfll). Cei dintii au misiunea sa piistreze neatinsa adevarata 'credint a
sau 5-0 ceilaltLau misiunea speeiala sa pe sa
transmita revdatia. Numatjl Jor eate foarte mare. de profeti
dar dupa traditie numarullor trcce de 0 sutii de Totl ace?ba au dat oamen!
lor chti, care insB. a-nu pierdut. Dintre ei ; sint eonsiderali ca pnncipali anume:
.. 1
I
i
P.ELlGIA ARABILOR. lSLAMISMUL .
163
Caci Coranul, cartea sftnta prin excelenta, es::;:: jsl:un.idi
llccreat In prima parte a activitAlii sale de fa MecC<t, tl numea chiar
.... iqdnr, nputerea<C care limiteazi atotputernicia lui Comunicat lui
!':iahomed priri ingerul Gabriel, Coranul cuprinde revelatia pe.-f.:o r: li, intreaga, a Cart
ii
,'ei?nice . .prin Coranului Ia de eiir1:i "fin tc, acesta ahroga toate
celelalte e31ti. siinte, care sint incomplete, faU ..
e) Eshatologia.. Fome importanta in teologia mahomcuana, eshatologia este vag
expusa in Coran ?i plinA de elemente iudaice Tradilia a completat insi mai
tlrz,ju dogma isiamjci despre viata viitoare. Astfel , dupii moartc , aufletele merg 1.11. un fC:l
de judecata par"ticularji in Lata ingerilor Nakir ,?i Munkar, eclor burn arattndu-li-se raiul
eelor rii ia:dUl. Dupa aCeea suileteJe ramm in mormint intr-un lei dehHie sau sornn al .
rnortii pin.ii in ziua judecatii de apoi. Sufl etele profetilor ?i HIe sint scutite d e
aceasta anticamera, mergind direct in paradis. Ziua judeeBlii va fi precedata de minuni
semne apocaliptice, intre care aparitia unui Ie) de Antihrist, monstiu eu un Bingor
ocru calare pe un asin. Va veni insii Mahdf, cel "condus" de Allah, un fel de Mesia
islamic, care va eonverti Jumea 1a islamism va aduee dreptatea ordinea pe pamin
t
2S .
lisus va cohon din cer se va arata oamenilor la moscheea din Damase, dupa care
\,a ucide pe Antihrist ,?i va ramine patruzeci de ani pe pamlnt, aducind pace intre oameni
intre animale. La jude?ata de apoi, care se va face in fata lui Allah, faptele oamenilor
_l--_ _ _ v>Jo"'r u. fi'--"'cillti.rite pe. Q ,un "mw suhtire decit
fim1 de piir decit sabiei". Cei huni yor trece pe pod jute fulgerul , cei eai se vor
!n iad. Se pare eli exista in islam ism credinta intr-un loc intennediar, orai,
un fel de purgatoriu, umle merg cei a diror halanta a stat in echilihru. Prohahil influenta
din religia '
Adam, Noe, Avraam, Moise, care a dat evreilor Tara, Usus, care a adus Evanghelia
24
;
in sfir9i t Mahomed, ultimul 9i eel mai mare proid. ,In Coran Mal.lomed eate chiar
numit Khiitam ( "peeete", ,,.sigiliu"). eI incheind profetilor. In ceea 'ce rainl iadul, fantezia araha . a inventa,'t tot felul de placeri
d) Ciirf'ile ;fin teo Credinta in eiirti sfinte fonnead 0 alta dogma in islamism. senzuale sau de chinuri groaz.n
ice
. Teologii mllsuimani de mai tirziu, seama de
Mahomed eonsidera Bihlia drept 0 carte sfi:ntii, dar falsificatii de evrei de cre,?tini. natura vechilor concept
ii
ale eshatologiei'l.slamice, in contrast ell dogma spiritualitatii lui
CfuiiJe sflnte smt, dupa invalitura islamiea, opere rue profetilor' lui Dumne- Dumnezeu , au caut'lt sa explice alegoric pasajele din eoran .privitoare la pTOverhialele
li
. . li di Ie / . d - la I __ _ ._ plaeen ale raiului islamic J;li BU introdus in eshatolo'aia islamiea un element spiritual,
zeu , earora . s-a comurucat, mm exact sa etat textu oranu 1.J.l upaexemp ru _ __ -_ _ .. . T t:<' T
. .-- __ __ .. ce.i ce vor merge in paradis vor avea fericirea de a contempla pe Dumnczeu.
. . .. . .. . . -" ,-
24. Despre Iisus, cu- tcologii nu toli de acord.
lui Dumnezeu" Sa supranaturala din SIrota Fecioar1i Maria. BUlla- . \ .. Mahomed n-a de lamunt in aceasta chestiunc, socotind in general
vestire astfel descrisa in eoran: .. tngerii rnai zisera: 0, Maria, iti "'-, chinurile iadului ca fiind fara sml?it , liiBind. sa se inteleaga ca Dumnezeu, in
(ee vine) la El; Lui. va fi MeliSla Usus, fiul Maret (va fi .. ___ _ . .inte1epciunea Sa, paatE'. hotm I?i aJtfei. Dupa parerea llnor teologi musulinani insa, iadul
m lumea de acurn cea de apOl va f1 aproape (de Dumnezeu) (III, 40). Iat in alt a I intreg va fi depopulat treptat ,?i va ineeta s- . . t . A d tf II d'
se spune ca ,,Mesia lisus, fiul Mariei, este un trimis allui Dumnezeu cuvintul Sau, _ ' .... a .e,_ <lJungm as e acre mta
pe care I-a pus in -Maria, duhul Sau" (IV, 169). tn alte capitolt: aJe -Coranului se . eonsolanta, a -11 pe uon teoJogJ Dumnezeu a
,despre. uneleminuni ale Mintuitorului, facute iIlci din copi13.rie. tn ceIebra tuturor oarnenilor_ In general insa, ipterpretii moderni ai Coranului dau mai mica
"sura a mesei" este paves tit in chip fantezist episodul Cinei celei de lama: In aceasta importanta partilor din Coran pri'iitoare la eshatologie.
sura (a V -a), desprt: Q masa trimisa din cer in unna rugaciunii lui '
lisus. Moa:rtea lui Esus "0 explidi dochetic, crezind eli. nu Iisus, ci aJ.tcineva a suierit
rastignirea: ,,,Ei insa nu L -au omorit nu L-aurastignit, ci pc altul, care li sc pirea
lar' pc . Esus "Dumnezeu L-a did Dumnezeu, este pu.ternic,
. inglept" ,(IV, 156). tn prediea Sa; --iis\\s Vf __ .. Mahr-::" -1-Jn <'.ecst sens
au teologii" musulmani textele din Noul Testam.ent privitoare la l'araclet.
" '_' i..!/1TJo';' cache et Ja rbwuaton de /'homme
in ,,Eranosjahibuch", Band. XXVIII, 1959,p. 47- 108 (BA).
thiologie scbi '(tI!J
.' ,.
Ii
'I--
I
164
ISTORlA RELICULOR
RELIGIA ARABILOR. ISLAMlSMUL
165
'if . 6. cr' .... >., '.,""" .:.----
UIne. ObUg.lto _. YOrlQ (Sh . 11. . . ':i ' obligatorie totll?i, care ae in n'::'(w.:a !>aU in bani practi'ci mai ales ls
moral) , condar . rut reC0nt o.'lQ), Un -. ' . . p08twui , precum milostenia benevola . .
In,' tr ' r :. !1
n
ahile . andate in m.u multe ca.tegorii
ob1i .. at-ii . . , ltl
g
, adui.te deci indiferente din punct de vedere ' d) P;s,';'/ (sau m) e8te o'hllgatoriu de am in sus. 5Int de pom
\". rt. u.ale '. \ , . ,
lDlIsuhnane . ' . l1i, \ ; . batrinll, f emeile insircinate care aHipteui copii, ciUitorii aoldatil in timp de
Ramadan .' a.nUtne; tuturor sint considerate einci r razhoi. din unna pot sa-!ii fa ca altadati. postul sau- sa pliteascii in
' ".' , . _ __ Ie ,Ii schimh o. suma de bani. Postul IDmm4nan luna . luna Ramadan, clnd p.rofetul
D a) -ar.turisire _ ecc.a.; La . dil1tel, rugacmne.a, nulostema ntuala, poetul ar fi avut .primele revelatii. Postul inc'epe in fiecare zi in e:x;att ill momentul clnd
'de
Q
. unij teologi mai adauga ,,razhoiul m nt". e8te destula lummA 'pentzti a &e Imt.e:a deoaebi .un fir alb 'de unul negro. dureaza. pinS.
alte I?i prill rostirea {lhahada} : este seara dupa apusul soarelui. In tot limp, ttedinciosul mUSLllman nu are voie sa
. e eel din ' eJlQ<lti , .11led f tul _ ,,- E ._ 'in manince nimic, ruc, i 88, bea, sa miroMe parfumuri, ,sa sau conta , ct sexu,aL.,
tului s.Q o' " ,' }uruI'j . " . 1 da.r '. " 'proe sau . , . . . _. .
Munkar tecit .. " lJj ,tr-ehQie _ ales dnd se Atunci, fie muri. Noapte.:l thai toate IIceatea sfnt ingaduite, Eate Ut;!.ol- de inchipUit ca f.faloarea unui aBtfel
,Cate 11 v 1 "P.oI u . a.o ro t - , de post e8te desnJ de _mica. In eeea privc'lte tnipuJ omeneac, acestposi devine uneori
. N
u
' eXlSta u.
a
PtUttu} i:o
r
fara :: 'chin ingrozitor I. deoarece un calendar lunar
17
1 luna
primei m.iirturisitl LSla.tnialll- terog-atoriu. e a In n col}ato or mgen . cadellneori vara. In aceate interzicerea de a Be bea. timp de ore, in
spune romano ... Cl-edl.nr . .0 Ceterno . . . . J'i regiunile lropicaIe mai ales, eSte intr ... devar ingrozitoare, posml Ramadm eate
-eatolicii R' tl Cu nle t eligioasa care sa consfinteasca momentuJ i ' , . . . ,
caUll yl p.r alit :rn' , tl ' inca des,tul mult respectat in lumea islamica.
se poate f . astfel de , . aJ putm, .0 fonna de ,pece Ull"e sau, cum ar
. h aCe de ,Ia Vlrstq; d
llt
, dar fit!1, "confinnare" a credintei. Vnn au e)' Pelerirw/ul , la Mecca {hadji} ' dateaza.din epoca preiBlamieii a fast piatrat d'e
d . ! RugtiCiuIlea' e 7 .,..... a _rue) un temei, deoarece aceaata nu eate .obligatorie datorita care aceasta tradipe 0 avea printre arabi, ca datorita
e CInCJ on pe ' I ( I"tna la 15 ani .' f.aptului ea prrn el izhntea' sa me.Nina unitatea politica a -unei populatii
Mecca:2
6
: M d z: d . " . . sinto bllgafi sa' fa ca-peIerinitj)a Mecca eeJ 0 data
P
rivi to, J, oJ U Cu are, d e p "
f
08:
1
, It de importantii in isIarnisrn, trebuie rostita.
cu t T T to. te e.nn in viat a . . Femeile nn pot merge la Mecca decit ID80tite de' solul lor san de a ruda
adusa lui Du ' rehuie Sa Se . til in comun cu alti credinciolli etl fata spre
danul 0 po tmfne:teu s" d rnent:io ... rugaciunea otuala il vom ilrata in capitolul apfopiati . Cd bolnavi pot trimite pe aIteineva in locu) lor, e ll condit-ia sa-i pJateasca
R
ae aCe Y , eO
s
b """' rn. ca. _.' . 1 d toate cheltuielile. Cei care nu pot face acest lucro din motive foarte serioase trebuie sa.
u, ga,- cjun .... . lnOtice t-; _ e e.<;: t e d , .l;UgaclUnca ntualii are un caructer de au a. 1 '
...... part J e fad in Be limh un act de sa. posteasci.
Once fonnA . It;':U ara: eat P. in <>. particl,llari (duii) , pe care mahome
M" . . e 0 "let: lac, in a.rice limha fara vreo rituala . f) Rchboiul $fint (djihodJ nu este 0 ohligatie inctividuaia, cum aint cde precooente,
S c) .. lloste.nia (zak- ' <ll."e spontana a lui Dumnezeu se poate face sub ci 0 datorie a comunitatii mwruhnane, care trebuiesa lupte eu sa raspin.
uccesoru Siii sub fat, t deasca islamismul. ' CeI ce moare de razboi merge de-a drepml in rai , fara
lor . 1 Orlll.. " a)(a - ,
agn co e, viteJ unUi f, I s u'tacil ) sa' mai judecata de apoi. trebuie mai intii instruili invitati la
vi tele de tu _ Or, alJ:r-ulu ' e d e 1-. a fost regIefoentata de Mahomed de . .
tma Care 1, at-. ....llPOZlt 1 al al d - - islamism. Daca reMa, se va pomi eu razhoi impotriva lor. Capitularea:- aceatora fara
QU_ circula , U .si car el"a"lJ f ..... ; eg p:op0t1ion asupta _ _ _
stnn6e eraU -- . e, r allllne ... . ..' -...... ]OSlte I Nu msa IDlpozahile un i:r
atat
in caruia .. .
'. apol fo Jo
s
..... t.l % a V"reo Ill'll a . tal I . arfuril A ci hii::eiurne lor, 'dar pli tesc 0 anumita taxa. Daci reziHtA dar sint apai ,;},
mstJtuln religioase rnu
te
/ii de l.ln an ", n:;: , e e . m B proprietatea filVingatoriJor eu teate. bunurile lor. MU8Uhuanii pot sa-i oJ1loare, sA-i
au renunt-at t_ _ SU.l.{Ql'Ik""""" -seQ . n S'"'1P lrea ace propnetar, un e . " . ,
t l. ..uBa 1a a ...... ' e p PUl"l deh" f . ' II
toate statele cu Cest t el d el11:t--q me acere , pentru mtre-pnerea eventua e or Prin astfel de riizhorue ,,sfinte" au izhutit mUlmlmanii sa rii spiDdeasca. islamisirlul
In ftL,,:x d .. tit ltIai lllult e .in:thoo:o- sfint" et c, Statele modeme musulmane 'r . ..
--
d.l ..... <I: e c -t"" ....It creeze doui irJiperii dlntre eele mai intinse din cite" Be cunose in istorie, Califatul
aceaeta tnil l.l Cit eel adoptat sist-emul de impozite in ..
_ o s-tettie Of' era obligatoriu numai pentru mahomedani. a;ahyi Imperiul " ...' . '. ' . '.
26. La inc 1C1ala.,. ruai existii un fel de miJostenie neoficial:I , Obliga-pa religioasa a riizhoiului sfint insii d . mai existe ca awe pentru
fafa spre actiVIt '" statele moderne musulmane. {. ".
schi.tnbat hota A Ul sPera.t}. a 1:ii sa..l
unJtatea . mea, faC 1a c'- e
natlOnala P I U:
d
_ di.u lI.C: Vq c . orned recomanda adepj:i1or sai sa se roage cu
c 1tica a i'l.t" ""-lecca l!jtlga pe evrei penrru islamism, dar mai tlrziu
- _ .. _ _ "t<- "tbi1o;r- cenb-ul rdigtos al islamismulu.1 pc:nrru a
; . ... f ' . ... ., .... .. <=<.!t:;tb= . ' r : -": ' ...._
.' 27. se conduce -dup.a, Lunli in jurril 'Pamintulu.i ....
d.up-a- m4carr:a' :'Pam,mtuIill in jUrUl Soardui, astfd acest are 12 ... <te:'!itt" ....0;:;- .-.
29 30 de zile, in lotaJ-..354 de zile. .

!
166 . ISTORIA RELlG,TILOR
RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL 161
i-
pre'scripfii {Je legii isl.amice. Pe 11figi ohligat
iile
principale sus, I {656) . .Fi(cUeau sa Be de ciitre nu "neapirat dintre
Jegea iBLirnicaWpllD"e 0 niiIlt:Une 'de restrictii in ceea ce de rudele profetului sau din trihul . . ci pcntro merite religioase. A
. toate zi).ele
1
!5. ' Acestelr au earacter. juridic in timp reBpectate inca ei cerean ca mandatul de calif sa fie revocahiI in cazul cii persollna aleasa, m aceasta
acum'in chip riguroB in nuele tiiri musulmanc. . . '. demnitate S-M arita apoi nevrednica. din consideratii de ordin
. _Asdei , legea iJamid: con8UJD.area de pore a animalelor care n-ail hrujdjiti B-a trarudormB;t ell vremea intr-<? seeta,
. fost Deist interzice--bauturiJe alcooDce, condamna jocurile de noroe deosehite ale sun"ifi1or, lldica ale: musulmanilor handJ.
camata, dar mai eli &eama 0 dcosehiti reglementArii raporturilor juridice -pIor este rigorismullor . .
dintre memhr.i familiei. Poligainia em admisA, musulmanuluiliber fiinduj illgaduit sa " Siitii ("sectan-p.i") sint lui Ah, care il calif
aiba ,paU:U iar sclavului numai Clsitoria nu are caracter religios. Ea conata " S8. formeze ei 6 sectA, mult mai impor1Anti decit aceea a haridJ1tDor. au
cOld.tact eu doi marton, la incheierea ciruia femeia nu este de, fat a,dar are a'trihuit Jui AJr 0 cinatire egala cu aceea datorata lui Mahomed. Din Hadlth n--au acceptat
u'n reprezenumt. Accsta trateaza indeosehi prohlema dotei. pe ca=e trebuie's<l ': decit acele' i-elatAri traditionale care proveneaude Ia Ali, de Li Flitima !}i de la descend en-
dea miresei, nu invers, cum Be Uitimpll la noi. Femeia nu Be poate ciisatori in nici un caz lii ,Bcestora. Cum inBii descenden'-pi lui Ali Be stingeau unul cite unul , de
eu un harbat de alti credinta. Bru:hatul Be poate' casitori cu 0 fetncie sall a' inlatura pe Omeiui, probabil sub iniluenta ibde0-o:e!}tin.
, evreica, deoarece acestea ,-Partin religiilOr cate au acripturi Dezlegarea ciisatoriei pUB toatA nidejdea in venirea uimi imam -din Ali, eta ascuna llndeva
Be poate face cu mare uf$urinti in ceea ce 11 pe barbat. Acestuia ii eate suficient va apirea la momentul pentru a Eate imamul
sa 8puns -80tiei sale de trei od: "te repudiex" cisatoria eate dezlegata. Recasatorirea care face figurii de Meals: in 8eeta
eu femeia repudiati in felul acesta, eate aspru criticata .de !}colile de interpretare a T Siismul s-a .ram meat Cll nemea to numeroase secte. Dmtr.e acestea, mai impQrtanti
dieptului musulman. iFemeia are asigurate. prin legea islamiea asupra" averii cate' seew i.nnailiFilor, care a jucat un mare rollTI istoria Africu de Nord in Orient in
sale proprii cillar uupra dotei pe care a primit-o. Voalul negro'pe care il pearta pefata: timpul clueiadelor. Secta. are un secret. Memhr:n sectei sint in gra.de
. musulm:anele nu este prescris de Coran. El afoBt 1a inceput "O _ _ _ _ anumite religjoasc. Coranul in chip
lui Mahomed, apoi s-a extins la alte femei . In familie utiil are, dupa Jegca ialamica, 0 Un persan neoplatonic, _ ibn .Maiuiun, a dat un filosofic doctrInel
autoritate ahsoluti. Totu!}i legea ell aIll;lnUntune datoriile parintilor de 'ismailite. . " . .
' cupii ?i invera, precWD I? i regulile de urmat ill privinla tutelei asupra orfanilor. Legea Ismailismul a dat la nndul sau ,mai multor ramificatii. mai multor .sccte.
talionului, alit de des tntihliLi la vechii semiri , a fost menpnutii Iii de legea islamica, Intre aeestea smt : drurii f' j asosinii. Aceasta din unni faima
dar induleita prin dispozitia potrivit carcia, in/ anuniite imprejurari , vinovatul poate cruziroii eu care memhrii sedei ifli exeeutau adversarii._ Numelc sectei vine de la fo1osirea
scapa de platind 0 amenda: corespunzitQare. -, I. la initierea neofitilo,r a excitantului paihje, toxic, numit " . .
Legea islamica a dominat viata' poponreJor musulmane Beeole , de-a rindul, dar in In mareIe conflict. care a implirtit , in doua tahere pe islamililti dupa moartea lui
vremea noastra lucrurile mm sthimhat. Statele musulmane au trecut prin' importan- Mahomed, ,s.au dat 'de-oparte un numar de au Tamas neutri. Sint
te transforman. de oretin politic, juridi c Iji social , care Lac ca legea musulmana sa-Iji numitii muta:dliFi C,neutri',). In sceolul a1 au devenit 0 'i\coalii de teologie
piarda in foarte..xbulte privint
e
important a pe a cindva. " t
l
speculativa in 1.upw ell care s.a definit ortodoxia t eologjei musulmane (mot.e-
- - ' -- . --.-_ . ..,..- ,.:<1 _ . k:allim).---Speeificul ereziei mutazilite a1.3 in adies. in interpretarea
SECTE-- _, . dogmdor cu ajut o.ru) filo90fiee. luau intend pina ;ttu,nci de catre
Impletirea elementului politic ell eel reliO'i os in islam. ism a Iac"ut sa. se iveasca foarte '. ., . . .' f f
eo- 29. tntemeietorul sectei asasinilor a fost Hasan ibn Sabbah, eare pare sa J ost un
eunnd tot felul de dezhinm intre ajungindu.:oo ell vremea la 0 intreaga om invatat eu importante scrieri it;ologice. A-trait in secolul al Xl-lea. Secta 8.'Iasinilor
serie_ de 8chisme !}i 8ecle La aceastj:iCc)ntribllit riispi'ndirea'" islamismului avea eara'etcr de societate secreta, ai card membri -depuneau juramint fata de conduca
afara din Arabia, dieritele popoare devenite iBLimice insuljlindu'ii noua religie fiecare torni sectei I nurnit in evul mediu Batiinul de la Munte. Ocupind pozitii intarite prin
in fdul Bau. Ne vo,u opri inBa, foart.e putin nu:rnai.l:t schismele mai importante. muntii run nordul Persiei Ii avind ca :a;ediu fortareata de 1a Alamut, numitli .. cuibul
vulturului", asasinii faceau razii pin1i la man departari n-au putut fi
Hcuidfitii (,tfebeliiU) au fost la inceput grup de'weo 12 000 de nimiciti timp de 200 de ani de annatde putemice trimise impotriva lo,I:" Abia in secolul a1
care Bau &eparat de comunitate pe alegerii califului dupi ueiderea lui hanul mongol Hulagu a -izbutit :tdrobeasca. Sub raport doctrinar, asasinii
28. N. Mitro, Morala is/arnica oglindita in lucrarea "LU.clAO"yO<:" a lui Manuel at
. ''', Paleoiogul (1391-1425), hi .. Ortodo:iia"; XXV (1972-), ,nr, 3, p. 4.59-474;-D. .
S-mia{ia femeii in istam}rm i' creiti'lllrm,. in ,,studii Teo}oglce' ' " IX ;--(1957), nt; 'ilf
cautau sa-1ijustifice metodde printr-o interpTt'tare i1egorica a legli musulmane. A,teptau
ei venirea Mahdi-ului; care sta ascuns, , i aveau ndua trept"e de mit-iere. Doetrina asasini
-lor -se mai pastreaza ,i astazi la uneIe seetc indeosebi la khogiah 'din India
HistrJ.fr:e ... 1.:,,1: P. A,
laNourais, 1833. 567 p . . ; ..: BA). \ . , .. ,' ,

. 3-4, p. 244--25 L . .. .
.", .
. -
168
ISTQRlA RELIGliLOR .
l
ortodoxici mahomedane. De asemene ... a, . natw:" '"-' ,.',,.->=
l)creatli." a care nu face decit sa lIreprezinre''- cuvin t".:J lui comhiiteau
docb-ina ptedestinatiel. Impotriva acestei sede, C<'Ie ou crau nicidecum neere-
soan infiintat adevarate tribunaIe inchizitoriale.
In S:ecolul f1 XVIIJea s-a ivit un putemic eurent rigorist f?i de revenire la vechea
doctrin';l rnusulmana, ,in (onna in care aceasta 0 avea in hanhalitii. Muhammad
ibn alW.hhih (1703-1791) propovaduia un monoteism rigid Be ridica impotriva
cultului sfmtilor, venerarii mormintelor , impodohirii moscheilor luxului 1n general.
La inceputul 8ecolului treeut, wahhahitii au chiM 0 activitate violenta.
Ei au pus stiipinire pe Mecca l?i Medina; au dist.rus monumentele ""i mormintul lui
Mahomed au ajuns sA stapineasdi. intreaga Arabie. Devenind 0 primejdie pentru turci,
au dUB impotriva lor un riizhoi ,{oarte lung, prin: Ali, al Egiptului, care a ., " ..>.'- .
izbutit sai infringa in anul 1818. Secta wahhahitilor a Cost numiti "proteatantismul
islamismului", din pricina nizuintei sale de a dlirima tot ce era c1a:wt pe tIaditie in isla
mism. In Arabia mai exist a inca 'li astizi un numar de .. mare de adepti ai acestei
secte.
8. MISTICA ISLAMlCA
a) Sufi3muL. Arahii nt!- s-au remareat printr-o deosebita inclinare spre mistico1:.
MietiCa islamica a mElont in afara Arahiei , in Sma m&;i alea in Persia, suh influenta
misticii a filo90fiei neoplatoniee in'diene.In 8ecolele VUI-IX au apiirut ehiar
teolog] m"drumatori ai ,-ietu confempIatiVe,caoeeXeii1pluHaS8i1. dill Basr.a
(m. 728), Ibrahim ibn Adham Chmasan(m. 777), Dun-Nun al Mian din Egipl(m. 859) etc.
De pe la inceputul secolului al VllIlea, misticii isJamici au inceput sa fie
. de la numele imbdidimintei simple de line. aspra ({ii!) pe care imitind
pe c&lugarii obil? nlliau s-o imhra(fe semn de la 'oriee fel de lux.
Alte lJumiri care 8-au dat au foat aeelea de fach;n (arab) sau deroii (peraan),
cuvinte care indica pe omul SataC sau care a renunlat Ia orice avere piiminteaac.lL
Sufiamul a ajuIUI cu Vtemea llll fel de religie aparte, producind mulie neplaceri
ortodoxiei musuhnane. Teologia sufista eate panteistii, ape<:ulind asupra cufundiirii in
nonexistent a :(Jana) sau in .realitatea Unii au decla:at ell indriizneala.:
,,Eu sint eate mistic Husain ibn Ma.nsur alHalIadj, care
a fQst crucificat in anul 922la Bagdad sub acuzatia de.a,se fi declarat
N-au lipsit exageriiri1e niei'm ordinea unU foloaind muzic.dnstrumentali, --
dansurile, ame1-itoare, perv.ersiunile sexuale de transpunere in .stariJ.e
mistice.
. Peno-u a feri isiamic.ii de ratl"iciri dogmatice, marele teolog musulrri
an
AI-
Ghazali a sisiematizat doctrina 'sufuti, pUnind-o de acord Cll ortodoria
musuUnanii. Lucrarea sa 1tiintei- religiomc a devenit codul misticii murul-
mane. De asemenea in ordinea practicA, pentru a Be evita rat8.cirile de ordin moral, a-a
cerut sa se conIonneze totul prescrip-pilor legii musuhnane. In felul aceata
8-a ajuns la unor confrerii sau ordine religioa8e, care aveau ca &COp practicarea
in comun pieUtu prescrise de legea musulmana.
b) Confreriile religiOlUe. Cele mai multe conlrerii 81U ordine reJit.:: -,se musulmane
RELlGlA ARABILOR. ISLAMISMUI,
169
'li chiar'!n' vremea E1>::",sillt numer-osJ formau numai din hirhati. Au uneori
C:Uaeter de adev81'IoIte online monahale, in genul celor cre'/tine indiene.
monahlaml,l1 eate in ' )p.-.7,itic eu spiritul Ynvititurii lui Mahomed. au fost cei dintii
care iI-au organizat in eonfterii, fAdnd vot de siricie, ascultare castitate. In general
tnBA, memhrii conf:eriilor islamice sint ciiSatorili traiesc pc la caBele lor, nu in
ministiri
30
0 dittO. &aU de mw multe ori pe .siptAmlnB., lie aduna in anumite
clAdiri speciale, unue executa BUb comanda confreriei riturile reglementare
ordinului. care COHat:ut din rugiiciuni in comun, spAliiri. citiri din Coran etc.
aceste rituri comporta invirtiri, dansuri, urlete cruar alte moduri de exaltare mIBli c i,
de unde membrii confreriilor respective au primit numeIe de ,,invirtitori", "dansatori",
"urliitori" etc. Sint ai
Unele ordine imping aut de departc exaltarea mClt sensiJ)1-
litatea corporalii, inghit hucati de aticIa sau carbuni fac raw adinci, mB.ninca
etc. . .
. Confreriile au avot au un iol {oarte important in islamiam. Unde au avot actiVl-
tate pe teren economic in general, au pietatea in popor, infuzind 0 viata.
nouli islamismului oficiaI devenit formalist sec.
. c) Cultul In strinsi legatura Cl1 aceate confrerii religioaBe eate
aCintilor (wan; llsfi.nt
H
), irnpotJiva caruia au luput hanhalitii dar
un succes:
u
. Intemeietorii de. con.rerii m.arii mistici au fost ca afint
l
,
.. _ - lor nu devenit locuri de pelerinaj. Dealtfel am v;lzu, cum Mahomed a
devenit indata dupa moarte ohiectul veneratiei
au primit consaCl"area sfinteniei inci fiind in pentro a i apo! Ultim.
sfint
ilor
a dat la sirhitori, dar 1a unele supersbtll. care au
CMacterul islamismului in vremea mai noua.
are de asemenea cultul reJicvelor. tar. sa Ie atrihuie in.s8. important
a
religioasa pe care 0 atrihwe relicvelor de ei. Aatfel.' au un
pr.ofund respect pentru 0 0 pereche de panto.i iiI u,n mare nurnill' de frre
din harha lui Mahomed. De asemenea piistIeaza eu sfmterue unele autografe ale prunilor
califi. Dar cea mai impOrtanta relicvi este atindardul verde al profetului (3angiak
piislral de calif cit limp a ducat califatul (pini in 1924). Musulrnanii cred ea acest
stindard' proVine din cerl1a. a' foet dat lui Mahomed ca semn oJ victoriei. Cind porneau
la n\zboiul soot, musulmanii aveau in fruntea lor stindardul profetuhii sau unul asemana-
tor de culoare verde.
d) BabumuJ f1 bahaismuL 8ecolul al XIXlea, mistica isla.miea a 0 nona
putemicii inflome in Persia prin habimn bahaism, doui care
s-a vorbit mult in europene in America, unde au BahlBmul este
le1"t de numele unui tinar, Mirza Ali Mohammed care dAdea pe ,ine co
Bab, "poartA" prin care Be \ face cunoscuU: doctrina unamulUl ascuns(Mahdi),
30. Printre confreriile mai imponante .sW.t: Qadiriya, Rifaiya, Mawlawiya. Shadeliya.
Nachibendiya, Btkta5biya etc. . \.. .. . .
. 31. D. Concepfia in islam ism ,; in .. Ortodoxia",
au fiintii in secolele al al XIll-Iea, A.a! ' 8"a 'mai tirziu
IX (19:Ji);ilr. 3,p. .,\
\
170 . __ __ __ ____ ______ __ __ R
"'-' Cum 'priritipi( ::tle n'eitUlfitmeau -glfv.'"emul persan!Bab, fost
revo1tii hahistA reprimaU' Bah a -fost cxcculat la ? IUhe
1&50 . .
a fost 'in CUrlnd umhrit .de- bahaisni-. Un al Jui Bah;
Baha Ullah" ("splendoarea lui "Dumm:zeU')i ' de ,la care numele
hah<li.,,, (; ,,j, fiindalungat din Persia . continuat propodduirea in Turds, 8Jungind Ja
Atlri.:mnpol lii i mtc'meind 0 secU noua. Doctrina lui Balla Ullah, care 0 rupsc:oe aproape ell
. tot1.l 1 avea caracter umanitar pacifIs t. Guvernul turc 1.;1 exilat pe Baha
Ullah la Sfintul Joan de Acra, unde a murit in annl 1892. Fiul mai mare al acestuia, care
iual ,de Abd ul-Eahli Cnscrvitorul splendori:i"), a pre.lu;it conducerea
bahaismu,ui , subliniind caracterul umanitar pacifist at doctrinei hahaistc,3l..
9.CULTUL
a) Locurile de cult. Musulmanii 'pot . faeerugaeiunile rituale in orice Joc .socotit
curat din punet de vedere religios .. Au avut inSii chiar de la c1adiri speciale,
pe care Ie nllmeau masdjid (locul "unde se illgenunehe
U
), din cate 8-a format cuvintul
m08chee . .Moscheile principale, catedraJele, care _serveau pentru rugaciunile in au
fost numlte geamii {dj5mi}. Primul model de' m6sehee t.a fonnatcasa de .rugaciune
13 Medina din limpul lui Mahomed. Moscheile au de obieei 0 ti'.lda: Iii 0 &us. de rugaciune,
. a caror fl l ornamentafle , supu"Se-de' 'Tiiurrulfrlani. Cupola
fli min'are,tele (minora, .. ,far"), acele tumuri inalte de unde credincio?ii
rugaciune, au devenit cu vremea pitt i constibltive !?i distinctive ale moschel-
lor. Unele moschei sir;a t monumente impun.atoare. De pilda, lui Omar din
iemsalim este 'una dintre cele mai frumoase. A fost constniiti pc la anul 690. pe
!. unde a fost templul lui Solomon. S4tgura a c,onsta
"arabescuri'\ decorati(ormate din motive .f1orale, deoarece, dupa
Mahomed fi interzis reptezentarea figurii umane a animalelor. In.. interiorul moscheii,
partea cea mai importanta 0 fonneaza firida {mihrilb}, care indica (k i blah) spre
direetie &pre care trebuie sa &e. indrepte cind se _roaga.
- dealtfel Mecca astfel firida se apa: in fundul
". care ie&f:ih afara zidullii; .firidoi. este: bogat omamentatil. /;Ii in lafa ei se
... . " __ .. pe caie 8ta imamul dirije'aza .
b) Oficinntii nu are un sacerdoliu propriu-zis. I mlim-ul ("eel
_._ ee merge inainte") nu eate decit un al., rugaciutWor.-publice fa cute in comun
.... .de credincioi i. Lui i se cere sa aiba.- 0 via,ta morali sl cw:aoasca hine ritu"alul cuJ!;ului
. . sint ' eel mai ' adesea" nu in .haine
Imamul 'care conduce rugaciunilepublice de vinerea f? i de la sarbatori se khatfb;
eel care ' predid sau are un grad mal malt in conducerea comullita:t:H religioase se
(sheykh, ,,batrln''), iar ee.J aviiid a voce puternicii,' se virful
3'2. A. Bausani, j orte dall'Ijlam. La religione-Jj5bi !Jaha), in Castel
. .' -lani, Stona .. V" p.250-2 74, ;;i s. in islamismul contemporan,
,:Studii >tV (1963), ru."'Y'::.:"'J;t;:555!......!)'fis'. ' .. ':'" .. . .
I
. . L
\ .
\
,/
\
!tELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL' 1 71
, .
i
baretului !}i cheama. credintioJ?ii III rugaciune, se muezin {muaz:zin}. Mosc:heile
mici 'ii i cele de prin sate au d ie un Si.ngui oficiant, care indepline/ite toate serviciile.
religios_al comunitat:i ma.i man fi e numc?te muftiu sau c(J.diu (mufti, ,Judeca-
tor" in limba turdi.; in arab a kadi) . Conducatorul cuitulu.i islamic dintr-o rara Sf:
' mare'mmtiu, avilld ,?i
, In trecut aveall mare in Turcia magistratii teologu eruditi (ulamif,
" litiutorul"), in fruntea dirora Marele Muftiu caruia califul ii
incredin-p condticerea tuJtiror fuuctionariJor ai capita1ei. .
c) Riturile. Cel mai impC>It:mt rit al culhllui rriahom'edan este rugaciunea (salat),
care trcbuic lacutii de cinci ori pe zi : dimineata, inaulte de rasaritul 8Oarelui, Ia amiaza,
in mijlocul dup'ii '11fuiezd; se<Jl"a dupa.' apusul 50arehii ciiderca intunericului .
Momente1e in 'eare trebuie rostita rugaciunca sint anuntate de din virful mma-
retului.
i.
Inainte de' incepcrea nlgaciunii rituale au loe spi.lan. Aeestea Be' fae eu apa
la nevoie eu niaip., Se' spaIa fata, miinile pin3: la coate, se ell mtoa
dreapta ucla ahia dupa aceea se spala picioareJe pina la genunchi. In cazuI unei impuri-
uti 'cum Ii de exemplu contactul sexual , 0 baie generaJa poate face pe
credincios apt pentru rugiiciune, fhine1e trebuie sa fie de curate. Petele de singe,
saliva sau alte murdarii de pe haine fac ca rugaciunea sa fie meficace
l3

Ritul rugaciunii comportii , intre aJtele, citiri din .. Coran anumite atitudini
gcsturi fixate de lege care trebuie implinite intocm,aiJ" . aceasti caud., pentru a '
avea siguranta ca nu grel?esc, musulmanii prefera sa-Iii faca, rugii ciunile in grup , la
moschee. Aiei lasi incaltiimintea la se in rindun inapoia imamului ,
repetind cuvintele Iii gesturile_ aeestuia
H
.
Un loc dcosebit iI ocup,a de vineri la amiaza , delii vinerea nu este pentru
musuhnani '0 z'i de in pe care il are Duminica pcntru La
rugaciunea de vincri trebU:ie sa fie prezenti 40 de dar in cazuri
cxceptionale pot fi mai putini , chiar !?i t:lumai cltev.a perscane. Pentru aceasta
rugii ciune se recomanda 0 purificare generala. eu prilejul calatoriei la Mecca una mntre
obligaliile prineipale prescrise de legea islamica - credinciosul are de
iroplinit. de asemenC?<l. 0 serie CAfe mid, a .. sau a
unci vite mario " ..... . . . _, _ . .
Alte rituri musulmane sint intilnite in diverse imprejurari ale 'victii: casii-
torie, moarte, dar acestea nu Iae parte propriu-zis din cultul musulman sint cel mm
adesea din practicile religioaae preislamice.
d) Sii,.biitorile. Siirhitoarea religioasa a musulmanilor este vinerea, dar aceasta
nu, are un caraeter saern, ca Duminica pentio. creljitini sau. simh.iita pentru evrei. In aceastii
" 33. G. H. Bousquet, La. purete rituelle en Islam, in "Revue de l'Histoire des
Religi ons". 1. CXXXVllI, 1950; m . I , p . 53-71 (BA).
, 34. J. Chelhod, Les attitudes et les gestes de fa pnere rituelle dans "Islam, in
,ReVue de l'Hi&toire des ReligioDs", t . e LYl , 1959, nr: 2. p . 161 - 188 (BA) . . .
' .. 35. Dimitrie admirat-ia fatSi de modul .cum i;;i rac murulmanii
"stu diu." in t::':-O.du,ct.iv
Do te de VirW:I Candl.":a.,;.Ed. Minerva, 1977, p. 260 - BA, ,BCS).
.. ,
172 ISTORlA RELIGIILOR
zi, fa amiU."ii", cOnlun Ia geamia dar munca nu Be intrerupe.
Sinl apoi sirbaion prmcipaJe: ziua Of. zecea a primei IUDi musulmane,_ ziua- n8/iterii
l?i ziua m,oqii lui Mabomed. ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor
pentru aiml wmator), Zillll destinulul 'iii nopti1e care preced Marcie -Mieul Bairam.
Mieul Baira!11, dupa denumirea pe care i-o dau turcii 'ii i care se"mai cheama
postuiui, are loc Ia luIDi de post Ramadan 'iii dureaza uei zile. Marele Bairam
este nsarbatoarea sacrificiilor" are loe in timpul pelerinajuiui la Mecca. Familiile
celebreazi1 acasl1 aceagta sarhatoare, in timp In unire spiritual! cupelerinii.
Shbl1toarea dureaza patrn zile.
In noptile care preced Marele Mieul Bairam, din toate clasele 80ciale
se la,. rn..ol'ehei pilla in zorii zilei. Dealtfel t aale sArbiitorile ,musuhnane incep <le
seara, eli lamusulmani, COl Ia eYrei, zilla incepe la apusul soarelui dureaza
pina a doua zi Ia ora. '.
Musuhnanii din nordul Indiei au uDele sarbaton speciale, la. care iau parte
msa chiar indienii nemahomedani. Partea principaJa a acestor 8it-baton,
care dureazi zece zile. 0 focmeaza un lei de mutere, coDirtind din reprezentarea mart:ici"q
lui lui Hasan Husain, frii lui A.lf li' i deci nepotu lui Mahomed. llBa.8inati in imprej'uran
tragice de adversaci.i partidei Ali:. Cu acest prilej au lo.c procesiuni co care alegorice.
reprezentind luptele eelor dOl martiri monnintele lor. jntretin in aceHte
_ __ in juruJ caselor foeuci Iii imprejurul carOTa
se danseaza. Se gasesc fanatici care sar prin flacm sau inghit carhuni
10. OBICElURI CU PRlLEJUL
CASATORIEI MORTI!
Cind Be un copll, sa-i 13 ureehe formula de
mArturisire a eredin'tei musuhnane: "Nu eate afara de A.llah ... In ziua a
dupa Be sacrifidi doi sau doua capre, din a cator carne se dli 0
parte la saraci,. se taie in chip solemn piinil copilului. Sacrificiul 'aespre care vorhim
se practi ca arabi mainte de Mahomed a fast ' preluat de mahomedana.
Tot in ziua a san in alta zi Be da numele copilului, care e8tc de obicei numele
-' Iui .. memhru al familiei ori al personajelor importante ale
,!aditiei apoi cir.cumcis, fie in ziua a fie a
---'zecca , fie in anul al adica la inceputul celei dea doua perioade a vietii.
. Inainte de 'caaatorie, confonn unei vechi traditii , mireIe trebuie sa atea un tirop
. intr-un loc retras, fUnd pazit de cavalerii sal de onoare. In ziua in Care miceasa' eate
dusa la domiciliul mireIui in noaptea Dunlii sint implinite diferite practici c'u caracter
menite sa Iereaadi pc min de interven-pile duhurilor rele sa Ie aduca Doroc.
Dup! aceu, timp de o .saptimina, 80tia alA inchisi tn casa, iac bhbatul ata retraa de
societate. Dupa zile, so'tii implinesc un rit de pW"ificare apoi
. ' ' . . . . '
Cind se apropie moactea
1
pe' murihund sa pronunte formula
marturisirti de' credinla, pentru ca sa nu 0 uite. l}i sa 0 'poata rosti exact cindva i
'anchetat de Nakir Munkar. SpaIacea ofac. doua per80ane de
.- ' . sex. care cunosc hine ribJl aeestei operalii. Mai inainte nu Be platea
J
j
j.
1
l ...
i
! .
,
I RELIGJA ARABILOR. ISLAMISMUL 173
! . .
nimic aceiitora pcntru la ziua judecatii ae line alll1l"k 'did apl.:l1
or

pioasi . Mortul eate apoi imhdieat intr-un giulgiu [ a r a. cusitUri, pentru ca in ", iua i llV"ierii
sa se poatii al}eta cu in genunchi in fat a lui Allah sa-qi primeascii BCntinta.
Pelerinii ohi;l nniesc ia co. ei la Mecca. viitorul giulgiu, pentru ca sa1 inmoaie in apa
. Bf"wta a it-vorului Zarnzam. Daca decesul &-'a produs dimineata, inmonnintarca. sc face in
cursu} zilei, daca nU, a doua zi de Pe druloul spre cimitir imamuJ recita
versete din Coran din eind in 'ctnd Be iar repeta in cor ultimu}
verset. In sficl?it, imamul se adreseaza aufletuhti mortului ii Cere fadl. marturisirea
de ccedin'tR. cum 0 va face in fats lui Allah. 0 persoana dintre rude dispundc pen tru
mort : ,rA crezut intr-un singur Dumnezeu 'in Mahomed profetul sau".
,
.....:':. Mormiptele 'mahomedane sint construite in forma de irida, in fel lncH: trupul
mortului .sa poata8ta pe partea drea:ptii Cll spre Mecca. Deas-upra mormintului
8e ridicii un de pi'i.mint saUl la cei cu hunasiare) se construiesc"l'un fel de capele
boltite (qubbo). In India existS. mocminte' musulmane :rnonumentale. eonstrllite cu mare
lux de arhirecturi , dar eum legea musuhnana inter.dee Bomptuoaae, cadavrele
mor-t
ilor
nu Be afla in monumentele ci in boll i suhterane. dedesuhtul sau
alaturea' de rponumente, satisfacinduse aatfel cerint a legii ea monnintele sa fie modest e.
Ceremoniile Care unnead. inmonnintarii variaza dupa regiuni nu se deosehesc
mult de cele practicate in alte celigii. Doliul nu 8e pe' alocuri se
vopae.ec in albastru uncle vefl minte sau parp ale corpuJui nu Be schimba
muun anwnit interval de timp. . i: - -.- .
11. SlTUAflA ACTUf..L!. A ISLAMISMULUI
Dintre cei circa. 600 de milioane de musulmani
36
, majoritatea tr"aiesc ui Extremu)
Orient tri Asia 90% din populatia Indoneziei Pakistanului
musulmanL Acela!?i pro cent de llluSUhnani tn unele din Orientul Mijlociu
Iran) Iraq, Afghanistan, Arabia sauditii, l ordania) in Africa. (Egipt, Lihia,
Maroc) . Numai a zecea parte dintre musuhnani sYnt ai majoritatea
fonnind.:a sunni1ii (ortodocl?ii), iar sectele contind pe un {oarte mie numac de credin
.
. .... : din ultima --3utade anieste
a eada'pmre la nevoile himii modeme. tendinta de modeiniz.ace a islarnismului .
Schimharea aceasta nu Be face insi fara fara conflicte chiaro diEputele dintre
traditionaliljti dintre quodim Iji jaClid, luind uneon in Orient
,-
grave .
. 36. La. Congrt:sul Mondial Islamic tinut la Beirut in 1973 s-a apreciat numarul
musuhnanilor la 570 dt: milioant: ("Re1azioni religiose" , Roma, an. VIII, nr. Z3, 3 marlie
1973, p. 7- 8 - BCS). .
.3 7. E. Vasilescu, Starea actuaJa a ulamism;J.iui, in "Studii Teologice
l
', VIII (1956),
nr. 3--4, p. 260-270. .
. 38. F. Rahman; International Religious developments in the present century !.slam,
in' Mondiale'\ vol. II, 1955, nt. 4, p. 879 (BA); Kenneth Cragg,
. Rerigit)'uJ 20th Century,-1f" (JJith special
11; ________
.Ca '81 socont llltet esantul
sub numele ' de (1838- 1897)H, ciirtlia i-au nnnat Muhammad
A!"luh (1849-1905), Rachi,d Rid. (1865- 1935) ,i Ibn Badia (1389-1940)". In.
'. mi'i/carea. de reorma islamic&. (ul.{lhJ a produ8organizatia Ulama
(1924) curentul refonnator badi.swn
41
In India, dup3 reormaton
, ec},; ca Ahmad Sayyd Khan (1817- 1898), Sayyd Ami< Ali ,i alru, marele poet
. 'It:.!Stilman Muhammad Iqbal (1873-1938) a jucat uri mare rol in modemismul)ndian.
In Turcia, reforrnele mo'derniste de sub Atatiirk (1881-1938) - suprirnarea caliatului,
:t trihunalelor '1i a ordinelor religioase, inlocuirea calendarului mU8111man ell eel gregorian
etc. - n-au Wstrus religia islamica. Be pare ci nici nu unnareau 8-0 distruga. 0 reactiune
l,!I1potriva- aecatot refor,r:ne a-a, prodU8 in ult:ima>vreme. Astizi exisia in Turcia tnva:pimint
religiosislamidn elementare !iii medii, precum ,?i numeroase speciale islamice,
intre care cinci Institute islamice dous. noi Facultiiti de teoiogie
4l
.
religioase t'ii continua activitatea in mod dandestin ,?i altele _noi au luat flint! in acela!}i
mod . . in Indonezia. tendinlelt moderniste lieut aparilia la inceputul secolului
nostru ca 0 consecinta a dezvoltii.rii politice in Sens nationalist. Muhammad.iya
UImarea intoareerea la Coran la ortodoxia musulmana
3
infiin"tind instib.llii
sociale de asistent a avind un grup feminin, AitO/"Q. 0 vie_ activitate Liga
tinerilor musuhnani
4 3
. . .
Elementul . conservator pare sa r!'imtnli foarte puternic in tariIe musul-
.-mane
l
exegeza corarucii, nn em acceptati critica literarii ,
ci ntimai 0 exegezii traditionala intemeiati pe autorititile care transmit marturiile
pe contiouitatea tranamite.rii
44
emar lji III centrol conservatismului musulman
care este vechea Universitate musuhnani Al-Azhar din Egipt, S-3U produs in ultima vreme
unele schimhiiri. Astle!,. in 1937, ac.castA Universitate a lost reorgall.izata pe ttei
world, 1n "Cahiers d'Histoire Mondiale", vol. III, 1956, nr. 2, p. 50.5 urm.
(BA); G. E. v. Grum:baum, Das geistige Problem dl!T Verwestlichung in der Selbstsichst
der arabischen Welt, in "Sacculum", X. 1959, Heft Ill , p. 289-326 (BPP) ; E. Vasilescll,
Tendinte moderniste in islamismul contemporan, in "Studii Teoiogice" , XII (1960),
Dr. 9-10, p. 627- 6.51. . .' -. . ... "!l"'1; :";'-' .. ...,.. ... .- . -. .- .'--' . '""
39. P. Giulio .Basi:Ui-S<:ni,-O.F .M., Say yid el{)in ai-Afghani. Saggio rul suo conceUo
della religione, in "Orient.alia Christiana Peri odi ca". Roma, 1959, vol. XXV, I-II, p. 5
unn. (BA) ; Homa Pakdaman, Djamal,Ed-Din Assad Abadi dit Afghani. G.-P. MaisonM
neuve et Paris, 1969, 385 p. (BAh
40. Ali Merad, Ibn Badis commentateur du Coran, P. Geuthner, Paris, 1971,267 p.
(BA). '
41. Idem. Le reformisme mumlman Algerie de 1925 a 1940. Mouton &. Co.,
Pari" 1967, 472 p. (BA), "
42. S. Dirks, Islo;m et jeunesse en Turquie d 'aujourd'hui, Libr. Honore Champion,
Paris,1977.p.147 $iunn. (BA) . .
-:43. P. E. de Joselin de Jong, Religioni dell1ndonesia, in Le civilla deU'Oriente,
vol. !II, p. 932 (BA). \ .,
44. J. Jomler Le commentaire coranique du Manar. Les t endences.modernes
'r*-.igese. r: rypte,. . ... Paris; 19 !\':1. .
passim (BA). . - ' ::.:' \ . . . . , -_.
\
I
I
I
RELIGlA ARABILOR, ISLA:,;ISMUL
115
' -'noi materii au 'fost in program incepinddin 1955; sitl"i admise
Dar ahia prin'Legea nt. 103 .li_n 5 iulie 1961 s-a produs 0 reorganiZare radicals. a aeestei
Unive
rsiti
l1, 'cretndu-se de studii nereligioase modernizindu--6e
; - _1 45 I
existente, pentru a Ie adapta 1a :levoile ': \ .'
La noi in tar! existii comunitlt:i musulmane in Dobrogea inca din secoJuJ al XV
lea, dupa cum reiese din ln5Criplille de ope pietrele funerare ale monnintelor din curtea
' moscbeii Eama Han Sultan di!l Mangalia,. construiti probabiJ intre anil 1421 1441.
Viat
a
religioasi musuhnanii $-a intiirit tnsii in Dohrogea in prima jumatate a secolului
.d XVI-lea, cind tu'rcii au facut coloniziri mai intense in tinuturiJe paduroase ale aeestei
provincii, apoi poo imigrari de populatll musulmane din stepele pontice din
precum prin imigrari ale tatarilor. . .;." I: ,. : . " .. . _. .. :'2:
, Actualmente, cultul musulman dinlRepuhlica SociaJistalRoma}ua beneficiazii de
toate Iihertatile acordate de Constitutie cste organizat conform Legii pentru regimul
general al cultelor din 4 august 1948. Are un religios un Colegiu
(Surai.Islam) en sedinl la Constanta, precum I? I 82 de comuDitap de cult, cu moschel,
geamii mugiduri, dintre care unele adeviirate monwnente istorice de arti , cum sint
geamiile din Constanla, Babadag, Mangalia et c. 46 . , . .
,
f Islamismul a aparut in lumea arabi moment de Cpza economic'a, political
sociala: religioasa. Mahomoo a avut marele merit Je a fi scsizat imperativele vremii sale
de a fi realizat unitatea lumu 'arabe, statui arah, printr-o religie unica, monoteist8.
In ceea ce pcrsoana int.emeietorului islamismului, mult deiiiroata timp de
o mie de ani
47
, Be iodina astiizi a' Be expVca prin iniprejuraril e speciale unele/comportari
ale lui Mahomed, nepotrivite ell inalta misiune pe care aBumase el: aceea de "trimis
allui pentru da popornlni arab lumn intregi 0 noua religie. In orice caz,
nu se mai' pune la indoialii sinceritatea lui Mahomed, niai ales in perioada a activi-
tatii sale, iar ca om politic a faCDt dovada de\calitati stralucite. .
In ceea ce doctrina tslamica , oprim numai la ideea de Dumnezeu -
idee malta !al' arab - '. '"
mi.sm 0 speciaJa, potrivit concepp.ei. despre Dumnueu ...
devenind un swptn ahsolut, ale ciirui hotiriri au caracter de
predestinatiei, ci.reia unii teolOgi musulmani nu-i gii.sesc temei in Coran .I\'i cauta sa apere
islamismul " de 0 astfel de acuzatie. Apoi, Dumnezeul islamismuJui, Care -nu -oeste dedt
4.5. J. J. Waardenburg, Les Ie monde arabe actuei, vol. I.,Mouton,
Pari" 1966, p , 251- 256 (BA). .
46. E. Vasilescu, Cultul musulman in R.P.R:; in "Glasul Blserieij", -XN (1955),
Dr. 3---4. p. 216- 219; Iacub Mchmet. Muftiul Cultului musubnan din R.S.R. (cd.) ,
Preunte mum/mane in Romania, Ed. Albatros, Bucurqti, 19.16, 36_ p. text + 80 p.
ilu,tralu (BA, BeS). . .
41. Pentru {einl cum a fost cunoscut isIamismul in Occident timp de a mie d "'" :yll,
.se .. . am.pla expunere fi.cuta de A. MaIvezzi tn L islamisrrlQ' e) ..........
citata.m.ai sus (nota: 8).
i ___ ' __ _________
I
,
!
i .
i
I "'':''
176
ISTORlA RELIGIILOR
I
vechiul Allab, .d ,a:rabilol', alit depute! de neapropikt, tfiCit nu are nici
o asemanare cu.!ata., care este in ceruri, dar este in lumea 8ufedn-
telor, noastre prln FlUl Sau pnn puterea de viata diit.iitoare a Sfintului Duh.lslamismul
cate stram de misterul tc;ni tar de aJt,e mistere, dar se resimte actinc de aceasta II- sa
d '. I' I P
In ogmanca, In mor<l a in cultu san. ", .
Desigur, islamismul are lli multe pirp bune, pe care a.r i i,;corcct sa nu i le
0 religie care impune rugi ciunea, postu.l, milostenia a putut avea 0 huna
inriurice asupra, 'siL Pc multi i .. imprcsionat indeosebi bpectacolul mmare-
telor din muezmul de cinci on pe zi ore1e ' rugaciunii,
_fll eu care musulmanii se achita de ohreej\de acea8ta ohligat
ie
rehglOasa. uiUm. ci .. ruga,duni.i de cinci on pe z.i
. _cste dm vletn n..am putea spune ca, intr-o viat a
cum este aceea a tarilor civilizate moderne, se mai poate respccta 0 rinduialii
vaIabilii pentru minastiri pentru oamenii mai putin ocupati.
. Isl:unismul a contribuit de asemenea Ja imhunatatirea situatiei pe care {eme.ile
sclavll 0 in Arabia este msa 0 l'elig1e a harbalilor, 0 religie
care In pe el rugindu-se in moschee numai ei intrind in
religioase, in vreme ce femeilor Ii se rezerva 0 de harem de oarecare
lIlfenontate sub toate raporturiIe 48.
. ? alta cal"acteristica a este modul cum s-a raspindit aceasta religie,
potrIVlt comandnmentului profetului de a' face " razhoi stint" Astazi
msa, in limIte tw, islamismul a trebuit sa renunte Ia teocratia care fonna odinioara
principaIa caracteristica a tmor musulmane, mlJltumindu-se numai cu propaganda
pe cart:< a fac confrerii}e r eligioase. ,
I n orice caz, unele scaderi semnaJate mai sus nu diminueaza nicidecum meritele
reale care. a multi vreme in unele tan mai acum
temelia Vle"tu morale, soclale !?l culturale. De aseIllenea trehuje recunoscute meritele
actuali ai" care, inte1egind imperativele majore ale vremii
noastre, VIn intru intimpinarea actiunilor Jarg ecumeniste intreprinse de Consiliul
Ecumenic aJ Bisericilor, iau parte la toate reuniunile.interreligioase due 08UStinUti
luptii pentrn pace , intelegere colahorare intre popoarele. .
. .. :.,. :
.. - ...... . .." .
, BI BLIOGR AFIE
1. Lucriri de rcferinpi
. M. Th. 0 u t sma eolab. EncyclopMie de ['[slam, 4 vol., E. J. Brill,
A. Pans, 1913-1936; cd. 2 voL, fase. 1-37, 1960- 1964 (EA, BIT). _ H.
A. R. G 1 b b-J. H. K ram e r, Shorter Encyclopaedia of islam, -E. J. Brill Leyden 1953
VIII+67Ip.(BA). ' . ' ,
;. M. Fahmy, .La condition de Ja femme dans la tradition et /'evolution de
Pans, 1913, V+166 p. (BA). aCeas ta este inca
'UU"tentil.. \ ...
...... ;,. . .. -. . ' ."": "-. , .. \ .. ...
I
r
!
!
I
I
I
I
I
IU:L1GIA ARABILOR. ISLAM1SMUL
177
2. Religia. arabilor mainte
S. M 0 sea ti, Histoire et civilisation des peupfes semitiques, Payot, Paris, 1955, p.
176- 222 (BeV-SDU); trad. E. Costesi;:u, Ed. Meridiane, 1975, p. 210- 2G4
(BA, BCS). - J. Starcky, Palmireniens, NabateerlS et Arabes du Nord avant "Islam,
in Brillant-Aigrin , Hist oire, IV, p. 20Ij-237. - A. Jamme:, La rdigi on sud-orabe
priislamique, in Brillant-Aigrin, Histoire, IIV, p. 239-307. - B. Burchard, Di, S dhne
l smaelr. Geschichte und Kultur da Araber, Koehler & Amc:l.ang, Leipzig , 197 1 , 2 74 p.
(BA).
3. Oespre islamism in general
L Getdz iher, Vorlesungen uber de n Islam, ed. a II-a , K. Winter, Heide:l berg,
1925,406 p. (BIT, BSf.S); idem, Le dogme et fa foi de I'lslam, trad. F. Arin, ed. neua ,
P. Geuthner, Paris, 1958.) VIII+3.,l5 p. (BA). - E. Mo n:t- d ; L'lsla", Pay"Ot,-Pari"s,
160 p. (EA, BFI, BIT, BSf.S). - C. Snouck-Hurgronjc:, Der '{slam, in Berthe let
Lehmann, Lehrbuch, I, p. 648- 756. - M. G au d e fro y- D e mom y n e 5 , Les institu-
tions musu!manes, ed. a II I-a, Flarnmarion. Paris, ' 1958 ,221 p . (BA,). - D. Sou r d eJ ,
L 'Islam, ed. a VIII-a, PUF, Paris, 1972, 128 p . (BeS). - G. E. von G r un e bauffi ,
L '[slam mediivoJ. Histoire t:t civilisation. trad. O. Mayot , Payol , Pari s, 1962, 3 79 p.
{BA}. - P. M. H 0 1 t (ed. ) , The Cambridge Hist ory of Islam, 2 vol., The Universi ty Press ,
Cambridge, 1970, XVlI I+815 p. (l) , XXVI+966 p. (II ), (EA, BFI). - A. Schiro me l,
Islam, in Blec: ker-Widengren, Historia, II, p. 125-210. - M. Guidi,La religione dell'
Islam, in Cast eUani, Stona, V, p. 1- 177. - D. J. Sou r de l. CilJiJizatia Islamului clasic,
3 vol. , trad. A. Deeei, Ed. Mcridlanc, Bucurq:ti, 1975 (BA, BeS, BCU, BFI). - R. M .
S a v 0 r y, In troduction to Islamic Civilisation, Cambridge llni . Prcss,- Gambriclge.--. -. ,-_._._-
1976, VllI+204 p. (BA). - D. Ca n t e m i r, Sis temul sau in t'1 cmirea religiei muharn me-
dane, trad. stud. introd_ note de Virgil Candea., Ed. MineI:v.a, Bucure\iti, 1977, LXXJV+
687 p. (BA, BeS. BCU, BSf.S). - A. Miqu el, L 7slam et S4 VI/-e-XX-e
siecies. cd. a n ' a, A. Colin, Paris, 600 p.' (BA) .
4. Mahomed
I
R. Dla c here, Le pro bleme de Mah omet, PDF, Paris, 1952, VIII+136 p. (BF).-
W. M 0 n t g o m e ry Wa t t, Mah omet a la Mecque, trad. F. Dourvil, Payot, Paris, 1958,
220 p. (BA); id'em, Mahomet II Medine, trad. S.-M. Guillemin- F. Vaudou, Payot, Paris,
1959, 408 p. (BA). - M. G a u d e friO y- D e mom by n e s, Mahomet, A. Michel, Paris,
1957, XXlJ+709 p. (BA, BCS, BF-;-BFI).- T. Fahd, Naiuance de ['Islam. Ongine
et vocation du f onda,eur de l'Islam, in Puech, Histoire, II , p-;-E?46--694 (BA).
. 5. Coranul '
a) r raduceri
J. ...... ' : .:. ....:C;. "..... . .
M. Kasimirski, Le K oran, 2 vo1., E. Fasquelle, ' Paris, 1921, XXIV+2 78 p. (I),
255 p. (TIl. (BA, BF; ed. noua, Gamier-Flammarion, Paris , 1910). - S. O. I so p es c u,
Cor-anul, Cc:rnau1i, 1912, 5S9 p. (BA, ,BCS, BIT) BSf.S). - E. Mo ntet, Mahom e t. Le
Comn, Pay a t , Paris, 1929, 895 p. (BA, BCS, BCU, BSf.S). - D. Masson, Le eMan,
Gallimard (La Ph!iade),Paris , 1967, CXV+I 087 p. (BCS). - M.Hamidullah,L, Sain t
Coran, text arab tra(t, ed. a VIJI-a, MihaJ. Yayinlari., Ankara,.1973, 851. p. {BP}.
b) Probleme in legatuIii. cu Coranul .
W. Rudolp h, Die. Abhiingigkeit des Corans vom Judentum undo Christ en tum,
Kohlhamm!:l", Stuttgart, 1922, VIll+92 p. (BIT), """'R. Blachere, 171.troduct,on au
Coran, ed. aU-a, G.-:-..f. (BK): Le
12 -lstorm ReligiiloT
171
8
ISTORlA RELIGIlLOR
I
C.': '!:'t"/I!te. pani';r';S4. XVl+362 p. (BA); ....
Btble et Coran, L.:::! r ... dltlons du o Cerf, Pans, 1959, 149 p. (BF). :-- D. !d ass 0 n,
Le Coran et In Revelation judeo-chretr'enne. 2 voL, A. Maisonneuve, Paris, 1958.448 p. '
(1),450. p. (II), - N. Koriboia, Le bien et Ie m'al.datu Ie Coran, Parts,
1966, 279 p. (BA).
6, Dilente monografii
E. De r men g hem, Le culte des saints dans z,'fslam maghrebien, ed. a IV-a,
Gal1imard, Paris, 1954, ,Q S2 p . (BA). - J. Ch.cl hod, Le sacrifice' chez les Arabes, PDF,
Paris, 1955,218 p. (BA). - T. Fahd. La divination arnbe, Strasbourg. 1966, Xl+617 p.
(BA) . - A. Me rad, Le reformisme musulman en Algi n'e, Mouton, Paris, 1967, 472 p.
(BAl. - M. M a kr i, La, mystique musulmllne, in M.- M. Davy (ed.), Encydopidie des
Mystiques, R. Laffont.,-Paris, " 1972, p. 391'7402 (BA).-J .. M:'"'Cuo-q Les musulmans
en Afrique, G;- P. Maisonneuve et Larose, Paris, 1975, 522 p. (BA). - D. Masson,
Monothiumc corunique et monothiisme biblique, Doctn"1Ier comparies, DescUe de
Brouwer, Paris, 1976, 824 p. - S. D irk s, lskzm et jeunesSf! en " Turquie d'uujourd'hui,
H. Champion, Paris, 1977. 368 p. (BAl.