MOLDCOOP

Ministerul Educatiei ai Republicii Moldova

Colegiul cooperatist din Republica Moldova
Catedra: ,,Tehnologia, merceologia si chimia produselor alimentare”

Studiu Individual
La disciplina ,,Filosofie’’

A efectuat:Coman Silviu
Grupa: 1CM_41
Specialitatea: Comerț
A verificat: Solomon Victor

Chisinau 2021
 Cuprins:
Tema 1:Analiza comparată a ideilor filosofice din
antichitate ( la alegere 2 țări, fie Grecia Antică, Roma
Antică, China Antică, Egiptul Antic, Mesopotamia, India
Antică)
Tema 2:Analiza comparată a ideilor filosofice medievale
și renascentiste pe o parte și a ideilor filosofice iluministe
și ideilor filosofiei clasice germane pe de alta parte sau
doar medievale și iluministe.
Tema 3:Referat la tema ideile filosofice ale unui filosof
din spațiul romanesc medieval sau modern
Tema 1:Analiza comparată a ideilor filosofice din antichitate
( la alegere 2 țări, fie Grecia Antică, Roma Antică, China
Antică, Egiptul Antic, Mesopotamia, India Antică)
Analiza comparata a ideilor filosofice din antichitate
China antica
Filosofia antică indiană
-reprezinta, in acelasi timp, sidistinctia - În India antică , filosofia se dezvoltă
dintre aceasta si filosofia europeana, în strânsă corelație cu religia, iar
occidentala: gandirea chineza primii filosofi au fost preoții care au
puneaccentul doar asupra eticii, pe cand promovat o gândire filosofică
gandirea occidentala insista asupra formată din concepte bazate pe
logicii, aeticii, a metafizicii gândirea rațională și pe credința
mistică , adică o teosofie, pe care
indienii o numeau Arya.

-Inceputul gindirii filosofice din China
isi are radacinile in gindirea mitologica.
-Baza tradiției filosofice a Chinei este
numeroase tratate, studiul în sine și
comentarea pe care a devenit o ocupație
profesională a multor generații de
oameni educați. Singura doctrină care a
venit în China din exterior și asimilată
de cultura chineză este budismul.
Izvoarele teoretice ale gândirii filosofice
indiene antice se regă sesc în literatura
vedică , compusă dintr-o serie de că rți
sfinte, la care aveau acces doar preoții,
numite vede (veda în limba
sanscrită  înseamnă  știință, cunoaștere).
Literatura vedică s-a dezvoltat pe
parcursul a nouă secole și se împarte în
câteva grupe de texte:
- Samhita divizată în patru că rți:
o Sama Veda - cartea cântecelor
de laudă ;
o Rig Veda - cartea imnurilor;
o Atharva Veda - cartea
descântecelor;
o Yajur Veda - cartea
invocațiilor de sacrificiu.
- Brahmanele care conțin comentarii
ale preoților brahmani asupra
vedelor.
- Aranyakale sau „textele de
să lbă ticiune”, sunt partea de
 concluzii ale Brahmanelor, care
includ discuții și interpretă ri ale
ritualurilor periculoase și alte
materiale adiționale.
- Upanișadele care conțin idei despre
geneza universului și despre
substanța universală .
Budismul
Budismul deși nu este o filosofie, în
adevă ratul sens al cuvântului, atinge de
multe ori probleme specifice filosofiei,
precum: acceptarea existenței,
acceptarea unei lumi a durerii, a
ignoranței, a dorinței. Buddha consideră
că dacă totul este iluzie și suferință ,
atunci rezultă că este falsă admiterea
unui sine, a permanenței și a veșniciei,
cu sensurile descrise de brahmanism.
Viziunea asupra Universului se subscrie
ideii că acesta stă sub cinci categorii de
fenomene:

 ansamblul aparențelor sau lucrurilor

materiale, al simțurilor și al
obiectelor lor;
 senzațiile, rezultate din contactul
obiectelor cu organele de simț;
 percepțiile și noțiunile care sunt
rezultat al cunoașterii de mai înainte;
 activitatea psihică conștientă și
inconștientă ;
 gândurile, deci cunoștințele cu sens
ordonator.
-

Tema 2:Analiza comparată a ideilor filosofice medievale și renascentiste pe o

parte și a ideilor filosofice iluministe și ideilor filosofiei clasice germane pe de
alta parte sau doar medievale și iluministe.
 Analiza comparata a ideilor filosofice medievale și iluministe
Filosofia medievală
-filosofia medievală este ră spândită
în orent și occident. Este un tip de
credință religioasă și de gândire
-ea își tră gea ră dă cinile din religia
monoteistă și filosofia medieval nu
trebuie tratată ca pe o eetapă
sumbră ,de o mie de ani,dar ca pe o
etapă pierdută în evoluția filosofiei.
-gândirea antică este orientată spre
lumea exterioară a omului și tindea
să o conceapă într-o unitate
grandioasă –cosmosul-o formațiune
unică vie,plastică însă cea
medievală se baza pe religia
creștină ,pentru prima oară lumea a
că pă tat un vector temporal-de la
crearea lumii de că tre Dumnezeu
până la ,,judecata supremă ,, care va
avea loc
- Cele trei principii ce
fundamentează toată lucrarea lor
sunt folosirea logicii, dialectica și
analiza în scopul descoperirii
adevă rului, cunoscute ca ratio,
respect pentru perspicacitatea
filosofilor antici, în particular pentru
Aristotel, respect pentru autoritatea
lor (auctoritas) și obligația de a
coordona înțelegerea filosofiei cu
învă ță tura și revelația (concordia)
teologică .
Filosofia iluministă
-Filosofia iluministă este captivate în
cea mai mare mă sură nu de stabilirea
metodelor prin care rațiunea cunoaște
lumea,preocupare care îi absoarbise pe
cei din secolul metodei,ci de rolul jucat
de rațiunea și de luminile ei în
propă șirea omului și societă ții.
-iluminiștii au exprimat nevoia marii
majorită ţi a noii societă ţi burgheze de a
critica şi înlă tura din calea împlinirii
umane, pe de o parte, ignoranţa,
prejudecă ţile şi superstiţiile, iar, pe de
altă parte, abuzurile, lipsa de libertate şi
nedreptă ţile practicate de instituţiile
sociale, începând cu statul de tip feudal
sau cu caracter mixt, cum era cel englez,
şi continuând cu instituţia bisericii,
strâns legată de stat.
-ei au vizat fie reformarea luministă a
statului existent, fie înlocuirea statului
nobiliar cu unul burghez sau chiar
burghezo-democratic.
Filosofia medievală are caracter
teologic. Printre subiectele discutate
în această perioadă sunt:

 Problema compatibilită ții

atributelor divine
 Problema ră ului
 Problema voinței libere

Tema 3:Referat la tema ideile filosofice ale unui filosof din

spațiul romanesc medieval sau modern
 Ideile filosofice ale lui Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir a fost unul dintre cei mai înțelepți europene epocii sale un erudit
care a fost domn al Moldovei în intervalul 1710 – 1711. Cantemir a petrecut 22 de
ani ca ostatic la Constantinopol de la vârsta de 15 ani pentru a garanta credința tată lui
să u domnitor al Moldovei față de poartă în această perioadă care nu putea fi asimilată
unii captivită ții dure. Cantemir a cumulat informație multiple domenii de la istorie și
filosofie până la matematică și muzică pe care avea să le dezvolte ulterior în operele
sale.

Din punct de vedere filosofic principalele ideea lui Dimitrie Cantemir au fost:
1.Afirmare ciclitații puterii în cadrul monarhilor sau a orică rei alte entită ți statale
aceasta fiind marcată de creștere și de descreștere, Cantemir refuzând în același timp
rolul intervenții divine în cadrul acestui proces.
2. Din punct de vedere politic limitat pe cazul particular al Moldovei Cantemir susține
necesitatea creă rii unui stat independent de influență otomană condus în baza unei
monarhii ereditare
3. Scrierile lui Cantemir unesc viziunile aparent contradictorie ale Occidentului și
Orientului Acestea fiind considerat primul filosof din spațiul Ț ă rilor Române
4. Cantemir a urmă rit de asemenea prin intermediul scrierilor sale să demonstreze
latinitatea Poporului moldovean

Considerat un reprezentant al iluminismului european Cantemir a fost unul dintre cei

mai importanți că rturar din Europa e fiind totodată în domeniul filosofiei politice un
precursor  al lui Montesquieu care avea să continui și să dezvolți teoria ciclicită ții
puteri în cadrul imperiilor Cantemir avea să ră mână în Rusia până la finalul vieții
ultimul să u fiu a început vine diplomat al Imperiului țarist.

Pentru D. Cantemir omul nu mai este “rob, ci stă pân lumii”, el e “cea mai de-a firea şi
cea mai evghenichă ”, cea mai nobilă dintre toate fiinţele. În concepţia sa omul este o
fiinţă raţională şi liberă , care poate şi trebuie să se  că lă uzească în viaţă după
“socoteala cea dreaptă ”,  care îi permite “pe greşitoarea poftă să o
stă pânească ”. Scrierile istorice ale lui Cantemir sunt pă trunse de patriotism şi
umanism civic. Ele sunt menite, pe de o parte, să dovedească romanitatea şi
continuitatea poporului român, pe de altă parte, iminenta decă dere a Imperiului
otoman. Demonstrând originea “nobilă ”, latină a poporului român, unitatea şi
continuitatea sa, că rturarul patriot lupta pentru apă rarea fiinţei poporului
să u.  Mândria pentru originea romană a poporului român se  asociază la Cantemir  cu
elogiul adus civilizaţia antice, culturii greco-romane. El îi  laudă pe elini pentru că
sunt întemeietorii civilizaţiei şi în aceasta vede  titlul de  nobleţe al vechilor greci; tot
astfel consideră că nobleţea poporului să u constă în faptul că este moştenitorul  şi
continuatorul acestei civilizaţii.  El a elogiat civilizaţia umană , “orânduiala şi
cinsteşia omenească ”, considerând ca întemeietori ai acesteia pe “elinii” din
antichitate şi a afirmat ideea unicită ţii civilizaţiei omeneşti.  În spirit umanist şi chiar
iluminist D. Cantemir afirmă despre epoca în care tră ieşte că se caracterizează prin 
trezirea la lumină după “întunericul” de până atunci.