MOLDCOOP

                  Ministerul Educației și Cercetării

 
                                    

                 Studiu individual 

        La disciplina:,,Filosofie’’            

                                                       

                                   

Chisinau 2021
Cuprins:
Tema 1:Analiza comparată a ideilor filosofice din antichitate ( la alegere 2 țări,
fie Grecia Antică, Roma Antică, China Antică, Egiptul Antic, Mesopotamia,
India Antică)
Tema 2:Analiza comparată a ideilor filosofice medievale și renascentiste pe o
parte și a ideilor filosofice iluministe și ideilor filosofiei clasice germane pe de
alta parte sau doar medievale și iluministe.
Tema 3:Referat la tema ideile filosofice ale unui filosof din spațiul romanesc
medieval sau modern
Tema 1:Analiza comparată a ideilor filosofice din antichitate ( la alegere 2
țări, fie Grecia Antică, Roma Antică, China Antică, Egiptul Antic,
Mesopotamia, India Antică)
Analiza comparata a ideilor filosofice din antichitate
Grecia antica China antica
-a existat o filosofie -reprezinta, in acelasi timp, sidistinctia dintre aceasta si
riguroasă, originală şi nu se filosofia europeana, occidentala: gandirea chineza
confirmă opinia după care puneaccentul doar asupra eticii, pe cand gandirea occidentala
grecii au dat puţin şi au luat insista asupra logicii, aeticii, a metafizicii
mult

-a apărut în perioada genezei -Inceputul gindirii filosofice din China isi are radacinile in
a apariţiei relaţiilor de gindirea mitologica.
producţie scavagiste, ca o
reflecţie implicită mai mult
sau mai puţin în mitologie,
dar ea încearcă să se -Baza tradiției filosofice a Chinei este numeroase tratate,
desprindă treptat de mitologie studiul în sine și comentarea pe care a devenit o ocupație
profesională a multor generații de oameni educați. Singura
-cunoscută și sub numele doctrină care a venit în China din exterior și asimilată de
de filozofia elenă, se referă la cultura chineză este budismul.
curentele, inovațiile și
metodele de analiză logică
folosite de grecii antici.
Tema 2:Analiza comparată a ideilor filosofice medievale și renascentiste pe o
parte și a ideilor filosofice iluministe și ideilor filosofiei clasice germane pe de
alta parte sau doar medievale și iluministe.
Analiza comparata a ideilor filosofice medievale și iluministe
Filosofia medievală Filosofia iluministă

-filosofia medievală este răspândită în
orent și occident. Este un tip de credință
religioasă și de gândire
-ea își trăgea rădăcinile din religia
monoteistă și filosofia medieval nu trebuie
tratată ca pe o eetapă sumbră,de o mie de
ani,dar ca pe o etapă pierdută în evoluția
filosofiei.
-gândirea antică este orientată spre lumea
exterioară a omului și tindea să o conceapă
într-o unitate grandioasă –cosmosul-o
formațiune unică vie,plastică însă cea
medievală se baza pe religia
creștină,pentru prima oară lumea a căpătat
un vector temporal-de la crearea lumii de
către Dumnezeu până la ,,judecata
supremă,, care va avea loc
-Filosofia iluministă este captivate în cea mai
mare măsură nu de stabilirea metodelor prin
care rațiunea cunoaște lumea,preocupare care îi
absoarbise pe cei din secolul metodei,ci de
rolul jucat de rațiunea și de luminile ei în
propășirea omului și societății.
-iluminiștii au exprimat nevoia marii majorităţi a
noii societăţi burgheze de a critica şi înlătura din
calea împlinirii umane, pe de o parte, ignoranţa,
prejudecăţile şi superstiţiile, iar, pe de altă parte,
abuzurile, lipsa de libertate şi nedreptăţile
practicate de instituţiile sociale, începând cu
statul de tip feudal sau cu caracter mixt, cum era
cel englez, şi continuând cu instituţia bisericii,
strâns legată de stat.
-ei au vizat fie reformarea luministă a statului
existent, fie înlocuirea statului nobiliar cu unul
burghez sau chiar burghezo-democratic.
Tema 3:Referat la tema ideile filosofice ale unui filosof din spațiul
romanesc medieval sau modern
Ideile filosofice ale lui Platon
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn; n. 7 mai 427 î.Hr., Atena clasică, Liga de la Delos –
d. 347 î.Hr., Atena clasică, Liga de la Delos) a fost un filozof al Greciei antice și
fondatorul Academiei din Atena. Este considerat figura pivotantă pentru dezvoltarea filosofiei, în
special a tradiției Occidentale. Spre deosebire de ceilalți filosofi contemporani ai săi, întreaga
operă a lui Platon se presupune că a supraviețuit intactă pentru mai bine de 2500 de ani. 
Alături de profesorul său, Socrate, și de cel mai cunoscut student al său, Aristotel, Platon a pus
bazele filosofiei Occidentale și științei. După spusele lui Alfred North Whithead: „caracterizarea
în general cea mai sigură a tradiției filosofice europene este că ea constă într-o serie de note de
subsol la scrierile lui Platon.”Dincolo de importantele sale contribuții care au ajutat la închegarea
filosofiei, științei și matematicii pe continentul european, Platon este de asemenea adesea
considerat ca fiind unul dintre importantele personaje fondatoare ale religiei și spiritualității
occidentale.Friedrich Nietzsche, alături de alți gânditori, au caracterizat creștinismul ca fiind
„platonism pentru mase”. Influența lui Platon asupra gândirii creștine este adesea văzută ca fiind
mediată de către Sfântul Augustin de Hipona, acesta din urmă fiind unul dintre cei mai
importanți teologi și filosofi din istoria Creștinătății.
Există o zicală binecunoscută conform căreia întreaga filosofie occidentală este o serie de note de
subsol la Platon. Acest lucru se datorează faptului că scrierile sale au stabilit o agendă pe care
filosofia în ansamblu — și nu numai filosofia morală — a urmat-o aproximativ de atunci, în
secolele 5 și 4 î.e.n.
Platon a fost primul filosof occidental lucrările căruia s-au păstrat intacte până acum. Mai mult,
avem un motiv să credem că posedăm întreaga sa operă (aproape 30 de dialoguri), chiar mai mult
de două milenii mai târziu. La fel ca și pe profesorul său Socrate, sunt mulți oameni care îl
consideră cel mai mare filosof al tuturor timpurilor.
Era fondator al școlii de gândire platoniste și a Academiei, prima instituție de învățământ
superior din lumea occidentală. E considerat unanim figura esențială din istoria filosofiei
occidentale antice, împreună cu profesorul său, Socrate și cel mai faimos student al său, Aristote.
Platon a fost, de asemenea, adesea citat ca unul dintre fondatorii religiei și spiritualității
occidentale, contribuind și la sistematizarea filosofiei politice. Și nu în ultimul rând, a fost
inovatorul dialogului scris și al formelor dialectice din filosofie.
Platon a inovat dialogul scris și formele dialectice în filosofie, care originează odată cu el. În
special prin dialogurile Republica și Legile, Platon pune bazele și filosofiei politice occidentale,
producând unele dintre cele mai timpurii tratate politice scrise din perspectivă filosofică.
La rândul său, Platon a fost profund influențat de predecesori precum
Socrate, Parmenide, Heraclit și Pitagora, cu toate că puține dintre textele acestora s-au păstrat și
majoritatea cunoștințelor care mai există aceștia provin din dialogurile lui Platon.
Este cel dintâi filosof de la care au rămas scrieri complete: 35 de dialoguri și 13 scrisori (dintre
care doar una, a șaptea, pare a fi autentică). El a creat specia literară a dialogului, în care
problemele filosofice sunt abordate prin discuția dintre mai mulți interlocutori, Socrate fiind cel
mai adesea personajul principal. Lewis Campbell a fost primul cercetător care a demonstrat prin
studiul stilometric că dialogurile Philebos, Critias, Legile, Timaios și Omul politic pot fi grupate
și sunt clar distinse de Parmenide, Phaidros, Republica și Theaitetos. Studiile recente
demonstrează imposibilitatea stabilirii ordinii cronologice a dialogurilor, care tradițional sunt
grupate după criterii tematice și încearcă să urmărească o evoluție a gândirii lui Platon.
Cronologia dialogurilor nu mai poate fi stabilită astăzi decât în linii mari.
Teoria ideilor reprezintă nucleul filosofiei platonice ce se regăsește
în Phaidon, Republica (cărțile VI — VII), Banchetul și Phaidros.
Distincția existența sensibilă/existența inteligibilă este baza teoriei ideilor; planul existenței
sensibile este acela al realității aparente, accesibilă cunoașterii prin simțuri, lumea Peșterii care
fundamentează opinii (doxa); planul existenței inteligibile este acela accesibil doar cunoașterii de
tip rațional, lumea din afara Peșterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizică a realității
esențiale.
Ideile se caracterizează prin:
-Desemnează o existență absolută (sunt simple)
-Sunt o existență substanțială (există în sine și prin sine)
-Reprezintă o existență eternă
-Desemnează o existență universală (ideea închide în sine toate calitățile particulare)
-Desemnează o existență imuabilă (neschimbătoare)
Lumea sensibilă este o copie palidă a lumii Ideilor; corpurile fizice nu au realitate decât dacă
participă („methexis”) la Idei ca prototipuri („paradigma”) ale lucrurilor.
Sufletul se aseamănă cu Ideile pentru că este simplu, nemuritor, cunoaște lumea inteligibilă
printr-un proces de conversiune a cărui forță o constituie erosul (iubirea — are ca efect uitarea,
în vederea dobândirii purității primare); cunoașterea Ideilor este doar o reamintire („anamnesis”)
a sufletului încarcerat în corpul fizic (ideea corpului — închisoarea este o reminescență a
orfismului); menirea sufletului este să pregătească omul pentru moarte (eliberarea sufletului
nemuritor și întoarcerea în lumea ideilor); condiția eliberării definitive a sufletului este o viață
virtuoasă; filosofia este pregătirea sufletului pentru recunoașterea imortalității sale. Teoria Ideilor
a fost sever criticată de către Aristotel, dar și de către Plato în dialogul Parmenide.
Teoria formelor
„Teoria formelor” se referă la încrederea lui Platon precum, că lumea materială care ne
înconjoară nu este una reală, ci numai o umbră a lumii reale. Platon vorbea despre forme când
încerca să explice noțiunea de universalii. Formele, după Platon, sunt prototipuri sau reprezentări
abstracte a unor tipuri sau proprietăți (adică universalii) a lucrurilor pe care le vedem în jurul
nostru.
Bibliografie:
https://diez.md/2016/08/01/10-conceptii-filosofice-de-baza-de-care-trebuie-sa-
tinem-cont-pentru-duce-o-viata-inteleapta/?
fbclid=IwAR3PDw8FekAokYXsCiSsSysGzNCkd5a8PZk6tE5NIzFiDoi7SlndYN
B-G3w
https://ru.scribd.com/doc/93687516/Filosofia-lui-Platon?fbclid=IwAR0VnX1DfG-
7mVy12BuH8KoulEC5O9-TLOtX9JLLRz5lVMKR3HEZdFiPiiE
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Platon?
fbclid=IwAR2odR_sh7ncA6WzI9KA8Q8LKl9cMNs0ibQ3Uzgbk51r86ZtGuyuRI
9i4MM