Ministerul Educaţiei, Mitropolia Moldovei

Cercetării şi Inovării şi
Bucovinei

Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae"

Universitatea “A. I. Cuza”, Iaşi

"MONAHISMUL BUDIST"
-lucrare de seminar-
ISTORIA RELIGIILOR
Îndrumător:
Susţinător:
Prof.Constantin Iulian Damian
Avramescu George-Paul
Anul
IV pastorala 2011

1
 2011

CUPRINS

1.Introducere

2.Buddha, intemeietorul budismului

3.Comunitatea monahala

4.Traditii ale budismului

5.Concluzii

6.Bibliografie

2
Introducere

Una dintre cele trei religii dominante din lume, raspandita

mai ales in Asia de sud-est, este Budismul. Aceasta este o
religie fara zei, fiind rezultatul cautarii unei cai de eliberare a
sufletului din ciclul regenerarii de sustragere de la
transmigrare. Aceasta religie a fost imbratisata, timp de mai
multe secole, de cea mai mare parte a omenirii, si ramane ,
pana in zilele noastre , datorita celor 700 milioane de adepti,
una dintre cele mai importante religii universale.

Doctrinele sale complexe constituie unul dintre principalele

eforturi ale umanitatii de a interpreta problemele universului si
enigma destinului uman.1

Astazi, lumea budista este foarte divizata .Ea nu are o limba

sacra comuna , o autoritate religioasa generala sau dogme cu
definitii clar formulate, iar modalitatile de implantare a
budismului difera mult de la o tara la alta.Diviziunea cea mai
evidenta si cea mai cunoscuta este cea intre Mahayana si
Hinayana,care exista de aproape 2 milenii.

Tarile adepte BUdismului sunt de asemenea, hinayaniste

precum Sri Lanka, Birmania ,Tailanda , Cambodgia,
Bangladesh, si Mahayaniste ,precum Bhutan, China, Tibet
,Vietnam.

In acceptiunea tarilor budiste, ,,religie de stat” si ,,religiA

oficiala”sugereaza doar ca statul are o anumita
1
Jacques de Marquette,Mistica, Editura Herald, Bucuresti , 2000,p.61

3
 responsabilitate fata de religia responsabilitatii , care este
totodata si religia istorica legata de cutuma acestei tari.Budistii
doresc indeosebi ca statul sa intretina siturile arheologice, care
constituie locuri insemnate din istoria religiei lor.Ei doresc ca
statul sa recunoasca si sa sprijine institutiile lor religioase ,
oferindu-le atat ajutor material, cat si spriin legislativ.Seful
statului intr-o tara budista este,cu titlul oficial,protectorul
Budismului.2

2.Buddha,intemeietorul Budismului

Buddha a fost unul dintre ganditorii cu o mare influenta in

istoria omenirii, invatatura sa avand un mare impact asupra
teritoriului indian ,diversificandu-se cel putin in aceeasi masura in
care a facut-o crestinismul in primele 15 secole de existenta in
Europa. Buddha inseamna ,in pali si in sanscrita , ,,iluminatul”.

Atat in unele carti canonice,cat si in altele necanonice ale

literaturii budiste descoperim relatari privind viata lui
Buddha.Cele mai vechi biografii ale lui Buddha care surprind toate
fazele importante ale vietii lui se regasesc in lucrarea
Buddhacarita a lui Asvaghosha .

Guatama Buddha s-a nascut la Kapilavathu , astazi orasul

Lumbini din Nepad.Budistii din Sri Lanka sau cei din Thailanda
cred ca Buddha s-a nascut in anuL 623 I.D.Hr si a murit in 543,
insa cercetatorii moderni considera ca acesta ar fi trait intre anii
560-480 I.D.Hr.

Potrivit legendei , cand s-a

nascut Gotama , un mare vizionar pe
numa Asita a venit sa-l vada si a
2
Nicolae Achimescu, India- Religie si filozofie, Editura Tehnopress,Iasi,f.a, pp.356-358

4
prezis ca va deveni un mare sfant sau un mare rege (,,Cea mai de
sus inaltime a patrunderii o va atinge acest copil; el are sa vada
ceEa ce este mai pur si va face sa se invarta roata dreptatii
pentru cei multi . Departe se va raspandi religia lui”).

In legendele de mai tarziu este descris ca un tanar de

geniu :nimeni nu il putea intrece la nici o proba a trupului sau a
mintii.El raspundea la toate intrebarile inteleptilor, dar cand el le
punea intrebari, chiar si cei mai priceputi dintre ei erau nevoiti sa
taca. Pasaje din literatura budista sustin ca Buddha ar fi avut o
viata plina de succese, traind intr-o armonie deplina cu cei din
jurul sau.Insa activitatea sa a trait si multe dezamagiri . De
exemplu,Devadatta ,o ruda invidioasa de-a sa, a incercat sa il
ucida pe Buddha , la refuzul acestuia de a-i ceda conducerea
comunitatii, tentativa insa esuata.Viata acestuia a luat sfarsit, in
cele din urma, din cauza unei boli numita dizenterie.

Dupa ce s-a raspandit peste tot vestea mortii lui Buddha au

inceput sa apara nenumarati adepti ai sai cu flori si ofrande
frumos mirositoare , pentru a omagia trupul sau. Acesta a fost
incinerat, iar restul oaselor sale au fost impartite intre adeptii sai
cu bunastare.3

In timpul vietii sale ,Buddha propovaduieste la Benares cele

Patru Adevaruri pe care le sustine.Primul Adevar este ca totul
este suferinta (,,Nasterea este Suferinta, imbatranirea este
Suferinta, boala este Suferinta”). Al doilea Adevar este ca
originea suferintei e Dorinta. Al treilea Adevar este ca abolirea
Dorintei antreneaza abolirea Suferintei. Al patrulea Adevar
dezvaluie Calea – cu –opt –Ramuri sau Calea de Mijloc,care duce
la extinctia suferintei: opinia , hotararea, cuvantul, atentiA,
efortul,actiunea, contemplarea.4

3
Ibidem,pp.283-288
4
Eliade Culianu , dictionar al religiilor, editura Polirom, 2007,p.91

5
 Invataturile lui Gautama Buddha au fost reunite in trei serii
distinct numite Tipitaka- cele trei Cosuri. Acestea sunt:Vinaya,
(Codul regulilor care guverneaza viata calugarilor, fie ei izolati sau
in comunitate ),Sutta (invataturile lui Buddha in timpul celor 50 de
ani de predici ), si Abidharma( lectii de metafizica).Tipitaka
reprezinta fundamentul scrierilor sacre ale budismului,
corespunzatoare Evangheliei crestine si sunt acceptate de catre
toate sectele.5

Scopul lui Buddha este de a ne mantui de sinele nostru si de

destinul nostru muritor . El ar fi putut spune ca faptul de a fi
supusi la accidente fatale este o parte integranta a identificarii
noastre a constiintei cu sinele.

Cuvantul Nirvana , ,,extinctie”, este unul dintre cei mai

importanti termini budisti care se refera la scopul suprem al
omului. Verbul nirva inseamna literalmente ,, a se stinge” sau ,,a
dispare”. Cand mentalul a fost reprimat, se atinge ,, pacea
nirvanei”,,extinctia in Dumnezeu”.Budismul subliniaza la fel
stingerea focului sau a luminii vietii prin lipsa de aliment; numai
incetand de a ne alimenta focul nostru atingem acea pace despre
care se spune ca depaseste intelegerea .6

3.Comunitatea monahala

La origine , Budismul era in primul rand o religie a calugarilor

: elita consacrata , Sangha , confreria. Buddha considera ca
singura calauza credibila pentru monahii sai ar putea fi doar
invatatura pe care le-o lasase mostenire. Din acest motiv,
indatorirea fundamentala a oricarui calugar era aceea de a
respecta cu sfintenie tot ceea ce propovaduise Buddha pe
parcursul vietii sale.

5
Jacques de Marquette,op cit.,p.71
6
Ananda K. Coomaraswamy,Hinduism si budism, Editura Timpul, Iasi, 1997, pp.102-106

6
 Comunitatea Budista este structurata in patru
grupuri:monahi, calugaritele, credinciosi laici si credincioasele
laice.

Accesul spre comunitatea monahala cunoaste doua etape

distincte: parasirea caminului familial si renuntarea la lume ,
respectiv realizarea rangului de novice , iar apoi ceremonialul
propriu-zis al intrarii in ordinul monahal ,cand novicele
dobandeste drepturile si obligatiile depline ale oricarui calugar
consacrat. Pentru a deveni novice , tanarul trebuie sa aiba cel
putin 15 ani, iar pentru consacrare trebuie sa aiba macar 20 de
ani. Pentru accedere la noviciat pretendentul trebuie sa parcurga
un ritual :isi rade parul si barba , se imbraca intr-o roba galbena,
se prosterneaza la picioarele unui calugar salutand cu palmele
lipite una de alta si rosteste formula :,,Ma refugiez la Buddha /Ma
refugiez la invatatura sa / Ma refugiez la comunitatea sa
monahala’’ .Cel prosternat repeta de trei ori aceasta formula.
Cererea poate deveni invalida doar in momenul in care calugarul
care conduce ceremonialul isi manifesta protestul.

Ceremonialul consacrarii presupune prezenta a cel putin 10

monahi in varsta ( Thera), calugari care trebuie sa fi implinit cel
putin 10 ani de la propria lor consacrare.O conditie fundamentala
pentru ca sa poata avea loc consacrarea este aceea ca novicele
sa isi gaseasca un maestru care sa-l propuna calugarilor spre
consacrare.Apoi ,novicele se indreapta spre grupul de calugari, se
prosterneaza si saluta cu palmele lipite, rostind de trei ori
urmatoarea formula: ,, Cinstiti stapani, implor Sangha sa ma
consacre.Fie ca Sangha sa ma primeasca din compasiune!”

In contrast cu accederea in Sangha , parasirea de catre

cineva a comunitatii monahale nu prezenta nici un fel de
dificultati, inlaturarea robei galbene pe care o imbracase la
consacrare fiind suficienta pentru autoexcluderea din ordinul
monarhal.

7
 Comunitatea monahala budista este constituita din calugari
cersetori. In afara de roba galbena, monahul are ca proprietate
doar un blid pentru a primi hrana cersita , un ac de cusut si o sita
pentru a indeparta insectele din apa pe care o consuma.Hrana
servita doar o data pe zi consta in legume, orez si apa;pestele si
carnea pot fi consumate cu restrictii, dar nu sunt respinse
niciodata in totalitate.Ocupatia monahilor o reprezinta meditatia,
citirea textelor sacre si studiul acestora, dar si discutii referitoare
la doctrina despre eliberare si predica . Meditatia se exerseaza
de regula, in singuratate.Cand e luna plina monahii se aduna intr-
o pestera sau intr-o cladire pentru a face pocainta:cel mai batran
dintre cei prezenti recita litania pocaintei si le cere celor care au
savarsit vreo greseala sa marturiseasca acest lucru.

Pentru ordinul calugaritelor sunt valabile aceleasi reguli ca si

pentru monahi.Ele primesc aceeasi consacrare, poarta numele
de,,cersetoare” si duc aceleasi regim de viata. Diferenta este data
de faptul ca orice comunitate a calugaritelor se subordoneaza pe
deplin comunitatii monahilor.

Morala budista presupune o serie de prescriptii pentru

monahi si calugarite cum ar fi : abstinenta sexuala, interzicerea
consumului de bauturi alcoolice, sa manance doar o data pe zi,
sa nu ia parte la dansuri muzica si spectacole , sa nu foloseasca
coronite , parfumuri si bijuterii, sa nu doarma decat pe pamant, sa
nu posede aur si argint. Acestea nu se prezinta ca niste porunci,
ci ca niste aspecte ale educatiei. 7

Cu aceste reguli suplimentare , membri Sangha respecta o

disciplina care implica legaminte de sfintenie, castitate,
cumpatare,umilinta si saracie care se aseamana indeaproape cu
legamintele calugarilor crestini .Toti membri Sangha trebuie sa
indeplineasca virtuti care au o importanta aparte si in crestinism:
iubirea si compatimirea pentru toate fiintele, moralitatea sau
implinirea perfecta a tuturor datoriilor catre ceilalti, cu respect si
7
Nicolae Achimescu, op cit, pp.342-350.

8
consideratie, rabdareA, cautarea adevarata a cunoasterii,
bunavointa si un scop precis in orice actiune.

Pentru a dobandi eliberarea care rezulta din iluminarea

sufletului , calugarul trebuie sa elimine cele patru otravuri care ii
tulbura vederea: senzualitatea(Karma), ambitia(Bhava),
credintele gresite si ignoranta(Avidya). Emanciparea fata de cele
patru otravuri consta in practicarea activa a virtutii , meditatia si
controlul gandirii.

Bodhi-Darma , unul diintre fondatori scolii Zen , descrie

astfel drumul care conduce la Iluminare :,,Exista multe cai care
duc la carare , dar , in ultima instanta, ele sunt de doua feluri; una
dintre acestea este intrarea prin ratiune , iar cealalta este intrarea
prin conduita”.Intrarea prin ratiune este intelegerea budismului
prin studierea invataturilor din Scripturi. Intrarea prin conduita
cuprinde patru acte: absenta urii , supunerea fata de Karma ,
lipsa oricarei dorinte si identificarea cu Dharma (identificarea
completa cu legea). Cele patru acte isi au ca paralela in
crestinism rugaciunea Tatal Nostru: a pune capat urii = si iarta
greselile noastre; acceptarea Karmei = Faca-se voia Ta; a nu dori
nimic = nu ne duce pe noi in ispita; unirea cu Dharma = vie
imparatia Ta si ne izbaveste de cel rau. Astfel observam o unitate
minunata in practica si teoria caii mistice de la scoala cea mai
orientala a Budismului pana la crestinismul universal.

Dhyana, adica meditatia, este generala la ordinele de

calugari budisti si joaca un rol considerabil in doctrina lor.Ea
incepe prin disciplinarea spiritului si controlul emotiilor, ceea ce
conduce la stari de fericire si iluminare.In cele din urma , se
implineste in unirea sublima cu gloria Fiintei supreme , pe care
budistii o considera ,, plenitudinea vidului”.8

8
Jacques de Marquette , op. cit, pp 104-106

9
4.Traditii ale Budismului.

Adeptii Budismului venereaza diferitele figuri ale lui Buddha ,

din care au facut un zeu .Cu prilejul diferitelor ceremonii, calugarii
acopera statuia acestuia cu stofe , aur si bijuterii, iar credinciosii ii
aduc ofrande sub forma de hrana, flori sau tamaie, recitand
rugaciuni si asezandu-se la picioarele statuii pentru a medita.Toti
budistii celebreaza sarbatorile care amintesc de marile
evenimente din viata lui Buddha. Pelerinajele atrag periodic
multimi de credinciosi in locuri precum Kapilavastu, orasul natal,
Bodhgaya, locul unde a primit iluminarea, Benares, unde a
predicat pentru prima oara si Kusinara,locul unde a murit. In
aceste locuri au fost construite numeroase temple unde pelerini
vin sa se roage si sa se prosterneze in fata imaginilor lui
Buddha.Ritualurile difera in functie de regiune si de
tara.Credinciosul poate sta pe jos cu picioarele incrucisate si cu
mainile pe genunchi sau se poate prosterna lungindu-se cu fata
la pamant.Poate sa repete rand pe rand diverse formule sau
poate utiliza moara cu rugaciuni (cilindru care contine niste
formule sacre si pe care budistii il invart cu ajutorul unui maner).
Nasterea lui Buddha se serbeaza in aprilie, perioada in care in
unele tari se inalta in temple un altar cu flori pe care este pusa
statuia lui Buddha copil , peste care se toarna ceai indulcit.

Moartea lui Buddha se comemoreaza in iulie.In acea

perioada , budistii onoreaza spiritele mortilor, aprinzand lampite
pe care le lanseaza pe apa, iar calugarii poarta masti si se
costumeaza pentru a mima evenimentul, reluand nenumarate
povesti legendare care au fost create pornind de la viata lui
Buddha.

10
5.Concluzii

Cu tot pragmatismul sau radical in cautarea Absolutului,

budismul are o contributie importanta nu numai pentru
aprecierea valorii relative a personalitatii intuitive ,ci si a
experientelor din universul fenomenal la care atatia oameni isi
limiteaza perspectivele. Astfel, budismul ocupa un loc dintre cele
mai onorabile in cortegiul maestuos al marilor traditii spirituale,
iar inalta figura a lui Buddha este demna de respectul si
gratitudinea chiar si a celor care nu sunt atrasi de atmosfera atat
de pura a doctrinei sale.9

7. Bibliografie

Achimescu, Nicolae, India- Religie si filozofie, Editura Tehnopress,

Iasi, f.a;

Coomaraswamy, Ananda, Hinduism si Budism, Editura Timpul,

Iasi;

Eliade Culianu , Dictionar al religiilor, Editura Polirom, 2007;

Jacques de Marquettes, Mistica, Editura Herald, Bucuresti;

Valea, Ernest, Crestinismul si spiritualitatea Indiana, Editura Ariel,

Timisoara

9
Ibidem , p 117

11
12
13
14
15