Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. idei si concepte ale paganilor. cum am aratat. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe. considerau ca ei exprima. pentru a raspandi cuvantul Domnului. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. Cum mai notat de fapt. Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. in necrestina. Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic.C. indeosebi Augustin. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. Ei preiau. Liris .Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului. la sfarsitul secolului al ll-lea d. Autorii crestini. prefigurand mai degraba evul mediu. prin excelenta neoplatoniciene. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine. benedictio. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. scrise intr-o latina rudimentara. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca. ea nici n-a apartinut antichitatii. in care erau redactate textele sacre. Totodata. ca donatismul. si se exp intr-un stil clasicizant. Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. De fa chiar la Roma. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. adica dirijat spre combaterea paganismului. pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. Lactantiu. si „binecuvantarea". Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze. crestinii impun valori noi. insa si altii. Pe de alta parte. menita sa reprobe numeroasele erezii. in functie de formatia lor retorica. printre poeti. limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. in mult privinte. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. printre pro Prudentius. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. si la inceputul veacului urmator. Biela. chiar atunci cand sc talent. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. Pe de alta parte.

pe de alta3. la erezia montanista. ca si Minucius Felix. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix. intre intelectuali rafinati. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian. inainte de convertirea la crestinism. in numero opere literare crestine. Frazele sunt ample. Punerea in scena evoca treacat. deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. cum am semnalat imediat mai sus. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe. 4). iar Minucius Felix al doilea. atitudinea exponentilor ei (MIN. datorita originii sale relativ modeste. desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. pornind de la unele elemente neopitagoreice. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix.. in jurul anului 160 d. integrarea este incompleta.COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. care par a conduce po spre un crestinism filosofic. pe care o saluta Caecilius. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37). Pe acestia. in orice caz. din care nu lipsesc angoase rascolitoare. clare. testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. cea a refuzului structurilor tradit date. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina. Este limpede ca. ar fi fost un a talentat. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. adica „Octavius". sub flamura unei mentalitati organic protestatare. de fapt toate ramurile culturii antice. pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. fara inversunare. Minucius Felix incearca sa-i convinga. in majoritatea lor. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. dar si dreptul. l-4). se refera de fapt la unul dintre personaj textului. care nu comporta o drama colectiva. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. ciceroniene. Se pare originar din Africa romana. A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. Dupa exemplul lui Cicero. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. conversatie eleganta. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. eros navalnic. sa-i atraga de partea noii religii. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. pe malul marii. in ultima instanta. adera la ce treilea clasicism1. care cauta mai mijloace subtile de persuasiune.. si noua credinta crestina. care este. cu subtilitate. Octauius. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc. 5-l3) Octavius ii raspunde. pe de o parte.C. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa. Scri expune ideile cu precautie si eleganta. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. Exponentii literaturii crestine. Urmeaza o discutie teme religioase. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. care ar f concomitent realist si „criptocrestin".cum este probabil . foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. 40). Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. la Ostia. in final. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. apriga a societatii antice? Sau . Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. decat in prima parte a veacului subsecvent2. arbitrata de autor si desfasurata. unde. desi cu ardenta convingere. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. Quintus Septimius Florens Tertullianus era. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica.C. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. Discutia se desfasoara in clipe de tihna. efen/e . din parinti necrestini. Dar.

. si a stilului pasional. spre sfarsitul vietii. care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice. posteri 212 d. Tertuliian intoarce cu abilitate. practicate de intreaga cultura antica. „Despre post impotriva materialistilor". Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana. i se substituie razboiul idei. Tertuilian. incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului. Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. Secta creata de Montanus. Combust interioare. indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. Tertuliian s-a despartit si de montanisti. 15. Nu exista. care n-ar reclama ingaduinta. chiar de anumit pragmatism. insa si un temperament exploziv. de fapt „semintie". Termenul de natio. ca expresie a modelu omului manios. opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi.C. De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. pe cand montanistii. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism. sub semnul Du Sfant. cultu feminarum. Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. si nu toleranta. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor". Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". De ieiunio aduersus psychicos. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire. pe un ton pasional. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. modul de viata religia. cultural-sociale. „materialistii" (psychici). adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman. Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata. De anima. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor. minate de orgoliul. profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. mora noi. Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. predica extrema austeritate. De carne Christi. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate.si aprige. ci necrestinul. 8-27). proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. ruptura cu socie cultura traditionala. 200 d. A fost cu adevarat un luvenal crestin. in cursul expunerii. fauririi unor structuri mentale inedite. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. ca iarta prea usor pacatele. viciile si erorile ei. scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. Ad nationes. sau „Despre exortarea castitatii". „Catre pagani". Montanistii si adeptele lor. prin 160-l70 d. precum si un supraeu foarte exigent. „necredinciosii". ca in „Despre spirit". precum cele ale raului. intr-o reputata teza de doctorat. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. E reproba. Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. Mai tarziu. exhortatione castitate etc. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. Ad martyres. Sufletul sau vesnic nemultumit. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului. c creeze o secta proprie.si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. bisericii oficiale. acuzatiile aduse de ei crestinismului. postului si penitentei. Idei similare apar In alte lucrari. Iar „Despre carnea lui Cristos". Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale. crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. unde este so conditia umana.C pastrat 31 de lucrari. cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale. „l'homme en colere". Ad nationes. in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. impotriva adeptilor culte religioase traditionale. preconizate de montanisti. afirma Tertuilian. inca mai intransigenta. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . subinteles „straina". in doua carti. 46-49). trinitatii etc.C. si mai ales . ideile societatii oficiale. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. in haine de judecator.. ci si pe strada si in reuniunile publice. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei.C. in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. detestarea statului si societ romane. Trebuie sa prevaleze justitia.Apol Apologeticum. Aici. desi preconizeaza discontinuitatea.

De lapsis. Oricum. persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). A s sapte carti. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea.. Mai tar alcatuit operele capitale. vv. Utilizeaza si pro populare. Pentru a contesta globa vechea lume antica. vv. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi". aproape ermetic. Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus". Commodianus intransigenta. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet).. Prin 250 el este urm persecutori. singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. Aduersus nationes. Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii. funeraliile somptuoase (Instr. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine. pe cele mai pioase. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. subtilitat retorice4bis. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian. in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. polemica efervescenta. care prefigureaza introspecti Augustin. „Despre biserica catolica". infricosati. De catholica ecclesia. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii. tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d. Ad Donatum. Limbajul lui Tertuilian. „impotriva paganilor". si devenit ulterior episcop. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian.C. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani. d maniera ciceroniana. El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala.vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. desi pitoresc si foarte pregnant. 18-l9). . in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. 35 si 2. suflul viguros al demonstratiei ideilor. era un competent cunoscator al retoricii. Carmen Apologeticum. Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. relieful deosebit de preg imagisticii. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. abunda reminiscentele livresti. Ca si Tertullian. 19). adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri. Sintaxei ciceroniene a discursului. contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. intr-un acrostih din poemele sale. insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau.C. 1. veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine. Deoarece Tertuilian. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. 89-790). insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. cum rezulta din scrisori ale sale. 2. Desigur. Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. care constituie o stranie mar apologetica. a emotiona). incearca sa se exprime simplu.. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. pentru a ilustra concep inedite. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. 2. 33). plina de caritate. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr.5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar.. cum a aratat. o patin baroca si mai ales expresionista. purtand titlul de „Poemul apologetic". adesea caustica. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. redactate in aceasta perioada.. Instructiones. este adesea si obscur. filosofiei si dreptului societatii traditionale. O reala efervescenta. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. De asemenea. sau „persoana". i se aliaza o scriitura foarte colorata.

astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". vv. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. tratat in doua carti.C. in „Despre mania lui Dumnezeu". in acelasi domeniu. initiata de imparatul Diocletian in 303 d. Se pare ca persecutarea ma crestinismului. care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. vv. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. Nu trebuie admisa. v. si se bucura nespus. Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. De altfel nu s-au conservat. mai bine spus. Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. 923. fata de ideile epicure stoice. Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. in carti. c Imperiul si cultura traditionala. ale caror opere nu ni s-au Oricum. Sub impactul psihologiei colective. Commodianus se ridica impotriva Imperiului. Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate. Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. De ira Dei. investita cu unele conotatii filosofice. tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari. Prin 307-310 d. A. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8. l-a tulburat profund. De opificio Dei. numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu.C. Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale. de ordin lex morfologic si sintactic. A. adica Roma (C. faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. contestarea societatii. dom alte opere. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. intitulat „Gramaticul".C. Ori. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. retor si discipol al lui Arnobius. incat numai a doua p versului. Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. Initial pagan. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna). Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera. marturia sa teologica fundamentala. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului. cea care se falea ca este eterna". „universitar crestin". Ulterior. 79l-l060). Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista. spune teologul. sabelliana etc). Institutiones diuinae. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii. Totusi. in discursul lui Lactantiu. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. de sorginte populara.. mai mult decat religioase. nascut probabil in ju anului 250 d. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. Grammaticus. Accentele satirice. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine. Totusi concilierea functioneaza. alcatuit in 305 d. de la contestatia globala la concilierea cu societatea. toti imparatii care persecutat pe crestini. cum recuza orice traditie romana. culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. De unde abateri masive de la normele clasice. doar opinia ca divini fi totdeauna buna. Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari. respecta tiparul clasic al cantitatii. poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum.C. printr-un sfarsit abominabil. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". inclusiv manualul de metri gramatica. pe care o atestau si inscript vremii. interogatii si tirade retorice.. in tota lor.. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia. privilegiaza o metrica novatoare. de „primul adevarat literat crestin".C. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. Spiritualismul lui intransigent. putin dupa declararea tolerarii crestinismului. simbol al coruptiei. Si nu numai pe plan stilistic. De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent.

Lactantiu si chiar Tertullian. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". Lactantiu. de un vocabular incarcat de indignare. Chronicon. 10). Destul de frecvent. el furnizeaza o performanta m informatii. un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala. in acest fel. pitoreasca. descrie Lact sfarsitul persecutorilor. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. 58. E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase. Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. p stilistic. de administratia lui si se expr ingrijit. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente. militia Christf. prin scrierile „impotriva arienilor". care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos".. militar. De errore profanarum religionum. adica asumand o precizie clinica. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera. Aduersus arianos. vehementa exprimarii. o maniera partial expresionista. daunatoare. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca. uneo violenta. probabil. in operele teologice. discipol al lui Platon si Cicero. de acumularea antitezelor.C. c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele. . 7). ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. sau critica moravurilor. emerg. administrativ eic).. A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism. Identic. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim.. Astfel reformele lui Diocletian. figurau numerosi scriitori pagani. in care. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. ca profund inumane.. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. Hilarius. indignarea militan chiar maniera expresionista. candva preconiza Minucius. un episcop din Gallia romana. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor. El se comporta ca un fiiosof crestin. de scene si tablouri viguroase. indeosebi pe „Cronica" sa. pers.Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. din opera lui Lactantiu. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. p crestini regasesc accentele protestatare. ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul. El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. relative la istoria Romei.C. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. ridicole (De mort. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. pretioase cercetatorilor moderni. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. Lactanti exprima intr-o latina clara. de re emotionala foarte puternica. astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. si-a harazit demersul literar patristicii. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. alcatuita in jurul anulu d. politice si culturale. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca. Ep. profu implicat in controversele cu arienii. „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. combate arianismului. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. Totodata. mai ales orientalizante. in scrierile teologice. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. De fapt Hieron traducea. care priveau civilizatia pagana. De altfel. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. pe langa au crestini si Biblia. cand se joc reprobarea cultelor politeiste. Totusi Lactariu este. si „Despre credin fide. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. care nu re total un sincretism teoretic. Cum am aratat. El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici. diminuat in operele istoricilor necres vremii. Totusi. da seama de un rationalism toler suplu.

propaga excelenta in mediile sociale populare.. care. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. cotidiana13. ca dialogi. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale. carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp. mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. oratii funebre etc. de problemele Bisericii. providen si teleologice. La sfarsitul secolului al IV-leai. crease imnodia crestina occidentala. Pe de alta parte. sermo uulgaris literar12. discursuri. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. „Cronica". nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin. insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. urmat de fervente crestine din aristo romana. inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine.1). pe la 340-350 d. Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. petrecute intr-o existenta normala. Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene. pe langa diverse scrieri. pe urmele lui Hilarius. A fost insa initial necrestin. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. Vita Martini. plin de verva si de patos. Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. luxul femeilor elegante. a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte.. Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte. ca si altii. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii. Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. spre a combate arianismul.n. Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". Totodata. A incercat sa comenteze. 22. menita a fi cantata in biserica. providentialiste si teleologice. uziteaza un discurs colorat. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho. deose pregnant. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. tratate polemice.C. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. Dupa 382 d. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar". biografie encomiastica a apostolului Galliei. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. scrisori etc. ca Paula si fiica ei. Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. 7). care constituie o capodopera a literaturii narative crestine.C.purit notabila. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. 14. in care.C. Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu. ei pra arta rafinata. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi . Chronica. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. Horatiu si mai ales Ovidiu. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina. traducerea Bibliei in latineste. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus. preotul gallo-roma Sulpicius Severus. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. reprezent fapte autentice si concrete. se dezvolta o poezie crestina performanta. naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer. sub impactul opticii crestine. de „eminenta cenusie". care a fost Ambrosius. 14. Ideile istoriografice crestine. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. 43). preotilor si calugarilor ava eleganti. pentru a intemeia la Bethleem o manastire. Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . 32).. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei.e. in se moral. Vergiliu.. Pe langa acea vulgata. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului. si inceputul veacului urmator. isi punea speranta s Imperiului.

populare. Horatiu etc. probabil. in 410. vv.. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema. intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. intitulat Cathemerinon. indeobste lungi. care infrange Desfraul. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic. luvencus n-a fost un foarte talentat14. foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. o epopee alegorica si oratorica. Historia euangelica. amurgul etc). t si cuvantarile declamatorii. du indurasera suplicii. de dimensiuni relativ importante . respectata de luvencus cu scrupulozitate. care. Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. in pofida noii atitudini preconizate de crestini.primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius. Lucretiu. desi nu in exclusivitate. luvencus. digresiunile. Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. de inspiratie vergiliana. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. 2 555). la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus". Rabdarea. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri. in sfarsit. dimine pranzul. Symmachum. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. cuprinde paisp poeme. si a murit. descriptiile si anecdotele. Ciprian si altii. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. la Hamartigenia.liric.De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri. Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos. accentele abunda in poemele sale. Ne referim la poemul . sau c „Carti ale Evangheliilor". Dar performantele eroice. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. Poetul practica un lirism sofisticat. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri . declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. un preot hispano-roman.C. proclamata centru al evolutie universului. ni se pare de asemenea manifesta.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu. care invinge Trufia etc. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. care contrasta cu scriitura si metrica purista. Apotheosis. Euangeliorum libri. ultimul avand chiar doua carti destu lungi.cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . in prolog. intitulat Peristephanon. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel. dupa post. intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". Intentia didascalica. care explica scene si tablouri biblice. 578-633). Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. pentru existenta a doi Dumnezei. care biruie Umilinta. la esent a lui Cristos si combate diverse erezii. ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym. crede in eternitatea R Pentru el.. dramatic si satiric. Dintre aceste douasprezece imnuri. in aceeasi masura ca si traditia pagana. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. Dar litera Bibliei. in locul muzelor. desi practic nestudiata de cercetatori.Apoteoza". pentru Boboteaza).C. in versurile sale. dirijat impotriva ereziei l Marcion. ca si poetii pagani. „Lupta sufleteasca". deosebit de viguroase. care milita pentru dualism. din culegerea de poe 405 d. epic si oratoric . Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. care glorifica performantele unor martiri crestini. Alt ciclu. primeau in cer coroana de invingatori. iar c harazit lui Romanus chiar 1140. Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean. De altfel Prudentius multiplica. Intertextualitatea cu Ovidiu. in 915 hexametri. tablourile pregnante. Aceste poeme sunt destul de lungi. ofe continut colorat. toate lungi poeme in hexametri. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. sprijinul Sfantului Spirit. Vergiliu. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. Dittochaeon 49 de catrene. 2. Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . pentru inmormantare pentru Craciun. Ca si Hamartigenia. filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. cel dedicat lui Laurentius 584. pusa in slujba crestinismului.

prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta.C. Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei. Totusi Prudentius articule nou tip de erou. Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial . care i-a alcatuit o biografie. episcop al Daciei si al zonelor invecinate. Astfel Augustin a rostit. in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau. Prin ar introspectiei. dupa 430 d.sunt dedicate lui Niceta Remesiana. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini. cum am semnalat mai sus. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius.C. dar si la alentele pietatii noii religii16. dupa expunerile lui orale. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. prin excelenta catolica. Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. moralei. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. incepand din 396 d. proaspete. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. auten Unele parafrazeaza versete biblice. cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. Cu acer prilej. unde moare la 28 august 430. prin observatia fenomenelor ambiante. A devenit chiar episcop la Noia. Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina.C. a fost s cultul martirului Felix. Demersul scrii privilegiat proza. sfantul din Peristephanon. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui.C. dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. Pe langa unele epistule in proza. era pagan. in fata credinciosilor. intr-un limbaj simplu.ex paisprezece poezii etc. in Campania: a renuntat la alte bunuri. teologiei. cand practica tipare satirice. Sentimente sunt vii. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. Astfel Tiro Prosper. Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian.al 17-lea si al 22-lea . care este martirul. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. Augustin a abordat cele mai di genuri. numeroase predici. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu. chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. specii si tipare literare. prin gandirea sa teoretica. precum si a unor date oferite d operele scriitorului. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori. inregistrate. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau.C. suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt. Devine preot si. si devine adeptul neoplatonismului. De asemenea. in vreme ce mama sa.C. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas). iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. in 374 d. autobiog spirituale. al caror numar. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. pentru a sublinia spontaneitatea lor.C. unde a fost inhumat in 431 d. functionar imperial. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. dar a utilizat si alte structuri literare18. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones. de catre stenografi sau auditori. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. Trece prin profunde crize spirituale. care se crestinase. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. De altfel el privilegiaza redundanta. Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. la Roma. dezinv sensibila la frumusetile naturii. mai ales pe Felix . Doua poeme .chiar consul in 378 d. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. autentice. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. un gallo-rom combate in versuri ereziile. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica. lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini.C. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. in mod cert. ca si limbajul poetului. dintre care 501 sunt. era o ferventa crestina. care isi avea mormantul la Noia. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile. pe care il considera un mision crestin exemplar. Epistulae. -. in 383 d. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta. Amalgamul de genuri.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. simplitatea lor familiara. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. S-au conservat de asem sute de „Scrisori". asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta.

se propune a doctrina a predestinarii.C.C. Dupa 388 d. in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat". Astfel. „Solilocviile". De libero arbitro.C. sa-si nareze viata. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". retragerea la Cass si convertirea). de inspiratie varroniana. Conf. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. De genesi contra manicheos.trebuie sa mentionam dialogi. in trei carti. dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. in 397-400 d. decat ca nu stiu de unde am venit aici. in aceasta lucrare. Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul.C. 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii. scriere inceputa in 397. temele eclectice. dupa ce parasise Cartagina si Roma. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. aceste epistule au un continut eteroclit. si „Despre muzica". De beata uita. 7). capodopera intitulata „Confesiuni". Daca lasam de o parte scrierea. care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca. De quantitate animi. incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. Sotiloquia (un cuvant nou. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. forma dezbaterii intre mai multe personaje. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. De musica.. in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui. magistro. De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. adica in pragul trecerii la crestinism.C. Augustin nu renunta la rationalism. „Despre magistru". destinat clericilor. Augustin nu monologheaza. in acesti dialogi.dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor". un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire. De altfel. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. in patru carti. De haeresibus. prima grila de lectura afirma ca. da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. „Despre adevarata relig uera religione etc. Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. a unei odisei morale si religioase. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius. care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. 6-9 prezentand criza moral-religioasa. fir al Bisericii crestine. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum. De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. an mortern uitalem. iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica.386 si 429 d. conversatii autentice. in treisprezece carti. 6. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu. revelarea a doua grile de lectura a acestuia. intr-o controversa evident artificiala. si „Despre ordine". sa afle drumul adevarului. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. sa se ajunga la cucerirea adevarului. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. in 386. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual. in a autobiografie. Confessiones. conceptiile neoplatoniciene. de fapt. „Despre viata fericita". August redactat si publicat. de interpretare a textelor sacre. figurare si talmacire a u itinerar spiritual. i „Despre doctrina crestina". Printre aceste lucrari se inscriu. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui. ci de credinta ei crestina foarte consecventa.unde critica 88 de erezii . o autoanaliza. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". anterioara convertirii si tributara maniheismului . Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. in toti dial Augustin propune. cu pr natura sufletului.cu scopul decantarii bazelor esteticii . Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. de la inceputul discursului. pentru ca prolife aceste scrieri. De o doua carti. Augustin practica o introspectie profunda. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. De doctrina christiana. adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. 1. creat d in doua carti. . De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. in carti. la o inalta tensiune emotionala. unor memorii. in filigrana. in primul rand. Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte. intrucat c dentilor il nemultumea. in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. Doamne. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. de altfel pierduta. in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului. din 428 d. unei confesiuni dramatice. El . „Despre marimea sufletului". in ultima carte. De pulchro et apto. Caci. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. ca sa terminata abia in 427 d. la problemele metafizice pendinte de conditia umana.

incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. mai limpede decat orice is antic. Retractationes. op Platon. mediaza i trecut si viitor. care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. Cartile urmatoare au un speculativ. Timpul este infinit si incomensurabil. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant. Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. care este e deci „cetatea cereasca". lui Plotin si neoplatonicienilor etc. chiar in cetatea terestra. populata de stirpea lui Cain. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine. 2. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. viciul. De/. Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. moment indivizibil si sustras duratei. si in douazeci si doua de carti. careia i se subordoneaza „intelepciunea". in demonstrarea ideilor sale. adevaratul sau testament teologico-literar. al scriitorului. O logica subtila. care au aparut dupa crearea universului. Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. desi Augustin il admira pe Platon. ca sa propovaduiasca adevar absolut. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei. si deci statutul structurilor faurite de ei. Totodata. incat prezentul. Horatiu. sufletul este indivizibil. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene. Spiritualismul extatic se impleteste. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. Nu zeii de pagani si destinul. integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. ansamblul ideilor lui. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. f filosof neoplatonician. manevrata cu abilitate. 6. Contestarea filosofiei necrestine implica. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. doreste o certitudine absoluta. de fapt Biserica crestina.. Augustin accepta si predestinarea. ca si virtutea. ci tar unde totul se amesteca. dupa invazia lui Alaric din 410. Totodata. conceptia teleologica asupra vietii. de substanta crestina. conex miscarii. Augustin dezbate problemele timpului. in De ciuitate Dei. Sistemele filosofice necrestine detestabile. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. sub forma unei sinteze filosofice si istorice. De aceea pacatul trebuie pede Totusi. Timpul se scurge mereu. comparat cuvantului. este divizibil. Fara indoiala. credo quia absurdum. c poate fi dirijata de divinitate. nu fortele materiale. alcatuita intre 41 d. care a fost Augustin. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. pe cand corpul. traduse in forma unor adevarati psalmi. care lupta pe pamant p cauza divina. mai ales cele alcatuite de Terentiu. la sfarsitul vietii. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. ale conditie fireasca a oamenilor. in mintea omului. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. credo ut intelligam. Augustin decla ca sa inteleg". ca dimensiuni.C. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. ciuitas caelestis. ineluctabil efemera. in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. atentie si amint . ale lui Cicero. insa dispuna natura proprie. 1). Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". in De ciuitate Dei si in alte scrieri. diuina prouidentia. o viziune pur liniara asupra timpului. 21. Nu omul. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. depind de libera alegere a omului. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. cum am relevat. Cetatii divine. Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. dezvolta teologia crestina. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. ci divinita faureste istoria. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. ciuitas terrena. Dimpotriva. a ocrotit un timp Roma. anim. Totusi opus maius. sapientia. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic.. discursul gigantic. cum am aratat. 6. adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari". ale lui Apuleius. in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. inclusiv neoplatonismul. dar si de Varro. ale stoicilor. El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei.se opune „cetatea pamanteana". Dar fostul profesor de retorica. De fapt. summum bonum. Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. a utilizat abundent. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice. cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor.in ce priveste realitatile invizibile. il constituie pacea. Salustiu. pietatea si impietatea. ci „providenta divina". care conoteaza efuz mistice. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". cum se spune. Cetatea terestra. 22 ideea. Pe de alta parte. 14).

Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta. mai ales verbale. Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica.. 2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . Orice significabile poate deveni signum. cometariu? Apreciem aprecierile voastre. significabile. „Semnificabilul". intrucat sugereaza o adevara a semnelor. precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. eseu.asemenea.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . purtator de semnificatie. El considera semnul ca element material si perceptibil. care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. 4). Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu. nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). este semnificat prin „sem signum (De Mag.

.

o bogata corespondenta. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. a fost pusa in slujba teologiei. de prabusirea Imperiului Roman. dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate . Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. Educatia si-a facut-o in Cartagina. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. Dumnezeu este centrul existentei. “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune. Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. fiind inselat si inseland. Augustin -Aurelius Augustinus-. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”). Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles. In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. Augustin da o replica literaturii pagane. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin.Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”). in diverse pofte lumesti”. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona). Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni. In 396 devine episcop al orasului. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”). pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. in scrierile sale “Confesiuni”. in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare.“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. Conceptia sa filozofica. care acuza noua religie. este profesor de retorica la Cartagina. arianism). ci sa sa credeti pentru a putea intelege”. pentru ca in 387. filozofice crestinismului. donatism. se naste in Africa de nord. Doctrina despre pacatul originar. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume.Despre credinta si simbol. intr-o familie de functionari. Dupa cum singur marturiseste. credinta este premiza filozofiei crestine. inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti. numeroase predici. TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d. logica si morala). mama sa. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste.Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. Monica. in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale. crestinismul. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. In 374. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. (354-430). la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. Cunoasterea este produsul sufletului rational. In perioada 426-427. dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”). In aceasta perioada. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti.” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. crestinismul. “De trinitate”. era crestina. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. Proclamat ca religie de stat. mai subtila si mai putin materiala.Despre Sfanta Treime. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. insa spre deosebire de acesta. Folosind datele istorice. unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. laThangaste. Renumele sau crescand. se hirotoniseste. Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. Desi profound credincios. Pentru Augustin. dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii.

iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. Fiinta umana este deosebit de complexa. www.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor. pag. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului. pag. Editura Nemira. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. “Civilizatia Lumii Antice”. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc.com/zacharyaustinharris/Theo. fara mijlocirea trupului”). Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista. 1995. Raul este o deficienta a existentei depline. MATEI. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. prin intreaga sa gandire si creatie. MATTHEW. enciclopedia liberă . HORIA.geocities. Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. Prin modul de abordare a diferitelor concepte. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite.htmlwww. 1983. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. Editura Eminescu. Descoperirea acestor adevaruri. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia. 96-97. Bucuresti. cel viitor pentru ca nu a venit. Impulsurile umane. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. Dupa Augustin. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central. el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. Bucuresti. Adam a pacatuit prin alegere. O’CONNELL. 39-42. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”.amazon. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin. BASIL. acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. Ca si pentru Platon. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine. Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale.com: STUNDER. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. DIANE.

Eseiști Nuveliști .Dramaturgi Poeți . episcop și mitropolit . circa 1650.Proletcultism Neomodernism . teolog. Iviria — d. asasinat în Rumelia) a fost un autor.Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri .Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 .Contemporană Curente în literatura română Umanism . 1716.octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 . 1650 Iviria.Tradiționalism Semănătorism.Naturalism Modernism .Realism Simbolism .Avangardism Suprarealism . tipograf. gravor.Clasicism Romantism .Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n. Georgia septembrie .Salt la: Navigare. căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca.

1. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2.1. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1. în premieră mondială. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 .3 Scriitor. tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol. în Iviria (Georgia sau Gruzia). editor.1 Sosirea în Țara Românească  1.4 Mănăstirea Govora.1.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1.2 Mănăstirea Snagov  1. precum și limbile greacă. Mitropolit de București. 1701 . redactor.2 Întemeietor de tipografii. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București. ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci.1. în secolul XVIII.1 Tipografia domnească.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său.român de origine georgiană. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi. în limbile arabă și georgiană o 2. arabă și turcă. . în care a imprimat 4 cărți.3 București. caligrafia.1. canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650.1 Tipograf. precum și meșteșugul tiparului. broderia. probabil. autor al unor celebre Didahii. unde a învățat sculptura în lemn. Aici a învățat limbile română și slavonă. Vâlcea  1. pictura.6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2. București  1.1705  1.1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească.1. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. autor de lucrări bisericești o 2. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice. este ulterior eliberat.

prima ediție a acestuia în Țara Românească. unde a mutat tipografia. Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. Carte sau lumină (1699). una slavonă. unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . Evanghelia (1697). Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). 1701 . una greco-arabă). Floarea darurilor (1701). Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). tipărește alte 9 cărți (3 românești. Liturghierul și . Slujba Sf. Grigore Decapolitul (1692. [modifică] Mănăstirea Govora. Paraschiva și a Sf. imprimând 15 cărți (7 grecești. 5 românești. 2 românesti. între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703). una slavo-română. grecește). toate în românește [modifică] București. Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. Munte Athos (1701. Liturghierul greco-arab (1701. București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. limba română). limba greacă). limba română). între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). 3 slavo-române. una greco-arabă). unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești. prima carte tipărită cu caractere arabe din lume). 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov.[modifică] Tipografia domnească. Învățături creștinești (1700). grecește). (1705. una slavo-română.1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București. Proschinitarul Sf.

redactor. Capete de poruncă la toată ceata bisericească.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul .cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare. în limbi diferite și de o mare diversitate. Catavasierul (1714). lucrare originală). Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705. într-un singur volum. Psaltirea (1710). editor. una slavo-româno-greacă. 11 românești).cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714). a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. . Liturghierul (1713). Octoihul (1712). coordonate sau patronate. creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești. ambele originale. [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București. este considerat alături de Diaconul Coresi . unde a mai imprimat alte două cărți grecești. românește. lucrate de el însuși.fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă.o o Evhologhionul (1706. În această calitate. ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710). Evhologhionul (1713).ui Petru Movila. una slavo-română. prin numeroșii ucenici pe care i-a format. Deși româna nu era limba sa nativă. [modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei.

fără nici o îndoială. 1709. în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială.. ipodiaconul Mihail Ștefan. în premieră mondială. manuscrisul original se găsește la Kiev. la Alba Iulia. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. Didahiile îl așează. În anul 1706. l-a trimis în țara sa de origine. [modifică] Scriitor. tot în medalion.[modifică] Întemeietor de tipografii. . care a instalat-o la Alep. la Tbilisi. pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare.1715). respectiv din filosofi antici. la care se adaugă 503 portrete în medalion. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas. a sprijinit și alte popoare ortodoxe.(1713 . unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. 3 schițe și 8 desene. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște. în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie. Pe seama veniturilor generate de aceasta. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică. a alcătuit un testament. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. dar și din literatura patristică. imprimând cărți pentru slavi. Pe același Mihail Ștefan. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale). cu 22 foi text. . Acolo.. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. pictură și sculptură din țara noastră. unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură. intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. Chipurile Vechiului și Noului Testament. Liturghierul greco-arab din 1701. Georgia. • Analiza cărților originale publicate. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). capete 32". în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor.

2. anul LXXIV. Nicolae Mavrocordat. dincolo de Adrianopol.[modifică] Caterisirea și martiriul său. Antim Ivireanul. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament.. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor.. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. Preot Profesor Alexandru I. mitropolitul Ungrovlahiei. Ciurea. Preot Niculae Șerbănescu. 172 pagini. 1886. Iași. în BOR. în toamna anului 1716. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. nr. Gabriel Popescu. Nicolae Dobrescu. metropolitaine de Valachie. a fost înlăturat din scaun. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. Ioan Nanu. Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir. paginile 831-853. Paris. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. Profesor Teodor M. paginile 223 -318. 1982. paginile 853-863.97 (și extras).4. alte studii în același număr al revistei. la cererea primului domn fanariot. Viața lui Antim Ivireanul. paginile 766-774. 119 pagini. nr. caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. în ST. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. apostol și mucenic al dreptei credințe. p. 1956. paginile 513-560. 2005. an. paginile 775-817. . în Nouveaux Melanges Orientaux . Preot Profesor loan Rămureanu. 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. XX. Sofian Boghiu. Popescu. dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane. paginile 690-760. 8 9. 1910. ctitoria lui Antim. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Cernăuți. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. Editura Bizantină. nr. Ștefan Dinulescu. aflat la Kiev) Emile Picot. 3 . București. Viața și faptele lui Antim Ivireanul. Bogdan. 1986. București. închis. cărturar umanist. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. 1 . Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. Antim Ivireanul. 5 . [modifică] Monografii • • • • • • Arhim. în BOR. 1969. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. Un monument istoric și de artă religioasă. 1961. Victor Brătulescu. Antim Ivireanul tipograf. anul LXXXIX.. Antim Ivireanul predicator și orator. Fanny Djindjihașvili. În drum spre locul exilului. Câțiva ani mai târziu. 100 de pagini (extras din "Candela").

Preot Profesor Teodor Bodogae. 1966.9. paginile 971-981 (alte studii tot acolo). 1966. paginile 663-675. paginile 360-382. 9 . 1963. II metropolita Valacco Antim Ivireanul.S. 1963. 3-4.12. paginile 223-244.10. în Glasul Bisericii.R. București. 1-3. 1966. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul.3. în MA. paginile 856-872.10. Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii. Predicile Iui Antim Ivireanul. paginile 467-482. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. în Analele Academiei R. paginile 357-398. nr. nr. anul VIII. Stelian Izvoranu. 1971. 1966. în Oikumenikon. paginile 831-844. 9.6. Mario Ruffini. 1979. nr. paginile 188-212. Antim Ivireanul arhivist. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români . volumul II.9. anul XXV. 1966. 1994. numerele 7 . numerele 1 . Profesor Iorgu Ivan. în MO. anul XIII. Preot Niculae Șerbănescu. anul XXII. Antim. în MB. volumul III. anul XXVII. bibliotecar și topograf. numerele 1 . Eugen Negrici.10. 1967. Gabriel Ștrempel. paginile 862-990 și anul XXIII. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Belu. anul XI. logos și personalitate. în în MA. 1966. o MMS. anul LXXXIV. Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. 1975. Mitropolitul Antim Ivireanul. în BOR. Aurelian Sacerdoțeanu.. Dan Simonescu. Mircea Păcurariu. în MA. numerele 11 . 262 pagini (analiza Didahiilor). în MB. numerele 5 . numărul 910.• • • • • • • • • • • Preot Profesor D. anul LIl. paginile 493-515 (alte studii în același număr). paginile 43-81. o MO. anul XI. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. 1966. paginile 771-911 (alte studii tot acolo). Mitropolitul Antim Ivireanul. 1964. Mircea Păcurariu. în Românoslavica. paginile 147-179.3. Preot Profesor Sofron Vlad. paginile 42-44. nr. anul XVI. 1976. paginile 309-353. 1981. 1966. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. București. București. numerele 7 . numerele 9 . 1967. anul XVI. Antim Ivireanul scriitorul. anul XVIII. București. paginile 143–161 (ediția a II-a.

wikipedia.Adus de la http://ro.org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .

• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. 16 ianuarie 2011. pot exista și clauze suplimentare. .

Scrisul lui Antim este retoric. 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716). tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. supararile. Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. ar ataca. intr-o secventa extrem de concentrata din manual.". carele se arata mai minunat decat soarele?".. infricoserile vrajmasilor. lumea este comparata. sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile .". domniile si orasele. in 1705. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. interogatii. supusii. cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. ornamente stilistice in stil baroc.. dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. neasteptate pagube. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita. cu "o mare ce se turbura. craiile. alunecoase (pe tema ubi sunt?). pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. bogatii si saracii. invatand limba slavona. multimea norodului. Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706). nici liniste corabiile. jafurile. intre valuri sunt imparatiile. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste. politiile. adeca floarea cuvintelor" (1705). cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine. robiile. stapanind laolalta mestesuguri diferite. fulgerile ce orbesc ochii. urmata de o "Psaltire" in 1694. norii ce negresc vazduhul. intre care niciodata n-au oamenii odihna.. pe drum. pictura. opera sa principala.. necazurile ce ne vin de la cei din afara". originar din Iviria.ANTIM IVIREANUL Duminica 20. in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion. descendentul lui Serban Cantacuzino. aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino. intr-o imagine hiperbolizata a lumii. este un erudit in spiritul grecesc. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. tipariturile. o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). cu o acribie exemplara. dar si broderia. persuasiv. cu multe repetitii. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea". . darile cele grele si nesuferite. in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. sculptura. din Gruzia. capitala. sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava. Ivireanu este episcop de Ramnic. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". cei mari si cei mici. o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. ca o expresie a sortii schimbatoare. zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. "Didahiile". unde sunt frumusetile lui cele minunate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful