Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. Pe de alta parte. ca donatismul. la sfarsitul secolului al ll-lea d. in functie de formatia lor retorica. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii. Ei preiau.Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. Lactantiu. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe. prin excelenta neoplatoniciene. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine. si „binecuvantarea". Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. Totodata. idei si concepte ale paganilor. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. scrise intr-o latina rudimentara. Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca.C. organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. Cum mai notat de fapt. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. si se exp intr-un stil clasicizant. menita sa reprobe numeroasele erezii. pentru a raspandi cuvantul Domnului. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. in necrestina. si la inceputul veacului urmator. printre pro Prudentius. cum am aratat. ea nici n-a apartinut antichitatii. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine. limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului. in mult privinte. De fa chiar la Roma. in care erau redactate textele sacre. literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. Biela. prefigurand mai degraba evul mediu. chiar atunci cand sc talent. Autorii crestini. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. crestinii impun valori noi. Liris . pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. considerau ca ei exprima. insa si altii. Pe de alta parte. printre poeti. benedictio. adica dirijat spre combaterea paganismului. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. indeosebi Augustin.

Este limpede ca.. efen/e . inainte de convertirea la crestinism. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate. in orice caz. eros navalnic. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. din parinti necrestini. se refera de fapt la unul dintre personaj textului. in numero opere literare crestine.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. care par a conduce po spre un crestinism filosofic. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. cea a refuzului structurilor tradit date. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. adica „Octavius". Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. in jurul anului 160 d. pornind de la unele elemente neopitagoreice. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. desi cu ardenta convingere. Frazele sunt ample. Quintus Septimius Florens Tertullianus era. dar si dreptul. adera la ce treilea clasicism1. iar Minucius Felix al doilea. 4). si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului. la erezia montanista.. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix. conversatie eleganta. Pe acestia. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica. arbitrata de autor si desfasurata. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. cu subtilitate. cum am semnalat imediat mai sus. in majoritatea lor. fara inversunare. clare. foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc. care ar f concomitent realist si „criptocrestin". unde. din care nu lipsesc angoase rascolitoare. decat in prima parte a veacului subsecvent2. convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. Exponentii literaturii crestine.C. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. Se pare originar din Africa romana. desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. Dar. ar fi fost un a talentat. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei. sub flamura unei mentalitati organic protestatare. 40). deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. l-4). pe malul marii. datorita originii sale relativ modeste. pe care o saluta Caecilius. de fapt toate ramurile culturii antice. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian.COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. Discutia se desfasoara in clipe de tihna. pe de alta3. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. ciceroniene. in ultima instanta. atitudinea exponentilor ei (MIN. si noua credinta crestina.C. sa-i atraga de partea noii religii. pe de o parte. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. 5-l3) Octavius ii raspunde. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. Minucius Felix incearca sa-i convinga. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37). integrarea este incompleta. care este. Scri expune ideile cu precautie si eleganta. la Ostia. Dupa exemplul lui Cicero. intre intelectuali rafinati. testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. Octauius. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa. Punerea in scena evoca treacat. apriga a societatii antice? Sau . Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. care cauta mai mijloace subtile de persuasiune.cum este probabil . A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. in final. ca si Minucius Felix. care nu comporta o drama colectiva. Urmeaza o discutie teme religioase.

postului si penitentei. E reproba. De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. cultural-sociale. Ad nationes. i se substituie razboiul idei. „materialistii" (psychici). si a stilului pasional. si nu toleranta.C. Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata. „Catre pagani". mora noi. De carne Christi. precum si un supraeu foarte exigent. 46-49). ca iarta prea usor pacatele. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului.. Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. Ad nationes. posteri 212 d. cultu feminarum. minate de orgoliul. care n-ar reclama ingaduinta. ruptura cu socie cultura traditionala. 200 d. Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. preconizate de montanisti. Mai tarziu. modul de viata religia. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor. adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman. sub semnul Du Sfant. viciile si erorile ei. in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. Montanistii si adeptele lor. exhortatione castitate etc. sau „Despre exortarea castitatii". De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. trinitatii etc. pe un ton pasional. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. Tertuilian. 15. Secta creata de Montanus. insa si un temperament exploziv. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. in cursul expunerii. Sufletul sau vesnic nemultumit. si mai ales . incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului. prin 160-l70 d. De anima. Tertuliian s-a despartit si de montanisti. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor". Tertuliian intoarce cu abilitate. Aici. proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . spre sfarsitul vietii.si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". acuzatiile aduse de ei crestinismului. De ieiunio aduersus psychicos. practicate de intreaga cultura antica. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. predica extrema austeritate. intr-o reputata teza de doctorat. „necredinciosii".C. de fapt „semintie". Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. in haine de judecator. inca mai intransigenta. „Despre post impotriva materialistilor". detestarea statului si societ romane. Nu exista. A fost cu adevarat un luvenal crestin. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana..si aprige. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire. Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. ci necrestinul. „l'homme en colere". precum cele ale raului. ci si pe strada si in reuniunile publice. Termenul de natio. unde este so conditia umana. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. ideile societatii oficiale. c creeze o secta proprie. Idei similare apar In alte lucrari. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei. indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. ca expresie a modelu omului manios. chiar de anumit pragmatism. Ad martyres. desi preconizeaza discontinuitatea. Trebuie sa prevaleze justitia. care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice.C pastrat 31 de lucrari. afirma Tertuilian. Combust interioare.Apol Apologeticum. in doua carti. Iar „Despre carnea lui Cristos". subinteles „straina".C. bisericii oficiale. impotriva adeptilor culte religioase traditionale. fauririi unor structuri mentale inedite. 8-27). crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. ca in „Despre spirit". pe cand montanistii. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate. Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi. Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale.

adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri.. redactate in aceasta perioada. tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus".vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. polemica efervescenta.C. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. De lapsis. 2. desi pitoresc si foarte pregnant. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. a emotiona). Pentru a contesta globa vechea lume antica. Commodianus intransigenta. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258. 2. pentru a ilustra concep inedite. filosofiei si dreptului societatii traditionale. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. „Despre biserica catolica". Ad Donatum. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv. Limbajul lui Tertuilian. Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. care prefigureaza introspecti Augustin. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. i se aliaza o scriitura foarte colorata. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. 19). Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. Mai tar alcatuit operele capitale. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. De catholica ecclesia. plina de caritate. A s sapte carti. insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila. Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor. Desigur. De asemenea. Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet). o patin baroca si mai ales expresionista. Carmen Apologeticum. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine. 35 si 2. 18-l9). cum rezulta din scrisori ale sale. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani.5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar. O reala efervescenta. aproape ermetic. 89-790). care constituie o stranie mar apologetica. Instructiones. relieful deosebit de preg imagisticii. subtilitat retorice4bis. in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care. El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala. pe cele mai pioase. Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. vv. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr. Deoarece Tertuilian. Prin 250 el este urm persecutori. funeraliile somptuoase (Instr. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. Ca si Tertullian. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian. intr-un acrostih din poemele sale. „impotriva paganilor". adesea caustica. . Utilizeaza si pro populare. infricosati. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. Aduersus nationes. 1. abunda reminiscentele livresti. era un competent cunoscator al retoricii. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine... Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. purtand titlul de „Poemul apologetic".. Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. Oricum. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. incearca sa se exprime simplu. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. cum a aratat. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi". sau „persoana". contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii. 33). Sintaxei ciceroniene a discursului. d maniera ciceroniana.C. este adesea si obscur. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii.. suflul viguros al demonstratiei ideilor. si devenit ulterior episcop. Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. vv. singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA.

C.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. investita cu unele conotatii filosofice. Si nu numai pe plan stilistic. privilegiaza o metrica novatoare. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum. De ira Dei. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent. Spiritualismul lui intransigent. De altfel nu s-au conservat. A. contestarea societatii. A.. Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. de la contestatia globala la concilierea cu societatea. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. adica Roma (C. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism.C. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". intitulat „Gramaticul". doar opinia ca divini fi totdeauna buna. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului.C. in tota lor. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. v. Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari. respecta tiparul clasic al cantitatii. spune teologul. in discursul lui Lactantiu. Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. l-a tulburat profund. interogatii si tirade retorice. Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. putin dupa declararea tolerarii crestinismului. tratat in doua carti. printr-un sfarsit abominabil. marturia sa teologica fundamentala. Grammaticus. cum recuza orice traditie romana. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix. De opificio Dei. culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. dom alte opere. si se bucura nespus. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. retor si discipol al lui Arnobius. alcatuit in 305 d.C.. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. inclusiv manualul de metri gramatica. Nu trebuie admisa. Se pare ca persecutarea ma crestinismului. survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8. c Imperiul si cultura traditionala. vv. de „primul adevarat literat crestin". Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. mai bine spus. initiata de imparatul Diocletian in 303 d.. Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. de ordin lex morfologic si sintactic. Sub impactul psihologiei colective. De unde abateri masive de la normele clasice. Initial pagan. Commodianus se ridica impotriva Imperiului. tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. simbol al coruptiei. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine. Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista. toti imparatii care persecutat pe crestini. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia. Ori. incat numai a doua p versului. in acelasi domeniu. fata de ideile epicure stoice. Accentele satirice. in „Despre mania lui Dumnezeu". Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate. Institutiones diuinae. Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. „universitar crestin". Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii. 79l-l060). Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. nascut probabil in ju anului 250 d. pe care o atestau si inscript vremii. in carti. Totusi concilierea functioneaza. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna). Prin 307-310 d.C. ale caror opere nu ni s-au Oricum. Ulterior. de sorginte populara. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". vv. care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. mai mult decat religioase. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. sabelliana etc). Totusi. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera. De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. cea care se falea ca este eterna". 923. faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial.

Destul de frecvent. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. De altfel. Cum am aratat. si-a harazit demersul literar patristicii. 7). ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. p crestini regasesc accentele protestatare. da seama de un rationalism toler suplu. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor.Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. Lactanti exprima intr-o latina clara. ridicole (De mort. descrie Lact sfarsitul persecutorilor. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente. prin scrierile „impotriva arienilor". sau critica moravurilor. in operele teologice. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. mai ales orientalizante. de un vocabular incarcat de indignare. astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele. pe langa au crestini si Biblia. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim. combate arianismului. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. Totusi. ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. Aduersus arianos. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. Lactantiu si chiar Tertullian. El se comporta ca un fiiosof crestin. Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". care priveau civilizatia pagana. Totodata. pers.. A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". diminuat in operele istoricilor necres vremii. in care. politice si culturale. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. indignarea militan chiar maniera expresionista. ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. candva preconiza Minucius. pretioase cercetatorilor moderni. uneo violenta. in scrierile teologice. Chronicon. Identic. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. el furnizeaza o performanta m informatii. 10).C. administrativ eic). adica asumand o precizie clinica. in acest fel. militia Christf. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. indeosebi pe „Cronica" sa. El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca.. din opera lui Lactantiu. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. Totusi Lactariu este. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca. p stilistic. discipol al lui Platon si Cicero. de acumularea antitezelor. ca profund inumane. in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism. Astfel reformele lui Diocletian. un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala. un episcop din Gallia romana. E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase.. care nu re total un sincretism teoretic. de administratia lui si se expr ingrijit. relative la istoria Romei. pitoreasca. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. profu implicat in controversele cu arienii. care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos". daunatoare. Lactantiu. vehementa exprimarii. scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. De fapt Hieron traducea. de scene si tablouri viguroase.. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. de re emotionala foarte puternica. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. cand se joc reprobarea cultelor politeiste. alcatuita in jurul anulu d. Ep. „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. . o maniera partial expresionista.C. 58. De errore profanarum religionum. El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici. probabil. Hilarius. figurau numerosi scriitori pagani. si „Despre credin fide. emerg. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. militar. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta.

Vergiliu. 32). Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep. tratate polemice. spre a combate arianismul. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine.C. A fost insa initial necrestin. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene.n.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori. Horatiu si mai ales Ovidiu. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi . Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". Totodata. plin de verva si de patos. carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp. ca dialogi. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. cotidiana13.e. urmat de fervente crestine din aristo romana. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho.1). pentru a intemeia la Bethleem o manastire.. ca Paula si fiica ei. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar". Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . propaga excelenta in mediile sociale populare. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. providentialiste si teleologice. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina. de „eminenta cenusie". care a fost Ambrosius. 14. de problemele Bisericii. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. Pe de alta parte. Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu. oratii funebre etc. sermo uulgaris literar12.. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus. pe la 340-350 d. Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii. Chronica. Dupa 382 d.. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer. a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte. Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte.C. Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. 14. isi punea speranta s Imperiului. Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. pe urmele lui Hilarius. La sfarsitul secolului al IV-leai. traducerea Bibliei in latineste. preotul gallo-roma Sulpicius Severus. Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. „Cronica". crease imnodia crestina occidentala.C. menita a fi cantata in biserica. providen si teleologice. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale.. uziteaza un discurs colorat. Vita Martini. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin. insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile. sub impactul opticii crestine. discursuri. se dezvolta o poezie crestina performanta. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. 22. 7). ca si altii. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. care. preotilor si calugarilor ava eleganti.purit notabila. in care. petrecute intr-o existenta normala. pe langa diverse scrieri. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori. Pe langa acea vulgata. A incercat sa comenteze. luxul femeilor elegante. scrisori etc. 43). reprezent fapte autentice si concrete. Ideile istoriografice crestine. deose pregnant. biografie encomiastica a apostolului Galliei. in se moral. care constituie o capodopera a literaturii narative crestine. si inceputul veacului urmator. ei pra arta rafinata. mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius.

Alt ciclu. in 410. 578-633). intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . 2. ofe continut colorat.cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . la esent a lui Cristos si combate diverse erezii. din culegerea de poe 405 d. Dar performantele eroice. proclamata centru al evolutie universului.C. cuprinde paisp poeme. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. Ca si Hamartigenia.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu.Apoteoza". care infrange Desfraul. Poetul practica un lirism sofisticat. iar c harazit lui Romanus chiar 1140. care milita pentru dualism. dupa post. desi practic nestudiata de cercetatori. vv. care. de inspiratie vergiliana. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. un preot hispano-roman. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. pentru Boboteaza). si a murit. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. pentru existenta a doi Dumnezei. care biruie Umilinta. in sfarsit. Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. in pofida noii atitudini preconizate de crestini. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. Aceste poeme sunt destul de lungi. pusa in slujba crestinismului. a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. Intertextualitatea cu Ovidiu. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. pentru inmormantare pentru Craciun. sau c „Carti ale Evangheliilor". tablourile pregnante. intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. 2 555). Ciprian si altii. Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean. primeau in cer coroana de invingatori. care contrasta cu scriitura si metrica purista. Horatiu etc. t si cuvantarile declamatorii. Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. Apotheosis. De altfel Prudentius multiplica. Dittochaeon 49 de catrene.. deosebit de viguroase. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri . in prolog. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. Intentia didascalica. dramatic si satiric. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel. intitulat Peristephanon. Rabdarea. o epopee alegorica si oratorica. Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos. du indurasera suplicii. Ne referim la poemul . Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. Historia euangelica. la Hamartigenia. populare. care glorifica performantele unor martiri crestini. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic. in 915 hexametri. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin. dirijat impotriva ereziei l Marcion. in aceeasi masura ca si traditia pagana. luvencus n-a fost un foarte talentat14.. ultimul avand chiar doua carti destu lungi. amurgul etc). descriptiile si anecdotele. cel dedicat lui Laurentius 584. digresiunile. Euangeliorum libri. sprijinul Sfantului Spirit. toate lungi poeme in hexametri. care invinge Trufia etc. prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema.liric. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. epic si oratoric . desi nu in exclusivitate. Dar litera Bibliei. dimine pranzul. ca si poetii pagani. Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius. respectata de luvencus cu scrupulozitate. crede in eternitatea R Pentru el. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri. la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus". accentele abunda in poemele sale. probabil. in versurile sale. „Lupta sufleteasca". de dimensiuni relativ importante .De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri.primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. in locul muzelor. foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. ni se pare de asemenea manifesta. intitulat Cathemerinon. Lucretiu. care explica scene si tablouri biblice. Symmachum. luvencus. Dintre aceste douasprezece imnuri.C. ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym. indeobste lungi. Vergiliu. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei.

Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius. cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia.C. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. Epistulae. Totusi Prudentius articule nou tip de erou. pe care il considera un mision crestin exemplar. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. care i-a alcatuit o biografie. care isi avea mormantul la Noia. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. unde a fost inhumat in 431 d. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii. Doua poeme . unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini. Trece prin profunde crize spirituale. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate. autobiog spirituale. Pe langa unele epistule in proza. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. teologiei. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. inregistrate.C. Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei. dupa expunerile lui orale. numeroase predici. in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina. sfantul din Peristephanon. asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin. De altfel el privilegiaza redundanta. Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. a fost s cultul martirului Felix. Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori. autentice.C. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile. specii si tipare literare. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. mai ales pe Felix . Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian. cand practica tipare satirice. proaspete. functionar imperial. episcop al Daciei si al zonelor invecinate. si devine adeptul neoplatonismului. care este martirul. simplitatea lor familiara. dar si la alentele pietatii noii religii16. de catre stenografi sau auditori. dar a utilizat si alte structuri literare18. intr-un limbaj simplu. in 383 d. prin observatia fenomenelor ambiante. Augustin a abordat cele mai di genuri. Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. incepand din 396 d. unde moare la 28 august 430. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. cum am semnalat mai sus. in 374 d. Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial .sunt dedicate lui Niceta Remesiana. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului. iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt. De asemenea. Devine preot si. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. in vreme ce mama sa. A devenit chiar episcop la Noia. moralei. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. ca si limbajul poetului. la Roma. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. Amalgamul de genuri.C. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta. Sentimente sunt vii. era o ferventa crestina. prin gandirea sa teoretica. al caror numar. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu. prin excelenta catolica.C. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones. pentru a sublinia spontaneitatea lor.ex paisprezece poezii etc. in fata credinciosilor. in mod cert. era pagan. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. un gallo-rom combate in versuri ereziile. Astfel Augustin a rostit.C. dupa 430 d. Demersul scrii privilegiat proza. dezinv sensibila la frumusetile naturii. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. auten Unele parafrazeaza versete biblice. in Campania: a renuntat la alte bunuri.C.C. lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. -. precum si a unor date oferite d operele scriitorului.chiar consul in 378 d. care se crestinase. prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta. dintre care 501 sunt. Prin ar introspectiei. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas). S-au conservat de asem sute de „Scrisori". dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. Astfel Tiro Prosper.al 17-lea si al 22-lea . Cu acer prilej.

Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. din 428 d. De pulchro et apto. de la inceputul discursului. De libero arbitro. iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica. Printre aceste lucrari se inscriu. in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. „Despre viata fericita". 7).dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor".C. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. „Despre marimea sufletului". fir al Bisericii crestine. Sotiloquia (un cuvant nou. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. sa-si nareze viata. se propune a doctrina a predestinarii. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. De doctrina christiana. an mortern uitalem. incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. retragerea la Cass si convertirea). in aceasta lucrare. 6-9 prezentand criza moral-religioasa. „Despre adevarata relig uera religione etc. figurare si talmacire a u itinerar spiritual. in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat". De beata uita.cu scopul decantarii bazelor esteticii . De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui. in filigrana. „Despre magistru". in toti dial Augustin propune. decat ca nu stiu de unde am venit aici. Augustin nu monologheaza. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum. 6. sa se ajunga la cucerirea adevarului. unei confesiuni dramatice. destinat clericilor. intr-o controversa evident artificiala. a unei odisei morale si religioase. in 397-400 d.386 si 429 d. Conf. De haeresibus. unor memorii. Astfel. conversatii autentice. Dupa 388 d. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. De genesi contra manicheos. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. temele eclectice. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. Augustin practica o introspectie profunda. in 386. revelarea a doua grile de lectura a acestuia. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. dupa ce parasise Cartagina si Roma. in treisprezece carti. capodopera intitulata „Confesiuni". Caci. cu pr natura sufletului. in primul rand.. in patru carti. „Solilocviile". in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. adica in pragul trecerii la crestinism. un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire. De musica. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". aceste epistule au un continut eteroclit. in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului. De altfel. la o inalta tensiune emotionala.C. i „Despre doctrina crestina". de altfel pierduta.unde critica 88 de erezii . magistro. de fapt. sa afle drumul adevarului. De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie. in ultima carte. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual. care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. Doamne.trebuie sa mentionam dialogi. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. in acesti dialogi.C. in a autobiografie.C. in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii. intrucat c dentilor il nemultumea. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". pentru ca prolife aceste scrieri. Confessiones. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. El . si „Despre muzica". care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca. de interpretare a textelor sacre. prima grila de lectura afirma ca. 1. Daca lasam de o parte scrierea. la problemele metafizice pendinte de conditia umana. Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale. dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. in trei carti. ca sa terminata abia in 427 d. August redactat si publicat. si „Despre ordine". Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. in carti. da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. De quantitate animi. ci de credinta ei crestina foarte consecventa. forma dezbaterii intre mai multe personaje. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. scriere inceputa in 397. o autoanaliza. creat d in doua carti. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. Augustin nu renunta la rationalism. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. De o doua carti. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". conceptiile neoplatoniciene. Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. anterioara convertirii si tributara maniheismului . . de inspiratie varroniana.C.

De/. 6. mai ales cele alcatuite de Terentiu. ansamblul ideilor lui. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. dar si de Varro. alcatuita intre 41 d. c poate fi dirijata de divinitate. al scriitorului. 14). careia i se subordoneaza „intelepciunea". ci tar unde totul se amesteca. o viziune pur liniara asupra timpului.. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. populata de stirpea lui Cain. ale conditie fireasca a oamenilor. adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari". El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant.in ce priveste realitatile invizibile. f filosof neoplatonician. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. ale stoicilor. conceptia teleologica asupra vietii. cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor. in De ciuitate Dei si in alte scrieri. Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". viciul. 6. il constituie pacea. ca sa propovaduiasca adevar absolut. la sfarsitul vietii. Retractationes. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. sub forma unei sinteze filosofice si istorice. ci divinita faureste istoria. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). traduse in forma unor adevarati psalmi. adevaratul sau testament teologico-literar. De aceea pacatul trebuie pede Totusi. doreste o certitudine absoluta. pietatea si impietatea. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene. si deci statutul structurilor faurite de ei. ale lui Cicero. Augustin dezbate problemele timpului. ciuitas terrena. care au aparut dupa crearea universului. Cetatii divine. Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine. cum am relevat. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. care conoteaza efuz mistice. Pe de alta parte. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. Nu omul. Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. Sistemele filosofice necrestine detestabile. 21. ineluctabil efemera. atentie si amint . Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. Contestarea filosofiei necrestine implica. Dimpotriva. lui Plotin si neoplatonicienilor etc. chiar in cetatea terestra. este divizibil. cum se spune. cum am aratat. in mintea omului. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. dupa invazia lui Alaric din 410. manevrata cu abilitate. 22 ideea. mediaza i trecut si viitor. care lupta pe pamant p cauza divina. Totodata. op Platon. care este e deci „cetatea cereasca". Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. ciuitas caelestis. Spiritualismul extatic se impleteste. nu fortele materiale. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. in De ciuitate Dei. O logica subtila. incat prezentul. comparat cuvantului. discursul gigantic. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra. Augustin decla ca sa inteleg". in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. care a fost Augustin. in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic. dezvolta teologia crestina. a ocrotit un timp Roma.C. in demonstrarea ideilor sale. Cartile urmatoare au un speculativ. De fapt. desi Augustin il admira pe Platon. conex miscarii. Salustiu. ca dimensiuni. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. ci „providenta divina". pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. Fara indoiala. credo ut intelligam. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice. 2. a utilizat abundent. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. Timpul este infinit si incomensurabil. inclusiv neoplatonismul. sapientia. ale lui Apuleius. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. insa dispuna natura proprie. Augustin accepta si predestinarea. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. mai limpede decat orice is antic. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. moment indivizibil si sustras duratei.se opune „cetatea pamanteana". summum bonum. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. de fapt Biserica crestina. Timpul se scurge mereu. Horatiu.. Dar fostul profesor de retorica. depind de libera alegere a omului. Totodata. integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. anim. de substanta crestina. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. Totusi opus maius. Cetatea terestra. credo quia absurdum. Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. sufletul este indivizibil. Nu zeii de pagani si destinul. Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. diuina prouidentia. si in douazeci si doua de carti. 1). pe cand corpul. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine. ca si virtutea.

asemenea. Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta. precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. El considera semnul ca element material si perceptibil. purtator de semnificatie. intrucat sugereaza o adevara a semnelor. „Semnificabilul".. nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. eseu. 4). significabile. cometariu? Apreciem aprecierile voastre.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . 2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . este semnificat prin „sem signum (De Mag. mai ales verbale. Orice significabile poate deveni signum. Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu. Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica.

.

Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii. Dupa cum singur marturiseste. logica si morala). Augustin -Aurelius Augustinus-. crestinismul. donatism. insa spre deosebire de acesta. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. ci sa sa credeti pentru a putea intelege”. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”). unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. Dumnezeu este centrul existentei. care acuza noua religie. in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale.Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. laThangaste. el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). a fost pusa in slujba teologiei. mama sa. In perioada 426-427. In 396 devine episcop al orasului. aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles. de prabusirea Imperiului Roman.” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. arianism). pentru ca in 387. Desi profound credincios. se naste in Africa de nord. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”). Cunoasterea este produsul sufletului rational. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. Proclamat ca religie de stat. Folosind datele istorice. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. credinta este premiza filozofiei crestine. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. o bogata corespondenta. in diverse pofte lumesti”. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. fiind inselat si inseland. inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti. Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni.Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. numeroase predici. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. Conceptia sa filozofica. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste. Renumele sau crescand.Despre credinta si simbol. intr-o familie de functionari. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona). pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. este profesor de retorica la Cartagina. mai subtila si mai putin materiala. Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. se hirotoniseste.“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. Doctrina despre pacatul originar. filozofice crestinismului. in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare. “De trinitate”. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”). In 374. (354-430). dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate . Educatia si-a facut-o in Cartagina. Augustin da o replica literaturii pagane. Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. In aceasta perioada. in scrierile sale “Confesiuni”. dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”). la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. Monica.Despre Sfanta Treime. crestinismul. era crestina. Pentru Augustin.

Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. BASIL. “Civilizatia Lumii Antice”. Prin modul de abordare a diferitelor concepte. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. pag. DIANE. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului.geocities. Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. www.htmlwww. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. pag. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor. In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. Ca si pentru Platon. Bucuresti. Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. Impulsurile umane. “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”. enciclopedia liberă . Dupa Augustin. 1983. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. MATEI. Fiinta umana este deosebit de complexa. acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. Descoperirea acestor adevaruri.com/zacharyaustinharris/Theo. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. fara mijlocirea trupului”). cel viitor pentru ca nu a venit. MATTHEW. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. HORIA. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. Editura Eminescu. A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. 39-42. Editura Nemira. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin.amazon. 96-97.com: STUNDER. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox. Adam a pacatuit prin alegere. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. prin intreaga sa gandire si creatie. iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Bucuresti. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). O’CONNELL. Raul este o deficienta a existentei depline. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central. 1995. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine.

1650 Iviria.Realism Simbolism . circa 1650.Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 .Dramaturgi Poeți . teolog.Eseiști Nuveliști .Naturalism Modernism .Salt la: Navigare. tipograf. gravor.Contemporană Curente în literatura română Umanism . episcop și mitropolit . 1716. căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca. Iviria — d.Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n. asasinat în Rumelia) a fost un autor.Proletcultism Neomodernism .Tradiționalism Semănătorism. Georgia septembrie .Avangardism Suprarealism .octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 .Clasicism Romantism .Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri .

în secolul XVIII.3 Scriitor. ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2. este ulterior eliberat. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 .1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi.1 Tipograf. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1.1. editor. București  1. caligrafia.2 Mănăstirea Snagov  1.1.1.1. autor al unor celebre Didahii.român de origine georgiană. autor de lucrări bisericești o 2. . unde a învățat sculptura în lemn. probabil. în limbile arabă și georgiană o 2.3 București. Aici a învățat limbile română și slavonă.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său. pictura. în Iviria (Georgia sau Gruzia).6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2.4 Mănăstirea Govora. Vâlcea  1.1. precum și meșteșugul tiparului. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1. Mitropolit de București.1 Sosirea în Țara Românească  1.1 Tipografia domnească. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an. în care a imprimat 4 cărți.1705  1. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi. în premieră mondială. broderia.1. arabă și turcă. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice. precum și limbile greacă. canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650. tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. redactor.2 Întemeietor de tipografii. 1701 .

[modifică] Mănăstirea Govora. limba greacă).1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București. toate în românește [modifică] București. una slavonă. una greco-arabă). Munte Athos (1701. unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești.[modifică] Tipografia domnească. una greco-arabă). unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). Proschinitarul Sf. 1701 . una slavo-română. [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov. prima ediție a acestuia în Țara Românească. Liturghierul greco-arab (1701. Învățături creștinești (1700). (1705. Evanghelia (1697). Carte sau lumină (1699). 2 românesti. Liturghierul și . 3 slavo-române. Grigore Decapolitul (1692. grecește). prima carte tipărită cu caractere arabe din lume). tipărește alte 9 cărți (3 românești. unde a mutat tipografia. Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. Paraschiva și a Sf. Floarea darurilor (1701). una slavo-română. Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. grecește). limba română). Slujba Sf. limba română). 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. imprimând 15 cărți (7 grecești. 5 românești. între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703).

unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești. Deși româna nu era limba sa nativă. în limbi diferite și de o mare diversitate. într-un singur volum.cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare. a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. Octoihul (1712). lucrare originală). pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714). fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. redactor. ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia.o o Evhologhionul (1706. care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. ambele originale. Catavasierul (1714). Evhologhionul (1713). Psaltirea (1710). lucrate de el însuși. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710).cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul .fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. . unde a mai imprimat alte două cărți grecești. editor. [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București.ui Petru Movila. coordonate sau patronate. una slavo-româno-greacă. 11 românești). În această calitate. una slavo-română. Liturghierul (1713). [modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705. A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă. Capete de poruncă la toată ceata bisericească. prin numeroșii ucenici pe care i-a format. creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. românește. este considerat alături de Diaconul Coresi .

. în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială. Liturghierul greco-arab din 1701. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas. în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . dar și din literatura patristică. în premieră mondială. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas. unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. capete 32". 3 schițe și 8 desene.. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). la Alba Iulia. pictură și sculptură din țara noastră. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale). ipodiaconul Mihail Ștefan. Georgia. Didahiile îl așează. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie. Chipurile Vechiului și Noului Testament. la care se adaugă 503 portrete în medalion. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște. În anul 1706. imprimând cărți pentru slavi. respectiv din filosofi antici. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite.1715). greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). Acolo. ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. • Analiza cărților originale publicate. pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare. în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.[modifică] Întemeietor de tipografii. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. fără nici o îndoială. l-a trimis în țara sa de origine. In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. 1709. unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură.(1713 . a sprijinit și alte popoare ortodoxe. la Tbilisi. [modifică] Scriitor. care a instalat-o la Alep. tot în medalion. cu 22 foi text. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . . în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică. . intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. a alcătuit un testament. Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică. dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. Pe același Mihail Ștefan. Pe seama veniturilor generate de aceasta. manuscrisul original se găsește la Kiev.

1969. ctitoria lui Antim. 3 . 1910. anul LXXXIX. Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. nr. Preot Profesor loan Rămureanu. 1886. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. paginile 690-760. în BOR. închis. cărturar umanist. București.. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. în ST. alte studii în același număr al revistei. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. 2005. la cererea primului domn fanariot. Fanny Djindjihașvili.2. În drum spre locul exilului. 1986. dincolo de Adrianopol. aflat la Kiev) Emile Picot. Editura Bizantină. paginile 513-560. Victor Brătulescu. Antim Ivireanul. anul LXXIV. metropolitaine de Valachie. Gabriel Popescu. Antim Ivireanul predicator și orator. 1 . Iași. paginile 775-817. Un monument istoric și de artă religioasă. 1956. mitropolitul Ungrovlahiei. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor. paginile 223 -318. Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir. 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. 172 pagini. paginile 853-863. Paris. Preot Niculae Șerbănescu. an. apostol și mucenic al dreptei credințe.. [modifică] Monografii • • • • • • Arhim. Câțiva ani mai târziu. 119 pagini. Ioan Nanu. Viața lui Antim Ivireanul. Bogdan. în BOR. paginile 766-774. Antim Ivireanul tipograf. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. în Nouveaux Melanges Orientaux . Viața și faptele lui Antim Ivireanul..4.97 (și extras). Antim Ivireanul. nr. p. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. paginile 831-853. XX. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. Profesor Teodor M. caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. Popescu. nr.[modifică] Caterisirea și martiriul său. Nicolae Mavrocordat. Sofian Boghiu. Ștefan Dinulescu. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Preot Profesor Alexandru I. Nicolae Dobrescu. dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane. Ciurea. Cernăuți. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. 100 de pagini (extras din "Candela"). 1961. 5 . . în toamna anului 1716. a fost înlăturat din scaun. 1982. 8 9. București.

anul XXV. în Oikumenikon. 9 . 1979. 1971. anul VIII. anul XVIII. 1966.. paginile 856-872. Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. 1963. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. 1-3. Preot Niculae Șerbănescu.6. numerele 5 .• • • • • • • • • • • Preot Profesor D. anul XXII. numerele 7 . anul XI.R. 1966. 1967.S. în Românoslavica. paginile 143–161 (ediția a II-a.10. în MA. în MO. paginile 223-244. anul XVI. Dan Simonescu. 1994. anul XXVII. Preot Profesor Sofron Vlad. 1966. numerele 11 . Mario Ruffini. Mitropolitul Antim Ivireanul. numerele 9 .3. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. numerele 1 . 1967. 1963. II metropolita Valacco Antim Ivireanul. în în MA. paginile 971-981 (alte studii tot acolo).10. în MB.9. nr. paginile 147-179.3. paginile 357-398. numerele 7 . Antim Ivireanul arhivist. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. 9. volumul II.9. nr. Eugen Negrici. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. logos și personalitate. Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii. Stelian Izvoranu. 1966. în MA. anul LXXXIV. numerele 1 . paginile 771-911 (alte studii tot acolo). paginile 493-515 (alte studii în același număr). 1976. paginile 360-382. în MB. volumul III. Aurelian Sacerdoțeanu. nr. 1975. nr. București. Mircea Păcurariu. paginile 42-44. numărul 910. în BOR. 1966. bibliotecar și topograf. 1981. paginile 467-482. Belu. București. paginile 663-675. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul. 1964. anul XI. paginile 862-990 și anul XXIII. paginile 188-212. Predicile Iui Antim Ivireanul. 262 pagini (analiza Didahiilor). Antim Ivireanul scriitorul.10. o MO. paginile 309-353. 1966. anul XVI. Antim. Gabriel Ștrempel. anul XIII. 3-4. București.12. București. Profesor Iorgu Ivan. Mircea Păcurariu. Preot Profesor Teodor Bodogae. anul LIl. paginile 43-81. Mitropolitul Antim Ivireanul. o MMS. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români . în Analele Academiei R. 1966. în Glasul Bisericii. paginile 831-844. 1966.

org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .wikipedia.Adus de la http://ro.

pot exista și clauze suplimentare. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. 16 ianuarie 2011. .• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

opera sa principala. 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716).Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile ... originar din Iviria. il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja. politiile. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. . in 1705. din Gruzia. tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. sculptura. alunecoase (pe tema ubi sunt?). stapanind laolalta mestesuguri diferite. multimea norodului.". sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava. Scrisul lui Antim este retoric. darile cele grele si nesuferite. nici liniste corabiile. cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. supararile. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. cei mari si cei mici. bogatii si saracii. intre valuri sunt imparatiile. adeca floarea cuvintelor" (1705). supusii. cu o acribie exemplara. lumea este comparata. Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului. infricoserile vrajmasilor. ca o expresie a sortii schimbatoare. dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. intr-o secventa extrem de concentrata din manual. pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. unde sunt frumusetile lui cele minunate. persuasiv. necazurile ce ne vin de la cei din afara". invatand limba slavona.. o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita. jafurile. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino. intre care niciodata n-au oamenii odihna. o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion. robiile. norii ce negresc vazduhul. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea". cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine. capitala. descendentul lui Serban Cantacuzino. intr-o imagine hiperbolizata a lumii.". fulgerile ce orbesc ochii. pictura. este un erudit in spiritul grecesc. Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. cu "o mare ce se turbura. ar ataca. interogatii. ornamente stilistice in stil baroc. craiile.ANTIM IVIREANUL Duminica 20. in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. tipariturile. sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic.. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste. Ivireanu este episcop de Ramnic. cu multe repetitii. "Didahiile". neasteptate pagube. domniile si orasele. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706). urmata de o "Psaltire" in 1694. pe drum. zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. carele se arata mai minunat decat soarele?". dar si broderia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful