P. 1
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

|Views: 4,714|Likes:
Published by Andreea Kiriac

More info:

Published by: Andreea Kiriac on Apr 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2013

pdf

text

original

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului. indeosebi Augustin. scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii. in functie de formatia lor retorica. si la inceputul veacului urmator. pentru a raspandi cuvantul Domnului. Totodata. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. Liris . in necrestina. scrise intr-o latina rudimentara. Ei preiau. prefigurand mai degraba evul mediu. benedictio. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe. idei si concepte ale paganilor. si se exp intr-un stil clasicizant. ca donatismul. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. Biela. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine. Cum mai notat de fapt. Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. printre pro Prudentius. Autorii crestini. Lactantiu. si „binecuvantarea". Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. printre poeti. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. ea nici n-a apartinut antichitatii. cum am aratat. crestinii impun valori noi. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. Pe de alta parte. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze.Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. insa si altii. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine.C. Pe de alta parte. adica dirijat spre combaterea paganismului. considerau ca ei exprima. menita sa reprobe numeroasele erezii. Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca. De fa chiar la Roma. in mult privinte. limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. prin excelenta neoplatoniciene. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. la sfarsitul secolului al ll-lea d. chiar atunci cand sc talent. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. in care erau redactate textele sacre.

la Ostia.COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. Dar. la erezia montanista. iar Minucius Felix al doilea. ar fi fost un a talentat. atitudinea exponentilor ei (MIN. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. 5-l3) Octavius ii raspunde. pe de alta3. desi cu ardenta convingere. sub flamura unei mentalitati organic protestatare. Quintus Septimius Florens Tertullianus era.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. eros navalnic. astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina.. ca si Minucius Felix. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. care nu comporta o drama colectiva. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. dar si dreptul. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. pornind de la unele elemente neopitagoreice. adera la ce treilea clasicism1. din parinti necrestini. deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. sa-i atraga de partea noii religii. testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian. in ultima instanta. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei. fara inversunare. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. Frazele sunt ample. 40). care cauta mai mijloace subtile de persuasiune. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. se refera de fapt la unul dintre personaj textului. Punerea in scena evoca treacat. in orice caz. apriga a societatii antice? Sau . pe de o parte. Exponentii literaturii crestine. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. adica „Octavius". convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. Urmeaza o discutie teme religioase. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. in majoritatea lor.C. care este. inainte de convertirea la crestinism. l-4). care ar f concomitent realist si „criptocrestin". murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. Dupa exemplul lui Cicero. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. decat in prima parte a veacului subsecvent2. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37). Discutia se desfasoara in clipe de tihna. pe care o saluta Caecilius. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. Pe acestia. in numero opere literare crestine. Octauius. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. in jurul anului 160 d. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. unde. 4). intre intelectuali rafinati. integrarea este incompleta. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica. Scri expune ideile cu precautie si eleganta. cu subtilitate. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. datorita originii sale relativ modeste. cea a refuzului structurilor tradit date. efen/e .cum este probabil . ciceroniene. Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. conversatie eleganta. cum am semnalat imediat mai sus. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix.C. arbitrata de autor si desfasurata. Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe. clare. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului. care par a conduce po spre un crestinism filosofic. Se pare originar din Africa romana.. de fapt toate ramurile culturii antice. Minucius Felix incearca sa-i convinga. pe malul marii. desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. Este limpede ca. si noua credinta crestina. in final. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. din care nu lipsesc angoase rascolitoare.

Termenul de natio. pe cand montanistii. Secta creata de Montanus. Iar „Despre carnea lui Cristos".si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. Idei similare apar In alte lucrari.C pastrat 31 de lucrari. cultural-sociale. ideile societatii oficiale.. 46-49). inca mai intransigenta. afirma Tertuilian. Montanistii si adeptele lor. c creeze o secta proprie. Ad nationes. detestarea statului si societ romane. mora noi. practicate de intreaga cultura antica. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . sau „Despre exortarea castitatii". ci necrestinul. A fost cu adevarat un luvenal crestin. indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. 15. spre sfarsitul vietii.. pe un ton pasional. Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale. adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman. Combust interioare. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei. proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. „Despre post impotriva materialistilor". Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". predica extrema austeritate. preconizate de montanisti. chiar de anumit pragmatism. insa si un temperament exploziv. Tertuliian s-a despartit si de montanisti. De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. sub semnul Du Sfant.C. Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi. in cursul expunerii. crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana. precum cele ale raului. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor". Sufletul sau vesnic nemultumit. postului si penitentei. De carne Christi. si nu toleranta. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. cultu feminarum. i se substituie razboiul idei. Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". modul de viata religia. 200 d. De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. de fapt „semintie". subinteles „straina". fauririi unor structuri mentale inedite. ca in „Despre spirit". si a stilului pasional. Mai tarziu. opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . exhortatione castitate etc. acuzatiile aduse de ei crestinismului. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. 8-27). in haine de judecator. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. ruptura cu socie cultura traditionala. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire.Apol Apologeticum. De anima. Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. „materialistii" (psychici). De ieiunio aduersus psychicos. ca expresie a modelu omului manios. bisericii oficiale. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor. viciile si erorile ei. profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. desi preconizeaza discontinuitatea. cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale. Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. Ad martyres. minate de orgoliul. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. „l'homme en colere". Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. Ad nationes. care n-ar reclama ingaduinta. ca iarta prea usor pacatele.C. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. „Catre pagani".C. „necredinciosii". Aici. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului. Tertuilian. Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata. intr-o reputata teza de doctorat. incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului. unde este so conditia umana. Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. prin 160-l70 d. trinitatii etc. Tertuliian intoarce cu abilitate. Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. si mai ales . in doua carti. posteri 212 d. E reproba. care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice. ci si pe strada si in reuniunile publice. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism. Trebuie sa prevaleze justitia.si aprige. Nu exista. precum si un supraeu foarte exigent. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. impotriva adeptilor culte religioase traditionale.

insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila.C. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr. El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala. cum a aratat. 89-790). redactate in aceasta perioada. era un competent cunoscator al retoricii. 18-l9). pentru a ilustra concep inedite. adesea caustica. „impotriva paganilor". suflul viguros al demonstratiei ideilor. a emotiona).C. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine.. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. si devenit ulterior episcop. abunda reminiscentele livresti. De lapsis. cum rezulta din scrisori ale sale. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258. este adesea si obscur. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. 1. „Despre biserica catolica". insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. Mai tar alcatuit operele capitale. in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. Aduersus nationes. persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). A s sapte carti.vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. 19). polemica efervescenta. vv. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii. subtilitat retorice4bis. Utilizeaza si pro populare. 35 si 2. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii. i se aliaza o scriitura foarte colorata. plina de caritate. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. Ad Donatum. infricosati. Oricum. Instructiones. relieful deosebit de preg imagisticii. care prefigureaza introspecti Augustin. tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri. De asemenea. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. care constituie o stranie mar apologetica. purtand titlul de „Poemul apologetic". Pentru a contesta globa vechea lume antica. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi".5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar. intr-un acrostih din poemele sale. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). desi pitoresc si foarte pregnant. contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. De catholica ecclesia. o patin baroca si mai ales expresionista. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. Commodianus intransigenta. sau „persoana". Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. Desigur. d maniera ciceroniana. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus".. . Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian.. 2. funeraliile somptuoase (Instr. 2. Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. incearca sa se exprime simplu. pe cele mai pioase. Prin 250 el este urm persecutori.. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. Limbajul lui Tertuilian. filosofiei si dreptului societatii traditionale. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet). in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care. O reala efervescenta. singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA. Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. vv. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani. aproape ermetic. Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. Deoarece Tertuilian. Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor. Sintaxei ciceroniene a discursului. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. 33).. Carmen Apologeticum. Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv. Ca si Tertullian.

simbol al coruptiei. toti imparatii care persecutat pe crestini. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. 923. De altfel nu s-au conservat. spune teologul. Accentele satirice. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. si se bucura nespus. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine.C. Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. alcatuit in 305 d. de sorginte populara. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. A. survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera. numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. de la contestatia globala la concilierea cu societatea. vv. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna).C. Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale. contestarea societatii. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african. doar opinia ca divini fi totdeauna buna. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". „universitar crestin".. respecta tiparul clasic al cantitatii. incat numai a doua p versului.. Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. de ordin lex morfologic si sintactic. in discursul lui Lactantiu. Grammaticus. ale caror opere nu ni s-au Oricum.C. l-a tulburat profund. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii. pe care o atestau si inscript vremii. in acelasi domeniu. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. Commodianus se ridica impotriva Imperiului. de „primul adevarat literat crestin". Sub impactul psihologiei colective. fata de ideile epicure stoice. Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari. Institutiones diuinae. dom alte opere. Initial pagan. Ori. Ulterior. tratat in doua carti. tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. mai bine spus. faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. De ira Dei. Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. adica Roma (C.C. in carti. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. privilegiaza o metrica novatoare. Spiritualismul lui intransigent. De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. A. in „Despre mania lui Dumnezeu". interogatii si tirade retorice. Totusi. Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. Se pare ca persecutarea ma crestinismului. Nu trebuie admisa. intitulat „Gramaticul". initiata de imparatul Diocletian in 303 d. Prin 307-310 d. v. Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista. c Imperiul si cultura traditionala. poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial. cea care se falea ca este eterna". care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. nascut probabil in ju anului 250 d. Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate. De unde abateri masive de la normele clasice. retor si discipol al lui Arnobius. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix.C. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum. putin dupa declararea tolerarii crestinismului. De opificio Dei. Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. in tota lor. Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. inclusiv manualul de metri gramatica. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului. marturia sa teologica fundamentala. mai mult decat religioase. Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent.. cum recuza orice traditie romana. vv. Totusi concilierea functioneaza. Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". printr-un sfarsit abominabil. Si nu numai pe plan stilistic. sabelliana etc). investita cu unele conotatii filosofice.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari. 79l-l060).

E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase. uneo violenta. emerg. S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca. c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele.C. El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul.. probabil. in acest fel. mai ales orientalizante. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. Ep. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente. care priveau civilizatia pagana. p stilistic. Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. Totodata..Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. de un vocabular incarcat de indignare. de re emotionala foarte puternica. pitoreasca. ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. Destul de frecvent. De altfel. Chronicon. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. . vehementa exprimarii. De fapt Hieron traducea. pretioase cercetatorilor moderni. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta. un episcop din Gallia romana. Aduersus arianos. din opera lui Lactantiu. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. de scene si tablouri viguroase. 7). politice si culturale. in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism. de acumularea antitezelor. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. discipol al lui Platon si Cicero. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. el furnizeaza o performanta m informatii. de administratia lui si se expr ingrijit. A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". candva preconiza Minucius. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. figurau numerosi scriitori pagani.C. in operele teologice. administrativ eic). daunatoare. 10). ridicole (De mort. ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. combate arianismului. ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera.. descrie Lact sfarsitul persecutorilor. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos". prin scrierile „impotriva arienilor". cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. p crestini regasesc accentele protestatare. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. pers. De errore profanarum religionum. indignarea militan chiar maniera expresionista. Totusi. Lactanti exprima intr-o latina clara. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. alcatuita in jurul anulu d. ca profund inumane. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. sau critica moravurilor.. „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. adica asumand o precizie clinica. El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". Lactantiu si chiar Tertullian. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. Lactantiu. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca. Astfel reformele lui Diocletian. Totusi Lactariu este. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. in care. un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala. militia Christf. si-a harazit demersul literar patristicii. cand se joc reprobarea cultelor politeiste. diminuat in operele istoricilor necres vremii. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim. care nu re total un sincretism teoretic. o maniera partial expresionista. da seama de un rationalism toler suplu. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. relative la istoria Romei. 58. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. Hilarius. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. indeosebi pe „Cronica" sa. profu implicat in controversele cu arienii. militar. si „Despre credin fide. Cum am aratat. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. Identic. El se comporta ca un fiiosof crestin. pe langa au crestini si Biblia. in scrierile teologice. El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici.

.C. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho. Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. se dezvolta o poezie crestina performanta.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei. biografie encomiastica a apostolului Galliei. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. tratate polemice.. preotilor si calugarilor ava eleganti. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar". traducerea Bibliei in latineste. deose pregnant. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale. providentialiste si teleologice. preotul gallo-roma Sulpicius Severus. Vita Martini. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep. Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. care constituie o capodopera a literaturii narative crestine. a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte. 14. Chronica.. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina. crease imnodia crestina occidentala. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori. naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer. ei pra arta rafinata.C. isi punea speranta s Imperiului. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. 32). menita a fi cantata in biserica. A incercat sa comenteze. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. Pe de alta parte. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi . Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. propaga excelenta in mediile sociale populare. pentru a intemeia la Bethleem o manastire. nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin.1). Totodata.C. Pe langa acea vulgata. cotidiana13. oratii funebre etc. insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. reprezent fapte autentice si concrete.e. 22. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. sermo uulgaris literar12. petrecute intr-o existenta normala. sub impactul opticii crestine. Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. in se moral. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep. 14. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus. Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte. scrisori etc.purit notabila. Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. ca si altii. uziteaza un discurs colorat. pe urmele lui Hilarius. Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp.n. urmat de fervente crestine din aristo romana. Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. „Cronica". inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. Vergiliu. spre a combate arianismul. discursuri. care a fost Ambrosius. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori. si inceputul veacului urmator. in care. de „eminenta cenusie". 43). La sfarsitul secolului al IV-leai.. plin de verva si de patos. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. care. Dupa 382 d. de problemele Bisericii. pe langa diverse scrieri. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile. pe la 340-350 d. A fost insa initial necrestin. ca dialogi. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. Horatiu si mai ales Ovidiu. 7). providen si teleologice. Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii. Ideile istoriografice crestine. luxul femeilor elegante. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. ca Paula si fiica ei. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius.

care infrange Desfraul. deosebit de viguroase. desi practic nestudiata de cercetatori. care biruie Umilinta. prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. desi nu in exclusivitate. descriptiile si anecdotele. in locul muzelor. filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. care explica scene si tablouri biblice. pentru existenta a doi Dumnezei. respectata de luvencus cu scrupulozitate. De altfel Prudentius multiplica. pusa in slujba crestinismului. Horatiu etc. t si cuvantarile declamatorii. Euangeliorum libri. ni se pare de asemenea manifesta. sprijinul Sfantului Spirit. dimine pranzul.. dupa post. in versurile sale. care contrasta cu scriitura si metrica purista. Rabdarea. de dimensiuni relativ importante .De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri. Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. indeobste lungi. Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu. Ca si Hamartigenia.C. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. Intertextualitatea cu Ovidiu. crede in eternitatea R Pentru el. 2. a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. luvencus n-a fost un foarte talentat14. Dar litera Bibliei. digresiunile. la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus". Vergiliu. si a murit.. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. de inspiratie vergiliana. Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin. Intentia didascalica.C. Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . un preot hispano-roman. o epopee alegorica si oratorica. amurgul etc). Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. „Lupta sufleteasca". cuprinde paisp poeme. ofe continut colorat.Apoteoza". Apotheosis. 578-633). Dar performantele eroice. ultimul avand chiar doua carti destu lungi. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. proclamata centru al evolutie universului. la esent a lui Cristos si combate diverse erezii.cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . intitulat Cathemerinon. primeau in cer coroana de invingatori. in 915 hexametri. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri. 2 555). Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius. care. Lucretiu. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. luvencus. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic. Ne referim la poemul . tablourile pregnante. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". Aceste poeme sunt destul de lungi. in 410. ca si poetii pagani. toate lungi poeme in hexametri. accentele abunda in poemele sale. populare. pentru inmormantare pentru Craciun. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. probabil. din culegerea de poe 405 d. Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos. dramatic si satiric. ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym. foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. epic si oratoric . Ciprian si altii. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. iar c harazit lui Romanus chiar 1140. intitulat Peristephanon. Alt ciclu. Historia euangelica.primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri . sau c „Carti ale Evangheliilor". Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean. du indurasera suplicii. in prolog. Symmachum. Dittochaeon 49 de catrene. Poetul practica un lirism sofisticat. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema. in aceeasi masura ca si traditia pagana. Dintre aceste douasprezece imnuri. care glorifica performantele unor martiri crestini.liric. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei. pentru Boboteaza). intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". care invinge Trufia etc. in sfarsit. in pofida noii atitudini preconizate de crestini. intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. cel dedicat lui Laurentius 584. care milita pentru dualism. dirijat impotriva ereziei l Marcion. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. la Hamartigenia. Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. vv.

De asemenea.C. autobiog spirituale. unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini. Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori. prin gandirea sa teoretica. dintre care 501 sunt. Pe langa unele epistule in proza. Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial . teologiei. Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. dar a utilizat si alte structuri literare18. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta. Cu acer prilej. Augustin a abordat cele mai di genuri. Doua poeme .al 17-lea si al 22-lea . care i-a alcatuit o biografie. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius. cum am semnalat mai sus. moralei. -. unde a fost inhumat in 431 d.chiar consul in 378 d. ca si limbajul poetului. dupa 430 d. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. al caror numar. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. Astfel Tiro Prosper. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. prin excelenta catolica. in mod cert. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones.C. prin observatia fenomenelor ambiante.C. cand practica tipare satirice. chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt. dar si la alentele pietatii noii religii16. si devine adeptul neoplatonismului. Epistulae.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. Devine preot si. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate.C. Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. Prin ar introspectiei. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. in 374 d. intr-un limbaj simplu. in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau. in fata credinciosilor. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului. episcop al Daciei si al zonelor invecinate.ex paisprezece poezii etc.C. Totusi Prudentius articule nou tip de erou. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . in Campania: a renuntat la alte bunuri. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. pe care il considera un mision crestin exemplar. in 383 d. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. Astfel Augustin a rostit. dupa expunerile lui orale. care se crestinase.sunt dedicate lui Niceta Remesiana. S-au conservat de asem sute de „Scrisori". unde moare la 28 august 430. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. mai ales pe Felix . cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. in vreme ce mama sa. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. precum si a unor date oferite d operele scriitorului. era pagan. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. care este martirul. la Roma. functionar imperial. specii si tipare literare. Trece prin profunde crize spirituale. care isi avea mormantul la Noia. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas). pentru a sublinia spontaneitatea lor. Sentimente sunt vii. asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta.C. un gallo-rom combate in versuri ereziile. a fost s cultul martirului Felix. prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta. dezinv sensibila la frumusetile naturii.C. Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. De altfel el privilegiaza redundanta. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica. iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. incepand din 396 d. Amalgamul de genuri. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. autentice. inregistrate. Demersul scrii privilegiat proza. dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. de catre stenografi sau auditori. Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei. proaspete. auten Unele parafrazeaza versete biblice. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii.C. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu. sfantul din Peristephanon. numeroase predici. A devenit chiar episcop la Noia. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui. simplitatea lor familiara. lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile. era o ferventa crestina. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini.

C. in filigrana. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. . De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. conceptiile neoplatoniciene. de la inceputul discursului. De genesi contra manicheos. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu. in toti dial Augustin propune. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. Astfel. „Despre viata fericita". retragerea la Cass si convertirea). de inspiratie varroniana. Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul. 6-9 prezentand criza moral-religioasa. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. destinat clericilor. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. in aceasta lucrare. scriere inceputa in 397. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum. in a autobiografie. Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale.cu scopul decantarii bazelor esteticii . revelarea a doua grile de lectura a acestuia. temele eclectice. un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire. Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". magistro. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". cu pr natura sufletului. Confessiones. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. de interpretare a textelor sacre. intr-o controversa evident artificiala. adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. in 397-400 d. ca sa terminata abia in 427 d. in patru carti. prima grila de lectura afirma ca.C. in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat". dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. Augustin nu renunta la rationalism. El . incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. la problemele metafizice pendinte de conditia umana. De o doua carti. 7). intrucat c dentilor il nemultumea. Caci. in carti. se propune a doctrina a predestinarii. Conf.C. an mortern uitalem. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius.. care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca.trebuie sa mentionam dialogi. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui. „Solilocviile". forma dezbaterii intre mai multe personaje. De musica. a unei odisei morale si religioase.unde critica 88 de erezii . Printre aceste lucrari se inscriu. 6. creat d in doua carti. ci de credinta ei crestina foarte consecventa.C. Doamne. de fapt. Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. capodopera intitulata „Confesiuni".dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor". De doctrina christiana. si „Despre muzica". care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. la o inalta tensiune emotionala. 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. pentru ca prolife aceste scrieri. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii. Augustin practica o introspectie profunda. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. August redactat si publicat. Daca lasam de o parte scrierea. conversatii autentice. anterioara convertirii si tributara maniheismului . dupa ce parasise Cartagina si Roma. in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui.386 si 429 d. in acesti dialogi. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". De libero arbitro. sa afle drumul adevarului. De pulchro et apto. o autoanaliza. „Despre magistru". 1. decat ca nu stiu de unde am venit aici. adica in pragul trecerii la crestinism. i „Despre doctrina crestina". Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte. De quantitate animi. in 386. in treisprezece carti. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. in ultima carte. De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie. De altfel. Sotiloquia (un cuvant nou. sa-si nareze viata. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. din 428 d. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. unei confesiuni dramatice. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. si „Despre ordine". da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. unor memorii. „Despre adevarata relig uera religione etc. in primul rand. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. Dupa 388 d. in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. Augustin nu monologheaza. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. De beata uita. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. De haeresibus. aceste epistule au un continut eteroclit. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. de altfel pierduta. in trei carti. De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. fir al Bisericii crestine. figurare si talmacire a u itinerar spiritual. sa se ajunga la cucerirea adevarului.C. iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica. „Despre marimea sufletului".

cum am relevat. Horatiu. desi Augustin il admira pe Platon. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine.. ci „providenta divina". in demonstrarea ideilor sale. dar si de Varro. sub forma unei sinteze filosofice si istorice. il constituie pacea. viciul. o viziune pur liniara asupra timpului. Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. este divizibil. O logica subtila. pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. conceptia teleologica asupra vietii. moment indivizibil si sustras duratei. insa dispuna natura proprie. in De ciuitate Dei si in alte scrieri. ineluctabil efemera. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. conex miscarii. depind de libera alegere a omului. Nu omul. si in douazeci si doua de carti. ca dimensiuni. Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". Pe de alta parte.se opune „cetatea pamanteana". 6.in ce priveste realitatile invizibile. ansamblul ideilor lui. f filosof neoplatonician. inclusiv neoplatonismul. dezvolta teologia crestina. cum am aratat. De fapt. Timpul se scurge mereu. care lupta pe pamant p cauza divina. 22 ideea. doreste o certitudine absoluta. adevaratul sau testament teologico-literar. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. Nu zeii de pagani si destinul. in De ciuitate Dei. 6. comparat cuvantului. credo ut intelligam. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. alcatuita intre 41 d. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. op Platon. pietatea si impietatea. in mintea omului. Totodata. care a fost Augustin. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. Augustin dezbate problemele timpului. Dar fostul profesor de retorica. incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. mai limpede decat orice is antic. Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. Cetatea terestra. Dimpotriva. 2. manevrata cu abilitate. Fara indoiala. Totusi opus maius. traduse in forma unor adevarati psalmi. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. ale lui Apuleius. adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari". mediaza i trecut si viitor. dupa invazia lui Alaric din 410. populata de stirpea lui Cain. incat prezentul. Cartile urmatoare au un speculativ. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine. Timpul este infinit si incomensurabil. c poate fi dirijata de divinitate. 14). credo quia absurdum. mai ales cele alcatuite de Terentiu. lui Plotin si neoplatonicienilor etc. De/. anim. Totodata. ale lui Cicero. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. Retractationes. pe cand corpul. sufletul este indivizibil. Augustin accepta si predestinarea. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. Sistemele filosofice necrestine detestabile. de fapt Biserica crestina. al scriitorului. ale conditie fireasca a oamenilor. nu fortele materiale. ciuitas caelestis. ci tar unde totul se amesteca. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. Salustiu. 21. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei. Contestarea filosofiei necrestine implica. cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. diuina prouidentia. chiar in cetatea terestra. 1). Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. care au aparut dupa crearea universului.C. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei.. sapientia. De aceea pacatul trebuie pede Totusi. careia i se subordoneaza „intelepciunea". care conoteaza efuz mistice. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene. ca sa propovaduiasca adevar absolut. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. ciuitas terrena. Spiritualismul extatic se impleteste. summum bonum. Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. care este e deci „cetatea cereasca". si deci statutul structurilor faurite de ei. atentie si amint . in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. cum se spune. de substanta crestina. Cetatii divine. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. ale stoicilor. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. la sfarsitul vietii. ca si virtutea. discursul gigantic. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. ci divinita faureste istoria. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic. a ocrotit un timp Roma. Augustin decla ca sa inteleg". a utilizat abundent. Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice.

„Semnificabilul". eseu. Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu. care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. mai ales verbale. purtator de semnificatie. cometariu? Apreciem aprecierile voastre. El considera semnul ca element material si perceptibil. Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta. 2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica. este semnificat prin „sem signum (De Mag.asemenea.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . significabile. nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). Orice significabile poate deveni signum. 4). precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. intrucat sugereaza o adevara a semnelor..

.

dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii. el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. fiind inselat si inseland. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”).Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. Dumnezeu este centrul existentei.Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. mai subtila si mai putin materiala. (354-430). inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti. in diverse pofte lumesti”. Renumele sau crescand. dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”).“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. In 374. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. crestinismul. laThangaste. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. de prabusirea Imperiului Roman. In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. care acuza noua religie. In aceasta perioada. “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). Educatia si-a facut-o in Cartagina. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin. Doctrina despre pacatul originar. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. pentru ca in 387. la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. In perioada 426-427. Pentru Augustin. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d. logica si morala). a fost pusa in slujba teologiei. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. Conceptia sa filozofica. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare. intr-o familie de functionari.Despre Sfanta Treime. Cunoasterea este produsul sufletului rational. Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune. se hirotoniseste. filozofice crestinismului. in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles. Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. “De trinitate”. Monica. era crestina. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti. in scrierile sale “Confesiuni”. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. arianism). aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste. Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. se naste in Africa de nord. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. crestinismul. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona). mama sa.Despre credinta si simbol. Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. Augustin -Aurelius Augustinus-. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. o bogata corespondenta. credinta este premiza filozofiei crestine. donatism. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”). ci sa sa credeti pentru a putea intelege”.” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. Augustin da o replica literaturii pagane. unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. In 396 devine episcop al orasului. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”). este profesor de retorica la Cartagina. Folosind datele istorice. numeroase predici. Proclamat ca religie de stat. Dupa cum singur marturiseste. Desi profound credincios. dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate . insa spre deosebire de acesta. Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni.

BASIL. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central.com/zacharyaustinharris/Theo. O’CONNELL. enciclopedia liberă . Prin modul de abordare a diferitelor concepte. HORIA. Fiinta umana este deosebit de complexa. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. 1995. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. Editura Eminescu. In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc.amazon. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. Dupa Augustin. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). 96-97.geocities. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. “Civilizatia Lumii Antice”. fara mijlocirea trupului”). Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. Impulsurile umane. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. Raul este o deficienta a existentei depline. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista. MATEI. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”. “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”. Bucuresti.com: STUNDER. Adam a pacatuit prin alegere. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor. MATTHEW. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. Descoperirea acestor adevaruri. 1983. www. A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale. el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului. prin intreaga sa gandire si creatie. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. DIANE. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin. cel viitor pentru ca nu a venit. Bucuresti. 39-42. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia.htmlwww. Editura Nemira. Ca si pentru Platon. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine. pag. pag.

Naturalism Modernism .Realism Simbolism .Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 . 1650 Iviria.Proletcultism Neomodernism .Salt la: Navigare. Iviria — d.Avangardism Suprarealism . căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca.Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri . circa 1650.octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 . Georgia septembrie . 1716.Dramaturgi Poeți . tipograf.Eseiști Nuveliști .Clasicism Romantism . teolog. episcop și mitropolit .Tradiționalism Semănătorism. asasinat în Rumelia) a fost un autor.Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n.Contemporană Curente în literatura română Umanism . gravor.

6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2.1705  1. arabă și turcă.2 Întemeietor de tipografii. probabil.1 Tipografia domnească.1.1. în limbile arabă și georgiană o 2.român de origine georgiană. broderia.1 Sosirea în Țara Românească  1. autor de lucrări bisericești o 2.1. București  1.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an. în secolul XVIII. pictura. . Mitropolit de București.1. ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci.1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească.4 Mănăstirea Govora. redactor. Aici a învățat limbile română și slavonă. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București. 1701 .2 Mănăstirea Snagov  1. unde a învățat sculptura în lemn.1 Tipograf. în Iviria (Georgia sau Gruzia). caligrafia. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol. Vâlcea  1. este ulterior eliberat.1.1. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice.3 Scriitor. precum și limbile greacă.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1. editor. autor al unor celebre Didahii. tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 . în premieră mondială. în care a imprimat 4 cărți.3 București. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi. precum și meșteșugul tiparului. canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650.

unde a mutat tipografia. una slavonă. Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov.1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București. toate în românește [modifică] București.[modifică] Tipografia domnească. limba română). Grigore Decapolitul (1692. limba greacă). grecește). (1705. una slavo-română. Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). Floarea darurilor (1701). Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. limba română). grecește). tipărește alte 9 cărți (3 românești. [modifică] Mănăstirea Govora. una greco-arabă). unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . Liturghierul greco-arab (1701. 5 românești. Paraschiva și a Sf. una slavo-română. 2 românesti. București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. 3 slavo-române. între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703). Liturghierul și . Munte Athos (1701. imprimând 15 cărți (7 grecești. Învățături creștinești (1700). una greco-arabă). 1701 . 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești. Proschinitarul Sf. Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). Carte sau lumină (1699). prima ediție a acestuia în Țara Românească. Evanghelia (1697). Slujba Sf. prima carte tipărită cu caractere arabe din lume).

editor. Octoihul (1712). a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. unde a mai imprimat alte două cărți grecești. lucrate de el însuși. coordonate sau patronate. pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714). ambele originale. prin numeroșii ucenici pe care i-a format. lucrare originală). într-un singur volum. care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710). înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. în limbi diferite și de o mare diversitate.o o Evhologhionul (1706. Psaltirea (1710). una slavo-româno-greacă. [modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. una slavo-română.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul . creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia. redactor. În această calitate. [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București.ui Petru Movila. . A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă. Catavasierul (1714). unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești.cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare. Deși româna nu era limba sa nativă. Evhologhionul (1713).fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. Capete de poruncă la toată ceata bisericească. Liturghierul (1713). [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705. românește. este considerat alături de Diaconul Coresi . 11 românești). fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an.cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. ipodiaconul Mihail Ștefan. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie. dar și din literatura patristică. la care se adaugă 503 portrete în medalion.1715). Acolo.(1713 . a alcătuit un testament. care a instalat-o la Alep. imprimând cărți pentru slavi. tot în medalion. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite. [modifică] Scriitor. respectiv din filosofi antici. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale). . în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. manuscrisul original se găsește la Kiev. dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. pictură și sculptură din țara noastră. în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică. capete 32". Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică. În anul 1706. Liturghierul greco-arab din 1701. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. la Tbilisi. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. la Alba Iulia. cu 22 foi text. Pe același Mihail Ștefan. în premieră mondială. în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială. l-a trimis în țara sa de origine. 1709. Didahiile îl așează. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas. fără nici o îndoială.[modifică] Întemeietor de tipografii.. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. Chipurile Vechiului și Noului Testament. . In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. 3 schițe și 8 desene. în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.. unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. • Analiza cărților originale publicate. Pe seama veniturilor generate de aceasta. greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor. unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură. Georgia. a sprijinit și alte popoare ortodoxe.

4. În drum spre locul exilului. în Nouveaux Melanges Orientaux . dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane.2. Gabriel Popescu. Antim Ivireanul. Cernăuți. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. cărturar umanist. anul LXXIV. 1 . în BOR. mitropolitul Ungrovlahiei. caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. nr. Un monument istoric și de artă religioasă. paginile 223 -318. Ioan Nanu. 1986.97 (și extras). Antim Ivireanul predicator și orator. Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. anul LXXXIX. p. [modifică] Monografii • • • • • • Arhim. Nicolae Mavrocordat. metropolitaine de Valachie. Preot Niculae Șerbănescu. București. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. Preot Profesor Alexandru I. 100 de pagini (extras din "Candela"). paginile 775-817. Viața lui Antim Ivireanul. Iași. Ștefan Dinulescu. Viața și faptele lui Antim Ivireanul. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. nr. Câțiva ani mai târziu. Fanny Djindjihașvili. dincolo de Adrianopol. 172 pagini.. Popescu. 5 . Editura Bizantină. paginile 766-774. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. Victor Brătulescu. în toamna anului 1716. aflat la Kiev) Emile Picot. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Preot Profesor loan Rămureanu. Antim Ivireanul tipograf. 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. apostol și mucenic al dreptei credințe. Paris. alte studii în același număr al revistei. 1886. la cererea primului domn fanariot. 1956. 1961. Nicolae Dobrescu. Antim Ivireanul. 1910. închis. în BOR. 3 . 1982. ctitoria lui Antim. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament. XX. Profesor Teodor M. București. paginile 831-853. paginile 690-760. în ST. 8 9. paginile 513-560. an. paginile 853-863. Sofian Boghiu. 1969. Bogdan. Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. 119 pagini. .. Ciurea. a fost înlăturat din scaun. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. 2005.. nr.[modifică] Caterisirea și martiriul său. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor.

paginile 663-675. în MB. Antim Ivireanul scriitorul. 1971. numerele 1 .R.10. în MA. Antim. în MB. anul XXV. 1966. Mitropolitul Antim Ivireanul.9. Belu. nr. Eugen Negrici. Dan Simonescu. în MA. paginile 831-844. 1994.6. o MO. în Glasul Bisericii. în Analele Academiei R. paginile 147-179.9. București. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. paginile 42-44. paginile 971-981 (alte studii tot acolo). II metropolita Valacco Antim Ivireanul. anul XVI. 1967. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. numerele 5 . Istoria Bisericii Ortodoxe Române.10. paginile 143–161 (ediția a II-a. București. 1963. 1981. anul VIII. 1979. în MO. anul LXXXIV. Mario Ruffini. paginile 188-212. numerele 7 .S. Profesor Iorgu Ivan. volumul III. 1976. numerele 7 . Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii. 1975. anul XI. 1964. anul XI. Mircea Păcurariu. Preot Niculae Șerbănescu. în în MA.• • • • • • • • • • • Preot Profesor D.3.12. anul XXII. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. o MMS. paginile 771-911 (alte studii tot acolo). Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul. 1966. 1966. 1967. numerele 11 . 262 pagini (analiza Didahiilor).10. anul XVIII. 9. nr. 1-3. anul LIl. anul XXVII. numerele 1 . Gabriel Ștrempel. Mitropolitul Antim Ivireanul. volumul II. numărul 910. București. paginile 357-398. paginile 856-872. Aurelian Sacerdoțeanu. Antim Ivireanul arhivist. 3-4. paginile 467-482. paginile 309-353. 1966. paginile 223-244. 1966. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români . Predicile Iui Antim Ivireanul. logos și personalitate. numerele 9 . nr. Preot Profesor Sofron Vlad. Mircea Păcurariu. în Oikumenikon. paginile 493-515 (alte studii în același număr). 1966. bibliotecar și topograf. 9 . București. anul XIII. Preot Profesor Teodor Bodogae.. Stelian Izvoranu. 1963. nr. anul XVI. în Românoslavica. paginile 862-990 și anul XXIII. paginile 360-382. în BOR.3. 1966. 1966. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. paginile 43-81.

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .

. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. 16 ianuarie 2011. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. pot exista și clauze suplimentare.• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54.

in 1705. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion.". Ivireanu este episcop de Ramnic. cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. darile cele grele si nesuferite. jafurile. pe drum. ar ataca. .ANTIM IVIREANUL Duminica 20. infricoserile vrajmasilor. 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716). norii ce negresc vazduhul. fulgerile ce orbesc ochii. o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. multimea norodului. o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita. craiile. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. ornamente stilistice in stil baroc. dar si broderia. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706). necazurile ce ne vin de la cei din afara". sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile . intr-o imagine hiperbolizata a lumii. lumea este comparata. supararile. stapanind laolalta mestesuguri diferite. cu o acribie exemplara. adeca floarea cuvintelor" (1705). unde sunt frumusetile lui cele minunate. zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. intr-o secventa extrem de concentrata din manual. persuasiv. tipariturile. Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. nici liniste corabiile. din Gruzia. capitala.. sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic. domniile si orasele. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). Scrisul lui Antim este retoric. supusii. cu "o mare ce se turbura.". cei mari si cei mici. intre care niciodata n-au oamenii odihna. invatand limba slavona. pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino. tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului.. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste. cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine. este un erudit in spiritul grecesc. sculptura. intre valuri sunt imparatiile.. opera sa principala. interogatii. descendentul lui Serban Cantacuzino.. "Didahiile". ca o expresie a sortii schimbatoare. in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. bogatii si saracii. politiile. originar din Iviria. cu multe repetitii. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea". dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita. neasteptate pagube. urmata de o "Psaltire" in 1694. carele se arata mai minunat decat soarele?". robiile. pictura. alunecoase (pe tema ubi sunt?). il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->