Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

idei si concepte ale paganilor. Biela. Autorii crestini. Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. ea nici n-a apartinut antichitatii. Cum mai notat de fapt. scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine.C.Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. Lactantiu. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. prin excelenta neoplatoniciene. Pe de alta parte. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe. literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. crestinii impun valori noi. benedictio. ca donatismul. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. in mult privinte. menita sa reprobe numeroasele erezii. indeosebi Augustin. adica dirijat spre combaterea paganismului. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze. si la inceputul veacului urmator. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine. Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. scrise intr-o latina rudimentara. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. chiar atunci cand sc talent. pentru a raspandi cuvantul Domnului. printre pro Prudentius. in functie de formatia lor retorica. in necrestina. Liris . Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. De fa chiar la Roma. in care erau redactate textele sacre. cum am aratat. limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. insa si altii. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca. Pe de alta parte. la sfarsitul secolului al ll-lea d. Ei preiau. Totodata. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii. printre poeti. prefigurand mai degraba evul mediu. si „binecuvantarea". considerau ca ei exprima. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. si se exp intr-un stil clasicizant.

. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. Discutia se desfasoara in clipe de tihna. conversatie eleganta. care este. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. adica „Octavius". pornind de la unele elemente neopitagoreice. Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. care ar f concomitent realist si „criptocrestin". pe de o parte. sub flamura unei mentalitati organic protestatare. clare. apriga a societatii antice? Sau . in majoritatea lor. in numero opere literare crestine. Frazele sunt ample. Quintus Septimius Florens Tertullianus era. 40). sa-i atraga de partea noii religii. deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. cu subtilitate. fara inversunare.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. in jurul anului 160 d. desi cu ardenta convingere. de fapt toate ramurile culturii antice. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. arbitrata de autor si desfasurata. Dar. cum am semnalat imediat mai sus. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. Exponentii literaturii crestine. cea a refuzului structurilor tradit date. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. dar si dreptul. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. Minucius Felix incearca sa-i convinga. care nu comporta o drama colectiva.C. din parinti necrestini. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. atitudinea exponentilor ei (MIN. pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian. Punerea in scena evoca treacat. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. inainte de convertirea la crestinism. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc. se refera de fapt la unul dintre personaj textului. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului. unde. desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37). eros navalnic. adera la ce treilea clasicism1. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. iar Minucius Felix al doilea.C. ca si Minucius Felix. datorita originii sale relativ modeste. si noua credinta crestina. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. efen/e . pe malul marii. l-4). Scri expune ideile cu precautie si eleganta. in orice caz. ar fi fost un a talentat. la Ostia. testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. din care nu lipsesc angoase rascolitoare. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina. Urmeaza o discutie teme religioase. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. Dupa exemplul lui Cicero. Este limpede ca. integrarea este incompleta. Se pare originar din Africa romana. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. pe de alta3. Pe acestia. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. pe care o saluta Caecilius. Octauius. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate.cum este probabil . care cauta mai mijloace subtile de persuasiune. ciceroniene. Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. intre intelectuali rafinati. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. la erezia montanista. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. decat in prima parte a veacului subsecvent2. in final. Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe.. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa.COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. 5-l3) Octavius ii raspunde. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. in ultima instanta. 4). care par a conduce po spre un crestinism filosofic.

inca mai intransigenta. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate. „Catre pagani". in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. ca in „Despre spirit". sub semnul Du Sfant. in haine de judecator. minate de orgoliul. modul de viata religia. viciile si erorile ei. preconizate de montanisti. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului. chiar de anumit pragmatism. prin 160-l70 d. De ieiunio aduersus psychicos. „necredinciosii". insa si un temperament exploziv. scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. subinteles „straina". c creeze o secta proprie. Secta creata de Montanus.C. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana. 15. Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi.. Tertuliian s-a despartit si de montanisti. Ad nationes. impotriva adeptilor culte religioase traditionale. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. pe un ton pasional. 8-27). care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . trinitatii etc. si a stilului pasional. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism. i se substituie razboiul idei. Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata.si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. „l'homme en colere". Sufletul sau vesnic nemultumit. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire. postului si penitentei. si nu toleranta. unde este so conditia umana. De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. precum cele ale raului. practicate de intreaga cultura antica. crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. ca expresie a modelu omului manios. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. 46-49). De anima. De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. pe cand montanistii. Termenul de natio. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. acuzatiile aduse de ei crestinismului. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei. exhortatione castitate etc. E reproba. mora noi. „materialistii" (psychici). bisericii oficiale. indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. si mai ales . opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . Tertuliian intoarce cu abilitate. care n-ar reclama ingaduinta. Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". cultu feminarum. ci necrestinul. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor. ideile societatii oficiale.C. ruptura cu socie cultura traditionala. proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. in cursul expunerii. Idei similare apar In alte lucrari. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale. desi preconizeaza discontinuitatea. in doua carti. Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. Ad martyres.C. Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. predica extrema austeritate. incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului.si aprige. Trebuie sa prevaleze justitia. Combust interioare.. Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. Tertuilian. detestarea statului si societ romane. ca iarta prea usor pacatele. intr-o reputata teza de doctorat. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. afirma Tertuilian. De carne Christi. adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman.C pastrat 31 de lucrari. posteri 212 d. precum si un supraeu foarte exigent. fauririi unor structuri mentale inedite. 200 d. in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale. spre sfarsitul vietii. Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". Mai tarziu. Aici. cultural-sociale. A fost cu adevarat un luvenal crestin. Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. Nu exista. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor". sau „Despre exortarea castitatii". Montanistii si adeptele lor. ci si pe strada si in reuniunile publice.Apol Apologeticum. „Despre post impotriva materialistilor". Iar „Despre carnea lui Cristos". Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. Ad nationes. de fapt „semintie".

Utilizeaza si pro populare. a emotiona). Pentru a contesta globa vechea lume antica. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular. Aduersus nationes. Ad Donatum. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. care prefigureaza introspecti Augustin.. pentru a ilustra concep inedite. o patin baroca si mai ales expresionista. De lapsis. „impotriva paganilor". Deoarece Tertuilian. care constituie o stranie mar apologetica. vv.. Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. suflul viguros al demonstratiei ideilor. Sintaxei ciceroniene a discursului. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala. vv. Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea. Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. Ca si Tertullian. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau. d maniera ciceroniana. 18-l9). polemica efervescenta. tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d. De catholica ecclesia. 33). Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. filosofiei si dreptului societatii traditionale. Carmen Apologeticum. este adesea si obscur. Prin 250 el este urm persecutori. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. era un competent cunoscator al retoricii.. i se aliaza o scriitura foarte colorata. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. Commodianus intransigenta. Desigur. Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian. subtilitat retorice4bis. Oricum. abunda reminiscentele livresti. 2. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii. adesea caustica. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258.C. singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA.5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar. „Despre biserica catolica". 2. si devenit ulterior episcop. Mai tar alcatuit operele capitale. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv.. intr-un acrostih din poemele sale. plina de caritate. infricosati. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi". Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. pe cele mai pioase. persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). 1. aproape ermetic. . insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor.vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian.. De asemenea. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine. contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. O reala efervescenta. sau „persoana". desi pitoresc si foarte pregnant. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. 35 si 2. A s sapte carti. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet). veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. cum a aratat. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. redactate in aceasta perioada. Instructiones. Limbajul lui Tertuilian. 89-790). relieful deosebit de preg imagisticii. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani. Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. funeraliile somptuoase (Instr. purtand titlul de „Poemul apologetic". in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus". 19). in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care. cum rezulta din scrisori ale sale.C. incearca sa se exprime simplu.

De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. ale caror opere nu ni s-au Oricum. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. simbol al coruptiei. spune teologul. c Imperiul si cultura traditionala. Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista. Nu trebuie admisa. sabelliana etc). in discursul lui Lactantiu. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. si se bucura nespus. Sub impactul psihologiei colective. Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. in carti. De opificio Dei. 79l-l060). tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari. incat numai a doua p versului. respecta tiparul clasic al cantitatii. doar opinia ca divini fi totdeauna buna. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari.C. De altfel nu s-au conservat. cea care se falea ca este eterna". faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. in tota lor. printr-un sfarsit abominabil. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. marturia sa teologica fundamentala. mai mult decat religioase. contestarea societatii. Ulterior. A. intitulat „Gramaticul". Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera. Commodianus se ridica impotriva Imperiului. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african. cum recuza orice traditie romana. Si nu numai pe plan stilistic. culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. De ira Dei. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism. putin dupa declararea tolerarii crestinismului.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. in acelasi domeniu.. de la contestatia globala la concilierea cu societatea.C. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. l-a tulburat profund. mai bine spus. initiata de imparatul Diocletian in 303 d. Spiritualismul lui intransigent. dom alte opere.. numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu.C. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". vv. Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia. Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8. de sorginte populara. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. De unde abateri masive de la normele clasice. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii. de „primul adevarat literat crestin". 923. adica Roma (C. Prin 307-310 d. Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent. investita cu unele conotatii filosofice. in „Despre mania lui Dumnezeu". Se pare ca persecutarea ma crestinismului. alcatuit in 305 d. Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". privilegiaza o metrica novatoare. Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. pe care o atestau si inscript vremii. Institutiones diuinae.. Grammaticus. care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. interogatii si tirade retorice. de ordin lex morfologic si sintactic. Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate. inclusiv manualul de metri gramatica. fata de ideile epicure stoice. toti imparatii care persecutat pe crestini. Totusi. Ori. poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". vv. astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . nascut probabil in ju anului 250 d. Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". A. retor si discipol al lui Arnobius.C. „universitar crestin".C. tratat in doua carti. Totusi concilierea functioneaza. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. Initial pagan. Accentele satirice. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna). Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. v. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului. Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale.

El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. si-a harazit demersul literar patristicii. de administratia lui si se expr ingrijit. si „Despre credin fide. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. de scene si tablouri viguroase. in care. Lactanti exprima intr-o latina clara. de acumularea antitezelor. vehementa exprimarii. El se comporta ca un fiiosof crestin. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente. emerg. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. cand se joc reprobarea cultelor politeiste. combate arianismului. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". din opera lui Lactantiu. militar. ca profund inumane. pretioase cercetatorilor moderni. candva preconiza Minucius. Cum am aratat. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. p crestini regasesc accentele protestatare. E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase. Destul de frecvent.Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul.C. in operele teologice. prin scrierile „impotriva arienilor". ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. daunatoare. ridicole (De mort. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. in scrierile teologice. administrativ eic). probabil. 7). un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala.. care priveau civilizatia pagana. sau critica moravurilor. Totusi Lactariu este. mai ales orientalizante. Aduersus arianos. in acest fel. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. Lactantiu si chiar Tertullian. Hilarius. A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". da seama de un rationalism toler suplu. S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca. diminuat in operele istoricilor necres vremii. militia Christf. Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. alcatuita in jurul anulu d. Totodata. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor. discipol al lui Platon si Cicero. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta. indignarea militan chiar maniera expresionista. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. indeosebi pe „Cronica" sa. de un vocabular incarcat de indignare. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca.. De errore profanarum religionum. Ep. 58. in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. de re emotionala foarte puternica. 10). profu implicat in controversele cu arienii. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. pitoreasca. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele. p stilistic. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. uneo violenta. care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos". descrie Lact sfarsitul persecutorilor.. scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. Identic. figurau numerosi scriitori pagani. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. Chronicon. adica asumand o precizie clinica. cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina.. „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. el furnizeaza o performanta m informatii. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. De fapt Hieron traducea. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. politice si culturale. o maniera partial expresionista. . El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici.C. Astfel reformele lui Diocletian. pers. care nu re total un sincretism teoretic. astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. Lactantiu. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. Totusi. pe langa au crestini si Biblia. relative la istoria Romei. un episcop din Gallia romana. De altfel.

ca dialogi. 7). Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. si inceputul veacului urmator. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte. se dezvolta o poezie crestina performanta. Vita Martini. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. La sfarsitul secolului al IV-leai. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho. insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. 32). propaga excelenta in mediile sociale populare. mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius.purit notabila. A incercat sa comenteze. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep. Chronica. pentru a intemeia la Bethleem o manastire. providentialiste si teleologice. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori. Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene.. uziteaza un discurs colorat. Totodata. traducerea Bibliei in latineste. Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile.n.. Pe de alta parte. care a fost Ambrosius.C. in se moral. care. Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". 22. 43). 14. sermo uulgaris literar12. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus. Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar".C. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin. Ideile istoriografice crestine. Dupa 382 d. pe la 340-350 d.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei. A fost insa initial necrestin. petrecute intr-o existenta normala. in care. ca Paula si fiica ei. urmat de fervente crestine din aristo romana. reprezent fapte autentice si concrete. menita a fi cantata in biserica. de „eminenta cenusie". pe langa diverse scrieri. Vergiliu. de problemele Bisericii.C. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii. sub impactul opticii crestine. Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . Horatiu si mai ales Ovidiu. biografie encomiastica a apostolului Galliei. isi punea speranta s Imperiului. providen si teleologice. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. luxul femeilor elegante. pe urmele lui Hilarius. oratii funebre etc. ca si altii. a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte. scrisori etc. preotilor si calugarilor ava eleganti. Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. „Cronica". Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului. deose pregnant. ei pra arta rafinata. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi . naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer.e. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu.. preotul gallo-roma Sulpicius Severus. care constituie o capodopera a literaturii narative crestine. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. Pe langa acea vulgata. plin de verva si de patos. crease imnodia crestina occidentala.. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. tratate polemice. spre a combate arianismul. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. cotidiana13.1). carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp. 14. discursuri.

Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean.C. Historia euangelica. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri . Dar performantele eroice. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. „Lupta sufleteasca". Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. si a murit. in 915 hexametri. Dintre aceste douasprezece imnuri. probabil. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. populare. respectata de luvencus cu scrupulozitate. pentru Boboteaza). Intertextualitatea cu Ovidiu. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. dramatic si satiric. Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . Lucretiu. desi nu in exclusivitate. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri. Intentia didascalica. Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus". sprijinul Sfantului Spirit.De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri. Rabdarea. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. 578-633). in 410. De altfel Prudentius multiplica. cuprinde paisp poeme. Aceste poeme sunt destul de lungi. accentele abunda in poemele sale. pentru inmormantare pentru Craciun. Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos. prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. o epopee alegorica si oratorica.. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. Dar litera Bibliei. descriptiile si anecdotele. in prolog. Horatiu etc. crede in eternitatea R Pentru el. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". la Hamartigenia. t si cuvantarile declamatorii. intitulat Peristephanon. Euangeliorum libri.C. la esent a lui Cristos si combate diverse erezii. dirijat impotriva ereziei l Marcion. sau c „Carti ale Evangheliilor". care contrasta cu scriitura si metrica purista. pentru existenta a doi Dumnezei. in pofida noii atitudini preconizate de crestini. du indurasera suplicii. digresiunile. ultimul avand chiar doua carti destu lungi. Ne referim la poemul . Alt ciclu. toate lungi poeme in hexametri. care explica scene si tablouri biblice. Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. in sfarsit. dimine pranzul. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. de dimensiuni relativ importante . Ciprian si altii. tablourile pregnante. 2 555). intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. Symmachum. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. Poetul practica un lirism sofisticat.. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. pusa in slujba crestinismului.Apoteoza". ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym.liric. Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. care glorifica performantele unor martiri crestini. dupa post. indeobste lungi. Dittochaeon 49 de catrene. Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin. a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. Vergiliu. declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel.cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . care milita pentru dualism. cel dedicat lui Laurentius 584. desi practic nestudiata de cercetatori. care invinge Trufia etc. amurgul etc).primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. Apotheosis. Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. luvencus. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei. care infrange Desfraul. ofe continut colorat. Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius. luvencus n-a fost un foarte talentat14. foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. Ca si Hamartigenia. epic si oratoric . din culegerea de poe 405 d. primeau in cer coroana de invingatori. in aceeasi masura ca si traditia pagana. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. iar c harazit lui Romanus chiar 1140. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema. care biruie Umilinta. in locul muzelor. vv. intitulat Cathemerinon. in versurile sale. care. proclamata centru al evolutie universului. deosebit de viguroase. de inspiratie vergiliana. 2. ca si poetii pagani. Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. ni se pare de asemenea manifesta. intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". un preot hispano-roman.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu.

C. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. episcop al Daciei si al zonelor invecinate. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate. De altfel el privilegiaza redundanta. iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. pentru a sublinia spontaneitatea lor. Cu acer prilej. asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta. Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori. care se crestinase. Amalgamul de genuri. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones. functionar imperial. si devine adeptul neoplatonismului. Trece prin profunde crize spirituale. prin observatia fenomenelor ambiante. intr-un limbaj simplu. Demersul scrii privilegiat proza.C. al caror numar. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui. -. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. dar a utilizat si alte structuri literare18. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica.sunt dedicate lui Niceta Remesiana. dupa 430 d. A devenit chiar episcop la Noia. in fata credinciosilor. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. specii si tipare literare. pe care il considera un mision crestin exemplar. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . mai ales pe Felix . Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial .C. cum am semnalat mai sus. dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. unde a fost inhumat in 431 d. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului. dar si la alentele pietatii noii religii16. precum si a unor date oferite d operele scriitorului. prin excelenta catolica. Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian. autobiog spirituale. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii. Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. Pe langa unele epistule in proza. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei. in 374 d. proaspete. un gallo-rom combate in versuri ereziile. Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. moralei. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15.chiar consul in 378 d. autentice.C. era pagan. ca si limbajul poetului. teologiei. Astfel Augustin a rostit. in vreme ce mama sa. numeroase predici. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. era o ferventa crestina.C. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. in Campania: a renuntat la alte bunuri. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau.C. unde moare la 28 august 430. dupa expunerile lui orale. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini. Devine preot si. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. in 383 d. sfantul din Peristephanon. Prin ar introspectiei. prin gandirea sa teoretica. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas). Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. simplitatea lor familiara. Doua poeme . cand practica tipare satirice. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta.ex paisprezece poezii etc. Astfel Tiro Prosper. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. S-au conservat de asem sute de „Scrisori". in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau.al 17-lea si al 22-lea . chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile. Augustin a abordat cele mai di genuri. a fost s cultul martirului Felix. lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. care este martirul. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. incepand din 396 d. care isi avea mormantul la Noia. De asemenea. Epistulae. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt.C. prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta. inregistrate. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini.C. auten Unele parafrazeaza versete biblice. Totusi Prudentius articule nou tip de erou. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina. dezinv sensibila la frumusetile naturii. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin. in mod cert. la Roma. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. de catre stenografi sau auditori.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. dintre care 501 sunt. Sentimente sunt vii. care i-a alcatuit o biografie.

o autoanaliza. ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. decat ca nu stiu de unde am venit aici. 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. destinat clericilor. in 386. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui.dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor". conversatii autentice.C. forma dezbaterii intre mai multe personaje. se propune a doctrina a predestinarii. 6-9 prezentand criza moral-religioasa. De doctrina christiana. dupa ce parasise Cartagina si Roma. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual.C. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius. din 428 d. Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. in aceasta lucrare. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. in acesti dialogi. si „Despre ordine". adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. . Daca lasam de o parte scrierea. magistro. intrucat c dentilor il nemultumea. de inspiratie varroniana. Augustin practica o introspectie profunda.386 si 429 d. dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. ca sa terminata abia in 427 d. revelarea a doua grile de lectura a acestuia. cu pr natura sufletului. in 397-400 d. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu. „Despre magistru". in ultima carte. Dupa 388 d. de la inceputul discursului. Conf. da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. El . in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat". De pulchro et apto. De altfel. la problemele metafizice pendinte de conditia umana. De quantitate animi. la o inalta tensiune emotionala. in treisprezece carti. un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire. De o doua carti. De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. Caci. „Despre viata fericita". De musica. in carti. de altfel pierduta. figurare si talmacire a u itinerar spiritual. August redactat si publicat. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. „Despre adevarata relig uera religione etc. si „Despre muzica". capodopera intitulata „Confesiuni". retragerea la Cass si convertirea). Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale. Augustin nu renunta la rationalism. adica in pragul trecerii la crestinism. creat d in doua carti. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. 1. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. intr-o controversa evident artificiala. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". aceste epistule au un continut eteroclit. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. sa afle drumul adevarului. anterioara convertirii si tributara maniheismului . unor memorii. in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. pentru ca prolife aceste scrieri. Doamne. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui. sa-si nareze viata. Confessiones. in primul rand. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. an mortern uitalem.trebuie sa mentionam dialogi. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum.unde critica 88 de erezii . in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii. De beata uita. in a autobiografie. sa se ajunga la cucerirea adevarului. de interpretare a textelor sacre. i „Despre doctrina crestina". in trei carti. Astfel. incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. Printre aceste lucrari se inscriu. 7). De libero arbitro. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. prima grila de lectura afirma ca. Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul.C. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". in patru carti. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. ci de credinta ei crestina foarte consecventa. temele eclectice. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. de fapt. fir al Bisericii crestine. in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului. in filigrana. care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. scriere inceputa in 397. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. a unei odisei morale si religioase. unei confesiuni dramatice.cu scopul decantarii bazelor esteticii . De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. Sotiloquia (un cuvant nou. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. „Solilocviile". iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica. conceptiile neoplatoniciene. De genesi contra manicheos. 6. in toti dial Augustin propune.C. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie.. „Despre marimea sufletului". Augustin nu monologheaza.C. De haeresibus. Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte.

Nu zeii de pagani si destinul. f filosof neoplatonician. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. 2. mediaza i trecut si viitor. credo ut intelligam. Totusi opus maius. si deci statutul structurilor faurite de ei. cum am relevat. ciuitas terrena. cum se spune. chiar in cetatea terestra. care a fost Augustin. Spiritualismul extatic se impleteste. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. ale lui Apuleius. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. a utilizat abundent. Augustin dezbate problemele timpului. il constituie pacea. manevrata cu abilitate. 6. De fapt. alcatuita intre 41 d. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. ale conditie fireasca a oamenilor. Totodata. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. ca si virtutea. care au aparut dupa crearea universului. inclusiv neoplatonismul. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. Retractationes. dezvolta teologia crestina. Sistemele filosofice necrestine detestabile. ale stoicilor. El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei. al scriitorului. in mintea omului. in De ciuitate Dei. pietatea si impietatea. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. summum bonum. care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. ci tar unde totul se amesteca. lui Plotin si neoplatonicienilor etc. 22 ideea. comparat cuvantului. Salustiu. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine. Timpul este infinit si incomensurabil. Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. de substanta crestina. incat prezentul. Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. Horatiu. conceptia teleologica asupra vietii. o viziune pur liniara asupra timpului. O logica subtila. incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. credo quia absurdum.. cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor. 14). De aceea pacatul trebuie pede Totusi. atentie si amint . De/. Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). adevaratul sau testament teologico-literar. Cartile urmatoare au un speculativ. sufletul este indivizibil. doreste o certitudine absoluta. careia i se subordoneaza „intelepciunea". sub forma unei sinteze filosofice si istorice. 21. Dimpotriva. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra. Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. a ocrotit un timp Roma. Dar fostul profesor de retorica. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. Nu omul. ci divinita faureste istoria. de fapt Biserica crestina. ale lui Cicero. nu fortele materiale. Augustin decla ca sa inteleg". populata de stirpea lui Cain. c poate fi dirijata de divinitate. Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari".C. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". care conoteaza efuz mistice. Cetatea terestra.. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei. ca sa propovaduiasca adevar absolut. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. si in douazeci si doua de carti. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. diuina prouidentia. depind de libera alegere a omului. moment indivizibil si sustras duratei. in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. pe cand corpul. Pe de alta parte. integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. viciul. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. Fara indoiala. ciuitas caelestis. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. sapientia. insa dispuna natura proprie. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. ansamblul ideilor lui. Contestarea filosofiei necrestine implica. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. in De ciuitate Dei si in alte scrieri. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene.se opune „cetatea pamanteana". desi Augustin il admira pe Platon. Totodata. anim. mai ales cele alcatuite de Terentiu. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. cum am aratat. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. Cetatii divine.in ce priveste realitatile invizibile. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant. op Platon. care este e deci „cetatea cereasca". Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. 6. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. care lupta pe pamant p cauza divina. dupa invazia lui Alaric din 410. traduse in forma unor adevarati psalmi. Augustin accepta si predestinarea. pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. ineluctabil efemera. in demonstrarea ideilor sale. conex miscarii. Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. ci „providenta divina". Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. 1). la sfarsitul vietii. ca dimensiuni. discursul gigantic. Timpul se scurge mereu. dar si de Varro. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. este divizibil. in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. mai limpede decat orice is antic. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine.

2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu.asemenea. significabile. nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica. „Semnificabilul". este semnificat prin „sem signum (De Mag. El considera semnul ca element material si perceptibil. care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. intrucat sugereaza o adevara a semnelor. Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta. Orice significabile poate deveni signum. mai ales verbale. purtator de semnificatie.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . cometariu? Apreciem aprecierile voastre.. 4). precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. eseu.

.

Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. crestinismul.“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. Renumele sau crescand. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. arianism). Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. in diverse pofte lumesti”. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. Proclamat ca religie de stat. In aceasta perioada. Dumnezeu este centrul existentei. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”).Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. mama sa. era crestina. donatism. in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale. pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. a fost pusa in slujba teologiei. in scrierile sale “Confesiuni”. Desi profound credincios. Conceptia sa filozofica. In 396 devine episcop al orasului. (354-430). crestinismul. In perioada 426-427. dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate . el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. care acuza noua religie. “De trinitate”. filozofice crestinismului.Despre Sfanta Treime. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. Augustin da o replica literaturii pagane. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. ci sa sa credeti pentru a putea intelege”. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”). credinta este premiza filozofiei crestine. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti. este profesor de retorica la Cartagina. Pentru Augustin. pentru ca in 387. In 374. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona).” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. insa spre deosebire de acesta. in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare. dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”). In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. fiind inselat si inseland. Doctrina despre pacatul originar. dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii. inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti. numeroase predici. Monica. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles. aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. mai subtila si mai putin materiala. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. o bogata corespondenta. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin. Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune.Despre credinta si simbol. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. se naste in Africa de nord. Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni. la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. de prabusirea Imperiului Roman. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”). Folosind datele istorice.Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. intr-o familie de functionari. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. logica si morala). “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d. Cunoasterea este produsul sufletului rational. Augustin -Aurelius Augustinus-. laThangaste. Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. Dupa cum singur marturiseste. unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. se hirotoniseste. Educatia si-a facut-o in Cartagina.

In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc. MATTHEW. MATEI. HORIA. Editura Nemira. fara mijlocirea trupului”). Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central.amazon. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. enciclopedia liberă . el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. pag. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor.com: STUNDER. acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. 1995. Dupa Augustin. DIANE. “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”. 1983.geocities. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. Prin modul de abordare a diferitelor concepte. 96-97. Fiinta umana este deosebit de complexa. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale. Bucuresti. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. Bucuresti. prin intreaga sa gandire si creatie. Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista. 39-42. Editura Eminescu. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. “Civilizatia Lumii Antice”. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”. pag. Impulsurile umane.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. Descoperirea acestor adevaruri. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox. Adam a pacatuit prin alegere. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine. iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. BASIL.com/zacharyaustinharris/Theo. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. Ca si pentru Platon. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. O’CONNELL. www. Raul este o deficienta a existentei depline. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). cel viitor pentru ca nu a venit.htmlwww.

Avangardism Suprarealism . asasinat în Rumelia) a fost un autor.Tradiționalism Semănătorism.Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 . 1716.octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 .Dramaturgi Poeți . Georgia septembrie .Contemporană Curente în literatura română Umanism . Iviria — d. teolog.Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n. circa 1650. căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca.Clasicism Romantism .Naturalism Modernism .Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri . tipograf.Salt la: Navigare. gravor.Proletcultism Neomodernism . 1650 Iviria.Eseiști Nuveliști . episcop și mitropolit .Realism Simbolism .

Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 . unde a învățat sculptura în lemn. tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah.1. . 1701 .1. Mitropolit de București. în limbile arabă și georgiană o 2. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an.1 Sosirea în Țara Românească  1.1 Tipograf. broderia. pictura.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1.român de origine georgiană.1. Vâlcea  1.1 Tipografia domnească. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2.2 Mănăstirea Snagov  1.1. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1.1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. este ulterior eliberat.6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2. probabil. autor al unor celebre Didahii.3 București. canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650.3 Scriitor. ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci. precum și meșteșugul tiparului. în premieră mondială.2 Întemeietor de tipografii.1. în secolul XVIII. București  1. arabă și turcă. editor. caligrafia. precum și limbile greacă.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București.4 Mănăstirea Govora. Aici a învățat limbile română și slavonă.1705  1. în care a imprimat 4 cărți. redactor. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi. în Iviria (Georgia sau Gruzia). autor de lucrări bisericești o 2.1.

1701 .1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București. Slujba Sf. (1705. 3 slavo-române. unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. grecește). Proschinitarul Sf. unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești. Evanghelia (1697). una greco-arabă). Grigore Decapolitul (1692. Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. unde a mutat tipografia. tipărește alte 9 cărți (3 românești. Învățături creștinești (1700). Carte sau lumină (1699). imprimând 15 cărți (7 grecești. Liturghierul greco-arab (1701. Floarea darurilor (1701). Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). una slavonă. limba greacă). prima carte tipărită cu caractere arabe din lume). între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). 2 românesti. limba română). prima ediție a acestuia în Țara Românească. una greco-arabă). Munte Athos (1701. Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). Paraschiva și a Sf. Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. una slavo-română.[modifică] Tipografia domnească. 5 românești. între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703). una slavo-română. [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov. [modifică] Mănăstirea Govora. 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. Liturghierul și . toate în românește [modifică] București. limba română). grecește).

lucrate de el însuși. prin numeroșii ucenici pe care i-a format. în limbi diferite și de o mare diversitate. editor. pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714).o o Evhologhionul (1706. una slavo-româno-greacă. Catavasierul (1714). una slavo-română. este considerat alături de Diaconul Coresi . într-un singur volum.cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. Deși româna nu era limba sa nativă. ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia. creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. redactor.ui Petru Movila. românește. Octoihul (1712). Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul .cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare. În această calitate. Capete de poruncă la toată ceata bisericească. unde a mai imprimat alte două cărți grecești. [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București. a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă. fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. lucrare originală). unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești. Evhologhionul (1713). coordonate sau patronate. 11 românești). Liturghierul (1713). care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. . [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710). [modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. ambele originale. Psaltirea (1710).

[modifică] Întemeietor de tipografii. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas. . unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură. pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare. In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. la Tbilisi. unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale). respectiv din filosofi antici. Pe același Mihail Ștefan. fără nici o îndoială. în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . a sprijinit și alte popoare ortodoxe. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . Pe seama veniturilor generate de aceasta. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie. manuscrisul original se găsește la Kiev. capete 32". l-a trimis în țara sa de origine. 1709. tot în medalion. Acolo. dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. • Analiza cărților originale publicate. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas. în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.1715). Liturghierul greco-arab din 1701. ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. a alcătuit un testament. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor. ipodiaconul Mihail Ștefan. la care se adaugă 503 portrete în medalion. dar și din literatura patristică. Didahiile îl așează. [modifică] Scriitor. Georgia.. pictură și sculptură din țara noastră. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. imprimând cărți pentru slavi. cu 22 foi text. unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică.(1713 . Chipurile Vechiului și Noului Testament. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. În anul 1706. în premieră mondială. la Alba Iulia. în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică. 3 schițe și 8 desene. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște.. care a instalat-o la Alep. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite. în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). .

[modifică] Caterisirea și martiriul său. Profesor Teodor M. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Ștefan Dinulescu. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. 1910. 8 9.97 (și extras). Preot Profesor loan Rămureanu. 119 pagini. [modifică] Monografii • • • • • • Arhim.. Nicolae Dobrescu. Preot Niculae Șerbănescu. p. Preot Profesor Alexandru I. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament. Un monument istoric și de artă religioasă.2. 1 . în BOR. alte studii în același număr al revistei. XX. Popescu. 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. Bogdan. Iași. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. paginile 766-774. paginile 831-853. 1982. caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. Antim Ivireanul predicator și orator. Paris. 1961. Antim Ivireanul. . în Nouveaux Melanges Orientaux . cărturar umanist. În drum spre locul exilului. nr. Sofian Boghiu. anul LXXXIX. Cernăuți. București. Viața și faptele lui Antim Ivireanul. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. a fost înlăturat din scaun. paginile 775-817. 3 . mitropolitul Ungrovlahiei. Editura Bizantină.. 2005. paginile 853-863. Antim Ivireanul tipograf. Nicolae Mavrocordat. dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane.4. închis. paginile 223 -318. nr. București. Victor Brătulescu. Antim Ivireanul. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. Ioan Nanu. în ST. paginile 690-760. 1886. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. 5 . Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir. 100 de pagini (extras din "Candela"). Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul.. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. Câțiva ani mai târziu. Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. la cererea primului domn fanariot. aflat la Kiev) Emile Picot. în toamna anului 1716. anul LXXIV. an. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. ctitoria lui Antim. 1956. 1969. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor. în BOR. dincolo de Adrianopol. Viața lui Antim Ivireanul. paginile 513-560. apostol și mucenic al dreptei credințe. nr. 172 pagini. Ciurea. Gabriel Popescu. metropolitaine de Valachie. Fanny Djindjihașvili. 1986.

S. o MMS. Profesor Iorgu Ivan. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. 1966. anul XXV. paginile 188-212. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. 1966. 1-3. în MB. paginile 467-482. paginile 971-981 (alte studii tot acolo). numerele 11 . 1975. 1966. numerele 1 . în Românoslavica. numărul 910. volumul II. paginile 862-990 și anul XXIII. Antim. anul XI. paginile 663-675. Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii.10. în Oikumenikon. paginile 360-382. nr. Belu. Mitropolitul Antim Ivireanul. 1966. 1966.R. în în MA. în BOR. bibliotecar și topograf. 1963. Dan Simonescu. în MA. anul XI. 1979. paginile 43-81. 1976. paginile 309-353. 1967. anul XIII. anul XXII. 1981. nr.12. numerele 7 . o MO. paginile 493-515 (alte studii în același număr). 1966. numerele 5 .3. București. în Glasul Bisericii. Preot Profesor Teodor Bodogae.. 9.3. paginile 42-44. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. volumul III. București. 1967. anul XXVII. Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. anul LXXXIV. Mircea Păcurariu. 1966. 9 . Eugen Negrici. Stelian Izvoranu. Antim Ivireanul scriitorul.9. 1963. nr. anul XVI.10.9. II metropolita Valacco Antim Ivireanul. Mircea Păcurariu. 1971. numerele 1 . Gabriel Ștrempel. paginile 143–161 (ediția a II-a. 1964. numerele 7 . anul XVIII. 1966. numerele 9 . paginile 831-844. nr.10. Mitropolitul Antim Ivireanul. anul VIII. paginile 147-179.• • • • • • • • • • • Preot Profesor D. în MO. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. paginile 223-244. București. București. în Analele Academiei R. paginile 856-872. în MB. anul XVI. Aurelian Sacerdoțeanu. Preot Niculae Șerbănescu. 3-4. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români . Preot Profesor Sofron Vlad. Mario Ruffini. 262 pagini (analiza Didahiilor). logos și personalitate. în MA. anul LIl. paginile 357-398. paginile 771-911 (alte studii tot acolo). Predicile Iui Antim Ivireanul. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul.6. 1994. Antim Ivireanul arhivist.

wikipedia.Adus de la http://ro.org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .

Vedeți detalii la Termenii de utilizare.• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54. pot exista și clauze suplimentare. . 16 ianuarie 2011. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice.

politiile. din Gruzia. intre valuri sunt imparatiile. originar din Iviria. cu "o mare ce se turbura.. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. pe drum. stapanind laolalta mestesuguri diferite. dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste. infricoserile vrajmasilor. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706). pictura. sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava. zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. multimea norodului. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului. "Didahiile". interogatii. cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine.. supusii. o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. cei mari si cei mici.. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita.ANTIM IVIREANUL Duminica 20. neasteptate pagube. darile cele grele si nesuferite. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. cu multe repetitii. adeca floarea cuvintelor" (1705). cu o acribie exemplara. craiile. ar ataca. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". ca o expresie a sortii schimbatoare. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea". o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita. aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino.". Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. jafurile. descendentul lui Serban Cantacuzino. dar si broderia. urmata de o "Psaltire" in 1694.. cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. intre care niciodata n-au oamenii odihna. opera sa principala. in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion.". necazurile ce ne vin de la cei din afara". sculptura. supararile. Scrisul lui Antim este retoric. persuasiv.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile . Ivireanu este episcop de Ramnic. tipariturile. domniile si orasele. carele se arata mai minunat decat soarele?". tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716). Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. alunecoase (pe tema ubi sunt?). norii ce negresc vazduhul. pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). intr-o secventa extrem de concentrata din manual. este un erudit in spiritul grecesc. unde sunt frumusetile lui cele minunate. capitala. in 1705. . in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. intr-o imagine hiperbolizata a lumii. il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja. nici liniste corabiile. lumea este comparata. ornamente stilistice in stil baroc. fulgerile ce orbesc ochii. bogatii si saracii. robiile. invatand limba slavona.