Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

C. organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. cum am aratat. indeosebi Augustin. pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. Biela. la sfarsitul secolului al ll-lea d. pentru a raspandi cuvantul Domnului. limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. Lactantiu. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe.Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. scrise intr-o latina rudimentara. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze. Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic. Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. De fa chiar la Roma. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. si se exp intr-un stil clasicizant. Liris . in necrestina. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. insa si altii. prin excelenta neoplatoniciene. prefigurand mai degraba evul mediu. Autorii crestini. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. ea nici n-a apartinut antichitatii. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului. exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. Ei preiau. adica dirijat spre combaterea paganismului. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine. Pe de alta parte. menita sa reprobe numeroasele erezii. idei si concepte ale paganilor. printre poeti. scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. in functie de formatia lor retorica. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. benedictio. si la inceputul veacului urmator. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii. crestinii impun valori noi. in care erau redactate textele sacre. considerau ca ei exprima. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. si „binecuvantarea". literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. Pe de alta parte. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. Totodata. printre pro Prudentius. chiar atunci cand sc talent. Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca. in mult privinte. Cum mai notat de fapt. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine. ca donatismul.

pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. Scri expune ideile cu precautie si eleganta. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate. fara inversunare. Este limpede ca. astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. Discutia se desfasoara in clipe de tihna. eros navalnic. Quintus Septimius Florens Tertullianus era. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. se refera de fapt la unul dintre personaj textului. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. care cauta mai mijloace subtile de persuasiune. ca si Minucius Felix. ciceroniene. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. ar fi fost un a talentat. adera la ce treilea clasicism1. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. cea a refuzului structurilor tradit date. adica „Octavius". pe de alta3. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. dar si dreptul. iar Minucius Felix al doilea. decat in prima parte a veacului subsecvent2. care este. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. care nu comporta o drama colectiva.C. pe de o parte. Minucius Felix incearca sa-i convinga. care par a conduce po spre un crestinism filosofic. cum am semnalat imediat mai sus. apriga a societatii antice? Sau . desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix.C. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. integrarea este incompleta. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. Dar.COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. Pe acestia. cu subtilitate. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. si noua credinta crestina. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului. in ultima instanta.. in numero opere literare crestine. din parinti necrestini. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. Frazele sunt ample. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix. in jurul anului 160 d. Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. Exponentii literaturii crestine. Dupa exemplul lui Cicero. unde. 4). inainte de convertirea la crestinism. Se pare originar din Africa romana. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. de fapt toate ramurile culturii antice. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. in majoritatea lor.. in orice caz. l-4). clare. testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. pe care o saluta Caecilius. la Ostia. Octauius. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. datorita originii sale relativ modeste. Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe. conversatie eleganta. 40). efen/e . la erezia montanista.cum este probabil . din care nu lipsesc angoase rascolitoare. care ar f concomitent realist si „criptocrestin". Urmeaza o discutie teme religioase. sub flamura unei mentalitati organic protestatare. pe malul marii. murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. arbitrata de autor si desfasurata. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. Punerea in scena evoca treacat. deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. sa-i atraga de partea noii religii. desi cu ardenta convingere. atitudinea exponentilor ei (MIN. pornind de la unele elemente neopitagoreice. convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. intre intelectuali rafinati. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina. in final. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37). 5-l3) Octavius ii raspunde.

desi preconizeaza discontinuitatea. opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . Sufletul sau vesnic nemultumit. Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. precum cele ale raului.C. practicate de intreaga cultura antica. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului. pe un ton pasional. ca iarta prea usor pacatele.. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. c creeze o secta proprie. De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. „Despre post impotriva materialistilor". trinitatii etc. sub semnul Du Sfant. De anima.. Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. Mai tarziu. bisericii oficiale. De ieiunio aduersus psychicos. Iar „Despre carnea lui Cristos". Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata. acuzatiile aduse de ei crestinismului. Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. Tertuilian. minate de orgoliul. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor.Apol Apologeticum. Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi. Ad nationes. Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale. „necredinciosii". cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale. ideile societatii oficiale. modul de viata religia. postului si penitentei. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire.C. Combust interioare.si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. De carne Christi. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. Tertuliian intoarce cu abilitate. 15. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. mora noi. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. exhortatione castitate etc. incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului. si mai ales . profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. afirma Tertuilian. Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. in cursul expunerii. 46-49). viciile si erorile ei. care n-ar reclama ingaduinta. ca in „Despre spirit". indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". de fapt „semintie". ci necrestinul. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. si nu toleranta. insa si un temperament exploziv. cultu feminarum. Aici. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. A fost cu adevarat un luvenal crestin. spre sfarsitul vietii. pe cand montanistii. sau „Despre exortarea castitatii". Nu exista. predica extrema austeritate. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. ca expresie a modelu omului manios. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei. precum si un supraeu foarte exigent. in doua carti. detestarea statului si societ romane. Secta creata de Montanus. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana. i se substituie razboiul idei. Montanistii si adeptele lor. prin 160-l70 d. Ad nationes. Tertuliian s-a despartit si de montanisti. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor".C. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism.si aprige. „Catre pagani". Trebuie sa prevaleze justitia. unde este so conditia umana. ci si pe strada si in reuniunile publice. si a stilului pasional. adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman. impotriva adeptilor culte religioase traditionale. ruptura cu socie cultura traditionala. Ad martyres. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. Idei similare apar In alte lucrari. intr-o reputata teza de doctorat. 8-27). „l'homme en colere". fauririi unor structuri mentale inedite. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. E reproba. subinteles „straina". Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. Termenul de natio. chiar de anumit pragmatism. „materialistii" (psychici). scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice. proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. preconizate de montanisti. in haine de judecator. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate. in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. inca mai intransigenta. cultural-sociale. posteri 212 d. 200 d.C pastrat 31 de lucrari.

cum rezulta din scrisori ale sale. De catholica ecclesia. Aduersus nationes. 2. infricosati. vv. Limbajul lui Tertuilian. Prin 250 el este urm persecutori. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). Ad Donatum. a emotiona). adesea caustica. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. funeraliile somptuoase (Instr. Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea.C. O reala efervescenta. redactate in aceasta perioada. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. filosofiei si dreptului societatii traditionale. purtand titlul de „Poemul apologetic". plina de caritate. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. Pentru a contesta globa vechea lume antica. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv. De asemenea.. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr. insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila. veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258. Mai tar alcatuit operele capitale. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet). persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. Instructiones. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. 2. incearca sa se exprime simplu.. abunda reminiscentele livresti. d maniera ciceroniana. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. si devenit ulterior episcop. Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. pentru a ilustra concep inedite. era un competent cunoscator al retoricii. care prefigureaza introspecti Augustin. contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. „Despre biserica catolica". Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. 19). sau „persoana". 33). 1.vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. cum a aratat. „impotriva paganilor". intr-un acrostih din poemele sale. o patin baroca si mai ales expresionista. 35 si 2. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine. Utilizeaza si pro populare. Commodianus intransigenta. singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA. adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri. vv. Desigur. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. este adesea si obscur. in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care. pe cele mai pioase. in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. subtilitat retorice4bis. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. Sintaxei ciceroniene a discursului. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. Carmen Apologeticum. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular.. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. . insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau. Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. relieful deosebit de preg imagisticii. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus".C. desi pitoresc si foarte pregnant. 89-790). i se aliaza o scriitura foarte colorata.5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar. De lapsis. care constituie o stranie mar apologetica. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. Deoarece Tertuilian. Ca si Tertullian. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii.. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. aproape ermetic. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi". Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. Oricum.. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. A s sapte carti. Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian. suflul viguros al demonstratiei ideilor. 18-l9). Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d. polemica efervescenta.

De unde abateri masive de la normele clasice. culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. c Imperiul si cultura traditionala. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8.C. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu. in carti. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii.C. initiata de imparatul Diocletian in 303 d. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. interogatii si tirade retorice. Totusi concilierea functioneaza. astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . cea care se falea ca este eterna". Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix. respecta tiparul clasic al cantitatii. sabelliana etc). Commodianus se ridica impotriva Imperiului. adica Roma (C. de la contestatia globala la concilierea cu societatea. v. De opificio Dei. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism. Institutiones diuinae. in tota lor. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna). contestarea societatii. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. A. Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". De altfel nu s-au conservat. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale. investita cu unele conotatii filosofice. putin dupa declararea tolerarii crestinismului. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. fata de ideile epicure stoice. 79l-l060). Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. Accentele satirice. faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. in „Despre mania lui Dumnezeu". Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. printr-un sfarsit abominabil.. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera. 923.C. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia.C. inclusiv manualul de metri gramatica. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african. care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. vv. Nu trebuie admisa. Prin 307-310 d. mai mult decat religioase. in discursul lui Lactantiu. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum. Se pare ca persecutarea ma crestinismului. Initial pagan. toti imparatii care persecutat pe crestini. intitulat „Gramaticul". nascut probabil in ju anului 250 d. Spiritualismul lui intransigent. l-a tulburat profund. „universitar crestin". Ulterior. alcatuit in 305 d. Totusi. Ori. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. spune teologul. de ordin lex morfologic si sintactic. simbol al coruptiei. tratat in doua carti. dom alte opere. pe care o atestau si inscript vremii. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. marturia sa teologica fundamentala. Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate. privilegiaza o metrica novatoare. ale caror opere nu ni s-au Oricum. Sub impactul psihologiei colective. Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent.. Grammaticus. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. Si nu numai pe plan stilistic. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine. cum recuza orice traditie romana.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. mai bine spus. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari. si se bucura nespus. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". de sorginte populara. poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial.. in acelasi domeniu. vv. A. incat numai a doua p versului. retor si discipol al lui Arnobius. De ira Dei. Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista.C. Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. doar opinia ca divini fi totdeauna buna. Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. de „primul adevarat literat crestin". Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari.

El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul. de re emotionala foarte puternica. ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. Chronicon. Astfel reformele lui Diocletian.C. El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. mai ales orientalizante... Aduersus arianos. probabil. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. pitoreasca. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele. de administratia lui si se expr ingrijit. in care. militar. Lactanti exprima intr-o latina clara. combate arianismului. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. cand se joc reprobarea cultelor politeiste. profu implicat in controversele cu arienii. pe langa au crestini si Biblia. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. relative la istoria Romei. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. Totusi. in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism. de acumularea antitezelor. ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca. Ep. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. figurau numerosi scriitori pagani. scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. care nu re total un sincretism teoretic. Totodata. astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor. indignarea militan chiar maniera expresionista. diminuat in operele istoricilor necres vremii. administrativ eic). Totusi Lactariu este. si-a harazit demersul literar patristicii. descrie Lact sfarsitul persecutorilor. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. si „Despre credin fide. S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca. politice si culturale. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. Hilarius. 7). De altfel. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. ridicole (De mort. Identic. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. adica asumand o precizie clinica.. pers. de scene si tablouri viguroase. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente.Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. din opera lui Lactantiu. Destul de frecvent. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici. care priveau civilizatia pagana. uneo violenta. el furnizeaza o performanta m informatii. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". Cum am aratat. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. p crestini regasesc accentele protestatare. care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos". De errore profanarum religionum. cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. pretioase cercetatorilor moderni. sau critica moravurilor. prin scrierile „impotriva arienilor". in operele teologice. militia Christf. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. 10). daunatoare. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. Lactantiu si chiar Tertullian. alcatuita in jurul anulu d. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. 58. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. . vehementa exprimarii. emerg. El se comporta ca un fiiosof crestin. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. De fapt Hieron traducea. in scrierile teologice. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim.. candva preconiza Minucius. un episcop din Gallia romana. da seama de un rationalism toler suplu. o maniera partial expresionista. Lactantiu.C. E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase. de un vocabular incarcat de indignare. in acest fel. discipol al lui Platon si Cicero. ca profund inumane. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. p stilistic. indeosebi pe „Cronica" sa.

. plin de verva si de patos. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep.purit notabila. Dupa 382 d. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori.n. Vergiliu. sub impactul opticii crestine.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei. A incercat sa comenteze. 7). Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. ei pra arta rafinata. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu. Totodata. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile. care a fost Ambrosius. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus.. oratii funebre etc. Pe langa acea vulgata. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii..e.. 14. de problemele Bisericii.1). cotidiana13. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. pe langa diverse scrieri. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep. naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer. nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin.C. Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte. Vita Martini. ca Paula si fiica ei. luxul femeilor elegante. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi . preotilor si calugarilor ava eleganti. Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene. uziteaza un discurs colorat. ca dialogi. de „eminenta cenusie". pe urmele lui Hilarius. Horatiu si mai ales Ovidiu. Chronica. 14. Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina. traducerea Bibliei in latineste. mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius.C. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. A fost insa initial necrestin. carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului. spre a combate arianismul. discursuri. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. menita a fi cantata in biserica. isi punea speranta s Imperiului. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar". insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. pentru a intemeia la Bethleem o manastire. propaga excelenta in mediile sociale populare. deose pregnant. „Cronica". Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte. Ideile istoriografice crestine. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. tratate polemice. 32). Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. urmat de fervente crestine din aristo romana. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori. providentialiste si teleologice. reprezent fapte autentice si concrete. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. providen si teleologice. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. in se moral. si inceputul veacului urmator. 43). La sfarsitul secolului al IV-leai. sermo uulgaris literar12. petrecute intr-o existenta normala. care constituie o capodopera a literaturii narative crestine. preotul gallo-roma Sulpicius Severus.C. Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. crease imnodia crestina occidentala. se dezvolta o poezie crestina performanta. Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. biografie encomiastica a apostolului Galliei. in care. Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine. 22. ca si altii. pe la 340-350 d. care. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. Pe de alta parte. scrisori etc.

Ciprian si altii. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei. crede in eternitatea R Pentru el. Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean. descriptiile si anecdotele. Vergiliu. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. pentru inmormantare pentru Craciun. care milita pentru dualism. ofe continut colorat. care contrasta cu scriitura si metrica purista. Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic. respectata de luvencus cu scrupulozitate. sau c „Carti ale Evangheliilor". desi practic nestudiata de cercetatori. Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. pentru Boboteaza). Historia euangelica. Ca si Hamartigenia. care explica scene si tablouri biblice. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". in prolog. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. dramatic si satiric. Alt ciclu. primeau in cer coroana de invingatori. ca si poetii pagani. luvencus.C. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri . in versurile sale.C. Symmachum. la esent a lui Cristos si combate diverse erezii. desi nu in exclusivitate. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. care. 2. in 915 hexametri.liric. intitulat Cathemerinon. amurgul etc). prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. 2 555). un preot hispano-roman.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu. Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. accentele abunda in poemele sale. Ne referim la poemul . la Hamartigenia. luvencus n-a fost un foarte talentat14. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. sprijinul Sfantului Spirit. iar c harazit lui Romanus chiar 1140. epic si oratoric . toate lungi poeme in hexametri. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius. care invinge Trufia etc. indeobste lungi. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel. Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . care glorifica performantele unor martiri crestini. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. dimine pranzul. probabil. o epopee alegorica si oratorica. Lucretiu. 578-633). Dar performantele eroice. tablourile pregnante. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin..cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. Euangeliorum libri. Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. cuprinde paisp poeme. care biruie Umilinta. care infrange Desfraul. Intertextualitatea cu Ovidiu. Aceste poeme sunt destul de lungi.primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. pusa in slujba crestinismului. in sfarsit. declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. pentru existenta a doi Dumnezei. ultimul avand chiar doua carti destu lungi. proclamata centru al evolutie universului.. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri. Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. Dar litera Bibliei. vv. de dimensiuni relativ importante . in 410. Dittochaeon 49 de catrene. Intentia didascalica. Apotheosis. t si cuvantarile declamatorii. si a murit. populare. Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius. in locul muzelor. Rabdarea. ni se pare de asemenea manifesta. intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". intitulat Peristephanon. in aceeasi masura ca si traditia pagana. dupa post. deosebit de viguroase. digresiunile. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. „Lupta sufleteasca". Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos.De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri. du indurasera suplicii. dirijat impotriva ereziei l Marcion. cel dedicat lui Laurentius 584. ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym. in pofida noii atitudini preconizate de crestini. din culegerea de poe 405 d. de inspiratie vergiliana. Horatiu etc. Poetul practica un lirism sofisticat. Dintre aceste douasprezece imnuri. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema. la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus".Apoteoza". Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. De altfel Prudentius multiplica.

Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei. in 374 d.C. pentru a sublinia spontaneitatea lor. care isi avea mormantul la Noia. ca si limbajul poetului. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. dar a utilizat si alte structuri literare18. incepand din 396 d. prin observatia fenomenelor ambiante. iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii. lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. era pagan. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. De asemenea. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian. precum si a unor date oferite d operele scriitorului. prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. Pe langa unele epistule in proza. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile.chiar consul in 378 d. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. in mod cert. dupa expunerile lui orale. Prin ar introspectiei. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui.C.C. Astfel Augustin a rostit. Trece prin profunde crize spirituale. un gallo-rom combate in versuri ereziile. De altfel el privilegiaza redundanta. Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica. Totusi Prudentius articule nou tip de erou. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin. dar si la alentele pietatii noii religii16. Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial . pe care il considera un mision crestin exemplar. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. sfantul din Peristephanon. numeroase predici. care este martirul. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. functionar imperial.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu.C. Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. Astfel Tiro Prosper. Sentimente sunt vii. cand practica tipare satirice. dupa 430 d. care se crestinase.C.C. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. Epistulae. era o ferventa crestina.al 17-lea si al 22-lea .C. chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. -. in Campania: a renuntat la alte bunuri. Augustin a abordat cele mai di genuri. asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. Cu acer prilej. dezinv sensibila la frumusetile naturii. suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt.ex paisprezece poezii etc. in vreme ce mama sa. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului. de catre stenografi sau auditori. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta. proaspete. A devenit chiar episcop la Noia. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau. al caror numar. Demersul scrii privilegiat proza. cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini.C. specii si tipare literare. intr-un limbaj simplu. Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori. Doua poeme . a fost s cultul martirului Felix. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. prin excelenta catolica. S-au conservat de asem sute de „Scrisori". cum am semnalat mai sus. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau. inregistrate. care i-a alcatuit o biografie. in fata credinciosilor. teologiei. auten Unele parafrazeaza versete biblice. Devine preot si. la Roma.sunt dedicate lui Niceta Remesiana. moralei. simplitatea lor familiara. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina. unde moare la 28 august 430. autentice. Amalgamul de genuri. dintre care 501 sunt. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15. episcop al Daciei si al zonelor invecinate. mai ales pe Felix . prin gandirea sa teoretica. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas). in 383 d. unde a fost inhumat in 431 d. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius. autobiog spirituale. si devine adeptul neoplatonismului.

Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. dupa ce parasise Cartagina si Roma. Doamne. care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. De doctrina christiana. Confessiones. pentru ca prolife aceste scrieri.trebuie sa mentionam dialogi. intr-o controversa evident artificiala. conversatii autentice. „Despre marimea sufletului". si „Despre ordine". Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. de inspiratie varroniana. in carti. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui. „Despre magistru". fir al Bisericii crestine. cu pr natura sufletului. De o doua carti. in acesti dialogi. de interpretare a textelor sacre. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. retragerea la Cass si convertirea). in a autobiografie. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. creat d in doua carti. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. De beata uita. „Despre adevarata relig uera religione etc. Daca lasam de o parte scrierea.C. De libero arbitro. forma dezbaterii intre mai multe personaje. De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie. Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. se propune a doctrina a predestinarii. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. de la inceputul discursului. o autoanaliza.dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor". August redactat si publicat. capodopera intitulata „Confesiuni". figurare si talmacire a u itinerar spiritual. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. revelarea a doua grile de lectura a acestuia. dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. Augustin practica o introspectie profunda. la o inalta tensiune emotionala. iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica. un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire.C. 1. sa afle drumul adevarului. destinat clericilor. decat ca nu stiu de unde am venit aici. adica in pragul trecerii la crestinism. temele eclectice. in aceasta lucrare. in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. aceste epistule au un continut eteroclit. i „Despre doctrina crestina". in 386. 6. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu.C. Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul. ci de credinta ei crestina foarte consecventa. de fapt. in ultima carte. De quantitate animi. in toti dial Augustin propune. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. Printre aceste lucrari se inscriu. intrucat c dentilor il nemultumea. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum.386 si 429 d. incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului. De genesi contra manicheos. de altfel pierduta. prima grila de lectura afirma ca. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. De pulchro et apto. El . Astfel. De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. din 428 d. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual. magistro. De musica. 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. unei confesiuni dramatice.C. care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". 7).cu scopul decantarii bazelor esteticii . a unei odisei morale si religioase. anterioara convertirii si tributara maniheismului . da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. Sotiloquia (un cuvant nou. in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii.unde critica 88 de erezii .C. si „Despre muzica". sa-si nareze viata. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. Caci. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". De altfel. scriere inceputa in 397. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. Dupa 388 d. conceptiile neoplatoniciene. unor memorii. Conf. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". Augustin nu monologheaza. Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte. in patru carti. „Despre viata fericita". 6-9 prezentand criza moral-religioasa. adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat". De haeresibus. in filigrana. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. ca sa terminata abia in 427 d. sa se ajunga la cucerirea adevarului. an mortern uitalem.. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. in 397-400 d. in trei carti. „Solilocviile". De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. la problemele metafizice pendinte de conditia umana. in primul rand. . Augustin nu renunta la rationalism. in treisprezece carti.

a ocrotit un timp Roma. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. credo ut intelligam. ale lui Cicero. chiar in cetatea terestra. integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. 6. Sistemele filosofice necrestine detestabile. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene. incat prezentul. care au aparut dupa crearea universului. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. ale conditie fireasca a oamenilor. inclusiv neoplatonismul. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. Totusi opus maius. sapientia. lui Plotin si neoplatonicienilor etc. Dimpotriva. ciuitas terrena. ci divinita faureste istoria. insa dispuna natura proprie. El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei. este divizibil. atentie si amint . summum bonum. Salustiu. desi Augustin il admira pe Platon. Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. care este e deci „cetatea cereasca". Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. Cetatii divine. dupa invazia lui Alaric din 410. la sfarsitul vietii. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine. in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. Cartile urmatoare au un speculativ. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. ineluctabil efemera. Timpul se scurge mereu. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. in De ciuitate Dei. Nu omul. mediaza i trecut si viitor. Nu zeii de pagani si destinul. Totodata. De/. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). al scriitorului. pietatea si impietatea. mai ales cele alcatuite de Terentiu.. Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. Spiritualismul extatic se impleteste. cum am aratat. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". a utilizat abundent. Pe de alta parte. Horatiu.C. 6. ca sa propovaduiasca adevar absolut. ansamblul ideilor lui. traduse in forma unor adevarati psalmi. de fapt Biserica crestina. diuina prouidentia. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice. Augustin accepta si predestinarea. care conoteaza efuz mistice. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic. pe cand corpul. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". care lupta pe pamant p cauza divina. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. careia i se subordoneaza „intelepciunea".se opune „cetatea pamanteana". Contestarea filosofiei necrestine implica. ale lui Apuleius. de substanta crestina. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. il constituie pacea. Totodata. ca si virtutea. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. comparat cuvantului. populata de stirpea lui Cain. O logica subtila. in mintea omului. Augustin decla ca sa inteleg". 1). conex miscarii. in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. si in douazeci si doua de carti.in ce priveste realitatile invizibile. Timpul este infinit si incomensurabil. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. Cetatea terestra. adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari". 2. sub forma unei sinteze filosofice si istorice. Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. ca dimensiuni. Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. alcatuita intre 41 d. in De ciuitate Dei si in alte scrieri. ci tar unde totul se amesteca. manevrata cu abilitate. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant. viciul. Augustin dezbate problemele timpului. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. dezvolta teologia crestina. care a fost Augustin. sufletul este indivizibil. o viziune pur liniara asupra timpului. conceptia teleologica asupra vietii. ci „providenta divina". cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor. De fapt. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. mai limpede decat orice is antic. c poate fi dirijata de divinitate. Dar fostul profesor de retorica. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. Fara indoiala. in demonstrarea ideilor sale. Retractationes. dar si de Varro. credo quia absurdum. doreste o certitudine absoluta. si deci statutul structurilor faurite de ei. 14). adevaratul sau testament teologico-literar. De aceea pacatul trebuie pede Totusi. op Platon. ale stoicilor. nu fortele materiale. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. anim. ciuitas caelestis. Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. depind de libera alegere a omului. 22 ideea. incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. f filosof neoplatonician. discursul gigantic. cum am relevat. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. cum se spune.. moment indivizibil si sustras duratei. 21.

purtator de semnificatie. Orice significabile poate deveni signum. care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. mai ales verbale. 2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu. Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica. El considera semnul ca element material si perceptibil. significabile. „Semnificabilul". nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). eseu. intrucat sugereaza o adevara a semnelor.. cometariu? Apreciem aprecierile voastre. este semnificat prin „sem signum (De Mag.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta.asemenea. 4).

.

Conceptia sa filozofica. in diverse pofte lumesti”. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”). se naste in Africa de nord. dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”). credinta este premiza filozofiei crestine. Proclamat ca religie de stat. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste. In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. In aceasta perioada. inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. Desi profound credincios. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti. filozofice crestinismului. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni. in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare. dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii. Folosind datele istorice. Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. care acuza noua religie. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”). aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. Renumele sau crescand. Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles.Despre credinta si simbol. Dupa cum singur marturiseste. Cunoasterea este produsul sufletului rational. era crestina. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. In 374. este profesor de retorica la Cartagina. (354-430). numeroase predici. Educatia si-a facut-o in Cartagina. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. laThangaste.” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d.Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. mai subtila si mai putin materiala. intr-o familie de functionari. dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate . in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale. Augustin da o replica literaturii pagane. “De trinitate”. Augustin -Aurelius Augustinus-. Monica. donatism. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona).“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. logica si morala). Pentru Augustin. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”). unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. insa spre deosebire de acesta. el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. arianism). Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. o bogata corespondenta. ci sa sa credeti pentru a putea intelege”. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. de prabusirea Imperiului Roman. Doctrina despre pacatul originar.Despre Sfanta Treime. in scrierile sale “Confesiuni”.Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. a fost pusa in slujba teologiei. crestinismul. In perioada 426-427. In 396 devine episcop al orasului. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. fiind inselat si inseland. pentru ca in 387. Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). se hirotoniseste. mama sa. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. crestinismul. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. Dumnezeu este centrul existentei.

1995.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. Dupa Augustin. Impulsurile umane. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista. pag. Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. 96-97. Editura Nemira.amazon. www. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central. Fiinta umana este deosebit de complexa. Bucuresti. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. 1983. Raul este o deficienta a existentei depline. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine.com: STUNDER. pag. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. O’CONNELL. MATTHEW. DIANE. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. prin intreaga sa gandire si creatie. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. 39-42. Ca si pentru Platon.htmlwww. cel viitor pentru ca nu a venit. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe.geocities. BASIL. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. enciclopedia liberă .com/zacharyaustinharris/Theo. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. “Civilizatia Lumii Antice”. HORIA. el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. MATEI. In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc. Adam a pacatuit prin alegere. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. Editura Eminescu. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”. Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. Prin modul de abordare a diferitelor concepte. Bucuresti. fara mijlocirea trupului”). Descoperirea acestor adevaruri. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”.

episcop și mitropolit . asasinat în Rumelia) a fost un autor.Salt la: Navigare.Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 .Dramaturgi Poeți .Proletcultism Neomodernism . căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca. 1650 Iviria.Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n.octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 . circa 1650.Eseiști Nuveliști . gravor.Naturalism Modernism . tipograf.Clasicism Romantism . teolog.Contemporană Curente în literatura română Umanism . Georgia septembrie . 1716.Realism Simbolism .Tradiționalism Semănătorism.Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri . Iviria — d.Avangardism Suprarealism .

1. .1. autor al unor celebre Didahii.6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2. în premieră mondială.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său. unde a învățat sculptura în lemn. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol.1. Mitropolit de București. în care a imprimat 4 cărți. în secolul XVIII. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București.1 Tipograf. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an.2 Întemeietor de tipografii. în Iviria (Georgia sau Gruzia).1705  1. Vâlcea  1. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2.3 Scriitor. probabil. autor de lucrări bisericești o 2. precum și meșteșugul tiparului.1 Tipografia domnească. precum și limbile greacă. broderia. caligrafia.1.1. Aici a învățat limbile română și slavonă. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi. 1701 . ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci.1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. pictura. editor.1.4 Mănăstirea Govora. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice.2 Mănăstirea Snagov  1.român de origine georgiană.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1.3 București. redactor.1 Sosirea în Țara Românească  1. în limbile arabă și georgiană o 2. canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650. arabă și turcă. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 . tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. este ulterior eliberat. București  1.

Slujba Sf. 5 românești. limba română).1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București. Proschinitarul Sf. Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). una slavonă. imprimând 15 cărți (7 grecești. Paraschiva și a Sf. Floarea darurilor (1701). 1701 . una slavo-română. limba română). (1705. Învățături creștinești (1700). între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703). Grigore Decapolitul (1692. unde a mutat tipografia.[modifică] Tipografia domnească. [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov. unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești. una greco-arabă). una greco-arabă). Carte sau lumină (1699). prima carte tipărită cu caractere arabe din lume). 2 românesti. [modifică] Mănăstirea Govora. 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. toate în românește [modifică] București. limba greacă). Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. grecește). București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. Munte Athos (1701. între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). una slavo-română. Liturghierul greco-arab (1701. Evanghelia (1697). unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . grecește). 3 slavo-române. Liturghierul și . prima ediție a acestuia în Țara Românească. Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. tipărește alte 9 cărți (3 românești.

unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești. Catavasierul (1714). în limbi diferite și de o mare diversitate. unde a mai imprimat alte două cărți grecești. ambele originale. Octoihul (1712). pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714). Psaltirea (1710).fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710). una slavo-română. A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă. În această calitate. coordonate sau patronate. . ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia.cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare.ui Petru Movila. creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. [modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. redactor. Deși româna nu era limba sa nativă.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul . care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. este considerat alături de Diaconul Coresi . a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. lucrare originală).cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. Evhologhionul (1713). lucrate de el însuși. [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București. [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. editor.o o Evhologhionul (1706. Liturghierul (1713). 11 românești). Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705. Capete de poruncă la toată ceata bisericească. într-un singur volum. prin numeroșii ucenici pe care i-a format. una slavo-româno-greacă. înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. românește. fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an.

[modifică] Întemeietor de tipografii. ipodiaconul Mihail Ștefan. ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură. în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . capete 32". intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. pictură și sculptură din țara noastră. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas.1715).. fără nici o îndoială. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite. Georgia.(1713 . 3 schițe și 8 desene. Pe seama veniturilor generate de aceasta. în premieră mondială. dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. În anul 1706.. [modifică] Scriitor. în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. imprimând cărți pentru slavi. la Alba Iulia. cu 22 foi text. . tot în medalion. manuscrisul original se găsește la Kiev. care a instalat-o la Alep. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas. . a sprijinit și alte popoare ortodoxe. pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare. Liturghierul greco-arab din 1701. 1709. Didahiile îl așează. în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. la Tbilisi. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . la care se adaugă 503 portrete în medalion. • Analiza cărților originale publicate. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). respectiv din filosofi antici. greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. l-a trimis în țara sa de origine. Chipurile Vechiului și Noului Testament. Acolo. dar și din literatura patristică. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște. Pe același Mihail Ștefan. în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială. iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. a alcătuit un testament. unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale).

caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. în Nouveaux Melanges Orientaux . paginile 690-760. 1956. XX. paginile 831-853. 1910. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Victor Brătulescu. Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. 1 . 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. Gabriel Popescu. metropolitaine de Valachie. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. 5 . Nicolae Mavrocordat. 8 9. 1961. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. 172 pagini. 2005.. la cererea primului domn fanariot. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. Preot Profesor Alexandru I. 1986. Profesor Teodor M. anul LXXIV. Fanny Djindjihașvili. Antim Ivireanul tipograf. nr. a fost înlăturat din scaun. închis. Popescu. Bogdan. cărturar umanist. anul LXXXIX. Sofian Boghiu. Ciurea. dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane.. 100 de pagini (extras din "Candela"). paginile 513-560. paginile 775-817. mitropolitul Ungrovlahiei. ctitoria lui Antim. apostol și mucenic al dreptei credințe. în BOR. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament. Câțiva ani mai târziu. 3 . Viața și faptele lui Antim Ivireanul. Iași. Cernăuți. dincolo de Adrianopol. Ștefan Dinulescu. 1982. Preot Niculae Șerbănescu.2. . p. 1969. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. 119 pagini. Nicolae Dobrescu. București. în BOR. Preot Profesor loan Rămureanu. Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir. Antim Ivireanul predicator și orator. alte studii în același număr al revistei.4. Viața lui Antim Ivireanul. 1886. nr.. [modifică] Monografii • • • • • • Arhim. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. Antim Ivireanul. Editura Bizantină.97 (și extras). paginile 766-774.[modifică] Caterisirea și martiriul său. an. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. Ioan Nanu. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. în ST. în toamna anului 1716. Paris. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. paginile 853-863. În drum spre locul exilului. paginile 223 -318. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor. nr. aflat la Kiev) Emile Picot. Antim Ivireanul. Un monument istoric și de artă religioasă. București.

paginile 971-981 (alte studii tot acolo). Mitropolitul Antim Ivireanul. paginile 467-482. numerele 11 . anul VIII. anul XVI. paginile 43-81. 1976. 1966. paginile 493-515 (alte studii în același număr). 1963. în Românoslavica. Preot Niculae Șerbănescu. în MB. paginile 360-382. Mario Ruffini. Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. paginile 143–161 (ediția a II-a. 1966. 1994. logos și personalitate. 1966. nr. paginile 663-675. anul XXVII. București. în Analele Academiei R. în MB. numerele 5 . paginile 188-212. o MMS. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. volumul II. 1967. Antim. 3-4.10. 262 pagini (analiza Didahiilor).10. Mircea Păcurariu. 1966. paginile 831-844. numărul 910. bibliotecar și topograf. numerele 7 . anul XIII. Stelian Izvoranu. anul XI. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul.10. 1981. București. o MO. 1963. paginile 223-244. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români .S. Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii. Mitropolitul Antim Ivireanul. Predicile Iui Antim Ivireanul. nr. Aurelian Sacerdoțeanu. 1-3. 1979. Dan Simonescu..R. în MA. Eugen Negrici. 9. anul XVIII. paginile 856-872. anul XXII.9. 1966. anul XVI.• • • • • • • • • • • Preot Profesor D.3. București. Preot Profesor Teodor Bodogae.9. numerele 7 . volumul III. Belu. 1966. anul LIl. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. 1966. nr. în MA. 1966. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. 1967. 9 . în BOR. 1964. numerele 9 . Antim Ivireanul arhivist. II metropolita Valacco Antim Ivireanul. Gabriel Ștrempel. numerele 1 . în în MA. paginile 42-44.6.12. 1975. paginile 147-179. Mircea Păcurariu. anul XI.3. 1971. paginile 771-911 (alte studii tot acolo). în MO. paginile 357-398. Antim Ivireanul scriitorul. anul LXXXIV. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Profesor Iorgu Ivan. paginile 309-353. București. paginile 862-990 și anul XXIII. Preot Profesor Sofron Vlad. în Oikumenikon. în Glasul Bisericii. anul XXV. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. numerele 1 . nr.

org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .Adus de la http://ro.wikipedia.

16 ianuarie 2011. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. .• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54.

infricoserile vrajmasilor. intr-o secventa extrem de concentrata din manual. pictura. persuasiv. nici liniste corabiile. opera sa principala. zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. "Didahiile". craiile. politiile. lumea este comparata. il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja. cu multe repetitii. alunecoase (pe tema ubi sunt?). dar si broderia. sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava. adeca floarea cuvintelor" (1705). in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. . 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716). cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino. multimea norodului. domniile si orasele. originar din Iviria. sculptura. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste.". interogatii. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. pe drum. Ivireanu este episcop de Ramnic.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile . cu "o mare ce se turbura. capitala. fulgerile ce orbesc ochii. intre care niciodata n-au oamenii odihna.. jafurile. Scrisul lui Antim este retoric. pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. intr-o imagine hiperbolizata a lumii. o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita.. unde sunt frumusetile lui cele minunate. in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea".. sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic. supararile. dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. supusii. robiile. este un erudit in spiritul grecesc. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). stapanind laolalta mestesuguri diferite. Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. darile cele grele si nesuferite. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". din Gruzia. descendentul lui Serban Cantacuzino. necazurile ce ne vin de la cei din afara". tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. neasteptate pagube. cu o acribie exemplara. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706).. ca o expresie a sortii schimbatoare.". ornamente stilistice in stil baroc. invatand limba slavona. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita. in 1705.ANTIM IVIREANUL Duminica 20. carele se arata mai minunat decat soarele?". intre valuri sunt imparatiile. cei mari si cei mici. ar ataca. cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine. bogatii si saracii. urmata de o "Psaltire" in 1694. tipariturile. norii ce negresc vazduhul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful