Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie

Q:
Care era idealul moral si idealul politic prezentat in carte? - by Sashenka

‘Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie’, opera baroca, numita de B. P. Hasdeu ‘falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta la strabunicii nostri ‘, scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (15121521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), ‘Invataturile…’ folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi ’Biblia’ , cu ‘Vechiul si Noul Testament ‘ si cartile populare care circulau in epoca, ‘Varlaam si Ioasaf’, ‘Alexandrina’, ‘Fiziologul’, ‘Calatoria Maicii Domnului in iad ‘, legenda despre ‘Lemnul crucii’. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza despre modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre ‘solii si razboaie’ (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, dina ceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, ‘Invataturile…’ se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in ‘Invataturile…’, ca si in ‘Principele’ lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, ‘Invataturile…’ sunt net impotriva

amoralismului politic ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. Daca scrierea si-a pastrat vioiciunea si prospetimea, putand fi citita astazi cu un interes mai mult decat documentar, faptul se datoreaza tocmai insusirilëor structural-literare, in care sunt transmise ideile si care abunda in imagini si formulari. In stilul retoric, vocea impersonala a naratorului, care priveste evenimentele dintr-un exterior auctorial, este inlocuita de implicarea totala in discurs, acesta prezentand marcile auctoriale specific:adresare directa exprimata prin frecvente vocative, persoana a doua a pronumelor si a verbelor. Pe acestea se aplica ornamentele artei oratorice : amplificarea discursului, perioada frastica, ritmarea frazei, atitudinea persuasiva accentuata, folosirea unor figuri de stil specifice, metafora, alegoria, parabola. Timpul narativ este prezentul, creand totusi o impresie de irealitate, de voce venind de dincolo de timp, tocmai din aceasta proiectie a intregului spatiu epicizat intr-un abis temporal al vremurilor viitoare. ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab tin de o indelungata experienta a vietii, de conturarea unor norme de conduita pentru un personaj situat cel mai sus in ierarhia laica a vremii. Stilul gnomic al textului aminteste de vechile sentinte ale clasicilor greci, de posibilitatea acestora de a apela la inteligenta zeiasca, la oracole si la profeti divini. Read more: http://articole.famouswhy.ro/invataturile_lui_neagoe_basarab_catre_fiul_sau_teodosie/#i xzz1EZPH6fHY

limba oficiala a bisericii crestine fusese initial greaca. printre poeti. ca donatismul. Biela. Pe cand chiar a necrestini de retete medicale considerau ca ei fauresc in primul rand literatura. crestinii impun valori noi. Pentru ca nu pot fi considerate pendinte de literatura inscriptiile funerare mai vechi din catacombe. arianism care se dezvolta in sanul comunitatilor crestine. scriitorii crestini nu urmareau cu prioritate obiective literare. Liris . Preocuparile lor religioase vor asuma initial un caracter indeo apologetic. a de divinitate si de puternicii episcopi crestini. Cu unele excep scriitorii crestini atesta ca religia noastra nu ramane total straina de marile traditii culturale si filosofice ale antichitatii. adica dirijat spre combaterea paganismului. Pana la urma emerge insa si o literatura crestina in latines propagata in Italia. cum am aratat. literatura crestina exprima masura o mentalitate si o ideologie noua. Totodata multi dintre autorii crestini provin din Africa ro Prin ei. indeosebi Augustin. unii scriitori crestini au realizat opere deosebit de performante din de vedere artistic: Tertuilian. menita sa reprobe numeroasele erezii. in care erau redactate textele sacre. Cum mai notat de fapt. Unele texte de proza capata o coloratura romanesca. Se poat degraba vorbi de o alternanta intre discontinuitate si continuitate. Autorii crestini. si la inceputul veacului urmator. si „binecuvantarea". scriitorii crestini confereau discursului lor vocatii polemice si doc manifeste. benedictio. Pe de alta parte. idei si concepte ale paganilor. S-a ajuns de fapt la un simbolism a de tip gnostic: problemele pacatului si ale mantuirii au dobandit un statut privilegia reflectiile autorilor crestini. apara si propaga cuvantul revelat de Dumnez Reiteram observatia ca ruptura fata de literatura necrestina n-a fost totala. Ei sunt inrauriti de cult pagana a vremii.Top referate Admitere Teste Utile Co þÿ þÿ Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana LITERATURA CRESTINA Vizite: ? Nota • CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor. insa si altii. ca „gratia" coborata printre ei ca sa le intareasca existenta. un episcop din Italia il va acuza pe marele si teolog african de perfidie punica! Pe de alta parte. Autorii crestini n izoleaza de tendintele estetice generale ale literaturii latine. organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIALCOMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL- r4k4kp Trasaturi generale Literatura crestina a alcatuit o unitate autonoma in interiorul culturii antice. pentru a imbraca ulterior o orientare patristica. chiar atunci cand sc talent. scrise intr-o latina rudimentara. De fa chiar la Roma. Des ruptura cu traditiile antice n-a fost si n-a putut fi totala. exponentii noii religii in g convertesc in interesul religiei lor metavalori ca obsequium si sanctitudo. prin excelenta neoplatoniciene. in functie de formatia lor retorica. Nu intamplato polemica purtata impotriva lui Augustin. prefigurand mai degraba evul mediu. crestinismu abandoneaza complet opozitia roman/Barbar. Totodata. pe care concomitent o combat si incearca s-o integreze. in mult privinte. in necrestina. considerau ca ei exprima. pentru a raspandi cuvantul Domnului. Pe de alta parte. la sfarsitul secolului al ll-lea d.C. Ei preiau. ea nici n-a apartinut antichitatii. Lactantiu. printre pro Prudentius. Cartagina pare aproape sa-si ia revansa asupra vechii Rome. si se exp intr-un stil clasicizant. De fapt literatura crestina debuteaza tarziu. Africa si in alte zone occidentale ale Imperiului.

Caecilius pare sa se recunoasca invins si sa accepte crestinismul (MIN. Propensiunea spre montanism ldeterminat oare sa preconizeze contestarea globala. in orice caz. Pe acestia. convertit intr-un mic dialog maniera ciceroniana. Controversa purcede de la o statuie a lui Serapis. Caecilius incepe prin a apara vechile c religioase si prin a reproba doctrina crestina. efen/e . din care nu lipsesc angoase rascolitoare. Frazele sunt ample. decat in prima parte a veacului subsecvent2. foarte competenti in materie de literatura si de filosofie antica. murmurul valurilor si frumusetea peisajului ambiant*. Trebuie totu incercat anumite frustrari si complexe. la Ostia. Minucius Felix incearca sa-i convinga. pe de o parte. sa-i atraga de partea noii religii. clare. Discutia se desfasoara in clipe de tihna. pulsiuni psihice deosebit de pute S-a crestinat in jurul varstei de 30 de ani si s-a remarcat cu rapiditate prin forta elo insa si prin austeritatea morala. conversatie eleganta. care este. exaltand bazele teoretice ale crestinismului si morala lui (MIN 37).COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie) • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur autentic se impleteste cu accentele retorice si cu limbajul declamatoriu. in vreme ce jocurile inocente ale copiilor de pe acelasi tarm aminti cuvantul lui Cristos (MIM. Octauius. Este limpede ca. 4). astfel incat discutiile sa se desfasoare lin si firesc. sa demonstreze prezenta unor punti de leg intre vechiul discurs mental si vesmantul lui stilistic. Barcile trase pe plaja Ostiei ar pe cele ale Tiberiadei.C. Moderatia caracterizeaza intreaga dezbatere. care ar f concomitent realist si „criptocrestin". Dar. fara inversunare. in final.recuzarea structurilor socio-politice si cultural-religioase l-a im spre aderarea. si noua credinta crestina. in numero opere literare crestine. pe malul marii. atitudinea exponentilor ei (MIN. cum am semnalat imediat mai sus. intre intelectuali rafinati. mai degraba integrat traditiei culturale antice decat ost realitate. Tatal sau e centurion in garda proconsulului provinciei Africa. Minucius Felix Unii cercetatori moderni considera ca Tertuilian ar fi fost primul autor crestin impor literatura latina. deosebit de aspra fata de Im si de obiceiurile lui? Opera ampla a lui Tertuilian dezvaluie inflexibilitate crescanda evolutie spirituala. adera la ce treilea clasicism1. iar Minucius Felix al doilea.cum este probabil . apriga a societatii antice? Sau . la erezia montanista. Exponentii literaturii crestine. in majoritatea lor. ca si Minucius Felix. Punerea in scena evoca treacat. Minucius Felix se straduieste sa dovedeasca existenta unei continuitati. intre auto prieteni ai lui: crestinul Octavius lanuarius si paganul Caecilius Natalis. Scri expune ideile cu precautie si eleganta. Se pare originar din Africa romana. A fost ales preot si a militat cu fervoare pentru crestinismul intransigent. integrarea este incompleta. care par a conduce po spre un crestinism filosofic. care cauta mai mijloace subtile de persuasiune. bo intr-o ornamentatie stilistica plasticizanta. din parinti necrestini. Octauius constituie de fapt primul dialog vreodata scris de au crestini. potrivit acordul prealabil stabilit intre antagonisti (MIN. Urmeaza o discutie teme religioase. in vreme Tertuilian da seama mai ales de etapa urmatoare. Dispunem de putine informatii cu privire la viata lui Marcus Minucius Felix. Minucius Felix isi structureaza cu a dialogul. l-4). care nu comporta o drama colectiva. Tertuilian Ponderatiei subtile a lui Minucius Felix i se contrapune vehementa lui Tertuilian. cea a refuzului structurilor tradit date.. adica „Octavius". eros navalnic. desi cu ardenta convingere. ciceroniene. Octavius respinge acuzatiile aduse crestinismului. sub flamura unei mentalitati organic protestatare. 40). testimoniul de apolog latina oferit de Minucius Felix ilustreaza prima faza a atitudinii comunitatilor crestin de Imperiu si societate. arbitrata de autor si desfasurata. pe de alta3. originar din Africa r El s-a nascut la Cartagina. de fapt toate ramurile culturii antice. de un scriitor inzestrat cu un talent literar remarcabil. caracterizata de cautarea unei anumite concilieri. Octauius raspunde orizontului de asteptare a literatilor vremii. ar fi fost un a talentat. se refera de fapt la unul dintre personaj textului. unde. Dupa exemplul lui Cicero. Scriitura comporta o exprimare de o puritate aproape clasica. inainte de convertirea la crestinism. in ultima instanta. Opinam ca ar fi trait si scris mai degraba in a doua jumatate a secolului al d. dar si dreptul. Octauius constituie un relevant exemplu de suaso controversa crestine. Tertuilian a studiat cu asiduitate Cartagina retorica. si mai si fi cenzurat cu asprime un S-a detectat totusi un bizar simbolism si in construirea cadrului dialogului. datorita originii sale relativ modeste. pe care o saluta Caecilius.C. pornind de la unele elemente neopitagoreice. cu subtilitate.. Quintus Septimius Florens Tertullianus era. in jurul anului 160 d. desi ruptura cu vechile structuri mentale antice nu poate fi escamotata. 5-l3) Octavius ii raspunde. Marturia lui Minucius Felix rezida in elegantul dialog intitulat Octauius. Titlul unicei opere conservate a l Minucius Felix.

Idei similare apar In alte lucrari. „necredinciosii". in cursul expunerii. exhortatione castitate etc. Trebuie sa prevaleze justitia. Ad nationes. cultural-sociale. viciile si erorile ei. si nu toleranta. Nu exista. spre sfarsitul vietii. desemna unui ebraism transpus in greaca si apoi in latina. in haine de judecator. in aceasta scriere sunt violent paganii persecutori si sunt respinse acuzatiile de imoralitate aduse de ei cre De asemenea sunt satirizate implacabil traditia culturala necrestina. Confruntarii pacifice a sistemelor de gandire. A fost cu adevarat un luvenal crestin. De ieiunio aduersus psychicos. De praescriptione heret care prefigureaza intreaga literatura patristica si va servi ca text de baza bisericii o Tertuliian blameaza cu pasiune ereziile. pe un ton pasional. ruptura cu socie cultura traditionala. fauririi unor structuri mentale inedite. in vreme ce alte 11 s-au pierdut4. cale de mijloc intre adevar -totdeauna revelat . predica extrema austeritate. bisericii oficiale.C pastrat 31 de lucrari. Din primii ani de creatie literara dateaza scrier au fcst: „Catre martiri". chiar de anumit pragmatism. scriitorul recomanda fecioarelor sa poarte un val pe fata nu n la biserica. desi preconizeaza discontinuitatea. subinteles „straina". Secta creata de Montanus.si Totusi preconizarea implacabila a interdictiilor religioase. crimele si imoralitatea de care erau invinu neparticiparea la cultul imperial si la serbarile pagane. precum si un supraeu foarte exigent. De anima. incarcat de fermenti spirituali contradicto inflexibilitatea sa doctrinara l-au determinat. „l'homme en colere". i se substituie razboiul idei. sub semnul Du Sfant. trinitatii etc. practicate de intreaga cultura antica. cultului ascezei si fermitatii doctrinare le corespunde o indignare perma Vehementa critica traduce exigente oratorice traditionale.Apol Apologeticum. in doua carti. si mai ales . mora noi. unde este so conditia umana. indeosebi prin 207 sa adere la erezia montanista. Nu vom putea mentiona si prezenta toate scrierile conservate. Mai ales insa il preocupa ref succesiva a obiectiilor aduse crestinilor. Tertuliian intoarce cu abilitate. postului si penitentei.C. traduce consecintele adeziunii lui Tertuliian la montanism. preconizate de montanisti. Aici. Apararea dreptei credinte asuma fo unui discurs. ca iarta prea usor pacatele. 200 d. morale e compensata de clamarea rolului pozitiv al indurarii. „spiritualistii" (pneuma duce o existenta cu adevarat demna. Tertuilian declara ca b oficiala ar pactiza cu dusmanii ei. De aceea Tertuliian exalta asceza si abstinenta. „Catre pagani". „materialistii" (psychici). si a stilului pasional. Tertulfian publica „Despre subterfugiul ereticilor". intr-o reputata teza de doctorat. ci necrestinul. Montanistii si adeptele lor. Sufletul sau vesnic nemultumit. Sectele eretice ar vehicula deghizate de idolatrie pagana. Iar „Despre carnea lui Cristos". care ar ve mijlocul unei vieti carnale si animalice. Tertuliian prezinta si chintesenta doctrinei crestine (Apoi. Se pare ca Tertuliian ar fi murit la o foarte inaintata. ca expresie a modelu omului manios. Tertuliian s-a despartit si de montanisti.C. care n-ar reclama ingaduinta. Jea Claude Fredouille a apreciat ardoarea „sacra" a polemistului. Apologeticum constituie opera cea mai importanta Tertuliian si totodata baza apologeticii crestine. care incepusera sa se dezvolte pe corpul crestinismului: orice secta care nu se inscrie in traditia apostolica trebuie respinsa* Ardentul rigorism al lui Tertuliian emerge intr-o lucrare ca „Despre tinuta femeilor". Ad martyres.. Ceea ce confera validitate artistica Apologiei este tocmai inversunarea manifestata impotriva societatii traditionale. insa si un temperament exploziv. Crestinismul n trebuie confundat cu un sistem filosofic aApoi. profe asteptau permanent reintoarcerea lui Cristos. ca in „Despre spirit".si aprige. inca mai intransigenta. de fapt „semintie". De carne Christi.. Ad nationes. ideile societatii oficiale. „Despre post impotriva materialistilor". Combust interioare. adeptii Refutarea ereziilor implica principii ale dreptului roman. prin 160-l70 d. proclama realitatea corpului omenesc al lui Cristos. pe cand montanistii. adresat guvernatorilor provinciei Africa si structurat dupa normele ora clasice. posteri 212 d. minate de orgoliul. modul de viata religia. intoarcerea spre moravurile crestinismului initial si refuzul oric pactizari cu lumea necrestina. E reproba. Tertuilian. Ideile si arta lui Tertuilian Tertuilian a fost fondatorul apologeticii latine si totodata unul dintre initiatorii patris abordeaza problemele cardinale ale Dreptei Credinte. Termenul de natio. afirma Tertuilian. Activitatea literara foarte fecunda a lui Tertuliian s-a desfasurat intre 197 si 222 d. incorporeaza o virulenta condamnare a paganismului. impotriva adeptilor culte religioase traditionale. Cum am mai ara „strainul" sau „celalalt" nu mai era Barbarul. 8-27). acuzatiile aduse de ei crestinismului.C. 46-49). detestarea statului si societ romane. opereaza o abila conversiune a experientelor literare necrestin . 15. cultu feminarum. Tertuilian consemneaza asp relevante ale vietii urbane a vremii. c creeze o secta proprie. precum cele ale raului. Mai tarziu. ci si pe strada si in reuniunile publice. sau „Despre exortarea castitatii".

O reala efervescenta. elementul focalizator al propagandei intreprinse de urmasii lui Tertullian. o patin baroca si mai ales expresionista. 2. Totodata contestatia globala a societatii si culturii tradi ramane invarianta. „impotriva paganilor". Commodianus mendicus Chris culegere de optzeci de poeme. care atribuiau acestuia raspunderea tuturor calamitatilor vremii. Instructiones. „Despre biserica catolica". d maniera ciceroniana. eforturile lui Tertullian au avut continuatori abili. Dupa o vehementa reprobare a paganismului (CA. 35 si 2.. Aduersus nationes. polemica efervescenta.5 Alti prozatori ai secolului al lll-lea intr-adevar. cum rezulta din scrisori ale sale. 19). care constituie o stranie mar apologetica. i se aliaza o scriitura foarte colorata. Ciprian va fi decapitat din ordinul imparatului Valerian septembrie 258. pe cele mai pioase. Ciprian este cel mai semnificativ dintre ei. de dimensiuni care variaza intre 6 si 48 de stihuri si intitulata „invataturi". insa recomanda crestinilor o conduita ireprosabila. expresivitatea scriiturii i-au asigurat lui Tertullian statutul de al doilea m talent artistic prilejuit de literatura crestina. vv. Carmen Apologeticum. Tascius Caedlius Ciprianus a fost un profesor de retorica. era un competent cunoscator al retoricii. Arnobius a pendulat intre un stil de inspiratie clasicizanta si un suculent expresionism popular. De lapsis. insa Tertuilian se adreseaza si latinei colocviale a epocii. locurile c imprumuturile lexicale din opera lui Apuleius. Limbajul lui Tertuilian.. Hexametrii lui Claudian sunt alcatuiti in acrostih (doua acrostihuri sunt abecedare: Instr. Commodianus intransigenta. ca sa-si faureasca un vocabular foarte expresiv. incearca sa se exprime simplu. caci inzestreaza metalimbajul teoretic al crestinismului cu termeni ca „treim trinitas. este adesea si obscur. infricosati. si „Desp ce au alunecat" (de fapt „au abjurat"). plina de caritate. . Poemele au fost grupate in doua c inca mai semnificativa este cealalta opera a lui Commodianus. adesea caustica. s-a proclamat „Commodianus cersetor al lui Cristos" (adica ascet). A s sapte carti. scriitor care probabil in secolul al lll-lea si. sau „persoana". 18-l9). 2. Ciprian continua in mod intentional orientarea lui Tertullian. Pentru a contesta globa vechea lume antica. Sunt acuzate luxul unor femei crestine AInstr. l-88) si o prez a doctrinei trinitatii. a emotiona). Am aratat mai sus ca Tertuilian manuieste schemele oratoriei consacrate. filosofiei si dreptului societatii traditionale. redactate in aceasta perioada.vederea optimizarii propagandei pe care o intreprindea. Acest limbaj complicat se adapteaza spiritualismului exac al autorului. Oricum. subtilitat retorice4bis. desi pitoresc si foarte pregnant. Afirma ca adeziunea la noua Credinta fusese determinata de un vis. Prin 250 el este urm persecutori. contestarea neinduratoare a l antice asuma accente inca mai acuzate in marturia primului poet crestin de limba l adica in poemele lui Commodianus. dar si-a combatut adversarii cu intransigenta si ironie sarcastica foarte performante. Commodianus reproba cu intransigenta pe pag pe mozaici. si devenit ulterior episcop. relieful deosebit de preg imagisticii. 1.C. Desigur. abunda reminiscentele livresti. pentru a ilustra concep inedite. De catholica ecclesia. insa nu atesta virtuozit retorica a maestrului sau. Autori ca el compenseaza reculul inreg de proza necrestina a secolului al lll-lea d. veritabila creativitate se pot degaja din dezvoltarea prozei crestine. in care reproba cu severitate impl orice ingaduinta fata de crestinii care.. 89-790). persona (care primeste o acceptie total necunoscuta cultu traditionale). intr-un acrostih din poemele sale. Predicatorii crestini erau ades obligati sa recurga la un discurs apropiat de exprimarea colocviala a adeptilor noii proveniti din categoriile sociale de conditie modesta. purtand titlul de „Poemul apologetic". Ca si Tertullian. Ad Donatum. intemeiata pe triada clasica (a instr delecta. adica poemul relativ si format din 1060 de hexametri. care prefigureaza introspecti Augustin. funeraliile somptuoase (Instr. Sintaxei ciceroniene a discursului. Utilizeaza si pro populare.. isi abandonasera religia si sacrific zeilor in timpul persecutiilor. Mai tar alcatuit operele capitale. cum a aratat. Nu cunoastem nici patria si nici numele complet ale lui Commodianus. in aceasta vrem sterilizare a prozei pagane. vv. a citat indeosebi din Platon si Lucretiu6. Ceea ce nu-i diminueaza inflexibilitatea. el creeaza cuvinte ori conotatii noi. De asemenea. suflul viguros al demonstratiei ideilor.. 33). singurul mijloc de salvare a oamenilor (CA. Deoarece Tertuilian. Esentialu in refutarea sistematica a incriminarilor aduse crestinismului de catre pagani. Un alt romano-african si profesor de retorica numit Arnobius s-a convertit la crestin Diocletian. El manijfesta insa o anumita sensibilitate spirituala.C. anterioara hotararii de a i se acorda crestinismului toleranta. Arnobius nu pare a fi cu temeinic dogmele crestine. aproape ermetic. cand nareaza convertirea in „Catre Donatus". tot romano-african din Ca convertit la crestinism prin 246 d.

pe care o atestau si inscript vremii. tratat in doua carti. retor si discipol al lui Arnobius. Se pare ca Lactantiu ar fi avut antecesori. o rascruce pe drum evolutiei literaturii crestine. care ii vor considera pe crestini ca pe fratii lor (C. marturia sa teologica fundamentala. Poezia apocaliptica a lui Commodianus re orice clasicism. intitulat „Gramaticul". initiata de imparatul Diocletian in 303 d. in carti. S-au pierdut toate scrierile precrestine ale lui Lactantiu. tonului apocaliptic si unor elemente de doctrina e (montanista. De ira Dei. de „primul adevarat literat crestin". Aceasta monografie istoriografica prezinta intr-o asemenea istoria Romei. Commodianus se ridica impotriva Imperiului. Ea se hraneste „gurmand" din expresionismul popular. a fost angajat de Dioc ca profesor in scoala retorico-propagandistica din Nicomedia. Initial pagan.C. dom alte opere. cum recuza orice traditie romana. Lactantiu se straduieste sa demons ca mania divina a pedepsit cumplit. Lactantiu tinde sa intemeieze o filosofie providentialista a istorie carei principala expresie este „Despre mortile persecutorilor". ale caror opere nu ni s-au Oricum. in acelasi domeniu. de la contestatia globala la concilierea cu societatea. numai fata de Imperiu si de traditiile lui cult Cultele pagane si adeptii lor nu afla nici o ingaduinta in ochii lui Lactantiu. in discursul lui Lactantiu. investita cu unele conotatii filosofice. putin dupa declararea tolerarii crestinismului. mai bine spus. alcatuit in 305 d.. Lactantiu redacteaza „Institutiile divine". vv. de ordin lex morfologic si sintactic. Celelalte prezinta teologia si morala crestina incheie printr-o exortatie vibranta spre adoptarea noii religii9. Totusi.Commodianus inchipuie un tablou al conflagratiei lumii romane si al triumfului final dreptatii (CA. Fantezia si realitatea se impletesc in tabloul cuceririi R de catre Barbari.. Scrierile de teologie crestina preconizeaza indeobst religie destul de rationalista. incat numai a doua p versului. Ori. De altfel nu s-au conservat. v. Sub impactul psihologiei colective. A. Aceasta ampla opera incearca o prezent ansamblu a doctrinei crestine. Nu incidental Lactantiu vadeste simpatie pentru Minuc Felix. fata de ideile epicure stoice. spune teologul. Prin 307-310 d. mai mult decat religioase. doar opinia ca divini fi totdeauna buna. cea care se falea ca este eterna". nascut probabil in ju anului 250 d. Lucius Caecilius Firmianus Lactantius era si el romano-african. Commodianus este aproape o insula chiar in interiorul literaturii crestine7. A. Commodianus stie sa alcatuiasca hexametri buni. Tonul se inaspreste pentru a reflecta triumful noii religii. culturii si religiei traditionale vehiculeaza insa ostentativ un expresionism popular anticlasic. vv. Grammaticus. in „Despre lucrarea lui Dumnezeu". respecta tiparul clasic al cantitatii. Nu trebuie admisa. in tota lor. de sorginte populara. care vine dupa o cezura invariabil pentimemera.C. Lactantiu a o epitoma a acestei vaste lucrari. 79l-l060). Totusi concilierea functioneaza.. Institutiones diuinae. si se bucura nespus.C. Se pare ca persecutarea ma crestinismului. Ulterior. Primul hemistih al hexametrului se bazeaza pe accent. in „Despre mania lui Dumnezeu". survenita dupa ce Lactan depasise varsta de 50 de ani8. simbol al coruptiei. 923. c Imperiul si cultura traditionala. interogatii si tirade retorice. in lati luget in aeternum quae se iactabat aeterna). Primele trei carti inglobeaza o critica sistematica a politeismului si a filosofiei traditionale. Accentele satirice. De mortibus persecu opera aparuta prin 315 d. Oric imparatul Galerius a inchis scoala din Nicomedia si Lactantiu a aderat la crestinism pare ca si-a petrecut sfarsitul vietii in anturajul imparatului Constantin. Spiritualismul lui intransigent. 807-822) focul va purifica pamantul si va aduce conflagratia finala a universului. tensiunea emotionala accentuata sunt subordonate pretutinden special in Carmen Apologeticum. faurite de anarhia militara esecurile Romei si de persecutarea crestinilor. De opificio Dei.C. Lactantiu comb ideile epicureilor si reia conceptiile stoicilor relative la lume ca „lucrarea divinitatii" de providenta. Si nu numai pe plan stilistic. Tocmai aceste lucrari i-au prilejuit lui Lactantiu reputatia de „Cicero crestin". poetul intrevede ruinele fumegande statului imperial. sabelliana etc). astfel el ofera pentru cititorul modern primul testimoniu de istoriografie cre . l-a tulburat profund. nici lucrarile compuse dupa convertirea la crestinism. Niciodata ura impotriva Romei n-a fos de intensiv exprimata in literatura latina. Toate acestea nu-l impiedica pe Commodianus sa recurga la un limbaj fig exclamatii. privilegiaza o metrica novatoare. De unde abateri masive de la normele clasice. Lactantiu Lactantiu ilustreaza un moment de tranzitie. printr-un sfarsit abominabil.C. adica Roma (C. inclusiv manualul de metri gramatica. Din aceasta perioada dateaza unele scrieri precrestine in versuri si in proza. inaintea cla eternitatii Romei de catre scriitorii din cercul Nicomachilor. toti imparatii care persecutat pe crestini. De aceea exclama: „plan pentru vesnicie. contestarea societatii. „universitar crestin". Lact proclama superioritatea conceptiei crestine despre divinitate.

scade considerabil in discursui istoriografie al iui Lactantiu. de re emotionala foarte puternica. Lactantiu si chiar Tertullian.C. Aces fost remarcat inca din antichiiate (HIER. ridicole (De mort. b) fie ca au murit in patul lor sau pe campul de lu divinitatea i-a pedepsit printr-un sfarsit atroce si rusinos. care vehiculeaz conceptie providentialista si teleologica cu privire la desfasurarea procesului istoric vreme ce osteneala istoriografului este inchipuita ca o forma de „serviciu militar al Cristos". El se comporta ca un fiiosof crestin. Destul de frecvent.Antropocentrismiii vechii istoriografii romane. alcatuita in jurul anulu d. prelucra si completa in latineste cronica de istorie universala. administrativ eic). „le noyau dur" al literaturii Parintilor Bisericii11. Lactantiu a citat din op filosofului din Corduba10. Scriitori ai secolului al IV-lea: Hieronymus. Nu atat faptele concrete au ci mai ales conotatia lor religioasa. de acumularea antitezelor. insa descrie cu lux de amanunte terifi torturi pe care le indurasera. Scriitura lui Lactantiu este indeobste intentional si programatic ciceronizanta. candva preconiza Minucius. de administratia lui si se expr ingrijit. Lactantiu exalta comportarea pilduitoare a martiriior crestini. vehementa exprimarii. religiile orientale in gen incarcate de emotii senzuale si de mituri naturaliste. sau critica moravurilor.. pe langa au crestini si Biblia. militar. in scrierile teologice. prin scrierile „impotriva arienilor". Ambrosius si altii Proza secolului al IV-lea prelungeste estetica si conceptiile lui Lactantiu. 58. Identic. Astfel reformele lui Diocletian. Astfel Firmicus Maternus continua intransigenta fata de vechile culte in scrierea „D eroarea religiilor profane". astazi considerat utile si urmarind redresarea Imperiului. El adopta o atitudine favorabila fata de Imperiu. in acest fel. Lactantiu incearca sa salveze din traditia necrestina to ora ireconciliabil cu noua religie. din opera lui Lactantiu. figurau numerosi scriitori pagani. militia Christf. Totusi.. ca profund inumane. un episcop din Gallia romana. Lactantiu adera cu entuziasm la ce treilea clasicism. Lactanti exprima intr-o latina clara. pentru a proclama imoralitatea cultelor pagane si a reclama interventia bratu secular impotriva lor. alcatuita in greaca de Eusebiu din Cesareea. intemeiata pe simetria maiestrita a frazelor si a alcatuir o ornamentatie stilistica echilibrata si eleganta. in principal divinitatea faureste istoria evenimentelor. 10). A subzistat foarte multa vreme ceea ce unii cercetator francezi numesc „nucleul dur". De fapt Hieron traducea. Dar discursului pasionai din De mortibus persecutorum ii corespunde. in general pledeaza pentru concilierea cu Imperiul si cu traditiile lui culturale. profu implicat in controversele cu arienii. c) principii toleranti fata d crestini s-au dovedit buni carmuitori in toate privintele. si „Despre credin fide. ca prezenta evenimentele de la nasterea lui Abraham pana in 378 d. si-a harazit demersul literar patristicii. cand se joc reprobarea cultelor politeiste... S-a aratat ca Lactantiu dispunea de o foarte bogata biblioteca. El staruie asupra a trei aspecte: a) toti persecutorii au fost i incompetenti si tiranici. descrie Lact sfarsitul persecutorilor. probabil. Mai important in multe privinte a fost Hieronymus sau Sfantul Ieronim. discipol al lui Platon si Cicero. un catalog sau un tabel cronologic de istorie universala. mai ales orientalizante. pitoreasca. p stilistic. intrucat s-au comportat detestabil in toate domeniile politic (fiscal. in operele teologice. Rrmicus Maternus da seama d tendinta comunitatilor crestine de a utiliza administratia imperiala in favoarea lor. a olimpiadelor si ca relateaza numeroase elemente. combate arianismului. pretioase cercetatorilor moderni. Astfel Lactantiu a intrat in comp raporturi de intertextualitate cu Seneca. atrocitatii faptelor infatisa este congruenta o expresie literara bazata pe o scriitura colorata. Totusi Lactariu este. adica asumand o precizie clinica. pers. Chronicon. o maniera partial expresionista.C. care priveau civilizatia pagana. pedepsind cele reprobabile si ras faptele bune. diminuat in operele istoricilor necres vremii. De errore profanarum religionum. in care. da seama de un rationalism toler suplu. indeosebi pe „Cronica" sa. care nu re total un sincretism teoretic. Este interesant faptul ca Hieronymus accepta cro de sorginte pagana. Totus Dumnezeu reactioneaza fata de actele oamenilor. El persifleaza violent stradania filosofilor necrestini de a inter vechile culte in sens alegoric si ataca mai ales mithraismul. De altfel. Ep. Lactantiu. ilustrand si pe acest plan stabilirea de contacte cu traditia si expe necrestine. Intensitatea expresiei se slujeste de portrete acuzate. O lume atroce se degaja din discursul istoricului. de scene si tablouri viguroase. Totodata. Cum am aratat. daunatoare. relative la istoria Romei. cand nu trebuie sa apere fr doctrina crestina. 7). Hilarius. emerg. politice si culturale. indignarea militan chiar maniera expresionista. p crestini regasesc accentele protestatare. E abandonata ideea neamestecului statului in probleme religioase. uneo violenta. de un vocabular incarcat de indignare. ce semnificativ si mai talentat istoriograf crestin. el furnizeaza o performanta m informatii. . Aduersus arianos. in virtutea esteticii celui de-al treilea clasicism.

isi punea speranta s Imperiului. luxul femeilor elegante. discursuri. providentialiste si teleologice.e. versurile lui Ambrosius prezinta o sobrietate impresio Imnurile acestui anti-Pindar. uziteaza un discurs colorat. ca sa puna in relief faptele crestinilor si sa evidentieze ca desfasurar evenimentelor constituie mai ales rodul vointei divinitatii. 32). pentru a intemeia la Bethleem o manastire. ca si altii. Totodata. Hieronymus a alcatuit si o culegere de 125 de scrisori. de „eminenta cenusie". carora le opune cultul ascezei monahale autentice: „este bogat cel care e sarac impreuna cu Cristos" AEp. care. Desi scriitura sa se de modelele clasicizante vehiculate de Lactantiu. in se moral. Desi asuma tipare ale istoriografiei necrestine. ca Paula si fiica ei. sa treaca la interzicerea si reprimarea tuturor cultelor pagane. Dar ele acopera zilnic de bijuterii si Cristos moare gol inaintea portilor lor" (Ep.C. decat prezentand afinitati cu expresionismul straniu al lui Commodianus. 22. crease imnodia crestina occidentala.purit notabila. Horatiu si mai ales Ovidiu. preotilor si calugarilor ava eleganti. reprezent fapte autentice si concrete. intemeiata pe sinteza intre invatatura crestina si sensibilitatea traditi .. Se exprim limba foarte revelatoare pentru cel de-al treilea clasicism: sintaxa sa atesta o . insa si ca omul care l-a hotarat pe Theodosius ezita. providen si teleologice. El denunta abandonarea vechilor virtuti crestine. Chronica. Pe de alta parte. Euripide si Aris Este clara stradania de a realiza conversiunea vechii culturi in folosul crestinismulu scrisori ale sale amalgameaza consideratii despre binele suprem cu banalitati amu ale vietii cotidiene: astfel el multumeste pentru niste ciuperci (Ep. 7). Poetii crestini dau seama de implantarea crestinismului ca doctrina oficila. urmat de fervente crestine din aristo romana. Poezia crestina: Prudentius si alti autori in secolul al IV-lea d. se dezvolta o poezie crestina performanta. A incercat sa comenteze.1). de problemele Bisericii.Hieronymus opereaza o recentrare a istoriei. Foarte sever fata de cultele pagane si de erezii. bun cunoscator al lui Cicero filosofiei neopitagoreice. Ambros promoveaza o poezie liturgica simpla. in care. Pe langa acea vulgata. spre a combate arianismul. inainte de a-s existenta ascetismului si apoi chiar vocatiilor monahale. Ideile istoriografice crestine. sermo uulgaris literar12. Aurelius Ambrosius a ramas in istoria Romei si a culturii ei nu numai ca modelul ins inaltului prelat crestin de curte. pe langa diverse scrieri. oratii funebre etc. Vergiliu. ale caror dulapuri gem de vesminte pe care le devoreaza moliile. nu numai ca animatorul un puternic cerc cultural-politic crestin. Hieronymus se dezlantuie si impotriva luxului practicat societatea crestina. care mergea pana la inceputul secolului al V-lea si la consulatul lui Stilicho. petrecute intr-o existenta normala. La sfarsitul secolului al IV-leai. naratiile biblice si a citat cu dezinvoltura din Homer. cotidiana13. ei pra arta rafinata. pe urmele lui Hilarius. Dupa 382 d.C. Totodata Sulpicius Severus a compus si „Viata l Martin". traducerea Bibliei in latineste. unde nu lipsesc elemente expresioniste si popu Traducerea Bibliei comporta un autentic „limbaj vulgar". 14. 43). inrudit cu Symmachus si cu inalta aristocratie a Romei. scrisori etc. Alcatuite in di iambici si grupate pe catrene.. deose pregnant.. mai degraba in f directa cu imnodica de factura propagandistica a lui Hilarius si Ambrosius. aveau un continut pur religios s incarcatura emotionala certa. Emerg lucrari de istorie a bise crestine si a exponentilor ei biografii pioase. Vita Martini. A fost insa initial necrestin. biografie encomiastica a apostolului Galliei. Un poet ca Prud atesta de altfel un talent artistic notabil. pe la 340-350 d. tratate polemice. plin de verva si de patos. Sul Severus da seama in textul sau de miracole si lupte impotriva diavolului. menita a fi cantata in biserica. sub impactul opticii crestine. propaga excelenta in mediile sociale populare. Hieronymus reproba vehement orgoliul falsilor filantropi. „Cronica". preotul gallo-roma Sulpicius Severus.n. Ea va constitui arh biografiilor ascetice posterioare. dar si de discursul mental promovat de noua relig Intrati in raporturi de intertextualitate cu Vergiliu. Ambrosius parcurge o cariera civila si eciesiastica straluci sa devina episcop de Mediolanum si sa exercite o influenta decisiva la curtea impe Pare mai putin important pentru lucrarile de dogma si mai semnificativ prin scrierile circumstanta: scrisori. ca dialogi. Nu transpune astfel Hieronymus in context o idee fundamental stoica? Tribulatiile suferite de existenta sa ii prilejuiesc exclama „nici un profet nu dobandeste cinstire in patria sa" AEp. alcatuieste o epit doua carti a istoriei universale.. domina cu autoritate discursul acestui scriitor preocupat mai ales de evenimentele legate de crestinism. si inceputul veacului urmator. A murit in 4 dupa ce a lasat o opera „literara" deosebit de vasta. care constituie o capodopera a literaturii narative crestine. Fata de vec idei religioase si fata de arianism manifesta o intransigenta consecventa. a parasit Ro unde fusese adevarat diriguitor de constiinte. 14. care a fost Ambrosius. De fapt Eusebius Hieronymus ori Sfantul Ieronim s-a nascut in orasul dalmatian Str intr-o familie crestina.C. alte scri lui Hieronymus releva critica severa a moravurilor societatii Imperiului.

epic si oratoric . foarte liv care este incarcat de reziduuri din poezia lui Catul. „Lupta sufleteasca". Gaius Vettius Aquilinus luvencus convertes evanghelia pe registru epic. Ca si Hamartigenia.cel mai scurt cuprinde ma de 100 de versuri . Lirismul lui Prudentius se adreseaza asteptarii crestinilor cult opune imnodiei simple. in prolog. ci eroii i-au faurit Romei victoriile AContra Sym. Martirii sunt imaginati ca ostasi ai lui Cristos. Rabdarea. la Hamartigenia. din culegerea de poe 405 d. cel dedicat lui Laurentius 584. in locul muzelor.si atesta un talent deosebit: excelea consacrat lui Laurentius sau Sfantului Laurentiu. crede in eternitatea R Pentru el. in aceeasi masura ca si traditia pagana. tablourile pregnante. dirijat impotriva ereziei l Marcion. a cazut in dizgratie si a inceput sa scrie versuri pe la de cincizeci de ani. sau c „Carti ale Evangheliilor".primele sase corespund momentelor fiecarei zile (zorile. De altfel Prudentius multiplica. care explica scene si tablouri biblice. scrie in ti Constantin o epopee cu subiect crestin. dupa post. Contra Symmachum incearca sa ridiculizeze pagane si polemizeaza impotriva lui Symmachus. Dimensiunea epica le confera o incontestabila originalitate . Vergiliu. Toate acestea constituie abstractiuni personificate: Castitatea. Dar litera Bibliei. pusa in slujba crestinismului. dimine pranzul. t si cuvantarile declamatorii. ultimul avand chiar doua carti destu lungi. la esent a lui Cristos si combate diverse erezii. Euangeliorum libri. cuprinde paisp poeme. Dupa o lunga cariera de inalt functionar imperial si curtean. Totodata el vrea rivalizeze in patriotism cu Symmachus si. Dittochaeon 49 de catrene. proclamata centru al evolutie universului. Aceste poeme sunt destul de lungi. pentru existenta a doi Dumnezei. populare. Intertextualitatea cu Ovidiu. luvencus. vv. in 915 hexametri. luvencus n-a fost un foarte talentat14. amurgul etc). intr-o interferenta de devotiun mistica si de arta descriptiva eleganta. filoanelor li Este cazul ciclului de douasprezece imnuri. Unele poeme si cicluri de poeme se adreseaza. Acest poem se intitula „Istoria evanghelica". Fervoarea mistica si privilegierea continutului teologic ni se par evidente in discurs Prudentius.. Historia euangelica. desi nu in exclusivitate. Apotheosis cuprinde versuri teologice relative la trinitatea suprema. si a murit. Alt ciclu. in versurile sale. in pofida noii atitudini preconizate de crestini. in vreme ce poemele din a doua sectiune sunt harazite diver evenimente ale anului crestin (imnuri pentru post. Amalgamul de genuri si tipare stanjeneste orice incercare de a clasifica specie sau alta poemele lui Prudentius.C. de dimensiuni relativ importante . ca si poetii pagani. 2 555). declara ca vrea sa cante fap Cristos si invoca. 2. care biruie Umilinta. un preot hispano-roman. respectata de luvencus cu scrupulozitate. sprijinul Sfantului Spirit. care glorifica performantele unor martiri crestini. prevaleaza si in poemele lui Prud Aurelius Prudentius Clemens s-a nascut intr-o familie de crestini bogati ai Hispaniei romane si in prima jumatate a secolului al IV-lea d. primeau in cer coroana de invingatori. Ciprian si altii. mai ales hispano-romani: Petru si Pavel. luvencus exalta intelepc divina si se inspira din evanghelia lui Matei. dramatic si satiric. de inspiratie vergiliana. indeobste lungi. in 410. deosebit de viguroase. Dar performantele eroice.C. care afirma ca dezvoltarea Imper era stingherita de parasirea cultelor traditionale si de eliminarea zeitei Victoria din Prudentius riposteaza ca nu zeii. o epopee alegorica si oratorica.De asemenea poezia crestina ilustreaza amalgamul de genuri. intitulat Cathemerinon. care. probabil. la Dittochaeon si chiar la „impotriva lui Symmachus". 578-633). Barbarul este inca un inam Totusi eternitatea este harazita Romei crestinismului. care infrange Desfraul. Alte discursuri poetice asuma mai caracter didascalico-teologic.Apoteoza". iar c harazit lui Romanus chiar 1140. intr-un poem alcatuit din patru carti si 3190 de hexam „vergilieni". Poetul practica un lirism sofisticat. Apotheosis. Si-a publicat cele peste 10 000 de versuri.liric. Ne referim la poemul . Cel consacrat lui Vincentius contine 576 de versuri. descriptiile si anecdotele. care contrasta cu scriitura si metrica purista. care milita pentru dualism. Mortificarea trupului ace martiri era depasita de triumful spiritului. ni se pare de asemenea manifesta. Poetul se straduieste sa demonstreze ca experienta crestina putea con izvor de inspiratie poetica. in sfarsit. Intentia didascalica. digresiunile. Psychomachia nareaza lupta data in sufletul omului intre virtuti si vicii. toate lungi poeme in hexametri. accentele abunda in poemele sale. ofe continut colorat. Cristos a vrut o lume unificata: istoria Romei a pregatit triumful crestinismulu a prilejuit Cetatii eterne o noua tinerete aContra Sym. desi practic nestudiata de cercetatori. pentru inmormantare pentru Craciun. Ce caracter au poemele apologetice? Ele se afla la confluenta a trei genuri .. Horatiu etc. Dintre aceste douasprezece imnuri. Lucretiu. specii si tipare care caracterizeaza literatura latina tarzie. Fiecare carte se incheie cu un miracol c Raspunde asteptarii unui public crestin instruit si practica un limbaj clasicizant. intitulat Peristephanon. pentru Boboteaza). Symmachum. du indurasera suplicii. care invinge Trufia etc.

lai ales despre modul in care erau imaginati ei in Ita Scriitura lui Paulinus este clasic :anta si vehiculeaza o imagistica echilibrata. la Roma. la varsta de patruzeci si doi d episcop al orasului africano-roman Hippona. Trece prin profunde crize spirituale. A aderat totusi la doctrina austera a maniheismului s moartea tatalui sau.C. Prudentius sensibilizeaza cu talent notiuni abstracte. a fost s cultul martirului Felix. suntem indreptatiti a-l pretui nu numai ca pe cel mai performant poet cres de fapt. moralei. nu inceteaza sa creas dimensiuni care variaza intre un bilet si un adevarat tratat si schimbate cu diversi coresponden . dupa expunerile lui orale. si chiar a conceptiilor po ale Bisericii catolice. specii si tipare literare. Cu acer prilej. cand practica tipare satirice. Viata Augustin este in acelasi timp cel mai valoros. El insusi Ie-a intitulat „Convor Sermones. iar ortodo Fericitul Augustin este de asemenea unul dintre cei mai prolifici autori latini. care este martirul.C. iar imaginile comporta o remarcabila plasticitate. cel mai talentat scriitor crestin si unu varfurile literaturii latine. dar a utilizat si alte structuri literare18. in Campania: a renuntat la alte bunuri. cunoscut si sub numele de Paulinus din Noia. de catre stenografi sau auditori. asupra relatiilor lui cu Dreapta Credinta. sfantul din Peristephanon. apropiat de exprimarea colocviala a vremii. dupa ce depasise varsta de treizeci de ani. episcop al Daciei si al zonelor invecinate. Nu se intitulasera iden saturele horatiene? I se atribuie 640 asemenea predici. pentru a duce o viata monahala in regiunea respectiva. si devine adeptul neoplatonismului. ca si limbajul poetului. simplitatea lor familiara. precum si a unor date oferite d operele scriitorului. Recent a fost descoperit un nou grup de scrisori.C. al caror numar. se regasesc in op Meropius Pontius Paulinus. in vreme ce mama sa. incepand din 396 d. care i-a alcatuit o biografie. Viata lui Aurelius Augustinus poate fi reconstituita pe baza informatiilor furnizate de fostul lui di episcopul Possidius. Epistulae. in 374 d. -. in 383 d. ca pe unul dintre cele mai puternice talente ale literaturii tarzii. prin gandirea sa teoretica.C. autentice.al 17-lea si al 22-lea . era o ferventa crestina. Augustin a lasat o marturie deosebit de semnifi asupra Imperiului tarziu. prin cumplite indoieli si dezbateri de constiinta. inzestrat cu atribute vergiliene: virtutea si pietatea (pietas).C. prin excelenta catolica. Secolul al V-le va consemna insa si alte opere crestine in versuri. dar si la alentele pietatii noii religii16. un gallo-rom combate in versuri ereziile. Alianta intre vechile tipare artistic tehnica ascetica ilustreaza aspiratia literaturii crestine a epocii de a-si integra Impe mare parte din traditiile lui15. pentru a sublinia spontaneitatea lor. in mod cert. dar nu si talentul stralucit al lui Prudentius. inregistrate. Finalitatea pedago acestor predici este manifesta. Opera lui Augustin Opera lui Augustin poseda dimensiuni practic incomensurabile. proaspete. Devine preot si. iar Sedulius transpune secvente biblice pe registru lirico Augustin. care se crestinase.C. teologiei.componenta eroica nu se desfasoara pe vechile registre. De asemenea. S-au conservat de asem sute de „Scrisori". Cel pe care catolicii il numesc Sfantul Augustin. unde nu lipsesc totusi termenii n ales crestini. in fata credinciosilor. De altfel el privilegiaza redundanta. Demersul scrii privilegiat proza. Prin ar introspectiei. a treizeci si cinci de poeme pentru a proslavi doctrina crestina. unde moare la 28 august 430. a devenit profesor de retorica la Thagasta Cartagina. A studiat retorica si cultura latina in Africa romana s tinerete a dus o viata relativ dezordonata. insa altele trateaza probleme de teologie si morala crestina ilustreaza relatii dintre adeptii noii religii si cei ai altor culte ori chiar aspecte ale vietii cotidiene Imperiului.sunt dedicate lui Niceta Remesiana. Doua poeme . Astfel Tiro Prosper. autobiog spirituale. dezinv sensibila la frumusetile naturii. Se converteste la crestinism si este b de Ambrosius in 387 d. in localitatea Thagasta din Nu Familia ii era de conditie relativ modesta: tatal sau. intr-un limbaj simplu. Se pare ca predicile n-au fost niciodata redactate de Augustin.C. Paulinus ofera informatii despre daco-romani si alt semintii ale spatiului danubian. dupa 430 d. dintre care 501 sunt. chiar in timpul ased cetatii de catre vandali17. Amalgamul de genuri. Augustin s-a nascut la 13 noiembrie 354 d. Tocmai zelul religios al Monicai l-a determinat pe Augustin s crestineze. care isi avea mormantul la Noia. numeroase predici. Prudentius manuieste abil ironia sarcastica Metrica se vadeste clasica. A devenit chiar episcop la Noia. prin observatia fenomenelor ambiante. Daca ni se pare foarte exagerat sa-l consideram ega Horatiu. Fost elev a Ausonius si inalt functionar si demnitar imperial . Pe langa unele epistule in proza. Astfel Augustin a rostit. unde a fost inhumat in 431 d.C. auten Unele parafrazeaza versete biblice. Augustin a abordat cele mai di genuri. Doctrina lui Augu constitui baza teologiei medievale. mai ales pe Felix . era pagan. cum am semnalat mai sus.ex paisprezece poezii etc. Augustin trebuie sa fi cunoscut anumite in copilarie si sa fi nutrit contestatia tatalui. Tematica lui Augustin a recurs la armele filosofiei.chiar consul in 378 d. Sintaxa docta si retorica a discursului nu im de altfel rigiditate. functionar imperial. pri pregnanta exceptionala a scriiturii. pe care il considera un mision crestin exemplar. Sentimente sunt vii. Totusi Prudentius articule nou tip de erou.

in vreme ce cartea a zecea expliciteaza credinta autorului.. si „Despre muzica". 1. August redactat si publicat. un profeso carui lectii l-au fascinat si impins spre convertire. De beata uita. De quantitate animi. in aceasta lucrare. in toti dial Augustin propune. care ilustr discutiile dintre Augustin si rudele sau prietenii lui. pentru ca prolife aceste scrieri. dar iti va fi mila cand te vei intoarce spre min ce altceva vreau sa spun. Printre aceste lucrari se inscriu. sa afle drumul adevarului. Doamne. Fericirea implica cunoasterea divinitat statueaza ordinea intr-o lume unde dezordinea aparenta ar depinde de manifestarile raului. care l-a calauzit pe autor la transcenderea m morale. se propune a doctrina a predestinarii. revelarea a doua grile de lectura a acestuia. De pulchro et apto. De doctrina christiana. De musica. forma dezbaterii intre mai multe personaje. Augustin a intalnit din intamplare la Mediolanum pe ibrosius. creat d in doua carti. anterioara convertirii si tributara maniheismului . da intransigenta Monicai l-a oprit sa-l asume ca adevarat adept al noii religii. . Am aratat mai sus ca scriitorul cunostea si simpatiza de multa vreme crestinismul. ci de credinta ei crestina foarte consecventa. De aceea nu este exclus ca unele d sa constituie. Dupa 388 d. scriere inceputa in 397. El . in 386. Augustin lanseaza divinitatii un ap vibrant. unor memorii. Daca lasam de o parte scrierea.386 si 429 d. dupa ce parasise Cartagina si Roma.C.C.C. adica in pragul trecerii la crestinism. Elanurile une abisale se imbina cu arabescurile cele mai abstracte21. din 428 d. Augustin nu renunta la rationalism. 7). sa se ajunga la cucerirea adevarului. fir al Bisericii crestine. De altfel. Ne referim la „impotriva adeptilor Aca Contra Academicos. ce s-ar fi desfasurat in suburbia orasului Mediolanum. de inspiratie varroniana. si „Despre ordine". ale carei reflec depind de meditatiile filosofilor. De genesi contra manicheos. „Despre magistru". aceste epistule au un continut eteroclit. Au trece la alcatuirea altor dialogi ca „Despre liberul arbitru". in ultima carte. intr-o controversa evident artificiala. capodopera intitulata „Confesiuni". i „Despre doctrina crestina". Augustin opineaza ca eruditia pagana poate sa serveasca exegez comentarii acestor texte. prima grila de lectura afirma ca. De moribus ecclesiae catholicae et manicheo „Despre geneza impotriva maniheenilor*. de fapt.C. Astfel. Aceasta structura semnalizeaza tocmai bivalenta art discursului. figurare si talmacire a u itinerar spiritual. in patru carti. in carti. De haeresibus.C. Mai ales insa Augustin este autorul unui enorm numar de tratate teoretice. Caci. Multe dintre ele asu tiparul dialogic. in trei carti. in filigrana. in virtutea unei maieutici de obarsie socratica si ciceroniana. adica in aceasta via muritoare sau moarte vitala" (uitam mortalem. Augustin nazuieste Ca in „Despre erezii". care sa-l ajute pe Augustin sa se converteasca. convertirea la crestinism si angoasele care au precedat-o urmat-o. de altfel pierduta. De libero arbitro. de interpretare a textelor sacre. in acesti dialogi. Se elibereaza Augustin complet de influenta filosofiei traditionale? Desigur ca nu. Augustin nu monologheaza. „Despre marimea sufletului". 4-5 infatisand tribulatiile spiritua ca profesor la Roma si Mediolanum. stenografiate pe loc si apoi revizuite substantial de Augustin in vederea publicarii. cu pr natura sufletului. conceptiile neoplatoniciene. Continutul acestei lucrari rezida intr-un manual. in a autobiografie. la problemele metafizice pendinte de conditia umana. decat ca nu stiu de unde am venit aici. „Despre viata fericita". destinat clericilor. -a a doua grila de lectura sugereaza ca totul s-a petrecut in virtutea intentiei ui Dumnezeu. De o doua carti. iar ultimele carti ana texte biblice si interpretarea lor alegorica. Augustin combate dialectica probabilista a Academiei platoniciene. intrucat c dentilor il nemultumea. retragerea la Cass si convertirea). conversatii autentice. Aceasta ultima scriere face parte dintr-o enciclopedie. Sotiloquia (un cuvant nou. metodele dezbaterii de inspiratie ciceroniana. viata si fericirea ar depinde de ideea de adevar absolut. De marele scriitor african isi dezvaluie dezbaterea interioara. Totusi rolul primordial in controverse si in polemica revine Monicai. zguduitor: „Poate si tu iti bati joc de mine. de la inceputul discursului.dar si in „Despre moravurile Bisericii crestine si ale maniheenilor". o autoanaliza. in care nu prevaleaza aspectul persona demonstrarea ideilor doctrinei crestine. Confessiones. Opera intitulata chiar Confesiu constituie creatia lui Augustin cea mai performanta din punct de vedere artistic. in acelasi fel cum el discuta cu unul dintre discipolii lui. Deosebit de interesante se releva scrierile augustiniene care asuma tonul si continutul unei autobiografii spirituale. temele eclectice. incat Scrisorile lui Augustin dau seama de unul dintre ultimele momente importante a evolutiei speciei epistulare latine19. Augustin schiteaza un mic tratat de retorica si de sem unde revalorizeaza conceptiile lui Cicero privind formarea plurivalenta a oratorului si cele trei o pe care trebuie sa le urmareasca acesta20. ca sa terminata abia in 427 d. Augustin practica o introspectie profunda. 6-9 prezentand criza moral-religioasa. „Solilocviile". in 397-400 d. la o inalta tensiune emotionala.unde critica 88 de erezii .trebuie sa mentionam dialogi. an mortern uitalem. Nu lipsesc insa abordarile intereselor practice ale comu crestine. Dintre lucraril teoretice augustiniene pot fi consemnate cele indreptate impotriva ereziilor si maniheismului". magistro. in doua sau t „Despre frumos si ceea ce este adecvat".cu scopul decantarii bazelor esteticii . sa-si nareze viata. „Despre adevarata relig uera religione etc. in spatele unor tribulatii palpitan cititorul poate decoda si descifra vointa divinitatii. in treisprezece carti. ci dialogheaza cu propria sa ratiu Aceasta i se adreseaza lui Augustin. in primul rand. a unei odisei morale si religioase. 6. Conf. De fapt structura Confesiunilor pare bizara: numai primele noua carti au un caracter narativ si prezinta o autentic autobiografie (l-3 fiind rezervate copilariei si formatiei retorice. unei confesiuni dramatice.

care respinge indoiala probabilistilor sau scepticilor. Acesta se afla insa in invatatura crestina despre divinitate. in vederea cuplarii intereselor ei cu noile regate barbare. Obiectul ratiunii rezida numai in intelegerea a ceea ce este chezasuit de Daca Tertullian exclamase „cred deoarece este absurd". este divizibil. conceptia teleologica asupra vietii. fiind ca atare menit sa guverneze corpurile (De quant. in De ciuitate Dei. dar si de Varro. Pe de alta parte. Totusi opus maius. chiar in cetatea terestra. insa Augustin afirma ca ea trebuie sa domine aceasta autoritate controleze pentru a transcende existentei oricarei forte laice. ineluctabil efemera. o viziune pur liniara asupra timpului. in De ciuitate Dei si in alte scrieri. de substanta crestina. discursul gigantic. la sfarsitul vietii. De/. ciuitas terrena. a utilizat abundent. Augustin decla ca sa inteleg". Ea nu este totusi locasul exclusiv al viciilor. incat prezentul. Cetatea terestra. de fapt Biserica crestina. adica in 427 Augustin scrie doua carti de „Retractari". ci divinita faureste istoria. in discursul augusti conversiunea zestrei gandirii traditionale in folosul Bisericii. in care isi autoanalizeaza activitatea l insufletit de un zel religios fervent. pe cand corpul. Cetatii divine. ciuitas caelestis. ale lui Apuleius. in raporturi de degradare fata de cealalta cetate suprem. se intemeiaza pe o cunoastere foarte solida a cultu necrestine. Augustin semnaleaza imperfectiunile operelor sale literare s propune chiar emendari. si deci statutul structurilor faurite de ei. Augustin legitimeaza viitorul proces a! detasarii Bis statul roman. 6. mediaza i trecut si viitor. pentru a se uni cu Dumnezeu in viata eterna din ceruri. Augustin imbina o adevarata filosofie a istoriei cu o politica pragmatica. viciul.. in cartea a unsprezecea din De ciuitate Dei. Totodata. inclusiv neoplatonismul. Desigur cetatea cereas prioritara (C/t/. ci tar unde totul se amesteca. cum am relevat. Augustin proclam sufletul ca substanta a ratiunii. Aug evidentiaza o „Zeitauffassung". doreste o certitudine absoluta. ale conditie fireasca a oamenilor. summum bonum.in ce priveste realitatile invizibile. nu fortele materiale. Cartile urmatoare au un speculativ. Dimpotriva. lui Plotin si neoplatonicienilor etc. Fara indoiala. c poate fi dirijata de divinitate. ansamblul ideilor lui. ale stoicilor. sufletul este indivizibil. in universul ideilor augustinien rationalismul exigent. adevaratul sau testament teologico-literar. De aceea pacatul trebuie pede Totusi. Timpul este infinit si incomensurabil. ca sa propovaduiasca adevar absolut. op Platon.. Contestarea filosofiei necrestine implica. 14). 2. ca dimensiuni. Salustiu. comparat cuvantului. conex miscarii. Primele zece carti comporta un discurs apologetic si polemic. 1). insa dispuna natura proprie. si in douazeci si doua de carti. in demonstrarea ideilor sale. incat „cetatea divinitatii" echivaleaza cu multimea celor drepti. ale lui Cicero. credo quia absurdum. 6. Timpul se scurge mereu. intrucat era exponenta cetatii cere vesnice. traduse in forma unor adevarati psalmi. Augustin prefigureaza toate interventiile Bisericii catolice medievale in viata politica a statelor v Doctrina lui Augustin si bazele sale Doctrina lui Augustin. alcatuita intre 41 d. Sufletul poate progresa pana la contemplarea supremului bine. populata de stirpea lui Cain. Biserica nu trebuie sa se solidarizeze la infinit cu nic structura politica terestra (sau „pamanteana"). in vreme ce v constituie un prezent ce va fi. Scriitorul cunostea temeinic operele poetilor si istoriografilor romani. cateodata aproape acrobati intrebuintata pentru apararea dogmelor si impotriva altor religii sau a ereziilor.C. credo ut intelligam. il constituie pacea. opera capitala a lui Augustin este „Despre cetatea Divinitati ciuitate Dei. Augustin dezbate problemele timpului. sapientia. El purcede de la apararea crestinismului de acuzatiile enuntate de pagani de a fi provocat ruina Romei. simbolizeaza Imperiul roma consoleaza asemenea idei cititorii in legatura cu destabilizarea statului roman antic? Biserica a nevoie de o putere temporara. ci „providenta divina". pietatea si impietatea. Sistemele filosofice necrestine detestabile. Tot fara iluzii in privinta supravietuirii imperiului. Dar fostul profesor de retorica. al scriitorului. mai ales cele alcatuite de Terentiu. precum cea ca sapte adunat c zece (Conf. care conoteaza efuz mistice. carora ea le va imprumu ierarhii si structuri romane de organizare. f filosof neoplatonician. cum se spune. depind de libera alegere a omului. dezvolta teologia crestina. mai limpede decat orice is antic. anim. a ocrotit un timp Roma. Diho reflecta ecouri platoniciene si poate chiar reziduuri maniheene. Totodata. Nu zeii de pagani si destinul. O logica subtila. Episcopul africano-roman ofera in aceasta lucrare monumentala. Horatiu. Spiritualismul extatic se impleteste. careia i se subordoneaza „intelepciunea". care este e deci „cetatea cereasca". ca si virtutea. dupa invazia lui Alaric din 410. sub forma unei sinteze filosofice si istorice. care au aparut dupa crearea universului. in mintea omului. moment indivizibil si sustras duratei. care lupta pe pamant p cauza divina. prevaleaza analiza fortelor motrice ale istoriei. care a fost Augustin. Augustin accepta si predestinarea. Am aratat de fapt ca istoriografii necrestini se preocupau mai mult de poeti de filosofia istoriei. Augustin preconizeaza un crestinis consecvent. De fapt. 21. Retractationes. manevrata cu abilitate. diuina prouidentia. Nu omul. atentie si amint . integ unei viziuni providentialiste si teleologice asupra lumii. cum am aratat. pentru a da seama d efervescenta creatoare stupefianta. mai sensibil de metodologia nararii evenimentelor decat de pricinile si sens evolutiei lor. trecutul apare scriitorului ca un prezent care nu mai este. insa cercetatorii au decelat in Concesiuni o adevarata „tesatura psalmica fiindca anumite pasaje ilustreaza experiente de o intensitate exceptionala. cele trei ipostaze ale timpului devin asteptare. De fapt rebeliunea Satanei a ge cetatea terestra.se opune „cetatea pamanteana". desi Augustin il admira pe Platon. Caci Augustin admite liberul arbitru si afirma pacatul. 22 ideea.

precum semn este susceptibil sa se converteasca in semni Comentarii: Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam Esti satisfacut de calitarea acestui referat. Augustin manifesta intense preocupari de-semiotica. cometariu? Apreciem aprecierile voastre. nu va fi publicat): þÿ Site URL (optional): þÿ Comentariile tale: (NO HTML) Adauga Comentariu Noteaza referatul: In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite). 4). intrucat sugereaza o adevara a semnelor.2011| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite . mai ales verbale.. Orice significabile poate deveni signum. „Semnificabilul".asemenea. eseu. Nume (obligatoriu): þÿ Email (obligatoriu. este semnificat prin „sem signum (De Mag. 2 Noteaza 3 4 5 6 7 8 9 10 Copyright© 2005 . El considera semnul ca element material si perceptibil. significabile. Un obiect devine s atunci cand asuma functie semnificanta. care sem mintii umane ceva din exteriorul ei si determina aparitia lui in spiritul omului. purtator de semnificatie.

.

dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii.Despre credinta si simbol. a fost pusa in slujba teologiei. De o deosebita importanta este lucrarea “Confesiuni” in care pe parcursul a 13 carti. Augustin descrie framantarile constiintei sale pe drumul parcurs pana a deveni crestin. in care a adoptat idei platonice si neo-platonice pe care le-a adaptat structurii sale spirituale. era crestina. laThangaste. Desi profound credincios. dintre simturi numai vazul poate da o informatie Home Referatele Ultimele Referate Gestiunea fiscala a intreprinderii Lucrare de licenta psihologie Alte lucrari de diploma Plati prin carduri Publicitate .“Sololoquia”(gasirea unei fundamentari rationale. Proclamat ca religie de stat. In aceasta scriere discuta de asemenea despre timp si despre existenta raului pe lume. Dupa cum singur marturiseste. TEOCENTRISMUL Secolul al III-lea d. In 396 devine episcop al orasului.Referate Meniu Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola Conceptia sfantului augustin-teocentrismul CONCEPTIA SFANTULUI AUGUSTIN. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles. se hirotoniseste. In cele 22 de carti ale operei “Cetatea divina” (“De civita Dei”).Hr este caracterizat in Imperiul Roman printr-o noua expresie a sentimentului religios. In 374. Augustin -Aurelius Augustinus-. 44681gto74uie9s pleaca la Roma si Milano. “Contra Academicos” (“Impotriva filozofilor academici”). el considera ca ratiunea trebuie sa consolideze credinta si sa o faca inteligibila: “Intelegerea este rasplata credintei. Doctrina despre pacatul originar. unde sunt pregatiti pentru viata viitoare. In perioada 426-427. care acuza noua religie. crestinismul devine fundamentul unei noi civilizatii. insa spre deosebire de acesta. de prabusirea Imperiului Roman. sub influenta episcopului Ambrosius sa se converteasca la crestinism. Educatia si-a facut-o in Cartagina. ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte “prin sine”. dupa ti681g4474uiie ce a trait doi ani intr-o manastire si devine ajutorul episcopului de Hippo Regius (Hippona). Renumele sau crescand. Trasatura esentiala a lucrarilor lui Augustin este raportul dintre credinta si ratiune. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste. lucrari de exegeza a doctrinei crestine. Augustin a incercat sa explice in mod rational o serie de concepte si notiuni. Augustin isi sustine teza sa despre existeta concomitenta a doua categorii umane (doua cetati): una. intr-o familie de functionari. el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. Cu toate acestea a fost stapanit de dorinta de a intelege religia. Deci nu incercati sa intelegeti pentru a crede. logica si morala). in care Imperiul Roman era pe cale de a fi distrus de navalirile barbare. fiind inselat si inseland. la Cartagina a trait in desfrau “fiind sedus si seducand. Conceptia sa filozofica. tratate de teologie docmatica (“De fide et symbolo”. “De trinitate”. Sfantul Augustin este autorul unei opere impresionante. a celor care iubitori de Dumnezeu se alatura bisericii. In aceasta perioada. crestinismul. in diverse pofte lumesti”. Lectura scrierilor lui Cicero l-au determinat sa studieze filozofia. Folosind datele istorice. Pentru Augustin. Intr-o perioada de timp relativ scurta constiinta sa religioasa trece de la manheism (care sustine este o lupta intre bine si rau. arianism). Renuntand la cariera de dascal se intoarce in 388 in Africa. “De doctrina cristiana”-Despre doctrina crestina). se naste in Africa de nord. intre Dumnezeu si materie cu propovaduirea unei vieti aspre pentru a te elibera de fortele raului) la scepticism. donatism. initial mai mult din motive politice si mai putin din vocatie religioasa. crestinismul. mama sa. harul dumnezeiesc si predestinatie au fost teme pe care le-a tratat in mod special. pentru ca in 387. scrieri polemice impotriva diverselor curente eretice religioase (manheism. Cunoasterea este produsul sufletului rational. mai subtila si mai putin materiala. este profesor de retorica la Cartagina. Augustin da o replica literaturii pagane. Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc (“ omul este suflet rational care se slujeste de un trup material si muritor”). dialoguri de inspiratie filozofica ” De ordine” (“Despre ordinea in succesiune”).” De vita beata“ (“Despre viata fericita”) in care se dezbat cele trei parti ale filozofiei antice (fizica. numeroase predici. (354-430). ci sa sa credeti pentru a putea intelege”. aprofundeaza scrierile lui Platon si Porfir. a celor care sub influenta ideilor pagane nu urmaresc decat obtinerea de bunuri pamantesti si a doua. filozofice crestinismului. in scrierile sale “Confesiuni”. pana la moarte influentand politica religioasa a bisericii africane. Dumnezeu este centrul existentei.Despre Sfanta Treime. o bogata corespondenta. Monica. credinta este premiza filozofiei crestine. inventaria in “Retractationes” 93 de titluri cu 232 de carti.

Raul nu poate fi atribuit lui Dumnezeu care este ceatorul a tot ceea ce exista. DIANE. Importanta pentru dezvoltarea gandirii filozofice este si conceptia lui Augustin referitoare la natura timpului. Descoperirea acestor adevaruri. Incercand sa gaseasca explicatii la aspectele majore ale existentei. 96-97. ajuta fiinta omeneasca sa stabileasca judecatile referitoare la ea insasi sau la ceea ce o inconjoara (regula adevarului si a ratiunii drepte). Timpul trecut nu poate fi masurat pentru ca nu mai exista. iar cel prezent devine trecut de indata ce incepe sa existe. 1983. Raul este o deficienta a existentei depline.amazon. BIBLIOGRAFIE COLLINSON. “Mic Dictionar al Filozofiei Occidentale”. 1995. Augustin considera ca activitatea intelectuala are ca rezultat iluminarea mintii si recunoasterea unor adevaruri fundamentale care sunt latente in mintile oamenilor. Fiinta umana este deosebit de complexa.com/zacharyaustinharris/Theo. 39-42.geocities. Acordand un rol important sacrificiului lui Hristos pentru omenire. in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor”. Bucuresti. Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. De aceea el concepe timpul ca o extensie: ceea ce masuram sunt impresiile si amintirile ramase in mintea omului.com: STUNDER. www. iar omenirea purtand povara acestui pacat a cerut mijlocirea lui Hristos pentru salvarea ei. Bucuresti. HORIA. prin intreaga sa gandire si creatie. “Civilizatia Lumii Antice”. cel viitor pentru ca nu a venit. Editura Eminescu.atat de clara (“ Ratiunea este vazul mintii. Augustin (canonicizat de Biserica catolica) acorda in mod rational lui Dumnezeu un loc central. A vorbi despre viitor inseamna a ne referi la asteptarile noastre mintale. pag. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii. Dupa Augustin. opera lui Augustin a fost un factor de influentare a gandirii religioase medievale si in perioada actuala initiind controverse. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care “este transcrisa in sufletul celor intelepti. Fiinta umana este pentru Augustin “o unitate”. conceptia lui Augustin poate fi considerata Christocentrica sau o imbinare intre Christocentrism si Teocentrism. Interesanta este si conceptia lui Augustin referitoare la existenta raului in lume. fara mijlocirea trupului”). el a aparut ca urmare a vointei libere a omului de a alege intre “iubiri”. Adam a pacatuit prin alegere. viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. Timpul trecut este lung sau scurt dupa cum amitirea noastra in prezent este mai lunga sau mai scurta. pag. datorita caruia ea percepe adevarul prin sine. MATTHEW. O’CONNELL.htmlwww. In acest mod explica Augustin pacatul stramosesc. Editura Nemira. BASIL. denumite de Augustin “ iubiri” indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber. Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. enciclopedia liberă . acesta idee este insa in contradictie cu teoriile lui Platon. Impulsurile umane. Incercand sa explice masurarea timpului el isi da seama ca ajunge la un paradox. De aici si controversele existente in studiile multor autori contemporani al caror obiect de studiu este viata si opera lui Augustin. Ca si pentru Platon. Prin modul de abordare a diferitelor concepte. MATEI. “The Grace of Christ and the Grace of God in Augustine of Hippo: Christocentrism or Theocentrism “ SÂRBU ALEXANDRU DAN Clasa a IX-a F Copyright © Contact | Trimite referat Antim Ivireanul De la Wikipedia.

Salt la: Navigare.Proletcultism Neomodernism . 1716.Postmodernism Scriitori români Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri .Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 . teolog.Realism Simbolism .Avangardism Suprarealism . circa 1650.Dramaturgi Poeți .Tradiționalism Semănătorism. Iviria — d. gravor. 1650 Iviria.Clasicism Romantism . episcop și mitropolit . căutare Antim Ivireanul Mitropolie Înscăunare Retragere Data nașterii Data decesului Mitropolia Ungrovlahiei 28 ianuarie 1708 septembrie 1716 cca.Naturalism Modernism .Proză scurtă Literatură pentru copii Portal România Portal Literatură Proiectul literatură v•d•m Antim Ivireanul (n.Eseiști Nuveliști .Contemporană Curente în literatura română Umanism . tipograf. asasinat în Rumelia) a fost un autor.octombrie 1716 Rumelia Literatura română Pe categorii Istoria literaturii române Evul mediu Secolul 16 . Georgia septembrie .

redactor.român de origine georgiană. în premieră mondială. . în Iviria (Georgia sau Gruzia). canonizarea sa în 1992 4 Monografii 5 Studii 6 Legături externe [modifică] Biografie Născut probabil în 1650. în limbile arabă și georgiană o 2. este ulterior eliberat. pictura.4 Ctitor de lăcașuri de cult 3 Caterisirea și martiriul său.1. precum și limbile greacă. editor. arabă și turcă. București  1. ucis cândva în intervalul septembrie–octombrie 1716 de către ostași turci.6 București 2 Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române o 2.1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. 1701 .3 Scriitor. Cuprins [ascunde] • • • • • • 1 Biografie o 1. Mitropolit de București. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol.1 Tipografia domnească. autor de lucrări bisericești o 2.1. tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București. caligrafia.3 București. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi.1. [modifică] Sosirea în Țara Românească Prin 1689 .2 Întemeietor de tipografii. creator de limbaj bisericesc în limba română o 2. în care a imprimat 4 cărți. trăind în preajma Patriarhiei ecumenice.1 Tipograf. broderia. autor al unor celebre Didahii.1 Sosirea în Țara Românească  1. Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. în secolul XVIII.1.1705  1. Vâlcea  1.2 Mănăstirea Snagov  1.1. unde a învățat sculptura în lemn. Aici a învățat limbile română și slavonă. probabil. ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an.1.4 Mănăstirea Govora.5 Mitropolit al Ungrovlahiei  1. precum și meșteșugul tiparului.

Liturghierul greco-arab (1701. Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699). 2 românesti. București • o o o o Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691. limba română). Grigore Decapolitul (1692. Paraschiva și a Sf. 5 românești. grecește). Slujba Sf. imprimând 15 cărți (7 grecești. Liturghierul și . între care se pot menționa: • o o o o o o o o o Antologhionul (1697). Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698). una greco-arabă). grecește). Vâlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. toate în românește [modifică] București. între care: • o o Ceaslovul greco-arab (1702) și Noul Testament (1703). [modifică] Mănăstirea Govora. 3 slavo-române. unde a mutat tipografia. (1705. una slavonă. 1701 . Floarea darurilor (1701).[modifică] Tipografia domnească. prima ediție a acestuia în Țara Românească. Evanghelia (1697). una greco-arabă). [modifică] Mănăstirea Snagov • După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov. Carte sau lumină (1699). una slavo-română. unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești. limba română). una slavo-română. limba greacă). unde la tipografia de la Mănăstirea Govora . Învățături creștinești (1700). Proschinitarul Sf. tipărește alte 9 cărți (3 românești. Evangheliarul greco–român (1693) și Psaltirea (1694. 3 grecești): • o o Tomul bucuriei. prima carte tipărită cu caractere arabe din lume). Munte Athos (1701.1705 • Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București.

[modifică] Mitropolit al Ungrovlahiei • La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. este considerat alături de Diaconul Coresi . [modifică] București • În 1715 tipografia a fost mutată la București. într-un singur volum.Prin tipografiile infiintate cu sprijinul . Învățătura pe scurt pentru taina pocăinței (1705. înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște. unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești.ui Petru Movila. Capete de poruncă la toată ceata bisericească. 11 românești). una slavo-română. Deși româna nu era limba sa nativă. Liturghierul (1713). a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede. care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi. A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbă.cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare.o o Evhologhionul (1706. una slavo-româno-greacă. editor. ambele reprezentând primele ediții românești al acestora în Muntenia. lucrate de el însuși. în limbi diferite și de o mare diversitate. între care se remarcă cele românești: • o o o o o o o Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710). unde a mai imprimat alte două cărți grecești. coordonate sau patronate. creator de limbaj bisericesc în limba română Prin cele 63 tipărituri. românește. lucrare originală). ambele originale. prin numeroșii ucenici pe care i-a format.fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului. Psaltirea (1710). [modifică] Rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române [modifică] Tipograf. Evhologhionul (1713). redactor. Catavasierul (1714). . pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714). Octoihul (1712). În această calitate.cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.

In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi. • Analiza cărților originale publicate. aceeași instalația tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas. Pe același Mihail Ștefan. Este și autorul unei premiere mondiale în tipărit. Liturghierul greco-arab din 1701. în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor . Didahiile îl așează. a fost prima carte tipărită cu litere mobile din lume având caractere arabe. ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim. pictură și sculptură din țara noastră. . capete 32". unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură. ci și una profană întrucât folosea nu doar citate din Biblie.(1713 . dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasă cultură teologică. Acolo. dar și din literatura patristică. În anul 1706. Pe seama veniturilor generate de aceasta. Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale). Chipurile Vechiului și Noului Testament. la Tbilisi. intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților. autor de lucrări bisericești Pe lângă lucrările tipărite. care a instalat-o la Alep. a alcătuit un testament. realizată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. fără nici o îndoială. a sprijinit și alte popoare ortodoxe. [modifică] Scriitor. .1715). Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică. 3 schițe și 8 desene. pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare. Georgia. [modifică] Ctitor de lăcașuri de cult Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București – numită azi Mânăstirea Antim . în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială. la Alba Iulia. unde au fost tipărite mai multe cărți în limba georgiană. respectiv din filosofi antici. în premieră mondială. au rămas de la el și câteva manuscrise: • Primul manuscris rămas.. greci și arabi (din Patriarhia Antiohiei). l-a trimis în țara sa de origine.[modifică] Întemeietor de tipografii. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. tot în medalion. imprimând cărți pentru slavi. unde a tipărit o Bucoavnă și un Chiriacodromion. 1709. la care se adaugă 503 portrete în medalion. cu personaje din Vechiul Testament (Târgoviște.. manuscrisul original se găsește la Kiev. cu 22 foi text. iar în România există o copie realizată de dascălul Popa Flor. ipodiaconul Mihail Ștefan. adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură. în limbile arabă și georgiană Prin activitatea sa tipografică.

București. 1 .97 (și extras). caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. 1886. Profesor Teodor M. Sofian Boghiu. paginile 513-560. Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul. în Nouveaux Melanges Orientaux . Gabriel Popescu. Nicolae Dobrescu. 2005. nr. 172 pagini. Fanny Djindjihașvili. Popescu. apostol și mucenic al dreptei credințe. cârmuitor bisericesc și propovăduitor al Evangheliei. paginile 775-817. 3 . Cernăuți. În drum spre locul exilului. Câțiva ani mai târziu. paginile 853-863. a fost înlăturat din scaun. paginile 766-774. Ciurea. Antim Ivireanul. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. Ștefan Dinulescu. Editura Bizantină. Victor Brătulescu. 132 de pagini [modifică] Studii • • • • • • • Damian P. în BOR. Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie. fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane. Preot Profesor Alexandru I. Paris. metropolitaine de Valachie. nr. 1982. . 119 pagini. în BOR.2. mitropolitul Ungrovlahiei. la cererea primului domn fanariot. Ioan Nanu. anul LXXIV. Preot Profesor loan Rămureanu. Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. în ST. alte studii în același număr al revistei. a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea. canonizarea sa în 1992 Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român. Un monument istoric și de artă religioasă. Antim Ivireanul. București. Sfântul Antim Ivireanul și Mânăstirea Tuturor Sfinților. Preot Niculae Șerbănescu. Viața lui Antim Ivireanul. 1986. 100 de pagini (extras din "Candela"). Antim Ivireanul tipograf. în toamna anului 1716. 1969. 1956.. paginile 223 -318. 1961. paginile 831-853. nr. an.[modifică] Caterisirea și martiriul său. 8 9. 1910. aflat la Kiev) Emile Picot. Nicolae Mavrocordat. Viața și activitatea mitropolitului Tării Românești Antim Ivireanul. 5 . Bogdan. cărturar umanist. ctitoria lui Antim. dincolo de Adrianopol. Viața și faptele lui Antim Ivireanul. paginile 690-760.4. Antim Ivireanul predicator și orator. anul LXXXIX. Antim Ivireanul miniaturist și sculptor... închis. XX. format album (Reproduce pentru prima dată integral și în polichromie manuscrisul Mitropolitului Antim Chipurile Vechiului și Noului Testament. p. [modifică] Monografii • • • • • • Arhim. Iași. Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir.

Belu. Antim Ivireanul arhivist. paginile 493-515 (alte studii în același număr). în MB. Gabriel Ștrempel. în MO. 1967. Mitropolitul Antim Ivireanul. nr. Antim Ivireanul sfătuitor și îndrumător pentru preoți și duhovnici. Preot Profesor Sofron Vlad. logos și personalitate. 1963. paginile 143–161 (ediția a II-a. 1975. 1981.R. paginile 43-81. anul XI. paginile 771-911 (alte studii tot acolo).10. anul XXV. anul XVI. paginile 141-160) • • • • [modifică] Legături externe La Wikisursă există texte originale legate de Antim Ivireanul • • Biografie completă la situl "Dicționarului teologilor români" Sfinți Români . 1966.9. 1971. în în MA. Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica și cultura românească. 1966. în Analele Academiei R. 262 pagini (analiza Didahiilor). Antim Ivireanul scriitorul.3. Mario Ruffini. Eugen Negrici.10. în MA. 1-3. Stelian Izvoranu. București.• • • • • • • • • • • Preot Profesor D. anul XXVII. paginile 357-398. numerele 5 . numerele 9 . Mircea Păcurariu. Profesor Iorgu Ivan. paginile 42-44. II metropolita Valacco Antim Ivireanul. nr. paginile 862-990 și anul XXIII. anul VIII. în MB. Preot Niculae Șerbănescu. o MMS.10. Aurelian Sacerdoțeanu. 1966. în Românoslavica. Dan Simonescu. paginile 663-675. Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul. 9. paginile 971-981 (alte studii tot acolo). Predicile Iui Antim Ivireanul. anul XXII.9.. numerele 1 . 1966.S. anul XVIII. București. paginile 360-382. paginile 831-844. Alte studii se găsesc în o Glasul Bisericii. Preot Profesor Teodor Bodogae. 1964. anul LXXXIV. numerele 7 . Antim. o MO. volumul III. paginile 856-872. paginile 147-179. volumul II. în Glasul Bisericii.3. paginile 188-212. nr. București. 1963. 1994. numerele 1 . 1976. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. paginile 309-353. Mircea Păcurariu. paginile 467-482. în Oikumenikon.12. 1966. Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul. Mitropolitul Antim Ivireanul. 1967. 1979. 1966. 3-4. București. Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul. anul XI. paginile 223-244. nr. bibliotecar și topograf. în MA. 1966. anul LIl. numărul 910. numerele 7 . 9 . anul XVI. anul XIII.6. în BOR. numerele 11 . Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. 1966.

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul Categorii: Nașteri în 1650 | Decese în 1716 | Biserica Ortodoxă Română | Ctitori de edificii religioase | Episcopi români | Gravori români | Martiri ai neamului românesc | Mitropoliți români | Teologi ortodocși | Teologi români | Tipografi români Unelte personale • Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare • • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații Trusa de unelte • Ce trimite aici .

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. pot exista și clauze suplimentare. . Vedeți detalii la Termenii de utilizare.• • • • • • Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • Deutsch English Español ‫עברית‬ ქართული Nederlands Русский Ultima modificare 15:54. 16 ianuarie 2011.

sensurile existentei umane fiind exprimate metaforic. Ivireanu este episcop de Ramnic.. cei mari si cei mici.... o instabilitate evenimentiala in care fiinta umana este predestinata supunerii sortii schimbatoare. urmata de o "Psaltire" in 1694. cu enumeratii si repetitii care aglomereaza sufocant spatiul narativ: "valurile ce lupta cu corabia sunt nenorocirile care se intampla in toate zilele. bogatii si saracii. opera sa principala. un "Evologhion" si un "Octoih" (1706).". multimea norodului. neasteptate pagube. sunt scrieri ecleziastice de o valoare deosebita. supusii. alunecoase (pe tema ubi sunt?). originar din Iviria. "Didahiile". sotia cea iubita a ingerilor? Unde este frumusetea aceea a inchipuirii cei dumnezeiesti? Unde este podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde este slava. dincolo de care se simte imperativul moral al unei vieti cucernice: "Unde ti-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui tau. craiile. lumea este comparata. cu multe repetitii. in stilul legendelor despre Facere care vorbesc de broasca testoasa sustinatoare a pamantului. il asasineaza la Galipoli si il arunca in raul Tundja. intre care niciodata n-au oamenii odihna. Zbuciumul vietii e reprezentat in plan metaforic de "vanturile cele mari ce umfla marea".". 22:41:38 l8k4310lz22vsf Antim Ivireanul (1660-1716). in 1705. aratandu-i o scrisoare potrivit careia Gheorghe Cantacuzino. scrie la Snagov "Dreapta alcatuire a gramaticii slavonesti". zidirea cea mai iscusita a dumnezeiestei puteri. ar ataca. in fruntea unei osti de 12 000 de oameni. Una dintre operele sale importante este "Evanghelia greco-romana" (1693). intre valuri sunt imparatiile. tipariturile. capitala. si rostite la slujbele bisericesti de la Bucuresti si Targoviste. norii ce negresc vazduhul. cele treizeci si cinci de discursuri fiind redactate intre 1709 si 1716 in stilul oratoriei bizantine.ANTIM IVIREANUL Duminica 20.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu Didahiile . jafurile. pictura. interogatii. infricoserile vrajmasilor. politiile. stapanind laolalta mestesuguri diferite. Asupra omului se abate o serie de nenorociri: "necazurile ce ne vin de la cei din afara. darile cele grele si nesuferite. invatand limba slavona. Scrisul lui Antim este retoric. cu "o mare ce se turbura. dar si broderia. . sculptura. Antim este exilat la manastirea de pe muntele Sinai si predat unei garzi care. ornamente stilistice in stil baroc. descendentul lui Serban Cantacuzino. in aceasta perioada el tipareste un "Antologhion. persuasiv. unde sunt frumusetile lui cele minunate. cu o acribie exemplara. intr-o imagine hiperbolizata a lumii. domniile si orasele. adeca floarea cuvintelor" (1705). fulgerile ce orbesc ochii. necazurile ce ne vin de la cei din afara". Domnia lui Nicolae Mavocordat ii aduce moartea. pe drum. carele se arata mai minunat decat soarele?". este un erudit in spiritul grecesc. pentru ca se opune voievodului: il indeamna sa paraseasca Bucurestiul. Imensa miscare browniana a lumii nestatornice determina o continua curgere. tunetele ce infricoseaza toata inima viteaza sunt intamplarile cele de multe feliuri. intr-o secventa extrem de concentrata din manual. robiile. ca o expresie a sortii schimbatoare. nici liniste corabiile. supararile. o adevarata cutie a Pandorei dezlantuita. din Gruzia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful