P. 1
Dosoftei

Dosoftei

|Views: 2,768|Likes:
Published by Adrian Tunsu

More info:

Published by: Adrian Tunsu on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

Contributia lui Dosoftei la introducerea limbii române in biserică

Cultura literară românescă se iveste relativ târziu,abia in secolul al XVI-lea,o data cu traducerea primelor carti de cult in limba româna si cu tiparirea lor de către diaconul Coresi si colaboratorii săi. În mai putin de un secol de la aparitia în româneste a primelor carti bisericesti, slavona este înlocuita treptat cu limba româna în cancelariile domnesti,iar un mare număr de cărturari talentati se remarca. Alături de marile personalitati românesti care au ilustrat viata noastră culturală din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. În mod firesc,despre viata,activitatea si importanta deosebită a operei literare a lui Dosoftei s-a scris foarte mult.Cu toate acestea,viata lui Dosoftei si opera sa literară sunt înca putin cunoscute. Mitropolitul Dosoftei a lăsat o urmă adânca în viata religioasă a Moldovei, dându-i acestei vieti un impuls nou. Prin reînfiintarea tipografiei, prin tipărirea de carti noi, in special de ritual bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. "Acest Dosoftei mitropolitul - scrie Ion Neculce - nu era om prost de felul lui.Si era neam de mazil. Prea învatat, multe limbi stia: elineste, latineste, slavoneste si altă adâncă carte si-nvătătură. Deplin călugar si cucernic, si blând ca un miel. În tara noastră, pe această vreme nu este om ca acela.” S-a născut in ziua de 26 octombrie 1624 (a murit la 13 decembrie 1693) si se trage din părtile Sucevei. Este membru al unei familii de români originari din Transilvania, el afirmând că părintii săi se numeau Leontie si Maria. Dosoftei a desfăsurat cu perseverentă o bogată activitate literară: monah la mănăstirea Probota (1649) sub numele clerical Dositei, episcop de Husi (1658), episcop de Roman (1659) si mitropolit al Moldovei (1671-1686). Promovând introducerea limbii române in biserică si depăsind modelul literaturii religioase canonice, Dosoftei rămâne "fondatorul poeziei române literare" (B. P. Hasdeu). Întemeietor de limbaj cult si fictiune literară , acesta domină cultura românească de la sfârsitul veacului al XVII-lea. Dosoftei tipăreste o lungă Cronologie a tării Moldovei, scrisă in versuri silabice, compusă din 136 de rânduri. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. La tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publică in anul 1673 Preacinstitul Acatist si Paraclistul Preacuratei Fecioare, pe care le tradusese din slavoneste cu multi ani înainte. Tot mai preocupat apoi de introducerea limbii nationale in oficierea liturghiei si a celorlalte slujbe religioase, Dosoftei lucrează mai multi ani la traducerea Liturghierului si a Molitvenicului. În 1679 tipăreste o Liturghie, tradusă de el din limba grecească. În 1680, Dosoftei tipăreste Psaltirea de-ntăles, apoi in 1681 continua tipărirea Molitavnicului dentăles.

În anul 1690 el termină de tradus Istoria bisericească si privirea tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului.cu parafraze si citate din operele sfintilor părinti. variate si originale. precum si Epistolele lui Ignatie Teoforul.fiind un poet autentic si trăind cu sinceritate sentimentul profund religios care constituie substanta celor 150 de psalmi. în anul 1577.cu adevărat poetică este numai cea a lui Dosoftei. si marele poet polon Jan Kochanowski. Ideea de a versifica psalmii îi apartine lui Jean Calvin (1509-1564). care apare în anul 1673.A doua editie a Dumnezăiestii liturghii. începe să versifice Psaltirea. caracteristic unora din versurile lui Dosoftei. Dintre toate traducerile românesti în versuri ale Psaltirii. in acelasi timp el traducând si Constitutiile Sfintilor Apostoli. Dosoftei. Importanta Psaltirii în versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastră veche este foarte mare. La sfârsitul Psaltirii. dar prima încercare reusită a fost cea a francezului Clement Marot care traduce 50 de psalmi din cei 150 cuprinsi în Psaltire.aceasta este rodul unei munci grele: a lucrat-o “cu multă trudă si vriame îndelungată”. pitorească si dură.Ea reprezintă primul monument al poeziei românesti culte. O interpretare versificată a Psaltirii lui David în limba polonă a efectuat-o. Cercetările atente demonstrează profunda originalitate a versurilor lui Dosoftei. După cum spune Nicolae Iorga. Cele mai multe versuri sunt cele trohaice de 6 silabe :”Limbile să salte / cu cantece nalte / Să strige-n tărie / cu glas de bucurie” (psalmul 46). Dosoftei alcătuieste lucrarea intitulată Despre prefacerea Sfintelor Taine. în ce priveste redactarea versurilor sale. Dosoftei avea simtul ritmului si o mare spontaneitate în găsirea unor forme ritmice. Principala operă a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a văzut lumina tiparului este “Psaltirea în versuri”.în “cinci ani foarte cu osârdie mare”. Uniev si care cuprinde psalmii biblici. precum si Parimiile preste an apar in anul 1683. versiune tradiţională şi specifică ortodoxismului.O însemnatate mare pentru literatura noastră veche are monumentala operă cunoscută sub titlul Viata si petrecerea svintilor sau Proloagele. cum spune el. într-un orasel polonez. "de pre greceste si de pre sârbeste". pe acesta căutând sa îl amlifice după propria lui imaginatie. Prima traducere integrală a Psaltirii si expunerea în versuri îi apartine lui Theodor de Beze (1519-1605). cu sufletul lui a ajuns a fi un rostitor al graiului românesc”. de către vorbitorul popular în blesteme: . Dosoftei tipăreste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului românesc. urmând Septuaginta. arhiepiscopul Antiohiei. precum si influenta exercitată asupra lui de versul popular românesc. După cum mărturiseste însusi stihuitorul ei. Traducerea dată l-a însufletit pe Dosoftei să încerce a versifica Psalmii in limba româna.pe care acesta i-a versificat într-o manieră artistică impresionantă. alcatuită sau tradusă după mai multe izvoare. indica influenta clară a limbii populare asa cum este folosită ea. A tradus această carte din slavoneste. el nu a fost ajutat de nimeni ci singur prin familiarizarea cu poporul. Opera lui Dosoftei în mare parte este o compilatie a lui proprie. “nu este nici o îndoială că. El a luat drept model textul ortodox. Lexicul poetic si tonul general.

” Patru din psalmii lui Dosoftei. Frumusetea psalmilor versificati de Dosoftei constă nu numai în bogatia si ineditul imaginilor poetice. ci si în tehnica versificatiei sale./Si cu inema amară. ci este pe de-a-ntregul creată. Cea mai plastică si mai exactă caracterizare a versului lui Dosoftei. Dosoftei a stiut să găsească mai totdeauna corespondentele exacte.“ Să si schimonosească-n grea rusine / Carii pornesc răul spre mine / cu raceala să se vărtejească / Carii îmi pizmesc.a înteles metaforele si le-a tălmăcit prin echivalente fericite. Aceasta din urmă rămâne una din părtile cele mai trainice ale operei sale poetice”. dar nu greoaie”. materialitatea vorbei. Majoritatea istoricilor si a criticilor literari care au studiat modul original în care a versificat Dosoftei Psaltirea au demonstrat că originalitatea si frumusetea operei sale constau în faptul că primul nostru poet a reusit să realizeze cu multă artă obiectivul pe care si l-a propus ca slujitor al bisericii. densitatea de lichid greu a frazei. Dosoftei nu are numai meritul pionieratului. 12. . viu al cântecului popular.94(Veniti cu toti dimpreuna Sa ne facem voie bună) si nr. social si spiritual românesc. noroade si gloate ).nr.pe care l-a îmbinat cu metrica populară românească si cu stilul specific poeziei folclorice. saltăret.98(Domnul statu crai in tara) au devenit colinde si se cântă până în vremurile noastre./Plângeam cu lacrămi hierbinte. din acest punct de vedere. specifice mediului natural. bisericesc. si anume nr./Prin Sion si pentru tară. El retrăieste deci psalmii ca un adevărat poet si ca un bun crestin. Dosoftei îmbogăteste in mod obisnuit imaginile prea abstracte din original cu detalii concrete. O înalta apreciere a talentului Mitropolitului o aflăm la Nicolae Iorga. în care el uită mândria volumelor răsfoite si se lasă furat de ritmul usor./ Jelind de tara Domnului. Această muzicalitate poetică nu mai este reprodusă. Marea lui artă constă în faptul ca a avut capacitatea sa-si creeze limbajul poetic necesar si să imprime psalmilor versificati de el amprenta originalitătii efortului său creator. Psaltirea în versuri a lui Dosoftei are muzicalitatea cerută de poezie. Dosoftei va găsi un cântec al propriei sale dureri pentru Moldova părăsită./La voroava de ne strânsăm./Acolo sezum si plânsăm.46(Limbile să salte). Călinescu : “Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasă a limbii. el reuseste să creeze modele poetice durabile.nr. Datorită vastei sale culturi. Traducerea în versuri a lui Dosoftei respectă imaginile si le comuniăa întrun limbaj arhaic. de o uimitoare fluiditate. care dau mireasmă mahnirilor abstracte”. a fost făcută de G./Aducându-ne aminte. partea cea mai întinsă. În plângerea lui Ieremia de tara pierdută. în care scriitorul nu vrea să coboare ci-si însiră solemn dupa datina celor învătati si alta. 13 si chiar 14 silabe sunt cateodata stângace . care spune că :”Psaltirea în versuri se desface in două părti : una. căci acest psalm e unul din cele mai frumos traduse în versuri devenite populare:”La apa Vavilonului.48(Auziti acestea toate Neamuri. acela de a împiedica difuzarea printre români a Psaltirii în versuri calvină. Dosoftei a reusit să creeze o versificatie după rigorile versului cult.împodobind astfel Psaltirea transpusă de el în versuri cu un minunat vesmânt de cuvinte si expresii proprii mai ales graiului moldovenesc si poeziei noastre populare. răul sa-i găsască”(Psalmul 34). Alexandru Piru considera că Dosoftei este un autor cu simtul auditiv dezvoltat :”unele din versurile sale ritmate în metrul lung de 10.

“Doamne. se poate afirma că publicarea Psaltirii în versuri constituie un eveniment cu totul exceptional în istoria literaturii române. Rezumând. si piezis!” trimite către versul din Psaltire. Dosoftei a asezat temeliile versificatiei în literatura noastră cultă.El a deschis drumul limbii românesti către altarul bisericii. Referindu-se la frumusetea versurilor lui Dosoftei.Dosoftei îl precede pe Tudor Arghezi. Munca lui Dosoftei reprezintă în istoria culturii nostre vechi un mare pas înainte. s-a întreprins nu numai o încercare îndrazneată de a apăra credinta.Doamne. .al cărui vers “Tare sunt singur .frământările si durerile sufletesti. melancolia.mai ales prin temele filozofice fundamentale si stările interioare profunde cum ar fi Geneza.sunt mâhnit si trist cu totul”. Prin traducerea Psaltirii în versuri. dar s-a demonstrat si bogatia mijloacelor de exprimare ale limbii române. Astfel.Dosoftei este un liric incontestabil.Nicolae Manolescu afirma:”A străbate Psaltirea echivalează cu o călătorie printr-o tară a minunilor poetice”. solitudinea.conditia de muritor a omului în Univers. s-a dovedit că se poate scrie poezie si în această limbă.În ceea ce priveste raportul omului cu divinitatea. poate chiar mai frumos decât în alte limbi.prevestindu-l pe Eminescu.

1971 . Studiu introductiv la volumul Dosoftei. Versuri. Istoria literaturii române vechi. A. Bucuresti. vol.Bibliografie: -Al. Cazacu. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea. editie critică de N. B. Cartojan. Rosetti. Opere I. 1980 -Al. Istoria limbii române literare.1978 -N. Bucuresti.I. Andriescu. Onu. L. Ursu. Bucuresti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->