Conform Dicionarului Enciclopedic de Cunotine Religioase,

cuvntul psalm, derivat din psalmos, reprezint o cntare dintr-un

instrument cu coarde, pentru c psalmii se cntau acompaniai la harf.
Psalmii sunt creaii lirice cu tematic religioas ce formeaz una din
crile Vechiului Testament, numit Psalmi i atribuit regelui David. n
primele secole ale cretinismului, cei 151 de psalmi, din care 150 de
psalmi canonici i unul necanonic, au fost reunii n cartea numit
Psaltire. Tematica psalmilor, evident religioas, cuprinde mari probleme
ale Vechiului Testament, cum ar fi: Dumnezeu i lumea creat de El,
destinul omului pe pmnt i dup moarte, ngerii, Ierusalimul i Legea
lui Dumnezeu, momente din istoria poporului evreu, pedeapsa i rsplata
sau ideea de mesianism.
Nici una dintre cartile Bibliei nu are mai multi autori dect cartea
Psalmilor. n general se spune ca psalmii i apartin lui David. El i-a scris
pe majoritatea si tot el da nota generala a cartii. Dar asta nu nseamna ca
n-au existat si alti autori ai psalmilor. Dac David e imaginat
ngenunchiat, optind cu Dumnezeu, oapta lui e n mod cert rugciune,
dar dac David cnt la psaltire, vorbindu-i n versuri lui Iahve, e psalm.
Sfera noional a rugciunii devine astfel mai ngust dect a psalmului.
Diferena specific a noiunii de psalm st n poetizare. n rela ia cu
Dumnezeu, cnd se roag, David este rugtor, insa atunci cand recita
psalmii, David este poet.Astfel,poetul se roaga in psalmi, iar
credinciosul in rugaciuni.Psalmul devine o rugaciune poetizata.
Psaltirea cuprinde un larg registru de subiecte, incluznd reveleia
despre Dumnezeu, creaie, omenire, mntuire, pcat, dreptate i
neprihnire, rugciune i pedeaps. Dumnezeu apare ntr-o multitudine
de forme; El este: scut, stnc, fortrea, pstor, creator, conductor,
judector, susintor, vindector, ia ca trsturi distincte manifest cu

predilecie iubirea, mnhirea i mila, el fiind omniprezent i omnipotent,

Atotcunosctor i Atotputernic.
Primele fragmente de traducere a Bibliei n limba romna au fost din
cartea psalmilor. Nicolae Iorga spunea ca: Neamul romnesc s-a nascut
n tinda Bisericii". Psaltirea" a fost abecedarul pe care neamul nostru a
nvatat sa citeasca. De ce s-a nceput traducerea Bibliei n limba romna
cu psalmii? Raspunsul nu este greu de dat. Cartea aceasta este cea mai
mare din Biblie si cea mai universal citita si studiata. Ea cuprinde cel
mai larg evantai de trairi sentimentale posibile.
Componenta religioas a culturii romne este foarte vie n perioada
premodern. n Evul Mediu, cretinismul, care a fost adoptat timpuriu de
ctre stmoii romnilor, devine o religie bazat pe carte. Cuvntul scris,
mai nti n form de manuscris, iar mai apoi tiprit, circul prin
intermediul crilor de cult n limba slavon, traducerea crilor de cult
greceti fiind determinat de nevoia Bizanului de a cretina popoarele
slave. n acest scop, Chiril i Metodiu au tradus Biblia i crile liturgice
n slavon i le-au fcut s circule n tot spaiul sud-est european.
Aadar, religia i literatura dezvolt, ncepnd cu secolul al XVI-lea, un
palier comun, n care prelai i crturari contribuie la modelarea limbii
romne din dorina de a da glas credinei.
Dimitrie Baril, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei , sa nascut pe data de 26 octombrie 1624,Suceava si a murit pe 13
decembrie 1693 intr un oras din Polonia(Ucraina de azi).Acesta
reprezinta inceputurile literaturii in versuri in literatura romn,un
simplu om al Bisericii,atent in a nu trda textul biblic. Mitropolitul
Moldovei a fost unul dintre acei poei care se nasc prin accident,
indiferent de locul i de timpul n care vd lumina zilei. Miracolul
Dosoftei apare ns mai pregnant dect cel eminescian; poetul s-a ivit pe
teren gol, unde nu existase aproape nici o tradiie a poeziei i nici mcar

o limb literar complet constituit. S-a vzut astfel silit s inventeze o

limb literar adecvat i s imagineze un cod poetic romnesc.
n variant original, Psaltirea lui David reprezenta o suit de
paragrafe redactate n proz poetic, adic ntr-o proz cu cteva trsturi
stilistice marcate: repetiii anaforice i epiforice, ritm de diferite facturi,
revenirea unor cuvinte-cheie, interogaii i exclamaii retorice etc.
Versificndu-l, Dosoftei aduce poemul sacru la o form inedit. n
varianta poetului romn se afl trei categorii diferite de texte: traduceri
n versuri ale psalmilor; comentarii ale lui Dosoftei pe marginea
acestora, versuri originale semnalate ca atare de autorul nsui. Stilul
personal, puternic i inspirat, unete cele trei specii de text ntr-un uvoi
continuu, unitar stilistic,insa in Psaltirea lui Dosoftei sunt usor
observabile doua note mari de subiectivism:modul in care detaliaza
imprejurimile si geografia zonei nu aduce intodeauna cu cea a Tarii
Sfinte, cum ar fi bntuit de ierni scitice, de vifore nordice, acoperit de
pduri ntunecate, iar a doua nota este aceea ca anumite lucruri au un
punct de detaliu foarte ridicat,cum ar fi pedepsele lui Dumnezeu pentru
pctoi, ce nu prea au legatura cu divinitatea iertatoare ce iubeste
oamenii s se slbeasc din foale i arcul s-i trag
moale,prezentate drept chinuri.
Se poate observa ca adevaratul scop al lui Dosoftei era acela de a
educa poporul in tainele religiei si pentru ai ajuta sa inteleaga, folosind
un limbaj cat mai simplu.Prin Psalmul 101 al lui Dosoftei observam o
modalitate prin care cretinul nva s cheme divinitatea, i simte nevoia
i o slvete. Pentru o imagine clar a constatrilor efectuate, versurile
Doamne, mi-ascult de ruga/ Ce m rog din vriame lung/ i strigarea
mea s marg/ Spre tine s s-neleag reuesc s completeze imaginea
de ansamblu.Intr-o concluzie,Dosoftei poate fii considerat printele
poeziei romneti

Intr-o perioada mai indelungata,au aparut autori care au rescris

psalmi ,fiecare intr-o maniera originala indepartandu-se de temele
religioase intalnite la predecesorii lor.In literatura romana contemporana
avem ca exemple 3 mari autori ce au rescris psalmii :Tudor
Arghezi,Alexandru Macedonski si Lucian Blaga.
Incepand cu Lucian Blaga,deoarece este considerat a fi primul poet
roman care reuseste sa sincronizeze in mod definitiv formele poetice
romanesti cu cele europene. La Blaga intalnim :tema timpului infinit,
tema trupului ca inchisoare a sufletului, somnul si tacerea ca modalitati
de atingere a absolutului. In psalmul lui surprindem o confesiune mistica
pe tema cautarii drumului spre Dumnezeu. Indurerat ca l-a pierdut pe
Dumnezeu, ii reproseaza ca s-a inchis in cer ca intr-un sicriu. Fara
mesajul divin, sufletul sau este ranit.Acesta este intr-o continua cautare
de absolut
Dincolo de celebrele imnuri inchinate frumusetii si puritatii
naturii,prin care se inrudeste cu poetul francez Alfred de
Musset,Alexandru Macedonski se face remarcat criticii literaturii
romane cu psalmii moderni.Acesta fiind condamnat la singuratate din
cauza celor din jurul lui il determina sa caute intelesuri intr o alta
lume.Chinul celui dornic de a cunoaste iertarea devin astfel cuvinte
graitoare : iertare!Sunt ca orice om/M-am indoit de-a Ta putere,/Am ras
de sfintele mistere.Macedonski are o viziune asupra regresiunii
biologice si sufletesti,ce il apropie de imaginarul eminescian,ca in
versurile "n soarta mea m-am mpietrit/ Rmn ca marmura de rece/ S
plng, s sufr am uitat./ Am fost un cntec care trece/ i sunt un cntec
ncetat".

Psalmii biblici sunt un dialog sacral,un cantec de launda in care

dialogul este posibil iar tonul este de cele mai multe ori imnic.Acestia
incep ,de obicei,cu un verb la imperative prin care credinciosul este
chemat sa se alature psalmistului,spre deosebire de cei arghezieni unde
tonul difera de la cel canonic,ca urmare a indoielii si dialogul este
schimbat intr-un monolog.
In psalmii arghezieni se poate observa aspiratia catre o divinitate
palpabila si o indepartare de credinta prezenta deoarece nu I se reveleaza
sensorial(tactil).In toti psalmii este prezentata agonia launtricaAspru-n
indarjiresugereaza ca este sanctionat cu cruzime.Dumnezeu ii refuza
intoarcerea in paradis pentru ca a cercetat si nu a crezut.
In concluzie,incepand cu psalmii biblici ,continuand cu cei ai lui
Dosoftei si terminand cu cei moderni,(in principal psalmii lui
Blaga,Arghezi si Macendoski)putem observa o evolutie clara si anume
aceea ca oamenii pe masura ce trece timpul devin din ce in ce mai
curiosi dorind sa afle cat mai multe lucruri despre tot ce ii inconjoara si
sa gaseasca raspunsuri la intrebarile primordiale.Dar odata ce apar
raspunsuri la anumite intrebari..incepem sa realizam ca stim si mai
putine lucruri ,cea ce ma face sa cred ca oamenii vor fi intr-o continua
cautare pentru totdeauna incapabili sa descopere toate secretele vietii.

Biblografie:
-Rezumatul tezei de doctorat Metamorfozele psalmului in poezia
romaneasca moderna si postmoderna Conducator stiintific:
Prof.Univ.Dr.ION SIMUT.Doctorand: Anca Tomoioaga.
-Dosoftei, Psaltirea pre versuri tocmit, ediie critic de N.A.Ursu, Ed.
Mitropolia Moldovei i Sucevei, Iai, 1974
-Coresi, Psaltirea slavo-romn (1577) n comparaie cu Psaltirile
coresiene din 1570 i 1589, Introducere i indice de Stela Popa, Ed.
Academiei R.S.R., Bucureti, 1976
-Andriescu, Al. Psalmii n literatura romn, Editura Universitii
Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2003
-Balot, NicolaeOpera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, Bucureti,
1999
-Amariei, tefanPsalmi, Editura Cronica, Iai, 2004

Bibliografia electronica:
www.wikipedia.com
www.scribd.com
www.biblia.crestini.com