Poetul anunta chiar de la inceput ca lasa prin creatia sa mostenire

spirituala,exprimandusi totodata si o anumita atitudine fata de cititor.O poezie este

reflectarea istoriei si a evenimentelor ei asa cum au fost percepute si traversate de
stramosi.In conceptia lu Arghezi influentata de ideile de stanga,poezia trebuie sa se
inspire din “rapi si grop adanci/suite de batranii mei pe branci”.Poetul a inaltat prin arta o
treapta,iar urmanii au doria sa porneasca de aici si sa urce cu nadejde cat mai sus,sa
imprastie definitiv intunericul in care si au dus existenta inaintasii lor.
A doua parte a poeziei,care cuprinde 3 strofe de lungime inegala se concentreazxa
asupra transfigararii artistice a existentei,care prin actul creatiei dobandeste o forma
expresiva specifica limbajului poetic bazat pe metafore.De aceea se constuie2ste
discursul epic in mod simetric, de o parte realitatea “inestetica” si de cealalta parte
metafore care sugereaza poezia.Insusi demersul poetic este numit o “preschimbare a sapei
in condei si a brazdei in calimara”.Orientarea spre estetica uratului este evidentiata in
marturisirea de credinta”din graiul lor cu-ndemnuri pt vite|”
Sintagma cuvinte potrivte devine emblematica pt conceptia lu arghezii despre crearea
poeziei.
La nivelul limbajului artistic noutatea adusa de arghezii este dreptul de a intra in
mediul poetic unor cuvinte kre pana atunci nu erau considerate poetice.sunt cuvinte cu o
sonoritate dura cum ar fi: zdrente,mucegaiuri,.noroi,gropi,bici.De aceea versurile
semnificative pt aceasta trasatura a limbajului poetic arghezian sunt:”din bube mucegaiuri
si noroi,/iscat/am frumuseti si preturi noi/din graiul lor cu-ndemnuri pt vine/eu am ivit
cuvinte potrivite.
In ultima strofa arghezii intregeste esenta conceptiei sale despre actul poetic:limbajul
poetic presupune o sinteza intre “slova de foc” si “slova faurita”.Slova de foic este o
metafora care sugereaza inspiratia divina,iluminarea,harulpoetic,iar slova faurita de refera
la efortul migalos,de artisan,pe care trebuie sa l depuna poetul at cand potriveste
cuvintele.
Finalul poeziei exprima idea k odata scrisa poezia devine un bun al tuturor,de ea se
pot bucura atat prietenii cat si dusmanii, “robul a scriso,domnul o citeste” vers care
sugereaza din nou legatura cu umanitatea create de dumnezeire.
Sintaxa poetica argheziana se caracterizeaza prin aglomerarea complementelor si
propozitiilor subordinate inaintea propozitiei principale:”in seara razvratita care vine/de
la strabunii mei pana la tine”, “si care, tanar, sa le uric te asteapta/Cartea mea-I fiule o
treapta” astfel incat idea poetica,pana sa intalneasca propozitia principala,trece printr o
multime de compliniri si determinari. De asemenea unele versuri incep cu verbe la
imperative:”aseaz-o cu credinta capatai”,iar altele, in succesiune, incep cu acelasi verb
“am luat ocazia,si torcand usure/am luat cenusa mortilor din vatra.
Folosirea verbelor la perfect compus exprima actiuni de scurta durata si de mare
frecventa care dinaminzeaza actiunea savarsita.Repetitiile folosite intaresc idea unei
actiuni ferme, hotarate
Poezia testament este un mic tratat de estetica in care autorul isi prezinta conceptia cu
privire la procesul poetic, la creatie, la functia poeziei si la conditia creatorului.