DESCOPERIREA LITERATURII

POPULARE

Balada populara
Mesterul Manole
Aspecte introductive

□ La inceputul sec. al XVIII-lea se manifesta

un interes deosebit pentru obiceiurile si
credintele populare;

□ Spre sfarsitul sec. a XVIII-lea are loc

“descoperirea” literaturii populare de catre
scriitorii romantici, care considerau folclorul
“arhiva vie a popoarelor”, expresia
nemijlocita a trasaturilor sufletesti ale
fiecarei natiuni.
□ Oamenii de cultura ai timpului considerau
ca, fara literatura populara, cultura
nationala ar fi fost lipsita de ce avea ea mai
de pret.

□ In prima jumatate a sec. al XIX-lea

culegatorii de folclor nu au fost preocupati
de pastrarea autenticitatii, intervenind
adesea in texte pentru a le “indrepta”.
□ Marturie sta chiar titlul celei mai cunoscute
culegeri de folclor din sec. XIX, a lui V.
Alecsandri, “Poezii poporale. Balade
(Cantice batranesti), adunate si indreptate”
(I,II, Iasi, 1852-1853).
□ Spre sfarsitul sec. XIX, locul amatorilor este
luat de profesionisti preocupati sa conserve
autenticitatea creatiilor populare.
Etnografia si folclorul devin obiect de
cercetare stiitifica.
Aparitii editoriale in sec. al XIX-lea
□ 1844 – balada “Zburatorul”, de
I. Heliade-Radulescu, ce
valorifica o credinta populara.

□ 1851-1852 – Anton Pann

tipareste “O sezatoare la tara”,
“Culegere de proverburi sau
Povestea vorbii” culegeri de
snoave, proverbe si zicatori.
□ 1852-1853 – V. Alecsandri tipareste “Poezii
poporale. Balade (Cantice batranesti)”,
“Poezii populare ale romanilor adunate si
indreptate”; face cunoscute pentru prima
data baladele Miorita si Mesterul Manole.

□ 1861 – A. Odobescu publica primul studiu

de folclor comparat din cultura romana,
“Cantece poporane ale Europei rasaritene
mai cu seama in raport cu tara, istoria si
datinile romanilor”
□ 1868 – I.C.Fundescu publica colectia de
“Basme, oratii, pacalituri si ghicitori”;
□ 1869 – in cadrul Societatii Orientul, M.
Eminescu este numit responsabil cu
strangerea folclorului din Moldova. Textele
culese de Eminescu i-au folosit ca sursa de
inspiratie pentru poemele “Calin Nebunul”,
“Fata-n gradina de aur”, “Miron si mireasa
fara corp” si basmele in proza “Fat-Frumos
din lacrima”, “Frumoasa lumii”, “Finul-lui-
Dumnezeu” etc.
□ 1870 – Miron Pompiliu
publica colectia de “Basme
populare romane”;

□ 1872 – P. Ispirescu publica

cea mai cunoscuta culegere
de basme populare
romanesti “Legendele sau
basmele romanilor”
□ 1873-1875 – Apare culegerea “Poezii
poporale romane”, a lui Simeon Florea
Marian, continand, pana in acel moment,
cea mai bogata colectie de balade din
Moldova de Sus;
□ 1880 – Bogdan Petriceicu Hasdeu editeaza
“Cartile poporane ale romanilor in sec. al
XVI-lea in legatura cu literatura poporana
cea nescrisa”;
□ 1883 – Apare prima sinteza despre
folclorul romanilor publicata de Moses
Gaster “Literatura populara romana”;
□ 1885 – G.Dem. Teodorescu editeaza
culegerea “Poezii populare romane”;
□ 1895 - Iuliu A. Zanne incepe editarea
colectiei “Proverbele romanilor”, in 10
volume.
□ 1895 – Lazar Saineanu
publica “Basmele romane”,
un vast studiu de folclor
comparat de aproape o mie
de pagini, care are in
vedere cvasi-totalitatea
povestilor romanesti
cunoscute pana in
momentul aparitiei
volumului.
 Mesterul Manole
(balada populara)
GENEZA
□ Varianta din manual a fost culeasa de
G.Dem. Teodorescu de la Petre Cretul
Solcanul, lautarul Brailei, in 1883. Este o
varianta complexa si autentica ce curpinde
824 de versuri.
□ Personajul Manole apare in circa 170 de
variante ale baladei.
□ Varianta lui V. Alecsandri, “Monastirea
Argesului” este doar “o varianta mai scurta
a acestui vechi cantec”, dupa cum afirma
editorul cartii.
□ Povestea baladei este fixata pe mesterul
zidar Manole si pe manastirea de la Curtea
de Arges.
Mormantul Anei lui Manole
Statuia lui Neagoe Basarab
Catapeteasma bisericii de la Curtea de Arges
Intrarea in curtea Manastirii Curtea de Arges
Fantana lui Manole
Tema
Balada are ca temă jertfa pentru creaţie a unui om care renunţă
la viaţa sa personală pentru a-şi realiza idealul artistic.

□Compoziţia: există opt motive incluse în această baladă.

1. Motivul zidului părăsit

□Vodă şi cei zece meşteri caută „un zid învechit / Un zid
părăsit / Rămas de demult”. Căutarea poate simboliza
tenacitatea cu care omul se dedică ideii constructive într-o
succesiune nesfârşită de generaţii. Sub raport compoziţional,
motivul zidului părăsit funcţionează ca o expoziţiune.
Căutătorii întâlnesc un „noiaş purcăraş” care le arată locul unde
vor găsi zidul.
 □2. Motivul surpării zidurilor
□Reprezintă intriga conflictului baladei. Din motive
neidentificate, biserica se surpă în timpul nopţii. Variantele
româneşti ale temei insistă în direcţia conflictului psihologic:
accentul cade mai puţin asupra faptelor cât mai ales asupra
suferinţelor interioare ale lui Manole.
□3. Motivul visului
□În planul evoluţiei conflictului, acest motiv aduce remediul
eşecului. Pentru a termina biserica, Manole este nevoit să o
zidească pe prima făptură feminină care va veni la locul
construcţiei. El încheie o înţelegere cu ceilalţi meşteri prin care
se obligă să păstreze secretul.
 □4. Motivul femeii destinate zidirii
□Este motivul cu cele mai profunde implicaţii estetice. Prin ele sunt puse
faţă în faţă două personaje a căror evoluţie în baladă dinamizează întreaga
baladă. Versurile se opresc îndelung asupra vieţii interioare a meşterului.
Rezistenţa lui interioară este pusă la grea încercare. Manole o vede pe
Caplea, soţia lui, venind la locul construcţiei şi este nevoit să-şi respecte
promisiunea şi să o zidească.
□5. Motivul zidirii treptate
□Dezvăluie întregul zbucium al lui Manole şi suferinţele Caplei. În timpul
zidirii profilurile morale ale celor doi sunt puse în evidenţă: delicateţea şi
naivitatea Caplei; tăria de caracter şi stăpânirea de sine a lui Manole. Zidirea
treptată urcă gradat suferinţa pe culmile tragismului, atingându-se punctul
culminant al tensiunii.
 □6. Motivul conflictului feudal subliniază opoziţia dintre
idealul artistului de vocaţie şi egoismul domnitorului Negru
Vodă.
□7. Motivul lui Icar(fiul lui Dedal). Dedal este prezentat in
mitologia greaca drept arhitect si sculptor, cunoscut mai ales
pentru ridicarea celebrului Labirint Knossos, din porunca
regelui Minos. Labirintul il adapostea pe Minotaur – fiul
nevestei regelui, nascut in urma razbunarii zeului Poseidon.
□8. Motivul fântânii