CUPRINS

Revist fondat în anul 1929 de c tre

Prof. dr. Teodor M. Popescu

Seria a III-a, Anul XI, Nr. 1, ianuarie-martie, 2015

1
CUPRINS

COLEGIUL DE REDAC$IE:
Pre edinte: Preafericitul P rinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Membri de onoare: Acad. Pr. prof. dr. Mircea P-CURARIU (SIBIU); Acad. prof. dr. Emilian PO-
PESCU (BUCURE3TI); IPS dr. Hilarion ALFEYEV (MOSCOVA); Pr. prof. dr. John BEHR (CRESTWOOD
NY); Pr. prof. dr. John MCGUCKIN (NEW YORK); Pr. prof. dr. Eugen J. PENTIUC (BROOKLINE MA);
Prof. dr. Tudor TEOTEOI (BUCURE3TI).
Membri: Pr. prof. dr. 3tefan BUCHIU, decanul Facult <ii de Teologie Ortodox „Justinian Patri-
arhul” din Bucure?ti; Pr. prof. dr. Ion VICOVAN, decanul Facult <ii de Teologie Ortodox „Du-
mitru St niloae” din Ia?i; Pr. prof. dr. Aurel PAVEL, decanul Facult <ii de Teologie Ortodox
„Andrei 3aguna” din Sibiu; Pr. prof. dr. Vasile STANCIU, decanul Facult <ii de Teologie Ortodo-
x din Cluj-Napoca; Pr. prof. dr. Ioan TULCAN, decanul Facult <ii de Teologie Ortodox „Ilarion
Felea” din Arad.
Redactori coresponden i: Lect. dr. Vasile Adrian CARAB-, Bucure?ti; Pr. prof. dr. Ion VICOVAN,
Ia?i; Prof. dr. Paul BRUSANOWSKI, Sibiu; Pr. asist. drd. Cristian-Sebastian SONEA, Cluj-Napoca;
Lect. dr. Caius CU$ARU, Arad; Pr. lect. dr. Ionu< HOLUBEANU, Constan<a; Pr. lect. dr. Radu
TASCOVICI, Pite?ti; Pr. conf. dr. 3tefan FLOREA, Târgovi?te; Pr. lect. dr. Jan NICOLAE, Alba Iulia;
Pr. lect. dr. Viorel POPA, Oradea; Pr. prof. dr. Ionel ENE, Gala<i; Pr. lect. dr. Teofil STAN, Baia-
Mare; Dr. Mihai GRIGORE, Mainz; Marius PORTARU, Roma; Dr. Marian SIMION, Boston.

Redactor ef: Pr. prof. dr. Nicolae D. NECULA

Redactori: Prof. dr. Adrian MARINESCU (coordonator), Lect. dr. Ionu<-Alexandru Tudorie (secretar
de redac<ie), Lect. dr. Alexandru MIH-IL- (tehnoredactare), Asist. dr. Sebastian NAZÂRU
Corectur : Lect. dr. Constantin GEORGESCU (filolog)
Traducere în lb. englez : Asist. drd. Maria B-NCIL- (filolog)

Editura Institutului Biblic ?i de Misiune Ortodox , Tipografia C r<ilor Biserice?ti

Director: Pr. Mihai HAU, consilier patriarhal
Coperta i viziunea grafic a revistei: Doina DUMITRESCU

Redac ia: Str. Sfânta Ecaterina, Nr. 2-4, cod 040155, Bucure?ti, sect. 4, România
Tel. (+40) 722 620 172; (+40) 21 335 61 17; Fax: (+40) 21 335 07 75;

Adres po tal : Editurile Patriarhiei Române, Secretariat (Redac<ia „Studii Teologice”), str.
Intrarea Miron Cristea nr. 6, sect. 4, Bucure?ti, România – 040162
e-mail: studiiteologice@yahoo.com; web: www.studiiteologice.ro

Materialele trimise Redac<iei nu se înapoiaz .

Redac<ia î?i rezerv dreptul de a opera modific ri atât asupra formei, cât ?i a con<inutului
materialelor trimise spre publicare ?i roag s fie respectate recomand rile postate electronic
la adresa web: www.studiiteologice.ro – rubrica „Condi<ii de publicare”.
Revista respect normele ISO 9001:2000 & 19011:2002 privind managementul calit <ii ?i
aplic sistemul de recenzare peer-review.

2
CUPRINS

Prolog ................................................................................................................................... 5

Studii
Cristinel IATAN
Elemente de gnoseologie biblic vechi-testamentar ................................................. 13

Mihai C. COMAN
Program iconografic %i func&ionalitate liturgic în ctitoriile moldovene%ti
medievale ........................................................................................................................... 81

Oana-M d lina POPESCU

Complet ri la istoria M n stirii Radu-Vod din Bucure%ti. Referatul Pr. Niculae
*erb nescu, adresat Patriarhului Justinian Marina, în leg tur cu s p turile
arheologice din interiorul bisericii ................................................................................ 99

Andrei MACAR
Structuri de înv & mânt religios în Edessa. „*coala per%ilor” ............................... 129

Octavian FLORESCU
Despre numirile divine YHWH %i Iisus în rostirea SAT (Speech Act Theory). Studii
de caz: Lc 4, 16-30; FA 3, 1-10 ..................................................................................... 159

Pr. C t lin VARGA

Îndumnezeire %i restaurare între typos %i antitypos în cea de-a doua Epistol a
Sfântului Apostol Petru ....................................................................................................... 187

Din Sfin ii P rin i

SF. GRIGORIE CEL MARE
Omiliile I, a II-a %i a VIII-a la Evanghelia dup Luca (introd., trad. Ri note de Mihai
GRIGORAS) ................................................................................................................................ 239

Dialog teologic
Ciprian-Flavius TERINTE
The Christology of the Apostolic Preaching Recorded in the Book of Acts .......... 259

3
CUPRINS

Recenzii
Thomas Mark NÉMETH, Josef von Zhishman (1820-1894) und die Orthodoxie in der
Donaumonarchie, coll. Kirche und Recht, vol. 27, Plöchl, Freistadt, 2012, 402pp.
(Pr. Stefan BARBU) ................................................................................................................. 275

Richard POTZ, Eva SYNEK, Orthodoxes Kirchenrecht: Eine Einführung, aktual. und
erweit. Auflage, unter Mitarbeit von Spyros Troianos und Alexej Klutschewsky, coll.
Kirche und Recht, vol. 28, Plöchl, Freistadt, 22014, 570pp. (Pr. Stefan BARBU) .... 280

Lucian DINDIRIC-, Miron Cristea — Patriarh, Regent i Prim-ministru, tez de doc-

torat, coll. „Opera Omnia”, Ed. Tipo Moldova, Ia?i, 2011, X+453pp. (Alexandru PRE-
LIPCEAN) ..................................................................................................................................... 284

4
RECENZII

R ECENZII

Thomas Mark NÉMETH, Josef von Zhishman (1820-1894) und

die Orthodoxie in der Donaumonarchie, coll. Kirche und Recht,
vol. 27, PlVchl, Freistadt, 2012, 402pp.
Thomas Mark Németh, Doctor in
Drept (2003) Ri în Teologie (2004) al Univer-
sit Xii din Viena, Profesor de Istoria Biseri-
cii R s ritene Ri de Teologie Ecumenic la
Facultatea de Teologie Catolic din Wür-
zburg, Germania, ne pune în faX un studiu
excelent documentat asupra canonistului
Josef von Zhishman. Studiul se bazeaz în
principal pe documente de arhiv Ri repre-
zint din acest punct de vedere o surs ine-
galabil de informaXii atât asupra vieXii Ri
activit Xii lui J. von Zhishman cât Ri asupra
situaXiei religioase a Bisericilor Ortodoxe din
Imperiul Austro-Ungar, în a doua parte a
sec. al XIX-lea. Înc de la început trebuie
spus c opera Ri personalitatea lui J. von
Zhishman au fost, pân la studiul lui Th.M.
Németh, pe nedrept ignorate atât de istorici cât Ri de canoniRti.
Josef von Zhishman, n scut in Ljubljana, Slovenia de ast zi, a fost profe-
sor al prinXului moRtenitor Rudolph, iar timp de 30 de ani a activat ca expert în
chestiunile Bisericii Ortodoxe în cadrul Ministerul Austriac al Culturii Ri al Edu-
caXiei. Totodat , el a fost Ri cel dintâi profesor de Drept Canonic Ortodox la
Academia din Viena. Cursul s u de Drept Canonic Oriental, care a început cu
doar trei studenXi, a devenit în scurt timp unul dintre cele mai audiate cursuri.
Iat ce scria ziarul Neues Wiener Tagblatt, la data de 5 sept. 1894, cu ocazia
morXii lui J. von Zhishman:
„Zhishman era celebru pentru memoria sa absolut extraordinar . În timpul
seminariilor sale, care erau audiate nu doar de studenXi, ci Ri de
personalit Xi ale Teologiei Ri ale Dreptului, unii încercau s -i pun

275
RECENZII

întreb ri ce nu erau legate de curs. Atunci Zhishman le oferea imediat un

r spuns ce era întotdeauna însoXit de trimiteri bibliografice Ri, f r s se
încurce, cita timp de 10 minute, în greaca original , un P rinte Bisericesc
nou descoperit, apoi cita minute în Rir în limba armean o surs , apoi alta
în latina ecleziastic , alta în latina ecleziastic medieval sau în vechea
limb ruseasc , Ri aRa mai departe. Zhishman cunoRtea pe de rost toate
bulele papale, iar din edictul lui GraXian, din scrierile pseudo-isidoriene Ri
din nenum rate alte scrieri recita din memorie f r greReal ”1.
Botezat romano-catolic, jurist de formaXie Ri poliglot autodidact, J. von
Zhishman s-a dedicat studiului dreptului canonic al Bisericii Ortodoxe publicând în
anul 1864 un tratat de Drept Canonic Ortodox privind Taina C s toriei (Das
Eherecht der orientalischen Kirche), tratat ce avea 806pp. Este practic prima
oper a lui J. von Zhishman Ri lucrarea care îi va aduce faima la nivel internaXional.
În anul 1867, J. von Zhishman public un alt tratat de Drept Canonic Or-
todox având ca tem Sinoadele %i func&iile episcopale în Biserica de R s rit
(Die Synoden und die Episkopal-Ämter in der morgenländischen Kirche)
(240pp.). ImportanXa Ri semnificaXia acestui al doilea tratat trebuie privite în
contextul teologic Ri istoric al timpului. Astfel, problema care preocupa Bisericile
Ortodoxe în acea perioad , în special Biserica Ortodox Român din Bucovina Ri
din Transilvania, era problema particip rii laicilor la întreita slujire ecleziastic :
înv & toreasc , sfin&itoare Ri judec toare. Având strânse relaXii cu Mitropolitul
Eugen Hacman din Bucovina, care îl roag s r spund din punct de vedere
canonic chestiunii particip rii mirenilor la administrarea treburilor bisericeRti, J.
von Zhishman scrie acest tratat în care cuvântul „mireni” apare o singur dat .
Este practic a doua oar când J. von Zhishman se ocup cu aceast chestiune,
prima dat f când-o în anul 1866, când a scris un raport privind participarea
mirenilor la sinoade.
Contrar argumentelor Ri dovezilor aduse de mitropolitul canonist Andrei
Saguna în scrierile sale, J. von Zhishman descrie sinoadele bizantine ca adun ri
exclusiv ierarhice. Potrivit gândirii sale, organizarea Bisericii Române din Transil-
vania, unde Statutul Organic Ragunian acorda mirenilor dreptul real de a participa
la toate nivelele vieXii bisericeRti, nu reprezint altceva decât o anomalie canonic ,
deRi acest model nu era unicat Ri nici nou în Bisericile Ortodoxe. Rapoartele pe
care J. von Zhishman le-a scris în calitate de expert pe probleme de Drept Canonic
Oriental au influenXat în mod decisiv organizarea bisericeasc a românilor din
Bucovina, care doreau adoptarea unui statut bisericesc similar Statutului Organic
Ragunian. ARa cum arat lucrarea de faX , atât pentru înfiinXarea Mitropoliei Ardea-
lului cât Ri a Mitropoliei Bucovinei, autorit Xile politice austro-ungare au f cut apel
la expertiza canonic Ri la avizul lui J. von Zhishman, ceea ce i-a adus printre orto-
docRi supranumele „Oracolul Ministerului Cultelor”.

1
Thomas Mark NÉMETH, Josef von Zhishman (1820-1894) und die Orthodoxie in der
Donaumonarchie, coll. Kirche und Recht, vol. 27, Plöchl, Freistadt, 2012, 45.
276
RECENZII

Din p cate, românii din Bucovina nu au reuRit s adopte un statut de orga-

nizare potrivit principiilor Raguniene, care erau mult prea liberale pentru gusturile
ierarhiei de atunci, cât Ri din cauza atitudinii CurXii Regale de la Viena, interesat
de p strarea controlului asupra Fondului religios din Bucovina (fond care cu-
prindea întreaga avere a Bisericii). În privinXa particip rii mirenilor la întreita-
slujire, J. von Zhishman va fi contrazis nu doar de marele canonist ortodox Nico-
dim MilaR, cu care a întreXinut de altfel o relaXie de prietenie Ri o lung corespon-
denX , ci Ri de p rintele Liviu Stan a c rui lucrare Mirenii în Biseric (1939)2,
reprezint continuarea dezbaterilor din secolul precedent asupra rolului laicilor.
Pentru Biserica Ortodox Român importanXa lui J. von Zhishman rezid
Ri în rolul pe care el l-a avut în formarea teologic a clerului ortodox din Imperi-
ul Austro-Ungar. Astfel, ca profesor de Drept Canonic Ortodox la Viena, J. von
Zhishman a fost responsabil cu formarea teologilor ortodocRi trimiRi la studii în
str in tate pentru ca, ulterior, devenind profesori în Seminarii sau la Institutele
Teologice Ortodoxe, ei s ridice nivelul preg tirii clerului ortodox. Printre primii
s i studenXi s-au num rat bucovinenii Alexiu Comoro%an, Vladimir Repta, Emi-
lian Voiutschi Ri fraXii Eusebiu %i Constantin Popovici jr., toXi viitori profesori la
Facultatea de Teologie din Cern uXi. Cel mai celebru Ri poate cel mai dotat stu-
dent al lui J. von Zhishman a fost Vladimir (Vasile) Repta, viitor Mitropolit al
Bucovinei, care va Ri preda Teologie Biblic la Cern uXi. Totodat , el va ajunge Ri
decan al Facult Xii de Teologie Ri rector al Universit Xii.
Despre Constantin Popovici jr., Th.M. Németh spune c el trebuie consi-
derat ucenic direct al lui J. von Zhishman, predând Dreptul Canonic la Cern uXi3
Ri promovând aceeaRi înXelegere a sinodalit &ii f r mireni ca Ri profesorul s u
romano-catolic. Ca îndrum tor Ri responsabil pentru studenXii ortodocRi bucovi-
neni, J. von Zhishman s-a asigurat c fiecare dintre ei primeRte burs din Fondul
Religios Bucovinean care s -i asigure atât costurile de cazare cât Ri materialul
didactic necesar. Este interesant de citit faptul c , dup absolvirea cursurilor,
studenXii bucovineni trebuiau s doneze c rXile Bibliotecii Institutului Teologic
din Cern u&i, ceea ce a condus în final la o problem de depozitare a lor, biblio-
teca devenind neînc p toare. Mai mult de atât, J. von Zhishman le-a oferit stu-
denXilor s i posibilitatea des vârRirii studiilor teologice în universit Xi din întrea-
ga Europ , în special din spaXiul german.
Canonistul austriac a avut un rol decisiv Ri în înfiinXarea Ri organizarea Uni-
versit Xii din Cern uXi Ri a Facult Xii de Teologie Ortodox din cadrul acesteia, aRa
cum arat lucrarea profesorului Th.M. Németh. Universitatea, înfiinXat în anul
1875, era practic a cincea universitate din Imperiul Austriac Ri reprezenta un dar

2
Lucrarea a fost publicat de curând în limba german : Die Laien in der Kirche. Eine
historisch-kirchenrechtliche Studie zur Beteiligung der Laien an der Ausübung der
Kirchengewalt, übers. von Hermann Pitters, hrg. von Stefan Tobler, coll. Orthodoxie, Orient
und Europa, vol. 4, Ergon Verlag, Würtzburg, 2011.
3
Th.M. NÉMETH, Josef von Zhishman (1820-1894)..., p. 106.
277
RECENZII

din partea Împ ratului Franz-Josef cu ocazia anivers rii a 100 de ani de la integra-
rea Bucovinei în Imperiu. Din aceast cauz , numele oficial al Universit Xii a fost
Die k.k. Franz-Josephs-Universität. În ceea ce priveRte Facultatea de Teologie ea
era singura Facultate Ortodox din Imperiu. Universitatea a cuprins iniXial trei
facult Xi: Facultatea de Drept, Facultatea de Teologie Ri Facultatea de Filozofie,
majoritatea cursurilor fiind predate în limba german , mulXi dintre profesori venind
din centre universitare germanofone, precum Viena, Sibiu, Basel, Freiburg, In-
nsbruck sau Graz. TotuRi, pe lâng limba german , cel puXin la Facultatea de Teo-
logie, o parte dintre cursuri erau Xinute în limba român Ri ucrainean . Limba
român devine unica limb de predare în Universitatea din Cern uXi abia dup
încorporarea, în anul 1919, a oraRului Cern uXi în Regatul României. În ceea ce
priveRte Facultatea de Teologie, planul de înv X mânt precum Ri structura corpului
profesoral poart amprenta influenXei lui J. von Zhishman.
Astfel, în rapoartele oficiale ce trateaz relaXia dintre corpul profesoral al vi-
itoarei Facult Xi de Teologie Ri ierarhia bisericeasc din Bucovina, J. von Zhishman
recomand o limitare a influenXei episcopatului asupra corpului profesoral, consi-
derând c o leg tur prea strâns între cele dou instituXii împiedic buna-
desf Rurare a activit Xii didactice Ri de cercetare. Si, deRi J. von Zhishman nu poate
fi num rat printre adepXii particip rii sporite a mirenilor la viaXa bisericeasc , el
este totuRi un ap r tor îndârjit al dreptului lor de a preda în Facultatea de Teolo-
gie, el însuRi fiind un laic într-o Facultate de Teologie. Astfel, dorinXei episcopatului
din Bucovina de a avea ca profesori de teologie la Facultate doar clerici, J. von
Zhishman r spunde afirmând c Ri printre mirenii ortodocRi sunt destui care s-au
f cut remarcaXi ca buni teologi sau canoniRti. Pentru J. von Zhishman independen-
Xa academic a corpului profesoral din Facultatea de Teologie este una dintre con-
diXiile esenXiale în asigurarea calit Xii actului educaXional. În ceea ce priveRte corpul
profesoral, J. von Zhishman nu are nicio reXinere în a-Ri recomanda Ri susXine foRtii
studenXi bucovineni în ocuparea catedrelor nou-înfiinXate.
Cu privire la lista Ri structura disciplinelor predate în cadrul Facult Xii de
Teologie, J. von Zhishman a urm rit în trasarea lor modelul existent în facult Xile
de teologie catolic , adaptând conXinutul, dar p strând standardele academice ale
Rcolilor germane. RelaXia lui J. von Zhishman cu Facultatea de Teologie din Cer-
n uXi va continua pân la sfârRitul vieXii sale deRi, aRa cum arat cartea lui Th.M.
Németh, el nu a vizitat-o niciodat . Profesorul Th.M. Németh mai discut în
lucrarea sa Ri implicarea lui J. von Zhishman în organizarea Bisericilor Ortodoxe
din Serbia, Bosnia Ri HerXegovina, aspect asupra c ruia noi nu dorim s insist m
aici. Pe lâng o bogat list bibliografic , volumul aici în discuXie mai cuprinde Ri
o serie de documente Ri scrisori redactate de Josef von Zhishman cu diferite
ocazii. Josef von Zhishman (1820-1894) und die Orthodoxie in der
Donaumonarchie reprezint o lucrare de referinX atât pentru istoria dreptului
canonic ortodox cât Ri pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române. InfluenXa lui J.
von Zhishman asupra gândirii canonice ortodoxe nu a sc zut în timp, ci dimpo-
triv . Ast zi putem vedea in Statutele moderne ale Bisericilor Ortodoxe din Eu-
278
RECENZII

ropa o tendinX crescând de marginalizare a laicilor în ceea ce priveRte implica-

rea lor în viaXa Bisericii, tendinX ce contravine de altfel ecleziologiei ortodoxe,
care este prin excelenX o ecleziologie a comuniunii, soborniceasc .
ErudiXia lui J. von Zhishman în materie de cunoaRtere a surselor Dreptului
Canonic Ortodox este incontestabil . Ce poate fi pus îns sub semnul întreb rii
este modul s u de înXelegere a teologiei Ri ecleziologiei ortodoxe. J. von
Zhishman este un excelent cunosc tor al canoanelor Ri al legislaXiei bizantine în
materie bisericeasc , dar perspectiva sa nu dep ReRte acest t râm al juridicului.
Spre deosebire de Mitropolitul Andrei Saguna, J. von Zhishman nu manifest în
scrierile sale vreun interes pentru Sfânta Scriptur sau pentru teologie. Mai mult
de atât, în opera lui se poate observa aplicarea aceluiaRi spirit juridic Ri a acele-
iaRi metode juridice specifice atât Dreptului Civil cât Ri Dreptului Canonic al
Bisericii Romano-Catolice. Aceste aspecte reprezint , în viziunea autorului aces-
tor rânduri, atât limitele operei lui J. von Zhishman cât Ri principalii factori care
l-au condus la ignorarea dovezilor istorice a implic rii laicilor în treburile admi-
nistrative bisericeRti.
Studiul lui Th.M. Németh completeaz lista lucr rilor ap rute în ultimii
ani dedicate personalit Xilor ce au influenXat istoria Bisericii Ortodoxe în sec.
XIX-XX. Totodat observ m c acest interes crescut se manifest cu prec dere în
spaXiul germanofon. În acest sens amintim lucrarea cu preocup ri similare a
episcopului Bisericii Evanghelice din Germania Johann Schneider, Der
Hermannstädter Metropolit Andrei von Saguna. Reform und Erneuerung der
orthodoxen Kirche in Siebenbürgern und Ungarn, coll. Studia Transylvanica,
vol. 32, Böhlau Verlag, Köln – Weimar – Wien, 20054, sau cartea profesorului
Paul Brusanowski, Rumänisch-Orthodoxe Kirchenordnungen (1786-2008):
Siebenbürgen — Bukowina — Rumänien, Böhlau Verlag, Köln – Weimar – Wi-
en, 2011. Este interesant de remarcat faptul c problematica canonic din sec. al
XIX-lea, prezentat de cartea lui Th.M. Németh, se reg seRte Ri ast zi mai vie ca
oricând. Astfel, ceea ce preocupa Biserica Ortodox în perioada renaRterii naXio-
naliste, anume independenXa Bisericii locale atât în relaXie cu Statul cât Ri cu alte
biserici naXionale, sau rolul laicilor în Biseric , sunt Ri ast zi subiecte la fel de
dezb tute ca Ri în timpul lui J. von Zhishman. La fel de actual r mâne Ri pro-
blematica înv X mântului teologic.
Prin principiile propuse, Ri anume: adoptarea unei limbi de circulaXie in-
ternaXional în procesul educaXional, dotarea bibliotecii cu lucr ri bibliografice
de referinX , actuale Ri absolut necesare actului educaXional, asigurarea unei
finanX ri corespunz toare, impunerea unor standarde înalte în selectarea Ri pro-
movarea corpului profesoral precum Ri în evaluarea studenXilor, o independenX
sporit a corpului profesoral în relaXia sa cu ierarhia bisericeasc , J. von
Zhishman a reuRit s fac din Facultatea de Teologie Ortodox din Cern uXi un

4
Lucrare tradus Ri în limba român , la Editura Deisis, cu titlul: Ecleziologia organic a Mi-
tropolitului Andrei Saguna Ri fundamentele ei biblice, canonice Ri moderne, Sibiu, 2008.
279
RECENZII

centru de referinX în lumea academic ortodox . Ast zi, chiar dac Universitatea
din Cern uXi nu mai are acelaRi prestigiu ca în sec. al XIX-lea Ri al XX-lea, totuRi
moRtenirea ei Ri implicit a profesorului Ri canonistului Josef von Zhishman conti-
nu s d inuie în special în spaXiul ortodox românesc. Este suficient s menXio-
n m în acest sens doar câteva dintre personalit Xile teologiei româneRti care s-au
format la Rcoala din Cern uXi Ri care au marcat fundamental Teologia româneas-
c : Pr. Valerian *esan, Pr. Liviu Stan, Pr. Dumitru St niloae sau Mitropolitul
Nicolae B lan al Ardealului.

(Pr. Stefan BARBU)

Richard POTZ, Eva SYNEK, Orthodoxes Kirchenrecht: Eine

Einf,hrung, aktual. und erweit. Auflage, unter Mitarbeit von
Spyros Troianos und Alexej Klutschewsky, coll. Kirche und
Recht, vol. 28, PlVchl, Freistadt, 22014, 570pp.
A vorbi ast zi despre Dreptul Ca-
nonic Ortodox ca disciplin unitar %i
coerent este un lucru dificil, deoarece
Bisericile Ortodoxe au dezvoltat, de-a
lungul timpului, în multe aspecte ale vieXii
bisericeRti, practici canonice Ri legislaXii
diferite. Este suficient s amintim în acest
sens practica primirii în Biseric a celor
de alte confesiuni, modul de raportare la
problema c s toriilor mixte s vâr%ite în
afara Bisericii Ortodoxe, rela&ia dintre
Stat %i Biseric , rolul acordat laicilor în
Biseric sau modul de în&elegere a ches-
tiunii diasporei sau chiar a autorit &ii
unui Sinod Ecumenic. Cu toate acestea,
profesorii vienezi R. Potz Ri E.M. Synek,
urmând modelul tratatului de Drept Ca-
nonic de la începutul sec. al XX-lea al lui
Nicodim MilaR, ne prezint un volum stufos de Drept Canonic Ortodox, lucrare
ce este deja la a doua ediXie.
Atât profesorul emerit R. Potz cât Ri mai tân ra sa coleg E.M. Synek sunt
profesori ai Universit Xii din Viena, Facultatea de StiinXe Juridice Ri experXi în
Dreptul Canonic al Bisericilor R s ritene. Universitatea din Viena este bine-
cunoscut pentru relaXiile sale cu Dreptul Canonic Ortodox Ri cu Bisericile Orto-
doxe, relaXii ce dateaz înc din sec. al XIX-lea când Josef von Zhishman, marele
canonist austro-ungar, a devenit primul profesor de Drept Canonic R s ritean

280
RECENZII

din cadrul Universit Xii din Viena, formând aici viitoarele generaXii de profesori
ortodocRi ai Universit Xii din Cern uXi. Volumul de faX , publicat cu colaborarea
celebrului canonist Ri istoric al Dreptului Canonic S. Troianos Ri a cercet torului
A. Klutschewsky, în ciuda faptului c are peste 500pp. Ri cuprinde un num r
amplu de subiecte, se doreRte a fi totuRi o introducere (eine Einführung) în
Dreptul Canonic Ortodox. ARa cum autorii precizeaz în prefaX , originile volu-
mului de faX sunt legate de nevoia de a prezenta studenXilor vienezi, ortodocRi Ri
neortodocRi, un text care s -i introduc în aceast disciplin – am spune noi,
„cenuR reasa” Teologiei Ortodoxe.
Scurtimea fiec rui capitol, bibliografia extins ce însoXeRte fiecare subiect tra-
tat sau caracterul preponderent istoric al multor capitole, justific pe deplin aceast
caracterizare, de „introducere” în Dreptul Canonic Ortodox, pe care autorii au f cut-
o volumului de faX . De aceea cartea profesorilor R. Potz Ri E.M. Synek vine Ri com-
pleteaz un mare gol din literatura canonic ortodox , literatur ce ducea lips de o
abordare comprehensiv a vieXii canonice, un manual care s acopere întreaga Bise-
ric Ortodox . Încerc ri recente de redactare într-o limb de circulaXie internaXional
a unui manual de Drept Canonic Ortodox au mai fost desigur f cute. Amintim aici
volumele semnate de Patrick Viscuso (Orthodox Canon Law: A Casebook for Study,
Holy Cross Orthodox Press, 2006, 180pp.), Vlassios Phidas (Droit Canon: Une per-
spective orthodoxe, Centre orthodoxe du patriarcat oecumenique, 1998, 228pp.) sau
George Dion Dragas (An Overview of Orthodox Canon Law, Orthodox Research
Institute, 2007, 301pp.), dar niciunul dintre aceste volume nu Ri-a propus o abordare
exhaustiv a Dreptului Canonic Ortodox. Mai mult, unele dintre ele se concentreaz
exclusiv asupra unei singure Biserici Ortodoxe locale, l sând la o parte dezvolt rile
canonice din celelalte Biserici.
ARa cum menXionam mai sus, cartea profesorilor romano-catolici R. Potz
Ri E.M. Synek acord o atenXie special istoriei Bisericilor Ortodoxe Ri form rii
legislaXiei lor, atât din perioada bizantin , cât Ri post-bizantin , luând în discuXie
inclusiv legislaXia actual a acestora. Prin aceast abordare, autorii încearc s
scoat disciplina Dreptului Canonic din categoria arheologie Ri s o transpun în
cea a contemporaneit &ii. Din p cate, pentru mulXi ortodocRi, Dreptul Canonic a
devenit o disciplin asimilat Istoriei Bizantine, cercet rile asupra unor subiecte
reprezentând mai degrab aRa-numite „studii de arheologie”, de descoperire Ri
analiz a unui trecut vetust, f r influenXe concrete în prezent. Prin introducerea
unor teme precum diaspora ortodox , drepturile omului, rela&iile ecumenice
sau probleme etice legate de procreare, volumul de faX pune în evidenX rolul
important al Dreptului Canonic în viaXa Bisericii Ri actualitatea lui.
L udabil este Ri faptul c autorii iau în discuXie atât problema
ecleziologiei cât Ri pe cea a naturii %i rolului Dreptului Canonic în via&a Bise-
ricii, o tematic de altfel destul de controversat printre canoniRtii Ri teologii
ortodocRi. Aici trebuie spus c cei doi autori prezint ecleziologia ortodox ca
fiind una a comuniunii, soborniceasc Ri euharistic . Începând cu cap. 7 (p. 287)
se poate spune c autorii intr în mod direct în discuXiile tehnice ce Xin de studi-
281
RECENZII

ul Dreptului Canonic. Astfel, vedem c volumul de faX trateaz chestiunea sur-

selor Dreptului Canonic Ortodox, f când un scurt excurs asupra surselor nebi-
zantine ale Dreptului Canonic.
Cap. 8 trateaz chestiuni ce pot fi numite principii ale Dreptului Canonic
(Kanonistische Gesetzeslehre), autorii aplecându-se aici asupra iconomiei Ri
acriviei în aplicarea canoanelor, a conceptului de lege bisericeasc sau asupra
chestiunii de validitate a legislaXiei Ri de dispens sau privilegiu. Chestiunea in-
terpret rii legisla&iei canonice sau a obiceiului juridic sunt Ri ele discutate în
aceast parte a c rXii. Desigur nu putem s nu observ m o oarecare influenX (na-
tural de altfel) a Dreptului Romano-Catolic în aceast privinX , atât în metoda de
abordare Ri tratare a subiectelor cât Ri în vocabularul folosit, termeni precum dis-
pens , privilegiu sau suspendarea legisla&iei, deRi nu în totalitate str ini vocabula-
rului canonic ortodox, sunt totuRi adoptaXi din Dreptul Canonic Romano-Catolic.
Ele reprezint concepte cunoscute oric rui student în Dreptul Canonic Romano-
Catolic Ri sunt folosite aici în încercarea de a exprima cât mai coerent posibil situa-
Xii Ri concepte destul de imprecise sau incoerente din Dreptul Canonic Ortodox.
Cap. 9 poart titlul de Caracteristici principale ale Dreptului Persoane-
lor (Grundzüge des Personenrechts), drepturi ce izvor sc din primirea Sfintelor
Taine de iniXiere (Botezul, Mirungerea Ri Euharistia). DiscuXiile în Biserica Orto-
dox cu privire la aceast tem sunt din p cate destul de limitate ast zi. În statu-
tele moderne ale Bisericilor, aRa cum este spre exemplu Statutul Bisericii Orto-
doxe Române (2011), drepturile mirenilor sunt destul de vag enunXate,
referindu-se în special la dreptul de a primi Sfintele Taine sau chiar
confundându-se cu obligaXiile pe care laicii le au în Biseric . DiscuXia despre
drepturile mirenilor a reprezentat într-adev r un subiect aprig dezb tut în istoria
Bisericii Ortodoxe Romane în sec. XIX-XX. Este suficient s menXion m aici Sta-
tutul Organic al Mitropolitului Andrei *aguna sau Criza canonicit &ii Sinoade-
lor din perioada domnitorului Al.I. Cuza.
Spre deosebire de acel Kirchenrecht al lui Nicodim MilaR de la începutul
sec. al XX-lea, unde problema mirenilor este abordat dup cea a ierarhiei biseri-
ceRti, iar acest lucru în mod indirect, referindu-se la Via&a Bisericii (Das Leben der
Kirche), adic la Sfintele Taine, începând cu Botezul, R. Potz Ri E.M. Synek prefer
s trateze întâi chestiunea mirenilor Ri a drepturilor lor în Biseric , Ri mai apoi pe
cea a Sinoadelor Ecumenice Ri a ierarhiei bisericeRti. În acest sens, volumul lui R.
Potz Ri E.M. Synek se deosebeRte Ri de abordarea Mitropolitului canonist Andrei
Saguna. Cunoscut ca un promotor fervent al cauzei laicatului, totuRi în lucrarea
Compendiu de Drept Canonic (1868), Mitropolitul Saguna abordeaz chestiunea
laicatului doar dup ce mai întâi a analizat chestiunea ierarhiei Ri a monahismului.
La fel Ri Pr. Ioan Floca, în cursul s u de Drept Canonic Ortodox (1990), trateaz
chestiunea laicilor dup cea a ierarhiei Ri înaintea celei a monahilor, dar în cadrul
aceleaRi secXiuni dedicate Membrilor Bisericii. Metoda de lucru a profesorilor R.
Potz Ri E.M. Synek reflect tendinXele din ecleziologia Romano-Catolic precum Ri

282
RECENZII

structura CIC 1983, care trateaz mai întâi subiectul De populo Dei, dup care
continu cu Constitu&ia ierarhic a Bisericii.
Cap. 11 este dedicat Tainei C s toriei sau, mai precis, Dreptului Familiei
(Eherecht). C s toria este practic singura tain care primeRte o asemenea atenXie
sporit din partea autorilor acestui volum. Acest lucru se datoreaz probabil Ri
faptului c acest subiect a fost tratat în mod extins Ri de N. MilaR în lucrarea
Drept Canonic (1905), volumul profesorilor vienezi urmând într-o mare m sur
structura acestuia. Observ m îns c aproximativ în aceeaRi perioad , Mitropoli-
tul Saguna, în Compendium, trateaz din perspectiv canonic , în mod aproxi-
mativ egal Ri într-un singur loc, toate Sfintele Taine. O alt explicaXie poate fi
faptul c , în Dreptul Romano-Catolic, Dreptul Familiei este înc o disciplin
foarte important , Biserica reglementând înc scrupulos c s toria Ri modul de
contractare sau de declarare a nulit Xii acesteia.
Dac la sfârRitul sec. al XIX-lea Ri începutul sec. al XX-lea mai era îndrep-
t Xit o abordare mai extins a Tainei C s toriei din perspectiv juridico-
canonic , Biserica Ortodox jucând înc un rol important în determinarea Ri
reglementarea relaXiilor familiale, cartea lui Josef von Zhishman, Das Eherecht
des orientalischen Kirche (810 pp.) (1864), fiind de real folos canoniRtilor Ri
clericilor din perioada respectiv , ast zi, la nivel practic, din p cate, lucrurile
sunt total diferite. În prezent, Biserica Ortodox , cel puXin Biserica Ortodox
Român , nu mai are instanXe care s se ocupe de chestiunile matrimoniale, aRa
cum se întâmpla în sec. al XIX-lea cu consistoriile protopopeRti. Ast zi Biserica
încearc s se implice în discuXiile de bioetic ce implic familia, volumul de faX
punând de altfel Ri acest lucru în evidenX .
Cap. 12 este dedicat Disciplinei peniten&iale %i Pedepselor biserice%ti
(Bußdisziplin und Grundfragen des kirchlichen Strafrechts), titlu care pare c
se adreseaz mai degrab studentului în Drept Canonic Romano-Catolic, decât
celui ortodox, pentru care ast zi penitenXa este legat de Taina Spovedaniei Ri nu
are un caracter juridic (Recht). În acest capitol, autorii explic evoluXia istoric a
practicii penitenXiale, prezint comparativ problema competenXei juridice în dife-
rite Biserici Ortodoxe Ri dedic în mod special ultima secXiune (12.3.5.) a capito-
lului unei chestiuni de o relevanX redus pentru Bisericile Ortodoxe, dar de
mare actualitate, din nefericire, pentru cea Romano-Catolic , anume Abuzul
sexual (Sexueller Missbrauch). În aceast secXiune atenXia autorilor cade pe
chestiunea abuzurilor sexuale s vârRite asupra minorilor. Cap. 13 trateaz ches-
tiunea Bunurilor bisericeRti, iar cap. 14, care este Ri ultimul, este dedicat chesti-
unii relaXiilor ecumenice.
Din p cate, cartea lui R. Potz Ri E.M. Synek nu a fost tradus în nicio alt
limb de circulaXie, ceea ce o face pentru mulXi studenXi teologi sau canoniRti de
orice confesiune, nefamiliarizaXi cu limba german , greu accesibil . Ea este to-
tuRi, în momentul de faX , singura lucrare ce poate fi considerat pe drept cuvânt
un Manual de Drept Canonic Ortodox Ri care încearc s sistematizeze diversi-
tatea de opinii Ri de practici din Dreptul Canonic Ortodox. Desigur, autorii nu Ri-
283
RECENZII

au propus s ofere o analiz detaliat a discuXiilor Ri argumentelor legate de

fiecare subiect abordat, pentru acest lucru ei oferind, la începutul fiec rui capitol
în parte, o bogat list bibliografic , în diferite limbi, pe care cel interesat o poate
consulta. Din acest punct de vedere autorul acestor rânduri consider lucrarea
profesorilor vienezi un instrument de lucru extrem de util, atât pentru profesorii
de Drept Canonic Ortodox, cât Ri pentru studentul interesat s înXeleag proble-
mele Dreptului Canonic Ortodox în context istoric, cultural Ri ecumenic.

(Pr. Stefan BARBU)

Lucian DINDIRICÅ, Miron Cristea — Patriarh, Regent öi Prim-

ministru, tez de doctorat, coll. „Opera Omnia”, Ed. Tipo
Moldova, Iaöi, 2011, X+453pp.
Personalitatea lui Miron Cristea, primul
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-
1939), a fost evocat de-a lungul vremurilor în
diferite nuan<e ?i tonuri: de la lucr ri de tip
hagiografic, precum cea a lui Ion Rusu
Abrudeanu5 ?i volumul editat de Ilie 3andru ?i
Valentin Borda6, la opera critic a lui Mirel
B nic 7, care surprinde rela<ia Bisericii Orto-
doxe Române cu Statul ?i societatea româ-
neasc a anilor ’30. Nu lipsesc, din fericire, nici
monografii dedicate vie<ii ?i activit <ii acestui
prim Patriarh, ?i anume: Patriarhul Miron
Cristea: o via — un destin, semnat de Con-
stantin I. Stan8 ?i cea a lui Cristian Vasile Pet-
cu, intitulat sugestiv Guvernarea Miron Cris-
tea . De asemenea, existen<a surselor primare10, dublate de un num r considerabil
9

de materiale secundare provenite atât din perioada interbelic , cât ?i din cea pos-

5
Ion Rusu ABRUDEANU, Înalt Prea Sfin ia Sa Patriarhul României Dr. Miron Cristea — Înalt
Regent. Omul i faptele, Ed. Cartea Româneasc , Bucure?ti, 1929 (Ed. Napoca Star, Cluj-
Napoca, 22009).
6
Ilie 3ANDRU, Valentin BORDA, Un nume pentru istorie — Patriarhul Elie Miron Cristea, Casa
de editur Petru Maior, Târgu Mure?, 1998.
7
Mirel B-NIC-, Biserica Ortodox Român , Stat i societate în anii ’30, prefa< de Marius
Turda, Ed. Polirom, Ia?i, 2007.
8
Constantin I. STAN, Patriarhul Miron Cristea: o via — un destin, Ed. Paideea, Bucure?ti,
2009.
9
Cristian Vasile PETCU, Guvernarea Miron Cristea, Ed. Enciclopedic , Bucure?ti, 2009.
10
Vezi, spre exemplu, Fondul Miron Cristea, din cadrul Arhivelor Na<ionale Istorice Centrale,
precum ?i arhiva Patriarhiei Române, p strat la M n stirea Antim din Bucure?ti.
284
RECENZII

tbelic , fac din Patriarhul Miron Cristea un personaj dificil de abordat ?i de contu-
rat. Spunem acest lucru Ri <inând cont de evenimentele ce s-au succedat pe plan
na<ional: înfiin<area Patriarhiei Române; „cooptarea” sa, în calitate de Patriarh, ca
membru al Regen<ei (20 iul. 1927-8 iun. 1920) Ri, ceva mai târziu, în perioada 10
febr. 1938-6 mart. 1939, preluarea funcXiei de prim-ministru al României. Tocmai
aceste trei evenimente din viaXa sa stau la baza lucr rii pe care o prezent m aici, în
fapt o tez de doctorat, elaborat ?i sus<inut de dl Lucian Dindiric , în anul 2011,
la Facultatea de Istorie a Universit <ii „Ovidius” din Constan<a.
Lucrarea dlui L. Dindiric este elaborat în ?ase capitole, la care se adau-
g o introducere (pp. 3-21), concluziile de rigoare (pp. 366-371), obiRnuita bibli-
ografie final (pp. 372-395) ?i mai multe anexe (lista anexelor, pp. 396-402; ane-
xele propriu-zise, pp. 403-453). Capitolele amintite au urm toarele titluri, care Ri
trimit la temele pe care le trateaz : 1) Via a i activitatea lui Miron Cristea în
Transilvania, pân în 1919 (pp. 22-118)11, 2) Miron Cristea — mitropolitul pri-
mat al României Mari (pp. 119-166), 3) Miron Cristea — primul Patriarh al
României (pp. 167-283), 4) Membru al regen ei (pp. 284-313), 5) Prim-ministru
al României (pp. 314-344; reprezint o secXiune a lucr rii, care este lipsit de
subcapitole) ?i 6) Sfâr itul lui Miron Cristea (pp. 345-365; la fel, Ri acest capitol
este lipsit de o împ rXire în subsecXiuni).
În ansamblul s u, lucrarea nu aduce nicio noutate, fiind mai degrab o
prezentare rezumativ (?i compilativ ) a surselor ?i a materialelor de ordin se-
cundar, care privesc exclusiv via<a ?i activitatea primului Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române. Mai mult, lectura critic a tezei dlui Lucian Dindiric conduce
la concluzia c ea nu este decât o palid contribu ie la domeniul istoriografic,
reliefând în mod superficial numeroase evenimente. Aceast p rere se sprijin pe
urm toarele argumente:
1) Necitare a unor lucr ri importante care privesc subiecte tratate de au-
tor. Lu m, ca exemplu, problematica Concordatului încheiat de Vatican cu Statul
român, în mai 1927. Dl L. Dindiric analizeaz aceast „spinoas ” problem , care a
suscitat atât interesul mediului teologic, cât ?i al celui laic, într-un num r de cin-
cisprezece pagini (pp. 258-273), având drept suport trei izvoare12 ?i patru lucr ri

11
În lucrarea de doctorat numerotarea capitolelor începe cu cifra 2 (vezi: L. DINDIRIC-, Miron
Cristea — Patriarh, Regent %i prim-ministru, p. 1).
12
SANIC, fond Miron Cristea, dosar 3, f. 35, al turi de care sunt citate, f r a fi dat trimitere
exact la locul de unde este luat informaXia, urm toarele lucr ri: Antonie PL-M-DEAL-, Con-
tribu ii istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea — documente, însemn ri i
coresponden , Tiparul Tipografiei Eparhiale Sibiu, Sibiu, 1987; Elie Miron Cristea, Patri-
arhul României. Note ascunse. Însemn ri personale (1895-1937), edi<ie îngrijit , not
asupra edi<iei: Maria ?i Pamfil Bil<iu; cuvânt înainte, note ?tiin<ifice, comentarii de Dr. Gheor-
ghe I. Bodea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999 (vezi: L. DINDIRIC-, Miron Cristea — Patriarh,
Regent %i prim-ministru, pp. 260-261, n. 765, 768; p. 271, n. 796).
285
RECENZII

din sursele secundare13. Întreaga literatur teologic ?i politic din perioada inter-
belic 14 dedicat acestui subiect, literatur care sublinia atât de vehement pericolul
accept rii Concordatului ?i urm rile acestuia atât pentru Biserica majoritar , cât ?i
pentru suveranitatea Statului român, este complet neglijat .
2) Studiere a unui num r relativ mic de documente de arhiv .
Referindu-ne din nou la problema Concordatului, observ m c autorul citeaz
doar trei surse primare: Fondul Miron Cristea, dosarul 8 (trei documente), p s-
trat în cadrul Arhivelor Na ionale Istorice Centrale (ANIC), precum ?i dou
scrisori din volumele editate de IPS Antonie Pl m deal 15 ?i Maria Bil<iu / Pam-
fil Bil<iu16. Din p cate, documentele cuprinse în arhiva Ministerului Afacerilor
Externe17, ca ?i cele cuprinse în Fondul Onisifor Ghibu (dosar 553, vol. 1, ff. 20-
44; dosar 604, f. 6) din cadrul aceleia?i ANIC, care puteau întregi imaginea Con-
cordatului în spa<iul românesc, au r mas necercetate de autorul prezentei teze
de doctorat. Suntem de p rere c o asemenea abordare metodologic unilatera-
l trimite la un „simptom” al prezentei lucr ri, compilative ?i de slab calitate.
3) Falsificare a sau neîn elegere corect a surselor primare. Memorabil
ni se pare redarea formulei „maghiarizare” prezent în scrisoarea trimis la Ro-
ma ambasadorului Demetru Pennescu de patriarhul Miron Cristea (datat 26
dec. 1920)18 cu „marginalizare”19.
4) Citare inconsecvent a lucr rilor în notele de subsol i probleme exis-
tente în bibliografia final 20.

13
La fel, sunt citate aici, f r indicarea num rului paginilor, urm toarele monografii: Nechita
RUNCAN, Concordatul Vaticanului cu România (Considera ii istorico-juridice), Ed. Ex Ponto,
Constan<a, 2000; Cristian Vasile PETCU, Guvernarea...; Pr. Mircea P-CURARIU, Istoria Bisericii
Ortodoxe Române, vol. 3, Ed. Institutului Biblic ?i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucure?ti, 1994; Mirel B-NIC-, Biserica Ortodox Român ... (vezi: L. DINDIRIC-, Miron Cristea
— Patriarh, Regent %i prim-ministru, pp. 259-260, 273, n. 763, 765, 766, 801).
14
Pentru materialele bibliografice extrase din presa interbelic , vezi: Al. PRELIPCEAN, „Historia
Concordatorum, historia dolorum?...”, p. 126, n. 20.
15
Antonie PL-M-DEAL-, Contribu ii istorice privind perioada 1918-1939..., p. 68.
16
Elie Miron Cristea, Patriarhul României. Note ascunse. Însemn ri personale (1895-1937),
edi<ie îngrijit , not asupra edi<iei de Maria ?i Pamfil Bil<iu, cuvânt înainte, note ?tiin<ifice,
comentarii de Dr. Gheorghe I. Bodea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 108.
17
Vezi: Fond Roma, vol. 19bis, nota 24061 / 4 aug. 1921, ff. 23-24; Fond 71, vol. 19bis:
Vatican-România (1920-1931), f. 13 (scrisoarea nr. 178 / 10 mai 1927, adresat de ambasa-
dorul României la Vatican, Demetru Pennescu, cardinalului Petru Gasparri); f. 46 (raportul nr.
320 / 4 dec. 1924); f. 74 (raportul nr. 193 / 18 mai 1927); ff. 94-95 (telegrama cifrat nr.
1049, înregistrat la Ministerul Afacerilor Externe sub nr. 63551 / 11 oct. 1928); ff. 108-113
(textul concordatului extras din Acta Apostolicae Sedis); Roma-Vatican, vol. 164 (raportul nr.
229 / 17 mai 1923, f. 36).
18
ANIC, Fond Miron Cristea, dosar 3, ff. 36-37v (aici f. 36v).
19
Vezi: L. DINDIRIC-, Miron Cristea — Patriarh, Regent %i prim-ministru, p. 264, n. 775.
20
Exist unele titluri care, de?i au fost men<ionate în aparatul critic, ele nu apar inserate ?i în
bibliografia final (vezi cazul p. 192, n. 192; p. 72, n. 198; pp. 168-169, n. 475, 477, 478 etc).
286
RECENZII

5) Probleme de (tehno)redactare %i formule lingvistice improprii. În tex-

tul acestei lucr ri pot fi întâlnite numeroase „stâng cii” de (tehno)redactare, care
ar fi putut fi eliminate la nivelul unei corecturi atente realizate mai înainte de
tip rire: „Prefata” (p. 3, în loc de: Prefa a), „via<ii sale” (p. IX, în loc de: vie ii
sale), „se adreseaza” (p. 29, în loc de: se adreseaz ), „otombrie” (p. 143, în loc
de: octombrie), „am vazut” (p. 144, în loc de: am v zut), „s treaca” (pp. 157-
158, în loc de: s treac ), „af m” (p. 158, în loc de: afl m), „si anumite” (p. 158,
în loc de: i anumite), „Înt-una” (p. 165, în loc de: Într-una), „înt lnirile” (p. 245,
în loc de: întâlnirile), „si pentru” (p. 371, în loc de: i pentru) etc. Vizibile sunt
totodat ?i anumite formule improprii, care dovedesc din partea autorului o
necunoa?tere clar atât a terminologiei teologice: „votul monahal al singur t <ii”
(p. VII), „?ef al Bisericii Ortodoxe Române” (p. 143), cât ?i a exprim rii actuale a
limbii române: „aparatul func<ion resc” (p. 149).
6) Citare consecutiv a izvoarelor (exist pagini întregi din lucrare, care
au fost realizate prin rezumarea izvoarelor, f r a mai fi corelate cu literatura
secundar de specialitate)21.
Toate aceste neconformit Xi demonteaz cumva exprim rile apoteotice ale
coordonatorului, care ne asigur c lucrarea dlui L. Dindiric este o „contribu<ie
de înalt <inut ?tiin<ific ” (p. V), este „textul cel mai reu?it, cel mai complet” (p.
VI), beneficiind de „o multitudine de calit <i ce [îl] recomand cu prisosin< , mai
precis: originalitatea demersului ?tiin<ific, întemeiat pe o vast bibliografie ?i pe
intense investiga<ii (în anume privin<e, exhaustive) în arhivele na<ionale” (p. VII).
Dac lucrarea în discuXie reprezint o „solid biografie, cea mai consistent con-
sacrat pân în prezent lui Miron Cristea” (p. X)22, îi l s m pe cititorii acestei
prezent ri s hot reasc . Noi ne mul<umim (doar) cu emblematicile cuvinte ale
Arhim. Filaret Scriban, care, la finalul recenziei dedicate c r<ii lui Vasile Goldi?
privind Concordatul, nota: „Nu-l fericim, iar cartea s o citeasc cine vrea. Noi
am citit-o ?i nu ne-am putut încânta de ea!”23.
(Alexandru PRELIPCEAN)

21
L. DINDIRIC-, Miron Cristea — Patriarh, Regent %i prim-ministru, pp. 147-156, n. 395-443
(49 de cit ri), pp. 261-270, n. 768-793 (26 de cit ri), pp. 244-247, n. 700-723 (24 de cit ri) etc.
22
Vezi, de asemenea, ?i recenziile lui: Sorin Liviu DAMEAN, „Lucian Dindiric , Miron Cristea —
Patriarh, regent i prim-ministru, Ia?i, Editura TipoMoldova, 2011, X + 453p.”, în: Analele
Universit ii din Craiova, Seria Istorie, XVI (2011), 2 (20), pp. 339-340 („Concluziile lucr rii,
bine structurate, încheie un demers de înalt <inut ?tiin<ific , foarte bine documentat ?i argu-
mentat, reprezentând o contribu<ie istoriografic de referin< în domeniu”, p. 340); Eduard Tra-
ian POPESCU, „Miron Cristea Patriarh, Regent ?i Prim-Ministru - Lucian Dindiric (carte)”,
http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/580/miron-cristea-patriarh-regent-%C5%9Fi-prim-
ministru-lucian-dindiric%C4%83-carte (24 oct. 2015); Pr. C t lin DAN, „Lucian Dindiric , Miron
Cristea - Patriarh, regent i prim-ministru, Ed. Tipo Moldova, Ia?i, 2011, 453 p.”, în: Mitropolia
Olteniei, LXIV (2012), 1-4, pp. 345-350 („Prin prezenta lucrare, foarte bine documentat , domnul
Director Lucian Dindiric ... aduce în actualitate, cu acrivia unui adev rat cercet tor...”, p. 350).
23
Arhim. [Filaret] SCRIBAN, „Vasile Goldi?, Concordatul”, p. 373.
287