Cenușăreasa

De Frații Grimm
Cenușăreasa este un basm popular ce întrupează elementul de mit al opresiunii nedrepte
urmată de triumf și răsplată.
Basmul este opera epica in proza, de dimensiuni medii, in care se prezinta lupta dintre bine si
rau, care este incheiata odata cu victoria binelui. Este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii
orare care, indiferent de tip, difera de restul scrierilor fantastice.
Trăsăturile basmului:
-Actiunea basmului este simpla;
-Personajele sunt numeroase si au insusiri supranaturale;
-Elementele reale se impletesc cu cele fantastice;
-Apar obiecte si substante miraculoase, fiinte supranaturale si animale fabuloase;
-Timpul si spatiul sunt imaginare, neprecizate;
-In basm apar motive specifice precum:
 motivul promisiunii si incalcarii promisiunii,
 motivul luptei, al drumului, al obstacolelor,
 motivul animalelor sau
 motivul victoriei;
-Actiunea basmului se desfasoara in lumea noastra, dar si pe taramul celalalt;
-Apar cifre magice precum: 3, 7.9,12
- Finalul basmului este unul fericit.
Tema generală, lupta dintre bine şi rău, respectiv chinurile la care este supusă Cenuşăreasa de
către mama şi surorile vitrege, se împleteşte cu unele teme secundare, menite să îmbogăţească prin
detalii aspectul general de viaţă.
Dragostea dintre fata oropsită şi fiul de împărat se raportează direct la mesajul etic al basmului:
„după faptă şi răsplată”.
Subiectul se distinge printr-o relatare lineară: un om bogat, căruia îi moare nevasta, se
recăsătoreşte cu o femeie care avea două fete. Ele o ţin pe sora vitregă la distanţă, obligând-o să facă
cele mai anevoioase lucruri
Cenușăreasa este o fată frumoasă și bună, dar trăiește într-o situație dificilă. Mama ei moare, iar
tatăl ei se căsătorește cu o femeie rea, care are două fiice vitrege. Acestea sunt egoiste și invidioase,
tratând-o pe Cenușăreasa cu răutate și dispreț.
Tatăl Cenușăresei, care nu își dă seama de tratamentul pe care fiica sa îl primește, pleacă într-o
călătorie și o lasă în grija noii soții. Femeia rea își arată adevărata față și o transformă pe Cenușăreasa
într-o servitoare a casei, forțând-o să facă toate muncile grele.
În ciuda dificultăților, Cenușăreasa rămâne o persoană bună și plină de speranță. Între timp, se
anunță că fiul regelui organizează un mare bal în care speră să-și găsească o mireasă. Toate fetele din
regat sunt invitate, inclusiv cele două fiice vitrege ale mamei Cenușăresei.
Când cele două surori vitrege primesc invitația, ele se bucură și încep să se pregătească pentru
bal. Cenușăreasa, în ciuda faptului că nu a fost invitată inițial, visează să meargă la bal și să-l
întâlnească pe prinț.
În timp ce surorile sale se pregătesc, apare o bătrână vrăjitoare care îi cere Cenușăresei să-i
împrumute o mână de ajutor. Cenușăreasa îi oferă ajutorul fără să știe că bătrâna este de fapt o zână
bună în deghizare. Zâna bună îi acordă Cenușăresei o rochie frumoasă și pantofi de sticlă,
transformând-o într-o adevărată frumusețe.
Cu toate acestea, magia are un timp limitat și Cenușăreasa trebuie să părăsească balul înainte de
miezul nopții. La bal, ea dansează cu prințul și aceștia se îndrăgostesc unul de celălalt. Prințul este
fermecat de frumusețea și grația ei, dar Cenușăreasa trebuie să plece grăbită, lăsând în urmă un pantof
de sticlă.
 Prințul hotărăște să găsească fata care i-a furat inima și începe să caute în tot regatul pe cea care
se potrivește cu pantoful de sticlă. Surorile vitrege încearcă să se potrivească cu pantoful, dar
picioarele lor sunt prea mari. Când Cenușăreasa încearcă pantoful, acesta se potrivește perfect.
Prințul o recunoaște pe Cenușăreasa și o duce în palatul său, unde se căsătoresc și trăiesc
fericiți până la adânci bătrâneți. Astfel, Cenușăreasa scapă de viața grea și primește recompensa
pentru bunătatea și speranța ei neclintită.
Aceasta este în mare rezumatul poveștii clasice a Cenușăresei, în care se evidențiază
perseverența, bunătatea și recompensa meritată a personajului principal.
Principalele idei ale poveștii "Cenușăreasa" includ:
1.Bunătatea și noblețea interioară: Cenușăreasa este un exemplu de personaj care rămâne
bun și generos chiar și în fața răutății și nedreptății. Ea este tratată cu cruzime și dispreț de către
mama vitregă și surorile vitrege, dar nu își pierde niciodată bunătatea și compasiunea față de ceilalți.
2.Speranța și visurile: Cenușăreasa păstrează mereu speranța și visează că va scăpa de situația
dificilă în care se află. Ea visează să participe la bal și să întâlnească pe cineva care să o înțeleagă și
să o aprecieze așa cum este.
3.Puterea transformării: Prin intervenția zânei bune, Cenușăreasa este transformată dintr-o
servitoare nefericită într-o frumoasă prințesă. Această transformare simbolizează puterea schimbării
și a posibilității ca oricine să-și schimbe destinul.
4.Căutarea iubirii adevărate: Prințul din poveste caută iubirea adevărată și este fermecat de
frumusețea și personalitatea Cenușăresei. Povestea subliniază că iubirea poate fi găsită în cele mai
neașteptate locuri și că merită să perseverezi pentru a-ți găsi sufletul pereche.
5.Justiția și recompensa: La finalul poveștii, Cenușăreasa primește recompensa pentru toate
suferințele și nedreptățile prin căsătoria cu prințul. Ideea de justiție este evidențiată, iar personajele
rele sunt pedepsite, în timp ce Cenușăreasa este răsplătită pentru caracterul său nobil și virtuțile sale.
Aceste idei reflectă valori precum bunătatea, speranța, transformarea și justiția, care sunt
prezentate în povestea "Cenușăreasa".

Cuvinte noi:
Cenușă-  care rămâne după arderea completă
Mama vitregă- care nu este rudă de sânge, care a devenit rudă printr-o nouă căsătorie a unuia
dintre părinți.
mă-mbracă-n strai de argint / straie
să robotească A face treburi mărunte pe lângă gospodărie
 în cenuşă lângă vatră -Partea cuptorului unde se face focul
o strachină de linte 
trenţele-  Bucată sfâșiată dintr-o pânză, dintr-o haină,
canoneşti- A (se) chinui