Evaluarea intervențiilor

centrate pe sistem
 1. Introducere;

2. Măsuri de evaluare a intervențiilor centrate pe sistem;

3. Orientări pentru planificarea, implementarea și evaluarea

CUPRINS: cu succes a noilor programe;

4. Programarea cuprinzătoare a calității;

5. Concluzii;

6. Bibliografie.
 1. Introducere
• Conform Codului de etică al Asociației Naționale a Asistenților Sociali (NASW), un
aspect fundamental al practicii de asistență socială școlară este abordarea
condițiilor dăunătoare din școli, familii și comunități. Multe programe, pe lângă
schimbarea indivizilor, caută să facă schimbări în acele sisteme care îi înconjoară
pe copii și tineri.
• Acest capitol discută o serie de măsuri standardizate care sunt ușor accesibile
asistenților sociali școlari ce doresc să evalueze impactul
programelor/intervențiilor asupra școlilor, familiilor și comunităților. Capitolul
prezintă apoi o serie de orientări și pași pentru planificarea, implementarea și
evaluarea cu succes a noilor programe/intervenții cu accent deosebit pe cele opt
etape ale programării cuprinzătoare a calității vietii.
 2. Măsuri de evaluare a intervențiilor centrate pe sistem
Sunt disponibile mai multe măsuri de rezultate pentru a evalua schimbările în școli, familii și
cartiere/comunități. Este esențial ca unitatea pe care este tintita atenția să rămână consecventă pe parcursul
colectării datelor, analizei datelor și raportării constatărilor.
O analiza pe caz descrie mai multe chestionare standardizate care evaluează schimbările în familii, școli, săli de
clasă și comunități. După cum se arată în aceasta analiza, au fost elaborate scale standardizate pentru a evalua
schimbările folosind un număr mare de variabile:
• coeziunea familiei,
• legătura și comunicarea în familie,
• climatul social din sălile de clasă,
• expunerea copiilor la violență în casă sau în comunitate,
• sentimentul de apartenență in comunitate
• atitudinea locuitorilor față de cartierul lor
 Analiza de caz enumeră câteva date de arhivă
care pot fi utilizate pentru a evalua:
-schimbările în nivelul de violență școlară (de
exemplu, costurile de remediere/ reducere a
actelor de vandalism, distrugerea proprietății și
sesizările pentru comportament
inadecvat/dificultati de învățare),
-precum și schimbările în procedurile
disciplinare ale unei școli (de exemplu,
detențiile, numărul de elevi plasați în regim de
suspendare în școală, ratele de suspendare în
afara școlii, ratele de exmatriculare).
 Exemple de date la nivelul comunității pot fi
găsite în alta ceretare unde regasim: ratele de
sarcină la adolescente, boli cu transmitere
sexuală, abuz și neglijare a copiilor, suicidul în
rândul tinerilor, abuzul de substanțe și lipsa de
adăpost în rândul copiilor și tinerilor. Aceste
date pot fi utilizate de către asistenții sociali
școlari ca măsuri de rezultat în evaluarea
impactului unui anumit program/intervenție la
nivelul comunității.

O serie de alte criterii și indicatori pot fi utilizate

de asistenții sociali școlari pentru a evalua
impactul programelor/intervențiilor la nivelul
școlii și al comunității. În timp ce unii dintre
acești indicatori sunt ușor de măsurat (de
exemplu, percepțiile profesorilor și elevilor
cu privire la siguranța și climatul școlar), alți
indicatori (de exemplu, coordonarea și
colaborarea între școala și comunitatea) sunt
mai dificil de prelucrat și măsurat.
 O provocare majoră care îi așteaptă pe asistenții sociali școlari este
dezvoltarea unui pachet de măsurători care să evalueze schimbările
din clase, școli, familii, cartiere sau comunități în o manieră fiabilă și
validă. Flannery (1998) a discutat mai multe etape pentru a ghida
acest proces:
Ar trebui să se efectueze o evaluare a
Ar trebui sa se colecteze date privind
unui grup de comparație de elevi (sau
rezultatele înainte de implementarea Sălile de clasă sau școlile ar trebui să
clase sau școli) care nu au fost expuși
intervenției. Aceste informații oferă fie repartizate în mod aleatoriu în
la intervenție. Existența unui grup de
școlii o bază de referință de la care se grupuri de tratament sau de control.
comparație, de preferință foarte
poate determina ulterior schimbarea. Alocarea aleatorie la nivelul clasei și al
asemănător cu cel care beneficiază de
De exemplu, ratele de prezență la școlii este mult mai ușor de realizat în
programul de intervenție, permite școlii
nivelul școlii din anul anterior lumea reală decât alocarea aleatorie a
să excludă o serie de explicații
implementării unui nou program pot fi indivizilor.
alternative plauzibile pentru orice
folosite ca o linie de bază.
schimbări observate.
 3.Orientări pentru planificarea, implementarea și evaluarea cu
succes a noilor programe

Pentru ca schimbarea să fie productivă, trebuie să fie planificată (Everson,1995). Asistenții

sociali școlari trebuie să petreacă o cantitate considerabilă de timp și efort anticipând rezistența
inevitabilă pe care o vor întâmpina și modul în care vor încerca să treacă cu succes peste
această rezistență.
De exemplu, asistenții sociali școlari ar trebui să anticipeze cum vor răspunde administratorilor
școlari în încercarea de a implementa un nou program după ce unul a eșuat sau cum să
abordeze în mod eficient preocupările administratorilor școlari care doresc să facă schimbări
programatice prea repede sau să renunțe prea curând la un nou program.
Au fost sugerate câteva linii directoare pentru gestionarea unei schimbări productive
și planificate:

1. Asigurați-vă că schimbările planificate corespund domeniilor care trebuie

schimbate, având astfel cele mai mari șanse de succes.

2. Eforturile de schimbare nu ar trebui doar să fie discutate, ci trebuie să se acționeze

din timp în cadrul procesului. Asistenții sociali școlari nu pot aștepta ca toată lumea
să se alăture complet înainte de a acționa, deoarece proprietatea asupra unui nou
program crește în timp.

3. Educatorii trebuie să se simtă implicați și susținuți pe măsură ce încearcă un nou

program. Asistenții sociali școlari ar trebui să implice administratorii, profesorii,
părinții și alți membri ai comunității încă de la începutul procesului.

4. Deoarece convingerile și practicile unei persoane trebuie să se schimbe pentru a

produce rezultate de succes, este important să se recunoască și să se consolideze
schimbările care apar pe parcurs.
 4. Programarea cuprinzătoare a calității

Programarea cuprinzătoare a calității (CQP) constă în opt etape secvențiale concepute

pentru a crește probabilitatea de succes a noilor programe în școli.
În cele mai multe cazuri, utilizarea CQP pentru a îmbunătăți programele nu adaugă prea
multă muncă suplimentară la evaluarea programelor; mai degrabă sporește utilitatea
datelor care sunt deja colectate.
 1. De ce este necesar
programul/intervenția?
Evaluările cu privire la nevoi sunt adesea efectuate pentru a
determina în ce măsură există o necesitate pentru un program luat
în considerare într-o anumită școală și comunitate. Evaluările ar
trebui să includă identificarea punctelor forte, a atuurilor și a
resurselor din comunitate și din școală și să obțină contribuții de la
cât mai mulți membri ai comunității și ai școlii posibil.
2. Cum utilizează programul/intervenția
cunoștințele științifice cu privire la "ceea
ce funcționează"?
În selectarea unui program/intervenție,
asistenții sociali școlari ar trebui să se
concentreze pe acele
programe/intervenții care s-au dovedit a
funcționa cel mai bine pentru o anumită
problemă pentru o anumită populație.
3. Cum se va încadra acest
program/intervenție în alte programe sau
intervenții deja oferite?
Este important ca asistenții sociali școlari
să examineze ce programe și
intervenții există în prezent într-o
anumită școală sau district școlar și să
fie pregătiți să ofere răspunsuri
specifice la aceste întrebări.
4. Cum se va desfășura acest program/intervenție? Trebuie elaborat un plan de
implementare a programului. Prezentarea modului în care va fi implementat un
program include:

(a) determinarea pașilor specifici pentru realizarea programului;

(b) identificarea rolurilor și responsabilităților cadrelor didactice și ale altor membri ai

personalului școlii, ale părților interesate și ale evaluatorilor, precum și ale oricăror
alte persoane responsabile de realizarea acestor etape;

(c) un calendar pentru acest plan, inclusiv datele de punere în aplicare a

programului.

5. Cât de bine s-a desfășurat programul/intervenția?

Această etapă se concentrează pe evaluarea procesului, care determină dacă

programul s-a desfășurat așa cum a fost conceput. Evaluarea procesului explorează
ceea ce s-a făcut efectiv și ce s-a învățat din implementarea unui program.
 7. Ce se poate face pentru a îmbunătăți
6. Cât de bine a funcționat
programul/intervenția?
• Această etapă oferă asistenților
sociali din școli dovezi empirice
pentru a determina dacă eforturile
lor conduc la schimbări pozitive și
permite finanțatorilor să decidă
dacă investiția lor merită.
• Studiile cu privire la satisfacție pot
fi, de asemenea, utilizate pentru a
identifica probleme grave ale
programului, cum ar fi un membru
incompetent.
programul/intervenția data viitoare când
va fi implementat?
• Evaluarea programului este un
mecanism de feedback care oferă
oportunități de perfecționare și
îmbunătățire pentru planificarea și
implementarea viitoare.
• De exemplu, componentele
programului care au funcționat bine
ar trebui să fie incluse în viitor, iar
componentele care nu au funcționat
ar trebui să fie excluse.
 8. În cazul în care programul s-a dovedit a fi eficient, ce se poate face
pentru a continua sau instituționaliza acest program/intervenție?

Aceasta este o întrebare în mare parte neglijată. Chiar și atunci când programele sunt de
succes, deseori nu continuă din cauza lipsei de finanțare, a fluctuației personalului sau a
pierderii impulsului. În plus față de implementarea și evaluarea noilor programe, asistenții
sociali școlari trebuie să exploreze modalități de a se asigura că programele și intervențiile
școlare de succes sunt menținute. Acest pas presupune o planificare pe termen lung.
 5. Concluzii
• Un aspect fundamental al practicii de asistență socială școlară este abordarea condițiilor
dăunătoare din școli, familii și comunități. În ultimul deceniu, au fost elaborate un număr tot mai
mare de scale standardizate pentru a măsura în ce context au avut loc schimbări în acele sisteme
care exercită cel mai mare impact asupra copiilor și tinerilor, și anume școlile, familiile și
comunitățile.

• Pentru a evalua schimbarea într-un mod fiabil și valid, este important să se colecteze date
privind rezultatele înainte de implementarea intervenției, să se efectueze o evaluare a unui
grup de comparație care nu a fost expus la intervenție și să se repartizeze în grupuri de
tratament sau de control.

• Asistenții sociali școlari trebuie să fie capabili să anticipeze modul în care se va manifesta această
rezistență și cum va fi gestionată aceasta. Tot ei trebuie să fie capabili să pună la punct noi
programe pentru a asigura cea mai mare probabilitate de succes a acestor programe.
6. BIBLIOGRAFIE
• David Dupper - School Social Work_ Skills
and Interventions for Effective Practice (2002)