Acțiunea profesorului la

dificultățile de învățare
Sinteză

Prof.univ.dr.Ecaterina Vrasmaș
 Cadrul unei intervenţii adecvate în
dificultăţile de învăţare
Presupune :
1. Identificarea punctelor slabe şi ale celor forte
ale fiecăruia
2. Stabilirea priorităţilor de învăţare,
3. Instruirea prin metodele şi strategiile cele
mai adecvate,
4. Inregistrarea progreselor elevului,
5. Evaluarea intervenţiei.
 1. Identificarea punctelor slabe şi ale
celor forte.
WEDELL (1995) a stabilit puncte forte sau dificultăţi
pentru elev în următoarele domenii:
• funcţiile senzoriale şi motorii şi sănătatea,
• statutul emoţional, imaginea de sine, motivaţia şi
interesele,
• funcţiile cognitive şi intelectuale,
• deprinderi şi competenţe de comunicare,
• deprinderi instrumentale de bază în educaţie şi
componentele acestora,
• abordarea învăţării,
• deprinderi sociale şi interacţiunea cu ceilalţi.
 Cum identificăm
Factorii de mediu care pot influenţa aceste
nevoi-cerinţe ale elevilor sunt:
• şcoala (prin curriculum, metode de instruiore
şi organizarea clasei),
• familia (relaţiile din interioarul familiei nucleu
sau cea extinsă),
• comunitatea şi mediul lărgit (prin legăturile şi
interacţiunile lui).
 2. Stabilirea priorităţilor de învăţare
Există două tipuri de priorităţi:
• cele legate de aspecte ale învăţării care se pot
realiza prin intermediul curriculumului (cum
ar fi concentrarea atenţiei pe sarcină, sau a
coopera cu colegii),
• cele care sunt specifice elevului (cum ar fi
cele care ţin de scopurile învăţării sau de
deprinderile necesare în medii
nesupravegheate).
 Cum stabilim
• Priorităţile de învăţare pot fi stabilite în relaţie
cu planurile de învăţare pe termen lung şi scurt.
• Cu ajutorul acestora se vor stabili obiectivele de
învăţare propuse în planurile educaționale
individualizate/personalizate (PEI/PEP, acele
planuri care corespund activităţilor derulate de un
elev şi sunt instrumente de proiectare a intervenţiei
pentru elevii cu dificultăţi de învăţare).
 Exemplu formula SMART:
(Specific, Manageable, Achievable, Relevant,
Timed) adică :
• Specifice,
• Uşor de condus,
• Realizabile,
• Relevante,
• Planificate în Timp.
 Cum ?
Un mod util de planifica obiectivele urmărite este de a le
consiera în termeni de activităţi care să asigure copilului
următoarele: (adaptare după TOD şi colaboratorii, 1998):

• Accesul la ocazii de învăţare;

• Participarea la procesul de învăţare;
• Răspunsul la activităţile de predare-învăţare;
• Realizarea unor activităţi specifice pentru curriculum;
• Îmbunătăţirea deprinderilor de dezvoltare personală,
 Planul Educațional Individualizat/
Personalizat - Întrebări
• Obiectivele propuse vor atinge punctele slabe şi cele tari
identificate la elevul respectiv?
• Constituie aceste obiective provocări pentru elev?
• Evită ele izolarea sau excluderea elevului ?
• Clarifică acestea ce nevoi sunt atinse fără să le facă mai
complexe sau mai dificile?
• Sunt ele uşor de înţeles pentru toţi cei care sunt implicaţi?
• Se adresează tuturor factorilor care pot contribui la
sprijinirea dezvoltării copiluluzi (familie, alţi profesionişti,
etc.)
• Se concentrază şi sunt semnificative pentru curriculum şi
pentru dezvoltarea celor care sunt implicaţi ?
 3.
3.Instruirea prin metodele şi
strategiile cele mai adecvate
Viziune incluzivă asupra învăţării va folosi astfel
de strategii şi metode încât va antrena
interactiv şi diferenţiat toţi elevii, pentru că
fiecare poate învăţa de la fiecare.
• În orice clasă, elevii cu dificultăţi de învăţare
se pot integra dacă se propun acele strategei
prin care elevii lucrează împreună, negociază,
primesc sprijin şi învăţarea este evaluată
permanent.
 4. Inregistrarea progreselor elevului.

Putem sintetiza patru etape:

• Identificarea progreselor şi înregistrarea lor;
• Folosirea datelor pentru adaptările ulterioare
ale planului;
• Comunicare progreselor către copil;
• Comunicarea progreselor cu ceilaţi parteneri
în programul de intervenţie asupra
dificultăţilor de învăţare.
5. Evaluarea intervenţiei profesorului.

Acesta se face la la nivele variabile, reflectând ecologia

predării-învăţării:
• să fie revăzute progresele pe termen lung şi pe termen
scurt;
• să se privescă aspectele legate de mediul de învăţare şi
schimbările pe care acesta le necesită;
• să se evidenţieze aspecte legate de şcoală ca organizaţie şi
tot ceea ce derivă din aceasta.
Aceste niveluri de evaluare sunt interconectate şi dacă
evaluarea este clară putem primi informaţii şi asupra
relaţiei profesor-elev, despre ariile de curriculare care trebuie
schimbate, precum şi dezvoltarea personalului.
Cele 9 reguli de aur pentru profesori cand au la clasa
copii cu CES
(Ghidul UNESCO, 2002)

• Includerea tuturor copiilor

• Comunicarea
• Organizarea clasei
• Planificarea lecţiilor
• Planuri individuale
• Acordarea de sprijin individual
• Utilizare de mijloace suplimentare de sprijin
• Managementul (controlul) comportamentului
• Munca în echipă
 Sursele de bibliografie
• BROWN,E, Religious Education for All, , David Fulton Pub, London, 1996
•
• TILSTONE,C, LACEY,P, ROBERTSON, C, Pupils with Learning Difficulties in
Mainstream Schools, David Fulton, Pub, London, 2000
•
• TOD and col, Individual Education Plan: Implementing Effective Practice,
David Fulton Pub, London, 1998
•
• WATSON, J., Reflection Through Interaction: The Classroom Experiance of
Pupil with Learning Difficulties, Falmer Press, London, 1996
•
• VRASMAȘ, Ecaterina, Dificultățile de învățare în școală, Ed. V&I Integral,
2009, București