Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAȚIEI,


ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA COMUNICARE ORGANIZAȚIONALĂ

Rolul integrității etice în


motivarea personalului organizațional

Coordonator ştiinţific,
Lect. univ. dr. Alexandru MĂRCHIDAN

Absolventă,
Giurcă Andreea

PITEŞTI
2022
REZUMAT

CAPITOLUL I
CONSTRUIREA INTEGRITĂȚII ETICE ÎN ORGANIZAȚII

Etica unei organizații trăiește și respiră în foarte stransă legatură cu toate normele de
bună conduită și funcționare impuse de un anumit standard. De aceea fiecare organizație
trebuie să legitimeze în mod personalizat principiile reper pe care le impune drept coduri de
funcționare.
Orice organizație, indiferent de dimensiunea ei, este într-o permanentă interconectare
cu mediul său interior (angajați, management, acționari) și exterior (parteneri, beneficiari,
consumatori, furnizori, comunitatea etc).
Dezvoltarea codului de etică și comportament este o componentă de bază a
transparenței organizației, a autenticității și a responsabilității față de clienți, parteneri,
furnizori, comunitate și mediu.

1.1. Comitetul de management etic


Conceptul de comitet de management etic include fără doar și poate şi ideea de
responsabilizare reciprocă.
În viziunea lui Valentin Munteanu, etica și lipsa instituționalizării ei sunt fenomene
care duc la grave derapaje în România, deoarece codurile etice nu trebuie eminamente
subordonate politicilor sau organizațiilor care vânează corupții din gama DNA-ului.
Comitetul de management etic va avea o funcţionalitate complexă şi transdisciplinară
în sensul că acesta trebuie să implementeze şi să programeze toate programele etice actuale
sau actualizate și, deasemenea să implementeze toate politicile şi principiile cu caracter
predominant etic, moral. De asemenea, comitetele de management etic vor soluționa toate
conflictele etice care pot declanșa un marasm organizaţional acut.

1.2. Codul etic


Oficial, Codul de conduită include normele de conduită profesională a salariaților,
funcționari publici și personal contractual, din cadrul aparatului de specialitate al unei
organizații.
1.3. Educația etică
Paradigma educației etice trebuie revitalizată și redimensionată deoarece, fără o
conexiune la pluridisciplinaritate se poate da greș în activarea motivațională.
Avantajele cunoașterii conceptului de educație etică:
a) evitarea confuziilor;
b) evitarea discriminării;
c) evitarea situațiilor conflictuale între generații.
CCEA a demonstra pe parcursul anilor 2015-218 că raportarea la o etică coerentă este dublată
de finalitatea actului administrativ și organizațional universitar.1

1.4. Sisteme de comunicare etică


▪ Comunicarea ȋn masă
▪ Comunicarea etică politică
▪ Comunicarea etică publicitară.

1.5. Provocările etice ale muncii în echipă


Munca în echipă ține în cea mai mare parte a ei de componenta eticii de grup,
colective unde, guvernează principii de sine stătătoare particularizate tipului de activitate
prestată.
Echipa și conceptul de muncă în echipa înglobează cȃteva elemente etice definitorii precum:
a. Elementul de bază denumit element etic pilot care guvernează ȋntreaga dinamică a
unei echipe de conducere;
b. Grupul de echipieri sau de coechipieri care reprezintă acea rampă de lansare pentru
munca de calitate interelațională. Acest grup de coechipieri este unul care reprezintă
adeziunea la principiile etice ale muncii profesioniste, care nu acceptă compromisuri,
șpagă sau alte ilegitimități, care ar denatura imaginea și marketingul general.
c. Scopul și finalitatea activității de grup reprezintă o altă fromă a principiilor etice care
coordonează targeturile și finalitățile selective care conferă valoare.

CAPITOLUL II
1
Scopes Project | CCEA
MOTIVAREA PERSONAJULUI ORGANIZAȚIONAL

2.1 Strategii de motivare în organizații


Factori precum avansul tehnologic și modificarea rapidă a pieței globale pun o mare
presiune asupra angajaților, care pe zi ce trece devin mai preocupați cu privire la siguranța
locului de muncă. Există, așadar, mai multe strategii de motivare:
A. Recompensarea din primul an de apartenență la organizație
B. Crearea unei culturi care să sporească nivelul realizării angajaților organizației
C. Sporirea gradului de transparență decizională
D. Aprecierea succesului unui angajat pe platformele de socializare,
E. Evaluarea relației dintre șef și angajat
F. Reducerea nivelului de stres profesional
G. Introducerea unor programe de mobilitate la nivel global
H. Acordarea cadourilor personalizate
I. Siguranța locului de muncă și lipsa discriminării
J. Oferirea de stimulente financiare.
Rolul strategiilor de motivare
Aceste strategii de motivare a angajaților au ca efect încurajarea acestora prin oferirea
de libertate, independență la locul de muncă și de asemenea implicare în luarea deciziilor.

2.2. Comunicarea de calitate, important factor motivațional


Conceptul de comunicare organizațională
Sintagma de comunicare organizațională se referă fără doar și poate la acele
instrumente și politici care oferă transparentă de la emițător către receptor și viceversa pentru
a avea o finalitate pliată pe politicile interne de dezvoltare a target-urilor și obiectivelor
propuse individual sau colectiv.
Sistemele de comunicare organizațională
Sisteme de comunicare organizațională sunt rampe de lansare pentru comunicare de
calitate și ele presupun existența unor principii și norme formale puternice precum:
regelemntări, regulamente, proceduri, principii, politici etc.

Climatul de comunicare
Se referă la atmosferă generală de bine, de feed-back pozitiv în care se va desfășura
întreaga activitate organizațională. Dar ca această activitate, cum subliniază italianul
Cialdini22 să fie o reușită avem nevoie de persuasiune.
Un climat bun sau nociv vor influența așadar, tot procesul comunicării pe de-o parte și
pe de altă parte va influența performanțele individuale, de grup sau satisfacția de grup
generală adică cu alte cuvinte întreg eșafodajul, care gravitează în jurul motivației de a face
muncă de calitate fără constrângeri.
Satisfacția la locul de muncă
Acesta este redată de regulă tot de un factor motivațional intrinsec. Satisfacția la locul
de muncă va depinde în primul rând de modalitatea în care organizația știe să motiveze
financiar munca și să o facă treptat și în linii mari benefice.2

2.3 Integritatea etică, sursă a motivării


Integritatea etică este o funcție absolut indispensabilă oricărui funcționar al unei
structuri organizaționale3 politice, administrative sau de alta natură. Integritatea este
justificabilă prin ideea de încredere de sine și în sine.
Integritatea etică se raporteaza doar la nivel public și organizational dar mai ales ea
trebuie corelată cu alte concepte în ambele sale laturi distributive și procedurale pentru a
deveni și eficiența de drept și pentru lungă vreme.
Lipsa de integritate morală și lipsa de deontologie în perioada
pandemică
Etica este din nefericire o știință a minciunii și a perveritiri umanității ȋn zilele noastre,
lucru care devine din păcate și mai pronunțat din cauza lipsei totale de transparență etică și
deontologică în actualul context sars cov 19.
Dorința expresă a Guvernelor mondiale sau a Guvernului României de a institui Starea
de Urgență pentru o perioadă de 3 sau 4 luni cu puterea decizională de a emite Ordonanțe de
Urgență sau HG-uri, care au afectat grav populația denotă faptul că, medicina a fost pusă
realmente la zid, i s-a dictat medicului generalist să promoveze doar anumite rețetare care, în
opinia lor ar fi eradicat la un moment dat virusul, dorința de a trata bolnavii cu teamă și întreg
spectacolul cu sirenele ambulanțelor etc, denotă o încălcare flagrantă a principiilor juridice de
drept și a eticii generale mai ales a celei deontologice științifice .

2 PSIHOLOGIA PERSUASIUNII – autor: Robert Cialdini, Editura Roma, 2000

3 Alex Frunza, Integritate etică și academică, Editura București, 2015


CONCLUZII
Fără etică sau cu etică, organizațiile vor functiona mai departe, chiar dacă progresiv
sau regresiv, procesul acesta va dura foarte mult sau foarte puțin timp.
Pentru ca etica să funcționeze la parametri maximi trebuie să se redimensioneze
fiecare sector care ține de paradigma generală a eticii. Etica, fără legitimitate și fără
promovarea dreptății nu este absolut nimic, decȃt, în cel mai rău caz un simplu corpus de legi
sau principii axiologie și praxiologice supuse degradării si devalorizării în timp și spațiu.
Etica organizațională nu face încă obiectul distinct al unei abordări exhaustive și, din
aceste considerente eset foarte puțin probabil ca cei care coordonează bunul mers al eticii
organizaționale să poată defini și structuraliza eficient și coerent tot eșafodajul acesta al
implicării altruiste.

Capitolul III
Rolul integrității etice în motivarea personalului organizațional
Studiu de caz

Obiectivul general:
Realizarea unei schimbări în direcția dezvoltării managementului etic, având ca
fundament înțelegerea faptului că atitudinile și comportamentele etice ale membrilor unei
organizații reprezintă un factor de importanță majoră pentru motivarea personalului
organizațional, cu efecte benefice pentru toate aspectele vieții profesionale.
Obiective specifice:
1. Creșterea interesului pentru dezvoltarea procesului de educație etică în organizații.
2. Evidențierea celor mai importante probleme referitoare la dimensiunea etică în
organizații.
3. Înțelegerea faptului că integritatea etică are o influență directă asupra motivării
personalului organizațional.
Ipoteze:
1. Pentru a crește responsabilitatea personalului organizațional este necesar să fie
acordată o atenție specială trainingului etic.
2. Dezvoltarea instrumentelor managementului etic reprezintă un important factor
motivațional pentru membri organizației.
Ipoteza preliminară
Conceptul de anchetă.
Studiu de caz pe bază de chestionar
Sintagma de anchetă presupune o evaluare incipientă a tuturor mijloacelor și resurselor
prin intermediul cărora trebuie dusă la bun sfȃrșit cercetarea emirpică și analitico-prgamatice
de teren.
Dintre metodele cele mai folosite, ancheta este cea mai întrebuințată în mediul socio-
umanului .
Chestionarele vor identifica totodată toate comportamentele bune și toxice umane, și
mai ales factorii care le determină.
Tehnici de desfășurare și structurare a chestionarelor:
Chestionarele fiind structuri semantice de sine stătătoare se pot desfășura în mai multe
feluri:
a. Pe verticală
b. Pe orizontală
c. Mixte
Obiective specifice:
1. Creșterea interesului pentru dezvoltarea procesului de educație etică în organizații.

S-ar putea să vă placă și