Terapia rational-emotiva si comportamentala

Aceasta terapie adopta o perspectiva filosofica umanist-experientiala bine definita. In

viziunea lui Ellis, omul este creatorul propriei probleme emotionale, astfel omul are puterea sa
actioneze pentru a-si reduce problemele .Se accentueaza ideea liberului arbitru in activitatile
umane, desi unele comportamente sunt influentate de factori biologici, sociali sau de alta natura.
Indiferent de comportamentul individului, fiecare fiinta umana are dreptul de a fi acceptat si
respectat, pentru simplul fapt ca este om. Acceptarea neconditionata a omului insa, nu presupune
acceptarea comportamentelor dezadaptative care pot fi chiar daunatoare propriei persoane
(suicid) sau societatii (atacuri teroriste).

Filosofia terapiei rational-emotive si comportamentale are un caracter hedonist. Cautarea

placerii si evitarea durerii sunt prezente la fiecare om, in orice etapa a vietii sale. Terapia
rationaemotiva si comportamentala prevede un hedonism responsabil , in care se urmareste
obtinerea fericirii pe termen lung si nu doar obtinerea acesteia pe termen scurt. Astfel, evitarea
disconfortului emotional pe termen scurt, de exemplu in situatia de a vorbi in public, va afecta
fericirea pe termen lung.

Totodata confruntarea neplacerii pe termen scurt, aduce dupa sine fericire pe termen lung
(reusita vorbirii in public). Bucuria nu depinde de imprejurari, ci de decizia de a fi bucuros .
Principiile terapiei rational-emotive si comportamentale au fost aplicate pentru prima data in
randul elevilor in anul 1969 la Scoala Vietii (The Living School) din New York, de pe langa
Institutul Albert Ellis Primii beneficiari ai acestei forme de educatie au fost 17 copii cu varsta
cuprinsa intre 6 si 7 ani. S-au introdus elemente de terapie rational-emotiva si comportamentala
in curricula academica.

Activitatile de transmitere a conceptelor REBT au fost realizate de catre profesori.

Cadrele didactice au fost instruite si pregatite printr-un curs special, in cadrul caruia s-a urmarit
insusirea principiilor si metodelor educatiei rational-emotive si comportamentale. In cadrul
activitatilor, copiii s-au familiarizat cu notiunile REBT si au participat la diferite sedinte de grup,
in cadrul carora fiecare copil avea posibilitatea de a se exprima liber in legatura cu problemele
personale.
 Eforturile depuse pentru prevenirea problemelor emotionale si comportamentale nu
exclud prezenta problemelor in viata copiilor si adolescentilor. Astfel, in anul 2002, Vernon
propune un manual: Ce, cum, cand in terapia copilului si adolescentului care abordeaza diferite
probleme cu care se confrunta copiii si adolescentii: depresie, anxietate, furie, timiditate,
vinovatie, perfectionism, procrastinare. Acest manual de interventie a fost revizuit in anul 2009
si contine activitati de educatie rational-emotive si comportamentale, prin care se urmaresc
reducerea sau chiar eliminarea gandurilor irationale si inlocuirea lor cu ganduri rationale, pentru
atenuarea sau reabilitarea tabloului clinic.

IMPACTUL TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVE SI COMPORTAMENTALE ASUPRA

COPILULUI PRESCOLAR

Terapia rational-emotiva si comportamentala REBT este definita ca o “forma stiintifica si

umanista de psihologie care sustine ca indivizii dornici sa munceasca asupra lor au un
considerabil control, refuzand astfel sa devina anxiosi, deprimati, sa se urasca, sa se infurie, sa-si
planga de mila in legatura cu aproape orice” (Elis ,1987, p.364). Albert Ellis, autorul terapiei
rational-emotive si comportamentale si unul din sustinatorii de frunte ai gandirii rationale in
acest secol considera ca oamenii indiferent de varsta sau nivel de instruire se perturba ei insisi
intr-o masura mai mare decat sunt perturbati de forte nefavorabile din mediul lor timpuriu sau
din mediul lor social de mai tarziu, dar ei au unica si remarcabila putere de a intelege ceea ce au
de facut pentru a fi mai putin nevrotici, a-si schimba gandurile irationale, simtamintele
inadecvate si comportamentul disfunctional, pentru a deveni sanatosi sub aspect mental si a putea
sa se dezvolte comform propriilor obiective” (Elis , 1987, p. 364).

Fiinta umana are aceasta superba posibilitate inca de timpuriu, din perioada copilariei, de
a-si putea constata disfunctionalitatile, de a depasi limitele, de a detecta barierele potrivnice si de
a-si folosi potentialul pentru a se dezvolta si pentru a functiona optim .

Sa fii copil fericit in aceasta perioada de dezvoltare a societatii omenesti nu e tocmai

simplu data fiind multimea de stresori care nu apareau la generatiile anterioare si care pot deveni
coplesitori cand vin alaturi de problemele generale de dezvoltare si determina o accentuare a
problemelor sanatatii micutilor .

Intrand in lumea copiilor inarmati cu terapia REBT s-au obtinut rezultate remarcabile ,
imbunatatiri semnificative, iar sutele de studii au dovedit ca diverse forme de terapie cognitiv-
comportamentala care au urmat modelul REBT ajuta in mod semnificativ pacientii mai mult
decat o fac alte forme de terapie sau proceduri non-terapeutice .

Terapia REBT dezvoltata de Ellis se bazeaza pe asumptia ca ceea ce gandim determina in

mod direct ceea ce simtim si modul in care ne comportam. S-a creat astfel modelul ABC al
problemelor emotionale pentru a explica relatia dintre evenimente activatoare A , convingeri B si
consecinte emotionale si comportamentale C .

Conform acestei teorii elementul activator nu creeaza problemele emotionale , dar ceea
ce credem despre aceste evenimente ne determina reactiile emotionale si comportamentale .Ellis
sustine ca emotiile negative, disfunctionale, sunt cauzate de ganduri absolutiste, rigide, pe care le
eticheteaza ca irationale. Gandurile irationale pot fi incluse in trei categorii : ar trebui, trebuie,
este imperativ, care reflecta cerinte nerealiste asupra situatiilor sau oamenilor; evaluarea valorii,
care reflecta nevoia de performanta si de aprobarea celorlalti pentru a te convinge ca esti o
persoana valoroasa; nevoile absolutiste care se refera la convingerea ca este absolut nevoie ca
viata sa fie controlabila si lipsita de frustrari. Pentru copii ar trebui, trebuie, este imperativ sunt
transpuse in forma expectantelor, ar trebui sa fac intotdeauna ce vreau, oamenii ar trebui sa ma
trateze exact asa cum vreau eu si totul in viata trebuie sa fie intotdeauna corect. Evaluarea valorii
este transpusa in judecati evaluative: trebuie sa fiu perfect, nu trebuie sa fac greseli, daca altii ma
resping sau daca nu sunt performant inseamna ca sunt un copil lipsit de valoare. Nevoile
absolutiste reflecta convingeri irationale conform carora totul in viata trebuie sa fie usor: nu ar
trebui sa lucrez prea mult sau sa fac lucruri care sunt plictisitoare, nu suport disconfortul. Aceste
credinte irationale au ca rezultat emotii negative intense, care impiedica copiii sa isi rezolve
eficient problemele .

REBT este usor de inteles si de adaptat copiilor de varste si culturi diferite, precum si de
nivele de inteligenta diferite. Este si o abordare terapeutica de scurta durata. Acest aspect este
important si datorita modului particular de percepere a trecerii timpului la aceasta varsta, a
copilariei, cand nu sunt bine primite contractele terapeutice pe termen lung, cand asteptarile de
rezolvare a problemelor sunt pentru un moment cat mai apropiat de acum

Oferta pretioasa a REBT este cea privind sansa data copiilor de a interveni asupra lor
insisi. Copiii sunt atat de putin implicati in controlul asupra evenimentelor ce le umple viata,
fiind prea adesea receptori ai deciziilor celorlalti. Ei sunt de cele mai multe ori doar spectatori in
destramarea familiei sau casatoria parintilor, a dependentei de alcool al parintilor, a pierderii
veniturilor acestora etc. Prin REBT copiii invata metode de autocontrol comportamental si
emotional, fiind ajutati sa inteleaga legatura dintre ganduri, emotii si comportamente. Sunt ajutati
sa faca fata realist si functional evenimentelor care pot sau nu sa determine schimbari de viata.

REBT se poate aplica la o serie mare de probleme normale de dezvoltare sau la anumite
probleme situationale. Focalizarea pe sine, problemele de prietenie, competitia sau alte probleme
conjuncturale pot fi tratate eficient prin abordare imediata si prin faptul ca micul pacient invata
cum sa gandeasca clar si sa rezolve problemele singur.

Pentru a determina copiii sa participe la terapie sunt incluse in interventia REBT alaturi
de alte strategii jocuri, arta, jocuri de rol, activitati muzicale, povesti etc.

Interventia terapeutica asupra copiilor este mult diferita decat cea asupra adultilor datorita
unor aspecte particulare deosebit de importante. La varsta prescolara gandirea preoperationala
caracterizeaza dezvoltarea lor cognitiva si limiteaza accesarea conceptelor abstracte, dar si
gandirea logica . Copii sunt de asemenea egocentrici fiind foarte dificil , chiar imposibil sa
accepte si sa inteleaga perspectiva celuilalt. Stima de sine este destul de dezvoltata si au tendinta
de a-si supraevalua abilitatile, crezand ca pot face chiar si lucruri imposibile. Sentimentul de
autoeficacitate perceputa poate fi folosit ca un atu in terapie. Spre sfasitul acestei perioade se
constata si un bun control al impulsurilor .

O problema serioasa care poate fi o bariera in prelucrarea rationala a realitatii este si o

defectuoasa intelegere a intentionalitatii comportamentelor celorlalti de aici si o interpretare
inadecvata a acestora .
 Expresia emotionala la varsta prescolara nu este foarte nuantata si de aceea manifestarea
primeste adesea o forma comportamentala. Spre sfarsitul acestei periode de dezvoltare se poate
vorbi insa de o intelegere a emotiei celuilalt la care raspunsul copilului poate modifica acea stare
(il imbratiseaza pe cel care plange si ii cere sa se linisteasca).

In REBT pentru a ilustra punctele de vedere ce urmeaza a fi explicate trebuie sa fie

modelate strategiile de interventie utilizand jocuri si tehnici concrete, caci dezvoltarea personala,
emotionala, sociala , fizica si cognitiva influenteaza modul in care copiii fac orice interpretare.
Ori interpretarile acestor aspecte au implicatii semnificative pentru diagnoza corecta a
problemelor si pentru selectarea interventiilor potrivite. Perceptia evenimentelor de viata poate fi
distorsionata datorita specificului perioadei de dezvoltare a copiilor .

Nivelul de dezvoltare afecteaza modul in care raspund la probleme tipice de dezvoltare

dar si la probleme situationale mai serioase, dar si gradul de gandire irationala joaca un rol foarte
important influentand modul de raspuns al fiecaruia .

O problema in abordarea copiilor este stabilirea unei relatii terapeutice adecvate. Micii
pacienti cred ca merg la medic, nu inteleg ce se intampla, de ce este necesar sa intalneasca o
persona straina pentru a fi mai fericiti. O atitudine prea directiva poate conduce instantaneu la
refuz si neimplicare. Dar invatand despre interesele si lucrurile care le plac, adoptand o atitudine
de acceptare neconditionata, fiind sincer interesati de ceea ce ei povestesc, inducand ideea de
speranta si fiind sinceri si umani fara a adopta insa comportamentul unui parinte, fiind creativi,
flexibili si rabdatori se poate construi o relatie terapeutica corecta .

Desi in REBT se impune restructurarea convingerilor irationale uneori acest lucru este
imposibil deoarece nivelul de dezvoltare va functiona ca o piedica. Ellis si Dryden au observat ca
in unele cazuri pot fi facute schimbari directe ale situatiei (A) desi nu acesta este modul
preferabil de practica REBT. Ar fi dificil de disputat convingerea unui copil de 5 ani ca un
prieten bun trebuie sa-i fie loial si nu trebuie sa aiba prieteni alti colegi de gradinita. O solutie
practica ar putea fi largirea sferei de prieteni, pentru a nu se baza doar pe unul si de a fi
exclusivist in relationare.
 Pentru ca prescolarii sunt mai putin abili in a se exprima verbal sau s-ar putea sa nu
inteleaga unele concepte prea usor creativitatea si flexibilitatea psihologului va fi cea care ii va
ajuta sa acceseze si sa inteleaga aceste aspecte.

Convingerile irationale ale copilului sunt ganduri distorsionate care rezulta in

comportamente autodistructive si emotii negative intense. Ellis (1996) a identificat cerintele
absolutiste, toleranta scazuta la frustrare sau anxietatea si evaluarile globale de sine si ale altora
ca fiind credinte irationale centrale.

Adesea pentru copii este dificil sa descrie emotia pe care o simte. De aceea e necesara
utilizarea unor strategii care sa-l ajute sa exprime cat mai adecvat trairile. Selectarea dintr-o lista
de cuvinte a celor care se aplica situatiei date, desenarea unei imagini, exprimarea prin gesturi a
ceea ce simt, utilizarea unor marionete sau indicarea pe un grafic a fetelor care exprima emotia
reprezinta unele strategii eficiente. Jocurile de rol si interpretarea rolului unui personaj din unele
povesti utilizate in scop terapeutic (Ex .Povestile rationale ale Virginiei Waters) pot duce la
constientizarea emotiei, a unor convingeri sau comportamente.

Povestile ca elemente bine integrate in lumea copilariei au o puternica functie formativa

si ludica, personajele fiind modele de viata bune de urmat sau evitat. Prin povesti se pot
identifica, dar si modifica credintele irationale care pot genera suferinta si in paralel se
asimileaza credinte rationale care genereaza o stare de sanatate psihica, emotionala si
comportamentala pentru copii .

Prin REBT se transpun cunostintele de psihologie in forme accesibile majoritatii astfel

incat, intelese si urmate aceste modele sa conduca la confort psihic, functionalitate optima si
echilibru.