PROIECTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICE PENTRU DISCIPLINELE DIN DOMENIUL AGRICOL

1.Conceptul de proiectare didactica.

Conceptul de proiectare didactica s-a impus datorita preocuparii de a conferi activitatii instructiv-educative rigurozitate stiintifica si metodica si datorita aparitiei in didactica moderna a unor orientari si tendinte, cum ar fi: pedagogia anticipativa si prospectiva pedagogia obiectivelor sistemul principiilor didactice generale a1 sistemul principiilor didactice specifice disciplinelor de studiu organizarea instructiei si educatiei in functie de achizitiile din teoria invatarii elaborarea planurilor calendaristice, a sistemelor de lectii, a planurilor tematice, a proiectelor de activitate didactica aplicarea unor metode didactice moderne si eficiente (de exemplu instruirea asistata de calculator) elaborarea unor instrumente obiective pentru evaluarea randamentului scolar al elevilor. vand in vedere cele de mai sus, se poate afirma ca proiectarea activitatii didactice constituie premisa si conditia necesara pentru realizarea unui demers didactic eficient. !roiectarea activitatii didactice este determinata de cerinta cresterii calitatii si eficientei instruirii. "rice activitate trebuie sa fie eficienta si este cu atat mai eficienta cu cat este proiectata mai bine. !roiectarea activitatii didactice reprezinta un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia. # se asigura un caracter sistematic, rational . - procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei$ - un demers de anticipare a obiectivelor continuturilor, metodelor si mi%loacele de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente. #n conducerea desfasurarii activitatilor instructiv-educative, profesorul exercita mai multe functii: 1. orientarea si planificarea activitatilor instructiv-educative: se incepe cu studiul resurselor umane, materiale, al programelor scolare si al mi%loacelor de invatamant$ precizarea obiectivelor si a continuturilor$ se aleg apoi strategiile didactice, metodele, mi%loacele de invatare, formele de activitate cu elevii si instrumentele de evaluare. &. conceperea si desfasurarea metodica a lectiilor in concordanta cu obiectivele vizate$ '. diri%area proceselor de predare-invatare: diri%area directa a proceselor de predare se obtine folosind metodelor de comunicare expozitive si interogative$ diri%area indirecta presupune folosirea partiala a metodelor interogative si, pe scara larga, a metodelor activ(participative (euristice)$ diri%area euristica dezvolta la elevi creativitatea si ii a%uta sa redescopere noi adevaruri prin 2

efort propriu de gandire. ). reglarea procesului de invatarea pe baza de feed-bac*: feed-bac*-ul are functia de control, de reglare si autoreglare$ profesorul poate regla din mers predarea si invatarea$ profesorul poate sa ia microdecizii in scopul optimizarii procesului predare-invatare mergand pana la o reproiectarea a instruirii. +. controlul si evaluarea activitatilor de invatarea a elevilor: prin metode de control si evaluare. ,. optimizarea, ameliorarea si inovarea procesului de predare-invatare-evaluare$ optimizarea se realizeaza prin: precizarea obiectivelor pedagogice$ structurarea logica a continutului$ adecvarea continutului la nivelul de intelegere al elevilor$ folosirea mi%loacelor moderne de invatamant$ folosirea metodelor activ(participative$ eficacitatea procesului de invatamant creste atunci cand profesorul comunica elevilor obiectivele operatiunilor (competitii specifice), ii motiveaza, ii determina sa participe activ la lectie$ inovarea se obtine prin propunerea de noi mi%loace si metode de invatamant, de noi programe si materiale scolare. -. evaluarea si autoevaluarea activitatilor instructiv(educative: evaluarea este realizata prin asistenta la ore, rapoarte de activitate, situatii statistice privind rezultatele la invatatura. Componentele proiectarii activitatii didactice sunt: 1.stabilirea obiectivelor activitatii &.determinarea continutului activitatilor '.stabilirea strategiilor de predare(invatare in vederea realizarii obiectivelor precizate ).evaluarea rezultatelor obtinute . Cerinte didactice : -proiectarea priveste intreaga activitate instructiv educativa, indiferent de amploarea ei, de cadrul de desfasurare -proiectarea trebuie sa fie o activitatea continua, permanenta care premerge demersul instructiv educativ, trebuie urmarite adoptarea unor decizii anticipative si stabilirea unui algoritm pe care trebuie sa il urmeze proiectarea -proiectarea presupune raportarea actiunilor la trei cadre de referinta : a) activitatea anterioara momentului in care este anticipat un anumit demers b)situatia existenta (cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea, a resurselor a mi%loacelor disponibile) c) stabilirea modului de organizare si desfasurare a activitatilor viitoare si predictia rezultatelor ce urmeaza a fi obtinute. Continuturile si structura proiectarii activitatii didactice 1) cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic$ trebuie cunoscute conditiile didactico-materiale la timpul de invatare disponibil, la nivelul de pregatire al elevului, la capacitatea lui de invatare 3

&) organizarea continutului procesului de instruire-consta intr-o analiza logico didactica a continutului logico informational, in vederea sistematizarii acestuia, a accesibilitatii lui, a esentializarii lui, a ritmului de parcurgere ') precizarea scopurilor si a obiectivelor-scopul se refera la sarcina didactica fundamentala, obiectivele la modul de realizare si evaluare a scopului stabilit. )) stabilirea activitatilor de predare-invatare. +)stabilirea modalitatii de evaluare a rezultatelor. 1, &,' .conditii premergatoare activitatilor didactice, iar ),+ .moduri de realizare si evaluare a rezultatelor obtinute . /e realizeaza anticipat . !roiectarea didactica este o actiune continua, permanenta, care precede demersurile instructiveducative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora. 0a nivel micro, ea presupune de fapt stabilirea sistemului de relatii si dependente existente intre continutul stiintific vehiculat, obiectivele operationale si strategiile de predare, invatare si evaluare. !roiectarea inseamna relationare intre continut, obiective si strategii de instruire si autoinstruire si strategii de evaluare, continutul fiind operational principal in instruire. #n proiectarea didactica la nivel micro, se porneste de la un continut fixat prin programele scolare, care cuprind obiectivele generale ale invatamantului, obiectivele-cadru si obiectivele de referinta care sunt unice la nivel national. ctivitatea de proiectare didactica se finalizeaza cu elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic: planului tematic si a proiectelor de activitate didactica1lectie, pana la secventa elementara de instruire. #n vederea elaborarii instrumentelor de lucru, actiunile de proiectare se vor raporta la ' cadre de referinta: a) activitatea anterioara secventei proiectate, activitatea care este supusa unei evaluari diagnostice, de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin reusite, cu scopul prefigurarii unor demersuri didactice de ameliorare$ b) situatia existenta in momentul proiectarii, respectiv resursele psihologice ale elevilor, cele materiale$ c) cerintele impuse de programa scolara si de alte acte normative

2. Etapele proiectarii didactice

2tapele principale ale activitatii de proiectare a activitatilor didactice sunt: 1. incadrarea lectiei sau a activitatii didactice in sistemul de lectii sau in planul tematic &. stabilirea obiectivelor operationale 4

'. prelucrarea si structurarea continutului stiintific ). elaborarea strategiei didactice +. stabilirea structurii procesuale a lectiei1activitatii didactice ,. cunoasterea si evaluarea randamentului scolar: a) stabilirea modalitatilor de control si evaluare folosite de profesor b) stabilirea modalitatilor de autocontrol si autoevaluare folosite de elevi ctivitatea didactica are in fond un caracter procesual, ea se desfasoara in etape, secvente logic articulate. 3ezulta ca stabilirea de obiective concrete urmeaza sa se suprapuna pe secvente de lectie1activitate. !rofesorul trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi sti daca ceaa ce trebuie dacut a fost facut? 3aspunsurile la cele patru intrbari vor continua etapele proiectarii didactice: Ce voi face? - vizeaza obiectivele, care trebuie sa fie fixate si realizate$ - obiectivele stabilite ce va sti si ce va sti sa faca elevul dupa lectie$ obiectivele trebuie formulate explicit prin utilizarea unor 4verbe de actiune5. Cu ce voi face? stabilirea resurselor educationale (delimitarea continutului invatarii, a resurselor psihologice, a resurselor materiale)$ un profesor este cu atat mai bine cu cat reuseste sa-l invete pe elev exact ceea ce poate elevul si are realmente nevoie$ orice copil poate fi invatat ceva, cu conditia alegerii celor mai potrivite metode si mi%loace de educatie. Cum voi face? vizeaza conturarea strategiilor didactice optime. #maginatia pedagogica a cadrului didactic este cea care prezideaza aleferea si combinarea, mai mult sau mai putin fericite, a metodelor, materialelor si mi%loacelor folosite in invatamant. !rofesorul trebuie sa stabileasca scenariul didactic. Cum voi sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut? vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii$ o activitate didactica este cu atat mai eficienta cu cat obiectivele ei au fost realizate intr-un timp cat mai scurt, cu cheltuieli minime de resurse materiale, cu mai putina oboseala si cu mai multa placere pentru efortul depus. Ace te patru intre!ari unt e"pre ia celor patru etape #unda$entale in proiectarea lectiei !ornind de la cerintele invatarii se impune a gandi activitatea de proiectare in termeni de situatii problema, ceea ce tine atat de insusirea unor tehnici de lucru, cat si de experienta si imaginatia pedagogica a profesorului. Modelul didacticist al proiectarii pedagogice : este central pe continuturi, indeosebi pe actiuni specifice procesului de predare$continuturile isi subordoneaza obiectivele, metodologia si evaluarea didactica intr-o logica a 6invatamantului informativ7$ 5

 relatiile dintre elementele activitatii didactice sunt intamplatoare, nediferentiate si nedefinite pedagogic, stabilindu-se mai ales sub presiunea continutului si sarcinilor de predare$ intretine dezechilibre in formarea formatorilor - initiala si continua intre pregatirea de specialitate si pregatirea psihopedagogica. 8odelul curricular al proiectarii pedagogice : este centrat pe obiective si propune actiuni didactice specifice procesului complex de predareinvatare-evaluare$ punctul de plecare il constituie obiectivele stabilite pentru elev in spiritul unui invatamant formativ, bazat pe valorificarea potentialului de (auto)instruire-(auto)educatie al fiecarui elev1student$ intre toate elementele activitatii didactice (obiective - continut - metodologie -evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenta, determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice$ asigura echilibrul dintre pregatirea de specialitate a formatorilor (conceputa interdisciplinar, cu o disciplina ,,principala7 si cel putin una ,,secundara7) si pregatirea psihopedagogica.

3. Lecia form de ba! a organi! rii procesului de "nv m#nt

0ec9ia reprezint: principala form: a organiz:rii activit:9ii educa9ionale. ;in punct de vedere etimologic, termenul provine din latinescul 7lectio7, care <nseamn: lectura cu voce tare =i audiere, citire din manual =i memorare de texte de c:tre elevi. 8a%oritatea defini9iilor <nt>lnite <n literatura de specialitate analizeaz: lec9ia ca pe o form: a activit:9ii desf:=urate <n clas:, sub <ndrumarea unui cadru didactic, <ntr-un interval de timp precis determinat, pe baza cerin9elor cuprinse <n program: =i potrivit orarului =colar. (;ic9ionarul pedagogic, 1?,), ;ic9ionar de neologisme 1?,,, manuale de pedagogie etc.). !aralel cu acest criteriu organizatoric ce st: la baza defini9iilor lec9iei, din punct de vedere al con9inutului ei, aceasta apare ca un sistem de idei articulate logic =i didactic, <n conformitate cu cerin9ele psihopedagogice, referitoare la predarea-asimilarea cuno=tin9elor, verificarea, evaluarea =i notarea rezultatelor, deci 6o unitate logic:. didactic: =i pedagogic:5. 8iron #onescu argumenteaz: aspectul de 6form: de baz:5 al lec9iei <n contextul 6

procesului de <nv:9:m>nt prin aceea c: <n cadrul ei: l. Con9inutul cuno=tin9elor este <mp:r9it <n unit:9i mici, organizate, ce urmeaz: s: fie asimilate <ntr-un interval de timp destinat lec9iei respective. &. Cuno=tin9ele se succed logic organizat, conform ritmului de munc: adecvat elevilor. '. /uccesiunea logic: d: posibilitatea profesorului s: utilizeze, organizat, o tehnologie didactic: corespunz:toare, pentru a asigura activitatea de <nv:9are a elevilor. ). sigur: organizat, <mbinarea muncii frontale, grupale =i individuale prin activitatea comun: a elevilor. !e baza acestor caracteristici d: o defini9ie mai cuprinz:toare lec9iei, av>nd <n vedere mai multe criterii. stfel, lec9ia e definit: ca 6o unitate didactic: fundamental:5, o form: a procesului de <nv:9:m>nt prin intermediul c:reia o cantitate de informa9ie este perceput: =i asimilat: activ de elevi, <ntr-un timp determinat, pe calea unei activit:9i inten9ionate, sistematice, cu autoreglare, provoc>nd <n sfera biopsihic: a acestora o modificare <n sensul form:rii dorite. @n acest fel lec9ia apare ca un 6program didactic5, adic: un sistem de cuno=tin9e, obiective opera9ionale, procedee de lucru <n stare s: activeze elevii. 0ec9ia, pe l>ng: faptul c: asigur: <nsu=irea sistematic: a bazelor =tiin9elor, formeaz: capacit:9i de aplicare <n practic: a celor <nsu=ite$ dezvolt: for9ele de cunoa=tere =i crea9ie, spiritul de observa9ie, curiozitatea epistemic:, aten9ia voluntar:, imagina9ia creatoare, memoria logic:, g>ndirea abstract:$ exerseaz: capacit:9ile intelectuale =i afective ale elevului, contribuie la formarea =i consolidarea sentimentelor =i convingerilor, a tr:s:turilor pozitive de caracter, forme adecvate de comportament$ asigur: un sistem de rela9ii <ntre profesori =i elevi precum =i desf:=urarea unor activit:9i pedagogice menite s: stimuleze performan9ele <nv:9:rii. Cu alte cuvinte lec9ia devine eficient: <n m:sura <n care <i a%ut: pe elevi s:-=i <nsu=easc: no9iuni, s: surprind: rela9ii <ntre obiecte =i fenomene, s: emit: ipoteze, s: rezolve probleme, s: elaboreze modele, planuri, fi=e, teze, rezumate, conspecte, s: formuleze concluzii, s: foloseasc: dialogul, munca de laborator, cabinet, atelier etc.

4. Lectia forma fundamentala

Obiectivele lectiei : stabileste, in mod sistatic, modulele informationale pentru fiecare disciplina de nvatamant, in concordanta cu programele analitice imbina, in mod adecvat, rational si eficient, modul de activitate didactica frontal, cu cele in ec!ipa si individual, de"voltand spiritul loial de competitie intelectuala si profesionala imbina, pregatirea teoretica cu pregatirea practica si de cercetare stiintifica, asigurand varietatea tipurilor de activitati didacrice asigura de"voltarea si manifestarea, capacitatilor generale si speciale #profesionale$, dinami"and spiritul de observatie si participarea activa, independenta si creativa, formare calitatilor cognitive si socio% profesionale necesare integrarii cu randament a absolventilor nvatamantului in viata socio& utila' (erinte generale ale conceperii, organi"arii, proiectarii si desfasurarii lectiilor: a$ cunoasterea locului si importantei specifice disciplinei de nvatamant in pregatirea elevilor b$cunoasterea continutului programei analitice, a manualului si bibliografiei suplimentare specifice disciplinei de nvatamant c$ asigurarea relatiilor interdisciplinare d$ stabilirea felului de activitate didactica #teoretica sau practica$, a tipului de lectie si incadrarea lui intr%un sistem de lectii' e$ elaborarea structurii specifice tipului de lectie stabilit f$ stabilirea obiectivelor de specialitate, operationale si acelor pedagogice g$ stabilirea continutului temei noi !$ stabilirea adecvata a strategiilor didactice necesare desfasurarii lectiei i$ stabilirea modului de desfasurare a acticitatilor didactice )$ stabilirea timpului #in minute$ pentru fiecare etapa a lectiei' *ipurile si structura lectiilor *ipul de lectie este un model didcatic sub forma unui asamblu de elemente caracteristice #momente sau etape$ pe ba"a caruia se proiectea"a structura unei anumite lectii' +rincipalele tipuri de lectii sunt : de comunicare de noi cunostinte de recapitulare de fi,are si aplicarea cunostintelor de formare a priceperilor si deprinderilor de verificare si apreciere a cunostintelor lectii mi,te #combinate$' -tructura lectiei este un model didcatic care stabileste numarul de etape didactice si le ordonea"a intr%un mod coerent, corespun"ator unui anumit tip de lectie' +roiectarea poate sa se reali"e"e intr%o structura in care componentele ei sunt pre"entate succesiv sau incadrate intr%o forma tabelara' .

/n procesul didactic se urmaresc cateva sarcini de instruire: %transmiterea de cunostinte %recapitularea, fi,are de cunostinte % verificare, evaluare de cunostinte % formare de priceperi si deprinderi' /n functie de acestea se clasifica si tipurile de lectii : 1' lectie mi,ta 2' lectie de transmitere de noi cunostinte 3' lectie de formare de priceperi si deprinderi #fi,are$ 4' lectie de recapitulare si sistati"are 5' lectie de verificare si evaluare' 0iecare lectie poate avea mai multe variante: 1' in functie de continut: lectie introductiva 2' in functie de metode: lectie de de"batere, lectie de instruire & programata 3' in functie de mi)loacele didactice: lectie pe ba"a de tv, diapo"itive, modele 4' in functie de forma de lucru: lectie frontala, munca pe grupe, individuala 5' in functie de disciplina: lectie de formare de priceperi si deprinderi #lectie de e,ercitii, lectie de lucrari practice, lectie de lucrari de laborator$ 1venimentele instruirii sunt: 1$ (aptarea atentiei & stimulea"a interesul, curio"itatea elevului un film releva un fenomen neobisnuit si astfel se diri)ea"a atentia' 2$ /nformarea elevului cu privire la obiectivul urmarit & obiectivele trebuie comunicate efectiv, trebuie e,primate in cuvinte pe care elevul sa le inteleaga rapid' 3$ -timularea reactuali"arii capacitatilor invatate anterior & o mare parte a noi invatari este o combinare a ideilor #de e,' masa ''' '''re"ulta din combinarea ideilor acceleratie si forta si inmultire$, poate fi o comunicare care solicita o recunoastere, o reamintire' 4$ +re"entarea materialului stimul & stimulii care trebuie pre"entati elevului sunt cei implicati in performanta care reflecta invatarea' 5$ 2iri)area invatarii 6$ Obtinerea performantei & in siri)area invatarii elevul a 3va"ut4 cum sa procede"e acum ii cerem sa arate ca stie cum sa procede"e' 5oi ii cerem nu numai sa ne convinga pe noi, ci si pe el insusi' 7$ 6sigurarea feed%bac7%ului & nu e,ista cai standard de formulare sau de pre"entare a feed &bac7 &ului ca o comunicare' (onfirmarea corectitudinii, la stiintele e,acte e,ista de regula la sfasitul manualului' (and profesorul urmareste performanta elevului, comunicarea feed% bac7%ului poate fi sub forma unui gest de aprobare, un "ambet, un cuvant #bravo8, bine8$ 9

.$ 1valuarea performantei 9$ /ntensificarea retentiei si asiguarea transferului & teme pentru acasa8 /n proiectarea unei lectii trebuie tinut cont si de: 1' obiective sau scopuri 2' metode, materiale, mi)loace, e,periente si e,ercitii de invatare 3' evaluarea succesului elevilor' Exigente in proiectarea activitatii didactice +roiectul de lectie este un instrument de lucru si un g!id pentru profesor, el oferind o perspectiva de ansamblu, globala si comple,a asupra lectiei' /n vi"iune moderna, proiectul de lectie are caracter orientativ, avand o structura fle,ibila si elastica' 2e asemenea, este de preferat ca el sa prevada unele alternative de actiune si c!iar sa solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat atunci cand situatii nepreva"ute fac necesara sc!imbarea, deci un comportament didactic creator' /n acest fel ele vor fi adaptate specificului procesului de predare%invatare a disciplinei respective si vor deveni operationale in conditiile concrete de instruire in care vor fi utili"ate' -copul pr didactice este de a reali"a transpunerea didactica a continutului stiintific intr%o maniera care sa le permita elevilor asimilarea lui, dar in acelasi timp sa ii oblige la efort intelectual si:sau practic%aplicativ:motric' +roiectarea didactica are semnificatia unei progno"e pe ba"a unei anali"e diagnostice a conditiilor prealabile ale activitatii didactice' +roiectarea strategiilor didactice repre"inta ansamblul de procese si operatii deliberative de anticipare a acesteia, de fi,are mentala a pasilor ce vor fi parcursi in reali"area instructiei si educatiei, la nivel macro si micro' ;aloarea unei lectii, ca a oricarei activitati, se aprecia"a in functie de randament' O lectie eficienta este o lectie care da randamentul ma,im, in conditiile in care s%a lucrat' 1 adevarat ca acest randament nu poate fi masurat obiectiv, sub toate aspectele, la sfirsitui unei lectii, asa cum pot fi apreciate produsele materiale printr%un control te!nic de calitate' <nele re"ultate ale activitatii didactice pot fi observate numai dupa o lunga durata de timp, dar fara sa se poata preci"a care a fost lectia sau lectiile care le%au produs' 6sa sint re"ultatele care privesc de"voltarea proceselor psi!ice, formarea conceptii stiintifice despre lume, progresul moral si estetic al elevilor' =ectia are randamentul ma,im atunci cind toti elevii din clasa au obtinut ma,imum de re"ultate bune cantitativ si calitativ, in functie de posibilitatile lor, cu un efort cat mai mic, intr%un timp cit mai scurt' Orice lectie trebuie sa constituie un pas mai departe in de"voltarea personalitatii elevului' +entru aceasta se cer respectate mai multe cerinte' a' (laritatea scopului urmarit' =ectia duce la bune re"ultate instructive si educative, daca profesorul stabileste cu claritate si preci"ie scopul pe care%si propune sa%l reali"e"e cu 1>

a)utorul ei' 6cest scop constituie pivotul in )urul caruia se a,ea"a intreaga lectie' 6legerea metodelor si procedeelor, alegerea continutului lectiei si reliefarea unor parti din acest continut, structura lectiei si imbinarea modului de munca individuala cu cel colectiv depind de scopul urmarit prin lectie' -copul unei lectii e,prima esenta instructiv%educativa a acesteia' /ntr%o lectie se urmaresc de obicei mai multe scopuri, dar unul este dominant' (elelalte sint subordonate lui' Orice lectie, din orice disciplina de invatamint, urmareste in primul rind reali"area unui scop apropiat, particular, care decurge din tema acelei lectii' O anumita lectie concreta de matematica, literatura, istorie, desen, trebuie sa de"volte personalitatea elevului sub anumite aspecte, sa%1 a)ute sa progrese"e in anumite directii' 6cesta este scopul principal al acelei lectii' (ind se fi,ea"a acest scop apropiat al lectiei, se tine seama ca prin reali"area lui se contribuie si la reali"area alter scopuri mai indepartate, mai cuprin"atoare, cum ar fi : scopul urmarit de predarea acelui obiect de invatamint la clasa respectiva si in scoala respectiva, scopul urmarit de gradul de invatamint respectiv, pregatirea pentru a face fata unor sarcini actuale si de perspectiva ale societatii, contributia la de"voltarea unor aspecte intelectuale, morale, estetice ale elevului si, in sfirsit, contributia acestei lectii la de"voltarea multilaterala a personalitatii elevului' /ntre aceste scopuri e,ista o legatura indisolubila' -copurile mai indepartate a)uta la preci"area scopulul apropiat al lectiei iar reali"area scopului apropiat constituie un pas spre reali"area scopurilor mai indepartate' 2e aceea este deosebit de importanta fi,area cu claritate si preci"ie a scopului lectiei' -pre a fi,a in mod corect scopul unei lectii, profesorul trebuie sa tina seama de trei elemente: continutul temei pe care o va preda, nivelul actual de de"voltare a elevilor si sarcinile mai apropiate si mai indepartate in directia carora trebuie de"voltata personalitatea elevilor' *inind seama de aceste elemente profesorul poate stabili cu preci"ie ce cunostinte si deprinderi pot fi formate sau consolidate cu a)utorul continutului temei, in functie de virsta si de pregatirea anterioara a elevilor, care vor fi aspectele educative reali"abile in mod neformal prin acest continut' +rin continutui temei, posibilitatile actuale ale elevilor sint a)utate si stimulate sa se de"volte in directia unor cerinte mai inalte, sociale si individuale' 2eci, intr%o lectie, profesorul isi propune sa de"volte personalitatea elevului, atat cit permit continutul de informatii pe care le da si nivelul actual de de"voltare a elevului' /ntr%o lectie buna, concomitent cu reali"area sarcinilor instructive se reali"ea"a si sarcinile ei educative, sarcinile informative se impletesc cu cele formative' *ransmitind elevilor cunostinte stiintifice,formandu%le priceperi si deprinderi se reali"ea"a si de"voltarea gindirii si a spiritului de observatie, memoria si imaginatia, sentimentele si vointa lor' /n orice lectie buna elevii se obisnuiesc sa fie disciplinati si atenti, sa fie perseverenti si constiinciosi in munca' (ind fi,ea"a scopul unei lectii, profesorul are in vedere contributia specifica, particulara pe care acea lectie o are la instruirea si educarea elevilor' -copul lectiei sinteti"ea"a esentialul acestei contributii' b' 6legerea )udicioasa a continutului lectiei' -pre a reali"a o lectie buna profesorul trebuie sa aleaga pentru fiecare parte a lectiei materialul cel mai potrivit, care sa asigure atingerea scopului urmarit' 2e e,emplu, daca urmareste sa forme"e la elevi o notiune noua, le va pre"enta e,emple tipice si caracteristice in acest sens daca urmareste ca elevii sa a)unga la o conclu"ie corecta pe ba"a unor comparatii, el selectea"a obiectele 11

care vor fi comparate si preci"ea"a criteriul de comparatie daca urmareste sa forme"e anumite priceperi, alege e,ercitii adecvate acestui scop' (u privire la cantitatea de material care sa fie insusit de elevi in decursul lectiei, e bine sa se evite e,agerarile: sa nu se dea nici prea mult material, nici prea putin' +rogramele scolare preci"ea"a volumul de informatii pentru o lectie' 2aca se da prea mult material, elevii nu vor retine decit o parte din el si nu este sigur ca vor retine tocmai ceea ce este esential' 2aca elevii sint prea putin solicitati, daca li se ofera prea putin material, lectia nu are randament' =a alegerea materiei de invatamant se tine seama si de locul pe care il ocupa acea lectie in sistemul de lectii din care face parte' Orice lectie trebuie privita ca o veriga dintr% un lant : ea continua si imbogateste pregatirea anterioara a elevilor, dar totodata pregateste pe elevi spre a intelege mai temeinic cunostintele care vor fi predate in lectiile urmatoare' +rofesorul care are clara perspectiva pregatirii viitoare a elevilor sai stie asupra caror cunostinte din lectia de "i sa insiste, spre a asigura succesul elevilor in viitor' c' 6legerea metodelor si procedeelor potrivite pentru reali"area sarcinilor urmarite in fiecare parte a lectiei' 6legerea )udicioasa a metodelor si procedeelor didactice a)uta la reusita lectiei' /n decursul unei lectii se folosesc de obicei mai multe metode potrivit sarcinilor didactice urmarite' 0iecare sarcina didactica se reali"ea"a mai bine prin utili"area anumitor metode' -pre a reali"a o lectie buna, profesorul alege din fiecare grupa de metode pe cea sau pe cele care sint in concordanta cu scopul urmarit, cu virsta si pregatirea anterioara a elevilor' <tili"area )udicioasa a fiecarei metode, la locul si timpul cel mai potrivit, in conditii variate de la o clasa la alta, de la o tema la alta, contribute la sporirea eficientei lectiei' d' Organi"area metodica a lectiei' /ntr%o lectie buna nimic nu se face la intimplare, ci dupa un plan bine gindit' 2iferitele activitati care alcatuiesc lectia sint desfasurate intr%o succesiune logica, spre a asigura reali"area scopului ei' 0iecarei activitati i se acorda o durata care contribuie la obtinerea unui ma,imum de randament' 5ici un minut din lectie nu trebuie irosit si nici o secventa din lectie nu trebuie tratata superficial' +ractica instructiv%educativa pune la indemina multe ca"uri negative: efectuarea unor activitati formale, necerute de lectia respective, conversatii introductive prea lungi, insistenta asupra unor cunostinte pe care elevii le poseda de)a, pre"entarea unui material didactic prea bogat etc' ?una organi"are a lectiei depinde de respectarea principiilor didactice, in conditiile concrete de activitate cu clasia respectiva' O lectie bine organi"ata antrenea"a la activitate pe toti elevii' +articularitatile individuale fac insa ca acestia sa nu lucre"e in acelasi ritm, sa nu obtina aceleasi re"ultate' +rofesorul prevede aceste situatii si pregateste mi)loacele potrivite spre a obtine de la fiecare elev randamentul ma,im, fie altenand munca indrumata cu cea independenta, cand poate veni in spri)inul elevilor mai slabi, fie imbinand lectia clasica cu forme de instruire programata, care asigura desfasurarea activitatii fiecarui elev in ritmul sau propriu' O lectie este metodic organi"ata cind toate activitatile desfasurate constituie un tot unitar, servesc atingerea scopului urmarit' +regatirea unei activitati didactice nu inseamna aplicarea unui @tiparA, a unei sc!eme prestabilite la un continut anume proiectarea activitatii didactice inseamna anticipare, 12

deci reflectie prealabila asupra a ceea ce ar fi de dorit sa se intample, imaginarea unui scenariu al activitatii . Avantaje si limite ale proiectarii activitatii didactice =ectiile asigura o informare ampla si sistematica a elevilor in diferite domenii, si ii a)uta la formarea personalitatii lor' 1le contribuie la de"voltarea gindirii si imaginatiei elevilor, la formarea sentimentelor superioare, la fortificarea vointei, la obisnuirea elevilor cu munca organi"ata si cu disciplina, le cultiva progrestiv aptitudinile si talentele, ii a)uta sa%si insuseasca te!nica muncii independente' 6ceste avanta)e pe care le ofera au validat lectia ca forma principala, forma de ba"a in organi"area procesului de invatamint' 2intre avanta)ele lecBiei, le amintim pe urmCtoarele: 6sigurC un cadru organi"atoric adecvat pentru derularea procesulai instructiv%educativ, promovea"C un sistem de relaBii didactice profesor%elevi Di activitCBi didactice menite sC anga)e"e elevii, sC i activi"e"e Di sa mbunCtCBeascC performanBele nvCBCrii' 0acilitea"C nsuDirea sistematicC valorilor care constituie conBinutul nvCBCmEntului, a ba"elor DtiinBelor, a sistemului de cunoDtinBe Di abilitati fundamentale ale acestora, prin intermediul studierii obiectelor de nvCBCmEnt corespun"Ctoare' (ontribuie la formarea Di modelarea capacitCBii de aplicare in practicC a cunoDtinBelor teoretice nsuDite de elevi, introducEndu%i n procesul cunoaDterii sistematice Di DtiinBifice #nemi)locite sau mi)locite$ a realitCBii' 6ctivitCBile desfCDurate de elevi n timpul lecBiei spri)inC insusirea noilor informaBii, formarea noBiunilor, deducerea definiBiilor, a regulilor, formarea Di de"voltarea abilitCBilor intelectuale Di practice, sesi"area relaBiilor dintre obiecte Di fenomene, e,plicarea lor, deci formarea unei atitudini po"itive faBC de nvCBare' 6nga)area elevilor n lecBie, n eforturi intelectuale Di motrice de duratC, are influenBe formative benefice: le de"voltC spiritul critic, spiritul de observaBie, atenBia voluntarC, curio"itatea epistemicC, operaBiile gEndirii, memoria logicC Di contribuie la de"voltarea forBelor lor cognitive, imaginative Di de creaBie' *otodatC, le oferC oportunitatea de a%Di e,ersa capacitCBile intelectuale, motrice Di afective, de a%Di forma Di consolida sentimente, convingeri, atitudini, trCsCturi po"itive de caracter, forme adecvate de comportament' =imitele lectiei ar fi urmatoarele: caracterul preponderent magistro%centrist al predCrii #n defavoarea nvCBCrii$, reducerea activitCBii la mesa)ul profesorului #e,punere, demonstrare, e,plicaBie$ Di la nregistrarea pasivC a noului de cCtre elevi adesea, lecBiile se ba"ea"C pe intuiBie, negli)Endu%se activitCBile individuale ale elevilor, e,erciBiile practice, cele aplicative etc' diri)area accentuatC, uneori e,cesivC a activitCBii de nvCBare a elevilor recurgerea e,cesivC la activitCBi frontale, promovarea predCrii la un singur nivel #cel mi)lociu$ Di ntr%un singur ritm, pot duce la apariBia tendinBei de nivelare Di uniformi"are a demersurilor didactice instruirea diferenBiatC in funcBie de particularitCBile individuale Di de grup ale elevilor se reali"ea"C, de cele mai multe ori, anevoios Di stEngaci nu se promovea"a autoinstruirea si autoevaluarea

13

$. %roiectarea leciei & consideraBii metodologice

+roiectarea unei lecBii, conceputC ca o activitate mentalC, de anticipare amCnunBitC a ceea ce urmea"C sC reali"e"e cadrul didactic n clasC, se materiali"ea"C ntr%un document cunoscut sub denumirea de proiect didactic' 1laborarea proiectului didactic, document de conducere a oricCrei activitCBi de nvCBCmEnt, marc!ea"C trecerea de la anticiparea mentalC a scenariului didactic la materiali"area practicC a acestuia' 1vident, proiectul didactic este construit n funcBie de tipul de lecBie Di de structura acesteia #a se vedea cursul de +edagogie$' -e impune o preci"are: nu e,istC un model prestabilit Di obligatoriu de proiect didactic al unei lecBii profesorul are posibilitatea realC de a decide ce variantC:model de proiectare secvenBialC adoptC, pentru aceasta consultEnd literatura de specialitate Di activEndu%Di creativitatea Di competenBa pedagogicC' c9iunea de proiectare are un rol important <n realizarea <nv:9:rii, ea const>nd <ntr-un complex de opera9ii de analiz:, planificare =i organizare a instruirii (-, p.+'), sau un ansamblu coordonat de opera9ii de anticipare a desf:=ur:rii procesului instructiv educativ. cestea se concretizeaz: <n definirea anticipat: a obiectivelor, con9inuturilor, strategiilor, problemelor de evaluare, precum =i a rela9iilor dintre ele, sau <n precizarea unor ac9iuni de prefigurare a programului de instruire, conform cu principiile =i legit:9ile psiho-pedagogice (1A, p.&'1).
R.Ga%n&' propune o a!ordare i te$ic( a proiect(rii #olo it( )n toate a pectele de in truire* cur ' lec+ie' $odul etc.' deoarece toate au ele$ente identice ,i i$ilitudini. Plec-nd de la proce ul de )n.(+are' R.Ga%n&' e te de p(rere c( proiectarea in truirii tre!uie ( +in( ea$a de condi+iile interne ,i e"terne )n care are loc ace t proce . Elementele de coninut ale proiect rii unt*

1. definirea obiectivelor performan9iale$ &. proiectarea secven9elor instruc9ionale$ '. proiectarea evalu:rii performan9elor elevilor, aspecte considerate de Bagne ca fiind elementele de baz: ale instruirii. ceste trei elemente ale unui program didactic formulate interogativ de 3.Bagne sunt: 1. /pre ce tindC (adic: proiectarea obiectivelor)$ &. Cum a%ung acoloC (adic: organizarea con9inutului, metodelor, procedeelor, mi%loacelor, exerci9iilor sau condi9iile interne =i externe ale instruirii)$

'. Cum =tiu c: am a%unsC (adic: prefigurarea tehnicilor de evaluare)

Cu alte cuvinte, etapele proiectrii instruirii se pot exprima astfel: 1. dezvoltarea capacit:9ilor prin <nv:9are$ &. realizarea obiectivelor performan9iale, care fac posibil: clasificarea capacit:9ilor performan9iale, ca rezultate a=teptate ale <nv:9:rii$ '. identificarea obiectivelor performan9iale, care fac posibil: clasificarea capacit:9ilor$ ). specificarea condi9iilor - interne =i externe - pentru cea mai bun: <nv:9are$ +. planificarea secven9elor de instruire prin cunoa=terea condi9iilor$ ,. planificarea instruirii <n termen de lec9ie individual:$ -. stabilirea procedeelor de evaluare pentru a desemna ceea ce a fost <nv:9at l9i autori (#.Cerghit 1?A&$ #.Dinga 1?A&$ E.!relici 1?A-), dezvolt: elementele instruirii folosind termenul de 6opera9ii5 sau 6complex de opera9ii5. ;up: #.Cerghit proiectarea instruirii cuprinde: 1. planificarea materiei disciplinei de studiu (preludiul proiect:rii lec9iei)$ 14

&. proiectarea lec9iei ca instrument de lucru$ '. definirea obiectivelor =i a scopurilor lec9iei$ ). opera9ionalizarea obiectivelor$ +. elaborarea con9inutului lec9iei$ ,. alegerea variantei optime de lec9ie$ -. elaborarea structurii procesuale a lec9iei$
/. proiectarea in tru$entelor de $( urare ,i e.aluare.

proiecta tehnologia didactic: <nseamn: astfel a r:spunde logic la urm:toarele <ntreb:ri (care se pun de altfel oric:rei activit:9i umane): &. Ce voi face? 'preci!area obiectivelor() 2. Cu ce voi face? 'anali!a resurselor educaionale() 3. Cum voi face? 'elaborarea strategiei educaionale() *. Cum voi +ti dac s,a reali!at ceea ce trebuie? 'metodologia de evaluare a eficienei activit ii desf +urate(. Conform acestor <ntreb:ri sunt sistematizate astfel, etapele unei proiect:ri didactice corecte: &. %reci!area obiectivelor <n cadrul c:reia: F se stabile=te ce va =ti sau ce va =ti s: fac: elevul la sf>r=itul activit:9ii$ F se verific: dac: ceea ce a fost stabilit este ceea ce trebuie realizat <n raport cu programa de <nv:9:m>nt$ F se verific: dac: obiectivele sunt realizabile <n timpul disponibil. 2. -nali!a resurselor: F se stabile=te con9inutul activit:9ii$ F se analizeaz: calitatea materialului uman (dezvoltarea psihic: =i fizic: a elevilor, particularit:9ile individuale, motiva9ia <nv:9:rii etc.)$ F se analizeaz: mi%loacele =i materialele disponibile. 3. Elaborarea strategiei: F se aleg metodele didactice potrivite$ F se aleg sau se confec9ioneaz: materialele didactice necesare$ F se combin: metodele, materialele =i mi%loacele astfel <nc>t ac9iunea lor s: devin:

sinergic:$
F se imagineaz:

=i se scrie 6scenariul5 activit:9ii ce se va desf:=ura (sub forma planului sau proiectului de tehnologie didactic:). *. Evaluarea: F se elaboreaz: un sistem de metode =i tehnici de evaluare adecvate obiectivelor stabilite. 3ezult: c: ac9iunea de proiectare, care presupune <mbinarea tuturor elementelor =i aspectelor lec9iei <ntr-un sistem <nchegat, se realizeaz: prin elaborarea unui proiect 'plan( de lecie sau proiect de te.nologie didactic . Cu alte cuvinte prefigurarea, anticiparea activit:9ii instructive prin descrierea detaliat: <n concordan9: cu legit:9ile psiho-pedagogice ale <ntregului program de desf:=urare a lec9iei presupune realizarea de c:tre profesor a unui 6design instruc9ional5.

15

/. 0ip +i variant de lecie

!edagogia clasific: lec9iile <n func9ie de sarcina didactic dominant pe care trebuie s: o <ndeplineasc: fiecare lec9ie. !rin sarcin: didactic: se <n9elege obiectivul principal urm:rit de lec9ie, adic: ce trebuie s: realizeze profesorul =i elevul <n cadrul lec9iei (comunicarea =i asimilarea de cuno=tin9e, formarea de deprinderi =i priceperi, sistematizarea, verificarea, evaluarea, stabilirea unor forme pozitive de comportament etc.). @n cadrul unei lec9ii, profesorul realizeaz: de obicei mai multe sarcini didactice (comunic:, sistematizeaz:, verific:), dar una din aceste sarcini constituie obiectivul principal =i determin: structura lec9iei, tipul acesteia$ ea este considerat: drept sarcin: fundamental:. @n concluzie, tipul sau categoria de lec9ie este un mod de construire =i <nf:ptuire (desf:=urare) a lec9iei, 6o unitate de structur: constituit: <n func9ie de anumite criterii: obiectul, treapta de =colarizare, modul de preg:tire a elevilor, obiectul de <nv:9:m>nt5 Gipurile de lec9ie nu trebuie privite ca ni=te tipare rigide, inflexibile <n proiectarea =i desf:=urarea lec9iilor, ci ca ni=te scheme flexibile, orientative, cadre largi care pot fi modificate <n func9ie de condi9iile concrete <n care se desf:=oar:. !e baza tipurilor fundamentale de lec9ii, fiecare profesor poate construi variante. !rin variant: se <n9elege 6structura concret: a unei lec9ii, impus:, pe de o parte, de tipul c:ruia <i apar9ine, iar pe de alt: parte de factorii variabili care intervin5. Hactorii variabili care intervin pot fi determina9i de con9inutul lec9iei, obiectivele opera9ionale ale ei, preg:tirea anterioar: a elevilor, strategiile =i mi%loacele folosite, locul pe care lec9ia <l ocup: <n sistemul de lec9ii, particularit:9ile procesului de <nv:9are, m:rimea colectivului de elevi, formele muncii cu elevii (frontale, pe grupe, individuale), locul unde se desf:=oar: lec9ia (clasa, laborator, atelier, teren agricol etc.), nivelul dezvolt:rii psihice a elevilor, stilul de predare al profesorului etc. ;atorit: acestor factori <n cadrul fiec:rui tip vor putea fi concepute o multitudine de variante, fiecare av>nd structura proprie, format: dintr-o serie de etape sau sec9iuni de lucru. 2tapele sau sec9iunile de lucru se numesc, <n perspectiva modern: asupra lec9iei, 6evenimentele5 instruirii, care au scopul 6de a stimula =i <ntre9ine realizarea optim: a procesului <nv:9:rii5 . ;eci, evenimentul este factorul care declan=eaz: comportamentul elevului, el fiind un mic modul ac9ional care 6intr: u=or <n combina9ii noi.$ ordonarea evenimentelor este privit: ca posibilitate de adaptare a lec9iei la cerin9ele concrete de <nv:9at, de realizat =i nu ca o respectare a unei structuri rigide5 . @n func9ie de tip =i variant: se poate reprezenta simbolic diversitatea tipurilor =i variantelor de lec9ii . ;ac: se noteaz: cu 6G5 mul9imea finit: a tipurilor de lec9ii =i cu 6E5 mul9imea variantelor, putem ob9ine urm:toarea combina9ie: G1: G1E1, G1E&, G1E', G1E), ........................................ G1En G&: G&E1, G&E&, G&E', G&E), G&E+, ................................. G&En G': G'E1, G'E&, G'E', G'E), G'E+, G'E,, ..................... G'En G): G)E1, G)E&, G)E', G)E), G)E+, G)E,, G)E-, ........... G)En G+: G+E1, G+E&, G+E', G+E), G+E+, G+E,, G+E-, G+EA. .. G+En !entru ca unei mul9imi finite de tipuri (G 1 ( G+) <i corespunde o mul9ime de variante (E 1 - En) se poate afirma c: avem de-a face cu o organizare dinamic: =i divergent: a procesului de <nv:9:m>nt. "riginalitatea lec9iei, coeficientul de creativitate <n organizarea procesului de <nv:9:m>nt este cu at>t mai mare cu c>t exist: o diversitate mai mare de variante <n cadrul aceluia=i tip$ tot astfel restr>ngerea sferei acestor variante este 6un indiciu al alunec:rii pe panta =ablonismului5 . 16

1. %reg tirea profesorului pentru lecie

!e baza con9inutului disciplinei de <nv:9:m>nt precum =i a obiectivelor ce trebuie realizate conform programei =colare, fiecare profesor <ntocme=te la <nceputul anului =colar o proiectare didactic anual . ceasta cuprinde repartizarea materiei pe semestre, indicndu-se unitile de nvare (capitolele), obiectivele de referin, numrul de ore afectat acestora, temele, modul de structurare al activitii, metodele, mijloacele de educaie precum i instrumentele de evaluare. !rezent:m mai %os un asemenea model de proiectare didactic: anual:: Model de proiectare didactic anual 2nitatea de "nv m#nt:C3LE452L -465C3L 785M5065E %E06E9C2: -vi!at; 8irector %rofilul: 6esurse naturale +i protecia mediului 8omeniul de preg tire de ba! <8omeniul de preg tire general <Calificarea -vi!at; profesional : %rotecia mediului =ef catedr Modulul 5: Ecologie general >r. de ore<an: &?@ din care 3/ ore de instruire practic >r. ore <s pt m#n : 3 din care: 5%: & Clasa: a 5A,a C %rofesor: 85>CB M-65%lan de "nv m#nt aprobat prin 3rdinul M.E.C.0.9.: 333&<2$. ?2. 2?&? %rograma aprobata prin 3rdinul M.E.C.0.9.: *@$1<3&.?@.2??C %635EC0-6E 858-C05CB ->2-LB -> =C3L-6: 2?&&,2?&2 >r. crt. 012 9aptamana 2nitatea de competen 012 Competene 032 #dentificarea sistemelor =i clasificarea acestora Coninuturi 042 /istemul biologic 5% 052 L0 0/2 5% 062 0112

17

1.

#dentific: <nsu=irile sistemelor biologice <n scopul caracteriz:rii lor

3ecunoa=terea <nsu=irilor generale ale sistemelor biologice

@nsu=irile generale sistemelor biologice

ale -

#dentificarea elementelor ecosistemelor 3ecunoa=terea caracteristicilor biotopului naliza structurii trofice a biocenozei naliza structurii pe specii a biocenozei 3ecunoa=terea diferitelor tipuri de ni=e ecologice #dentificarea diferitelor popula9ii ;efinirea func9iilor ecosistemelor naliza structurii spa9iale a ecosistemului naliza succesiunii ecologice "rganizarea ecosistemelor Iiotopul

'

/?

&.

#dentific: structura si func9iile ecosistemului

/tructura trofic: a biocenozei ' /tructura pe specii a biocenozei Ji=a ecologic: !opula9ia- element ecologic structural =i func9ional al biocenozei Hunctiile ecosistemelor ' '

/11

/1'

/1+ ' /tructura spa9ial: a ecosistemului /uccesiunea ecologic: ' /&K ' /&& /1-

1.

'.

Caraterizeaz: ecosistemele <n func9ie de elementele componente

#dentificarea tipurilor de ecosisteme terestre #dentificarea tipurilor de ecosisteme acvatice

2cosisteme terestre & /&) /&+ /&-

2cosisteme acvatice 2cosisteme antropice

& & & /&? /'1

#dentificare tipurilor de ecosisteme antropice

).

#nterpreteaz: influen9a omului <n degradarea ecosferei plic: regulile de protec9ia si igiena muncii specifice activit:9ilor de protec9ia mediului

groecosisteme #dentificarea agroecosistemelor #dentificarea fenomenelor ;egradarea ecosferei, cauze =i de degradare a ecosferei consecin9e ecologice

' plicarea regulilor de igiena =i protec9ia muncii specifice lucr:rilor practice realizate plicarea regulilor de prim a%utor <n caz de accidente Jorme de protec9ia muncii specifice domeniului de protec9ia mediului 3eguli de prim a%utor <n cazul accidentelor de munc:

/'' /') /'+ /', /',

&

+.

&

Pe !a7a proiect(rii didactice anuale e )ntoc$e,te apoi proiectarea didactic semestrial ce cuprindeDETALIEREa #iecarei unitati d ein.atare 0continuturi8detalieri' co$petente peci#ice .i7ate acti.itati de in.atare' re ur e' e.aluare i o! er.atiiunde pot #i trecute locul de de #a urare au tipul lectiei2

Model de proiectare didactic semestrial 2nitatea de "nv m#nt: C3LE452L -465C3L 785M5065E %E06E9C2: -vi!at; %rofilul: 6esurse naturale +i protecia mediului 19

8omeniul de preg tire de ba! <8omeniul de preg tire general <Calificarea profesional : %rotecia mediului Modulul: Ecologie general Clasa: a 5A,a C %rofesor: 85>CB M-65-n +colar: 2?&&<2?&2 %lan de "nv m#nt aprobat prin 3rdinul M.E.C.0.9.: 333&<2$. ?2. 2?&? %rograma aprobata prin 3rdinul M.E.C.0.9.: *@$1<3&.?@.2??C %635EC02L 2>50BD55 8E E>FBD-6E

8irector -vi!at; =ef catedr

2>50-0-0E- 8E E>FBD-6E: 3. Caracteri!ea! ecosistemele "n funcie de elementele componente >6. 36E -L3C-0E: 3/ >r. crt. 012 1. Coninuturi 'detalieri( 012 !rincipalele tipuri de ecosisteme 2cosistemul p:dure 2cosistemul pa%i=te ;e=ertul Competene specifice vi!ate 032 #dentificarea tipurilor de ecosisteme terestre

-ctivit i de "nv are 042 !rofesorul: frontale =i diferen9iate 2levii: <n colectiv, individual, <n echip:

6esurse 092 + ore G$ & ore #! 8anual ecologie 2ditura 0E/ Crepuscul Computer #nternet lbum foto Hi=e de lucru Hi=e de documentare + ore G$ & ore #! 8anual ecologie 2ditura 0E/ Crepuscul Computer #nternet Hotografii$ !lan=e + ore G$ & ore #!

Evaluare 0:2 "ral: Hi=e de evaluare 3eferate !roiecte

3bs. 052

&.

'.

2cosisteme acvatice 3>ul 0acul Ialta ;elta ;un:rii 8ari si oceane 2cosisteme antropice

#dentificarea tipurilor de ecosisteme acvatice

#dentificare tipurilor de

!rofesorul: frontale =i diferen9iate 2levii: <n colectiv, individual, <n echip: !rofesorul:

"ral: Hi=e de documentare Hi=e de evaluare 3eferate !roiecte "ral: 2>

2cosisteme urbane =i rurale

ecosisteme antropice

frontale =i diferen9iate 2levii: <n colectiv, individual, <n echip: !rofesorul: frontale =i diferen9iate 2levii: <n colectiv, individual, <n echip:

8anual ecologie 2ditura 0E/ Crepuscul Computer #nternet

Hi=e de documentare Hi=e de evaluare 3eferate !roiecte "ral: Hi=e de documentare Hi=e de evaluare 3eferate !roiecte

).

groecosisteme Gipuri de agroecosisteme

#dentificarea agroecosistemelor

' ore G$ & ore #! 8anual ecologie 2ditura 0E/ Crepuscul Computer #nternet

21

@. 0ipuri de lecii folosite "n "nv m#ntul agricol

@.&. Lecia de comunicare 'transmitere( +i asimilare a cuno+tinelor) @.2. Lecia de formare a deprinderilor +i priceperilor) @.3. Lecia de recapitulare +i sistemati!are) @.*. Lecia de verificare +i apreciere) @.$. Lecia miGt . @.&. Lecia de transmitere 'comunicare( +i asimilare a cuno+tinelor re ca sarcin: didactic: fundamental: comunicarea de informa9ii. ;up: anun9area titlului lec9iei, se prezint: par9ial sau total planul lec9iei, dup: care se trece la transmiterea informa9iei. Eariantele acestui tip de lec9ie sunt: Leciile introductive, care se organizeaz: la <nceputul anului =colar sau la <nceputul trat:rii unui capitol, cu scopul de a forma la elevi o privire de ansamblu asupra problematicii, obiectului sau capitolului respectiv, de a-i familiariza cu anumite tehnici de lucru. Leciile prelegere <n care profesorul folosind metoda expunerii =i diferite procedee pentru antrenarea elevilor <n activitatea de <nv:9are subliniaz: aspectele mai importante folosind concluzii par9iale, iar <n <ncheiere stabile=te concluzii generale. Leciile de descoperire; care pot fi de descoperire pe cale inductiv: =i lec9ii de descoperire pe cale deductiv:. Primele se folosesc n situaiile n care elevii au posibilitatea s observe diverse obiecte i fenomene i pe baza prelucrrii informaiilor culese s ajung la formularea unor generalizri !eciile de descoperire pe cale deductiv au ca particularitate faptul c procesul de asimilare se realizeaz pe calea invers i anume de la adevruri generale, legi, noiuni, principii, spre adevruri particulare Lecii problemati!ate <n cadrul c:rora comunicarea se realizeaz: prin crearea unei situa9ii problem:, urmat: de elaborarea ipotezelor, rezolvarea problemei =i confruntarea rezultatelor sau r:spunsurilor cu cele corecte. Lecii seminar <n care elevii sunt antrena9i la discu9ii prin formularea de c:tre profesor a unor <ntreb:ri orientative. 2levii studiaz: <nainte de lec9ie tema din manual =i o bibliografie corespunz:toare. 0a sf>r=itul orei, se vor stabili de c:tre profesor <n colaborare cu elevii concluzii finale. Lecii de comunicare pe ba!a instruirii programate. 2venimentele comunic:rii sunt prezentate prin intermediul textului programat. Lecii de!batere; urm:resc cu prec:dere transmiterea unor elemente de natur: informa9ional: <n plan atitudinal =i comportamental. !rin schimbul de p:reri ce se realizeaz:, se asigur: <n9elegerea sensului celor transmise. /e utilizeaz: la clasele mari =i de=i sunt specifice mai ales disciplinelor socioumane, se pot folosi =i <n cadrul unor discipline ce se predau <n <nv:9:m>ntul agricol legate de deontologia profesional: sau de argumentarea unor aspecte din realitatea agricol:. Leciile de comunicare <n care noile cuno=tin9e sunt prezentate cu a%utorul mi%loacelor tehnice audio-vizuale$ profesorul poate proiecta la <nceput mesa%ul, solicit>nd apoi elevii s: explice cele recep9ionate, s: stabileasc: anumite tr:s:turi generale. ;e asemenea, el mai poate formula <ntreb:ri legate de ceea ce cuprinde mesa%ul pe care <l va prezenta, r:spunsurile fiind descoperite =i deduse de c:tre elevi. Leciile de asimilare a noilor cuno+tine prin activitatea pe grupe. 2levii sunt <mp:r9i9i pe grupe, dup: criteriile specifice acestei metode, repartiz>ndu-li-se apoi sarcini diferen9iate sau comune (observa9ii, experien9e, m:sur:tori, rezolvare de probleme, determin:ri etc.). !e baza celor constatate de 22

fiecare grup: =i sub directa <ndrumare a profesorului se formuleaz: concluzii =i se fac aprecieri asupra muncii depuse. l:turi de acestea mai putem aminti: , lecii prin activit i practice pe teren) , lecii de anali! a observaiilor reali!ate cu prileHul unor eGcursii sau vi!ite) , lecia ba!at pe materialul demonstrativ) , lecia "n cabinetul de specialitate) , lecia ba!at pe eGperiene de laborator) , lecia pentru introducerea elevilor "n studiul manualului sau altor surse de informare) , lecia ba!at pe modele etc. @.2. Lecia de formare a priceperilor +i deprinderilor !articularitatea acestui tip de lec9ie const: <n ponderea activit:9ii independente a elevilor consacrat: rezolv:rii sarcinilor de <nv:9are pentru elaborarea unor componente ac9ionale (priceperi, deprinderi, algoritmi etc.). cest tip de lec9ie necesit: ca structur:, organizarea clasei pentru activitate, anun9area subiectului, a obiectivelor, reactualizarea cuno=tin9elor teoretice necesare activit:9ii practice, explicarea =i demonstrarea modului de lucru, activitatea independent: a elevilor, analiza =i aprecierea rezultatelor. 2xplicarea =i demonstrarea procedeelor de lucru se face diferit: fie se demonstreaz: =i se explic: elevilor ceea ce urmeaz: ei s: execute, sau <nt>i se explic: =i apoi se demonstreaz: ori se demonstreaz: =i apoi se explic:. !rin explica9ie se urm:re=te <n9elegerea principiilor =tiin9ifice care stau la baza lucr:rilor pe care le vor executa, iar executarea model a lucr:rii de c:tre profesor <ntrege=te explica9ia =i le orienteaz: activitatea. 0ucrarea executat: de profesor trebuie s: ilustreze fidel explica9ia dat: =i s: serveasc: drept model pentru elevi. ;eoarece activitatea independent: a elevilor este diversificat: ca tematic: (exerci9ii, lucr:ri practice, aplica9ii etc.) =i forme de realizare, pot fi ob9inute numeroase variante. Lecia de munc independent pe baza lucr:rilor de laborator. !aralel cu dob>ndirea de cuno=tin9e noi se urm:re=te formarea priceperilor =i deprinderilor de m>nuire a aparatelor, instrumentelor de laborator, familiarizarea cu tehnica muncii experimentale etc. Lecii practice "n ferma didactic ; pe lotul eGperimental sau atelierul +colar, urm:resc formarea unor deprinderi practice de m>nuire a unor unelte =i instrumente necesare execut:rii unor lucr:ri. Lecii de munc independent cu aHutorul teGtului programat sunt folosite pentru formarea unor algoritmi de munc: intelectual:. Lecii de munc independent cu aHutorul fi+elor. !rofesorul preg:te=te <n prealabil fi=e de lucru care vizeaz: scopuri didactice precise: stimularea particip:rii elevilor, fixarea =i consolidarea cuno=tin9elor. Hi=ele pot fi individuale, diferite pe grupe de elevi, sau acelea=i pentru to9i elevii. Lecii pe ba! de eGerciii aplicative, contribuie la formarea unui alt context de posed: diverse categorii de exerci9ii, <n func9ie de care se stabile=te lec9ia. ctivitatea independent: a elevilor se poate desf:=ura individual =i pe grupe. Lecii de creaie <n care activitatea elevilor se concentreaz: <n direc9ia efectu:rii unor sarcini cu caracter aplicativ (crea9ii tehnice, conceperea unor probleme originale, realizarea unor aparate, instala9ii etc.). @.3. Lecia de recapitulare +i sistemati!are /e organizeaz: la <nceputul unui an =colar dup: <nsu=irea unuia sau mai multor capitole, la sf>r=itul unui trimestru sau la sf>r=itul anului =colar. /ubiectul unei asemenea lec9ii trebuie foarte bine ales, iar desf:=urarea nu trebuie s: reprezinte o repetare nemodificat: a cuno=tin9elor predate <nainte. Gemele alese trebuie s: aib: un caracter sintetic, care s: ofere posibilitatea de ad>ncire a informa9iilor =i de aplicare a lor <n noi sinteze. 8aterialul recapitulat trebuie sistematizat dup: noi criterii, noi puncte de vedere, lec9ia c:p:t>nd un caracter nou, creator. ;in punct de vedere didactic 23

pentru a evita monotonia =i plictisul =i pentru a men9ine treaz interesul elevilor, profesorul trebuie s: introduc: elemente de noutate, care se pot realiza fie prin activit:9i la care elevii sunt antrena9i prin mi%loacele folosite, fie prin modul cum este conceput: recapitularea =i sistematizarea (tematica materialului didactic nou, introducerea unor cuno=tin9e noi, legate de unele descoperiri ale =tiin9ei =i pe care elevii nu le cunosc etc.). 0ec9ia <ncepe prin anun9area tematicii, elaborarea unui plan de desf:=urare care se poate alc:tui cu elevii sau este dat de profesor pe baza c:ruia se realizeaz: recapitularea =i sistematizarea propriuzis:. 0a sf>r=itul orei se fac aprecieri legate de desf:=urarea lec9iei, apreciind r:spunsurile bune date de elevi, ar:t>ndu-se care p:r9i din materie au fost mai bine <nsu=ite =i care ar necesita o revenire, subliniindu-se ideile esen9iale care se desprind din materialul discutat. Hactorii variabili care apar <n desf:=urarea lec9iei de recapitulare =i sistematizare determin: urm:LLLLLLLLLLtoarele variante ale acesteia: Leciile de sinte! ; sunt lec9iile care se planific: la sf>r=itul unui capitol, trimestru sau an =colar. @n func9ie de metodele =i mi%loacele pe care profesorul le poate folosi, exist: mai multe variante ale lec9iei de sintez:: , Lecii de sinte! pe ba! de conversaie) , Lecii de sinte! cu aHutorul miHloacelor audiovi!uale) , Lecii de sinte! prin efectuarea eGerciiilor aplicative) , Lecii de sinte! combinate cu activitatea pe grup. Lecii de recapitulare +i sistemati!are cu aHutorul fi+elor este o lec9ie de munc: independent: ce asigur: individualizarea activit:9ii elevilor. Hi=ele sunt concepute <n func9ie de nivelul dezvolt:rii individuale a elevilor. Lecii de recapitulare cu aHutorul teGtului programat, prin intermediul c:rora elevii parcurg <n mod individual programul elaborat special pentru fixarea cuno=tin9elor. Lecii de recapitulare +i sistemati!are pe ba! de referat; folosite la clasele mari (a M#-a =i a M##-a). !rofesorul recomand: un subiect pe care un elev sau un grup de elevi <l vor realiza sub form: de referat pe baza consult:rii bibliografiei recomandate (manual, alte surse de informare). 0ec9ia const: <n prezentarea referatului =i discutarea lui cu a%utorul celorlal9i, care fac complet:ri pe marginea problemelor prezentate. Cadrul didactic va clarifica controversele ce pot ap:rea =i va formula concluziile necesare.
Recapitularea e $ai poate #ace prin vizite la muzee, e"poziii, uniti biologice, agricole# prin lecii de tip $proces% sau studii de caz etc

@.*. Lecia de verificare a informaiilor +i deprinderilor Controlul cuno=tin9elor, priceperilor =i deprinderilor <nsu=ite de elevi se realizeaz: <n toate tipurile de lec9ie =i aproape <n toate momentele lec9iei. 2xist:, <ns:, =i ore rezervate special verific:rii. /copul fundamental urm:rit este acela al controlului =i evalu:rii randamentului =colar, al cantit:9ii =i calit:9ii cuno=tin9elor <nsu=ite, al dezvolt:rii psihice, al form:rii priceperilor =i deprinderilor. Concomitent cu verificarea informa9iilor asimilate se urm:re=te =i capacitatea de aprofundare, <n9elegere =i operare cu aceste informa9ii, precum =i m:surarea =i evaluarea celor constatate. cest tip de lec9ie se organizeaz: periodic la un interval mai mare de timp, (semestru, an =colar) . ;e asemenea, profesorul poate evalua acum =i rezultatele propriei munci, deci efectueaz: o autoevaluare. /tructura lec9iilor de verificare a cuno=tin9elor, priceperilor =i deprinderilor este dominat: de veriga sau secven9a principal:, destinat: controlului =i evalu:rii. 2a poate fi precedat: de anun9area tematicii, a modului de desf:=urare =i poate fi succedat: de observa9iile =i concluziile profesorului. Ni <n acest caz pot fi concepute =i organizate o mul9ime de variante, determinate de factori variabili, ca de exemplu tematica supus: verific:rii, formele de verificare adoptate (oral, scris, lucr:ri practice, teste etc.) precum =i particularit:9ile de v>rst: =i individuale ale copiilor.

24

Lecii de verificare prin c.estionare oral <n cadrul c:rora se anun9: tematica <n prealabil, pentru ca elevii s: se poat: preg:ti. !rofesorul pune <ntreb:ri legate de con9inutul tematicii respective, anga%>ndui pe elevi <n discutarea ei. 3:spunsurile urm:rite cu aten9ie vor fi apreciate la sf>r=itul orei prin note. Lecii de verificare prin teme scrise (lucr:ri de control curente, extemporale) =i lucr:ri scrise semestriale (tezele). /ubiectul pentru lucrarea de control curent: se d: din lec9ia de zi, <n timp ce subiectul pentru lucr:rile scrise semestriale se fixeaz: din materia predat: <n semestrul respectiv. Lecii destinate anali!ei lucr rilor scrise. @n func9ie de rezultatele ob9inute de elevi la controlul lucr:rilor scrise, profesorul face anumite aprecieri generale asupra con9inutului lucr:rilor, ar:t>nd gre=elile tipice, cele cu frecven9: mai mare, prezint: c>teva lucr:ri reprezentative (foarte bune, slabe). 0a sf>r=it corecteaz: <mpreun: cu elevii no9iunile interpretate gre=it, analizeaz: cauzele gre=elilor. Lecii de verificare +i apreciere prin lucr ri practice, <n care elevii trebuie s: efectueze o lucrare practic: baz>ndu-se pe cuno=tin9ele, priceperile =i deprinderile <nsu=ite. 2a poate consta <n efectuarea unor analize de laborator, a unor tratamente, analize microscopice, vaccin:ri, executarea unor grafice, desene etc. Lecii de verificare +i apreciere cu aHutorul testelor docimologice +i a fi+elor. Gestul docimologic este preg:tit, <n prealabil, at>t sub aspectul con9inutului, c>t =i al modalit:9ii de m:surare a rezultatelor individuale ob9inute. ceste instrumente se administreaz: =i apoi se evalueaz: rezultatele ob9inute. /pre deosebire de celelalte tipuri de lec9ii <n care fi=ele erau adaptate <n func9ie de nivelul =i cuno=tin9ele elevului (fi=e de dezvoltare, de recuperare), aici ele trebuie s: fie identice, concepute <n func9ie de nivelul mediu al clasei, pentru ca rezultatele ob9inute s: poat: fi evaluate prin note. 8ai pot fi lecii "n care controlul s se fac prin "mbinarea verific rii orale cu cea scris ; sau cu aHutorul calculatorului; care poate "mbr ca +i forma autoverific rii etc. @ $. Lecia miGt 0ec9ia mixt: sau combinat: este lec9ia care urm:re=te <nf:ptuirea mai multor sarcini didactice. @ntr-o asemenea lec9ie se realizeaz: verificarea vechilor cuno=tin9e, asimilarea altora noi, fixarea acestora, sistematizarea =i recapitularea precum =i organizarea muncii elevilor <n vederea form:rii de priceperi =i deprinderi, fiec:reia dintre acestea fiindu-i rezervat: o verig: sau secven9: de lucru. " lec9ie mixt: <ncepe cu momentul organizatoric (1-& minute <n care profesorul rezolv: unele activit:9i de natur: organizatoric:$ dac: e cazul se asigur: ordinea =i lini=tea, se controleaz: prezen9a cer>ndu-se l:muriri asupra cauzelor absen9elor. /e verific: materialele necesare, iar elevii <=i preg:tesc cele necesare (c:r9i, caiete =i alte materiale ce le sunt de folos <n timpul orei). /emnificativ pentru acest pas este trezirea interesului =i sensibilizarea pentru activitate, prin crearea unei st:ri psihologice favorabile desf:=ur:rii lec9iei. " alt: etap: este reactualizarea elementelor nvate anterior$ controlul temei =i a nivelului de cuno=tin9e, priceperi =i deprinderi <nsu=ite. Gemele de cas: se controleaz: at>t cantitativ c>t =i calitativ (corectitudinea temelor pe baz: de sonda%) ce-i obi=nuie=te pe elevi cu preg:tirea perseverent: =i con=tiincioas:, pentru a se evita lacunele din cuno=tin9ele lor. Controlul nivelului de cuno=tin9e, priceperi =i deprinderi <nsu=ite anterior se realizeaz: cu a%utorul metodelor amintite: chestionarea oral:, lucr:ri scrise, teste etc. cest moment se <ncheie cu aprecieri globale =i individuale. Ormeaz: apoi momentul pregtirii elevilor pentru asimilarea noilor cunotine care se poate face printr-o conversaie introductiv, insist>ndu-se asupra cuno=tin9elor necesare <n9elegerii noilor probleme ce urmeaz: a fi transmise, c>t =i a condi9iilor psihologice solicitate de activitatea ce urmeaz: (crearea unei st:ri de a=teptare, a unei situa9ii-problem:, trezirea interesului, curiozit:9ii etc.). !reg:tirea pentru ceea ce se va asimila se poate face =i prin intermediul verificrii informaiilor, deprinderilor i priceperilor anterioare !e l>ng: aspectele intelectuale sau cele de natur: afectivmotiva9ional:, pe care le vizeaz: aceast: preg:tire, ea trebuie s: urm:reasc: =i altele de natur: volitiv: (s: preg:teasc: elevul pentru efortul cerut, dep:=irea unor obstacole). 25

Ormeaz: anunarea i scrierea pe tabl a titlului leciei noi i a planului ei !lanul poate fi prezentat <nt>i oral apoi scris, sau poate fi prezentat pe parcurs, pe m:sur: ce lec9ia este transmis:. /e trece apoi la veriga cea mai important: de comunicare i asimilare a noilor cunotine, c>nd are loc coordonarea activit:9ii profesorului =i elevilor <n vederea realiz:rii obiectivelor instructiv-educative, asimilarea de noi cuno=tin9e, integrarea lor <n sisteme tot mai largi, dezvoltarea proceselor =i <nsu=irilor psihice. similarea noilor cuno=tin9e se face diferit de la o materie la alta. 0a unele obiecte de studiu li se pot prezenta elevilor obiecte =i fenomene din natur:, li se cere s: le observe, la altele se <mbin: prezentarea materialului intuitiv cu explica9ia, sau li se pot prezenta experimente =i ac9iuni. stfel, asimilarea este un proces care prezint: o succesiune de activit:9i ce urm:resc contactul elevilor cu materialul nou, prelucrarea =i aprofundarea acestui material, desprinderea generaliz:rilor, sau, cu alte cuvinte, formarea no9iunilor1opera9iilor adic: ob9inerea performan9elor prefigurate la obiective. &i"area cunotinelor predate este etapa <n care profesorul organizeaz: activit:9i prin care <ndrum: elevii s:-=i fixeze cuno=tin9ele prin sistematizarea lor, prin organizarea unor exerci9ii aplicative, prin reluarea <ntr-un alt context a esen9ialului din cuno=tin9ele predate. ceast: fixare nu se face doar la sf>r=itul etapei de asimilare, ci ea se poate realiza =i pe parcurs, prin fix:ri par9iale, care a%ut: la <naintarea <n necunoscut. ceasta pentru c: asimilarea de informa9ii noi, formarea de deprinderi =i priceperi care nu sunt suficient consolidate, <nseamn: parcurgerea de c:tre elevi a unui drum nou. ;e aceea, prin fix:ri par9iale profesorul se poate convinge dac: elevii <n9eleg cele comunicate, <l urm:resc =i <nainteaz: al:turi de el <n con9inutul <nv:9:m>ntului. @n fixarea final: nu se reactualizeaz: <ntreg materialul predat ci se vor repeta numai ideile principale 9in>nd seama de utilitatea, de importan9a lor pentru <nsu=irea urm:toarelor teme. Oltima parte a unei lec9ii mixte o constituie precizarea temelor de cas Ca parte integrant: a muncii =colare =i ca o continuitate a activit:9ii din clas:, temele <mbrac: diferite forme, scopul lor fiind de a stimula activitatea independent: a elevului. /copul didactic urm:rit prin efectuarea temelor este tot fixarea cuno=tin9elor, <nsu=irea =i consolidarea unor priceperi =i deprinderi de munc:. Gemele alese trebuie s: fie accesibile, variate, corespunz:toare v>rstei copilului, volumul lor s: nu fie prea mare pentru a nu supra<nc:rca elevul. Gemele prea u=oare sau prea grele nu stimuleaz: interesul elevilor. !rofesorul poate da recomand:ri cu privire la modul de rezolvare a temelor, f:r: <ns: a le rezolva el <nsu=i <n clas:. /e observ: c: pe tot parcursul lec9iei e necesar: asigurarea feedbac*ului, datele ob9inute de profesor de la elevi constituind cadrul de referin9: pentru m:surarea =i aprecierea performan9elor realizate. 2tapele lec9iei mixte au durat: diferit: <n func9ie de scopul urm:rit, tema tratat:$ unele momente pot lipsi =i de asemenea ordinea lor nu e precis:. @n func9ie de diver=i factori variabili ce intervin <n desf:=urarea lec9iei se disting mai multe variante. ;ac: se ia <n considerare momentul comunic:rii =i asimil:rii noilor cuno=tin9e, variantele se definesc dup: metodele folosite prin intermediul demonstra9iei, explica9iei, conversa9iei, observ:rii etc. ;up: locul <n care se realizeaz: =i mi%loacele de <nv:9:m>nt utilizate, pot fi variante ca: lecie n laborator, n ferma agricol sau lecie cu mijloace audio-vizuale "rdinea momentelor ca factor variabil poate conduce la noi variante. Eerificarea cuno=tin9elor <nsu=ite anterior se poate face dup: asimilarea noilor cuno=tin9e, dac: ceea ce se pred: este legat de acestea, verificarea temei pentru acas: se poate realiza la sf>r=itul lec9iei, precizarea temelor de cas: se poate face <nainte de fixarea final: etc.

26

Eariabilitatea <n cadrul acestui tip de lec9ie mai poate fi determinat: =i de modul <n care se <ntrep:trunde activitatea frontal: cu cea individual: a lec9iei$ efectuarea de c:tre elevi a unor observa9ii, experimente, exerci9ii, consultarea manualului =i a altor surse bibliografice. @nainte de a trece practic la realizarea lec9iei, profesorul ia o serie de decizii privind componentele cheie ale lec9iei, care se concretizeaz: <n urm:toarea succesiune de ac9iuni (Cuco=, C., 1??,, p. 1&+): a) analiza general: a lec9iei prin consultarea programei, a manualului sau a altor materiale bibliografice$ b) determinarea obiectivului de referin9:1competen9ei specifice =i a obiectivelor opera9ionale prin decelarea capacit:9ilor umane ce pot fi identificate, m:surate, c) selectarea =i organizarea con9inutului <nv:9:rii <n unit:9i =i teme principale, care s: fie convergente =i s: slu%easc: obiectivele fixate$ d) alegerea =i combinarea metodelor =i procedeelor didactice pentru situa9iile concrete, <n acord cu secven9ele de con9inut, particularit:9ile elevilor, obiectivele lec9iei$ e) selectarea unor mi%loace de <nv:9:m>nt sau proiectarea unor materiale cerute de fiecare eveniment al instruirii$ f) stabilirea modalit:9ilor de activitate cu elevii (activitate frontal:, abordare individualizat:, lucrul <n grupuri sau pe grupe de nivel, activitate combinat:)$ g) alegerea metodelor =i a instrumentelor de evaluare corespunz:toare pentru a constata nivelul realiz:rii obiectivelor propuse. !roiectarea lec9iei se finalizeaz: cu elaborarea unui proiect de lec9ie. Comentariu #ndiferent de modelul ales, important este ca proiectul didactic s: fie posibil de aplicat (s: fie 6bine g>ndit5). !entru aceasta, el trebuie s: <ntruneasc: o serie de calit:9i sub aspectul con9inutului =i al formei sale. stfel: a) sub raportul con9inutului: - s: precizeze obiectivele instruirii <n termeni de comportament observabil =i testabil$ - s: precizeze at>tea obiective opera9ionale c>te pot fi atinse <n timpul alocat activit:9ii didactice respective$ - s: acopere con9inuturile esen9iale ale materiei de studiu$ - s: permit: diferen9ierea instruirii <n func9ie de preg:tirea =i de ritmul celor care <nva9: (rapid1normal1lent)$ - s: precizeze sarcinile de lucru pentru realizarea fiec:rui obiectiv. b) sub raportul formei: - s: aib: o dimensiune rezonabil: (este un proiect, nu un plan detaliatP)$ - s: fie clar redactat, pentru a se putea urm:ri modul <n care fiecare obiectiv se transform: <ntrun rezultat concret$ - s: con9in: doar specifica9iile care privesc drumul parcurs de la obiective la rezultate. /ursa: #.Dinga =i #. Jegre9 ( @nv:9area eficient:,. ;n inte7a ace tor con idera+ii $etodolo%ice $en+ion($ #aptul c( o lec+ie nu e te o entitate autono$(' ci o parte inte%rant( ,i inte%rat( unui i te$ de acti.it(+i care repre7int( o unitate de )n.(+are a di ciplinei re pecti.e

27