Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AVIZAT,
Inspector Discipline Tehnice
Prof.
Denumirea:
Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi
vânzare din unitatea agricolă
Autori:
Prof. ing. VLAD ANETA
1
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Pregătirea elevilor pentru domeniul Agricultură realizată prin liceul tehnologic ciclul
inferior cuprinde şi curriculum ȋn dezvoltare locală (CDL) conform OMENCS
nr.4457/05.07.2016.
Ȋn ȋnvăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculum-ului se aliniază principiilor
de proiectare a curriculum-ului naţional fiind determinată de două direcţii fundamentale:
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a acelor competenţe cheie transferabile
necesare pentru formarea capacităţii de a lua decizii pentru rezolvarea unor probleme
specifice locului de muncă din agricultură.
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a competenţelor profesionale necesare creşterii
productivităţii muncii.
Modulul ,, Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi vânzare
din unitatea agricolă’’ componentă a ofertei educaționale (curricular) pentru calificarea
profesională din domeniul de pregătire profesională Agricultură, face parte din cultura de
specialitate și pregătire practică – stagii de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală
aferente clasei a IX-a, învățământ liceal seral, filiera tehnologică, aria curriculară Tehnologii.
Modulul are alocat un număr de 90 ore /an, conform planului de învățământ repartizate în
3 săptămâni a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu ,,……………..’’.
Modulul ,, Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi vânzare
din unitatea agricolă” este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică
și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în
una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel
3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură, sau continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel superior.
2
Unitatea de rezultate ale învățării- Denumire modul
tehnice generale (URÎ)
URÎ 3 Utilizarea maşinilor agricole Modulul I. Maşini agricole şi zootehnice
şi zootehnice
URÎ 4 Realizarea activităţilor Modulul II Unităţile agricole ȋn relaţia
unităţilor agricole ȋn relaţia cu piaţa cu piaţa
URÎ Realizarea activităţilor Modulul III Completarea documentelor
unităţilor agricole ȋn relaţia cu piaţa aferente activităţilor de aprovizionare şi
vânzare din unitatea agricolă
Structură modul
3
calculator;
videoproiector;
imprimantă;
coli de flipchart;
documente tipizate;
formulare tipizate contabile;
fişe de lucru;
fişe de documentare;
soft-uri educaţionale specifice;
reviste din literatura de specialitate;
dicţionare de specialitate;
pliante;
chestionare;
Web-site-uri.
Sugestii metodologice
La baza elaborării CDL-ului ,,Completarea documentelor aferente activităţilor de
aprovizionare şi vânzare din unitatea agricolă’’ a stat Standardul de pregătire profesională.
Conţinutul modulului este abordat ȋntr-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu
nivelul iniţial de pregatire al elevilor, prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice perfect
adaptate scopurilor propuse.
Utilizarea metodelor activ-participative ȋn procesul instructiv-educativ accelerează
ȋnsuşirea cunoştinţelor, formarea abilităţilor şi aptitudinilor şi contribuie la dezvoltarea
tuturor proceselor psihice. Pentru parcurgerea CDL-ului am ales următoarele metode: metoda
cadranelor, stiu/vreau să ştiu/am învăţat, discuţia, reţeaua de discuţie, cubul, organizatorii
grafici, problematizarea, studiul de caz.
METODA CUBULUI
Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective.
ETAPE:
1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează,
ociază, aplică, argumentează;
5
2. Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
3. Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele
înscrise pe feţele cubului;
4. Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
Forme de organizare în instruirea practică
Frontală – cu întreaga clasă de elevi
Pe grupe – omogene sau eterogene
In binom – gruparea elevilor în pereche
Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
Combinată – combinarea formelor de organizare
Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină
măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale
elevilor.planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. Va fi
realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora,
precizați în standardul de pregătire profesională al calificăriişi care informează asupra
îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
fişe de observaţie;
fişe de lucru;
fişe de documentare;
fişe de autoevaluare/ interevaluare;
proiectul;
activităţi practice;
lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
proiectul;
studiul de caz;
portofoliul.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip
formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
6
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire
profesională.
Jurnalul de practică
Fișa de identificare a elevului
Telefon:
e-mail:
Unitatea de învățământ-
organizator de practică:
Clasa:
Calificarea profesională:
Programul zilnic:
Instituția-partener de practică:
Tutore:
7
fiecare modul de stagiu, la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al
absolventului. În caiet pot face însemnări lucrători din școală cu drept de monitorizare şi control,
tutorele profesional, coordonatorul stagiului de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. În
şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către diriginte, elevul completează pagina cu datele
personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în procesul
verbal întocmit cu această ocazie.
Descrierea activităților realizate
Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_
8
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)
9
Evaluarea locului de practică de către elev
1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele
Semnătura elevului:_____________________________________
Bibliografie:
10
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
8. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
9. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar,
M.E.C., Editura Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro
METODA CUBULUI
Clasa: a IX a
11
Am realizat un cadru de construire a învăţării pe cele trei momente specifice
promovării gândirii critice: EVOCARE - REALIZAREA SENSULUI - REFLECŢIE
pentru: ,, Elementele principale ale documentelor”.
În acest sens am proiectat conţinutul pe următoarea schemă:
Evocare Realizarea sensului Reflecţie
Gândiţi Predare reciprocă Cubul
Lucraţi în perechi
Comunicaţi
Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe
perspective în scopul lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia. Această metodă
presupune rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeaşi temă, de grupe diferite de elevi
şi presupune colaborarea elevilor din aceeaşi grupă.
Etapa în care am aplicat metoda cubului este cea în care trebuie să aibă loc învăţarea
durabilă caracterizată prin schimbare autentică în modul de a înţelege şi în apariţia unor
comportamente noi.
Această schimbare are loc atunci când sunt restructurate schemele pentru a include în
ele noul, fapt materializat prin încercările elevilor de a exprima noile conţinuturi prin cuvinte
proprii. De asemenea, în faza de reflecţie sunt încurajate schimburile de păreri/idei/informaţii
între elevi, fapt care contribuie la exersarea vocabularului şi la dezvoltarea capacităţii de
comunicare, dar şi experimentarea, în paralel, a unor scheme alternative noi.
Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei am construit un cub de lemn pe feţele
căruia am lipit imagini cu documente necesare aprovizionării la sarcina descrie; imagini cu
documente necesare vânzării la sarcina compară; imagini cu factură şi fişă de magazie la
sarcina asociază; imagini cu cerere de ofertă şi comanda la sarcina analizează; imagini cu
dispoziție de livrare, avizul de însoțire a mărfii la sarcina aplicaţii; şi imagini cu nota de
intrare- recepție la sarcina argumentează pro sau contra.
Am împărţit elevii în 6 grupe de câte 4 şi am atribuit în cadrul fiecărui grup câte un rol
fiecărui elev astfel: sportivul va mânui cubul şi va transporta cubul de la grupa precedentă la
grupa lui şi apoi la grupa următoare; secretarul va ţine la curent membrii grupului cu sarcina
care îi revine grupului respectiv; purtătorul de cuvânt va comunica clasei concluziile la care
s-a ajuns în urma discuţiilor în grupul respectiv; şi arbitrul va organiza discuţiile din cadrul
grupului.
12
13