Tehnologia de Cultivare Cereale

 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR
RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ
Denumire: AUXILIAR CURRICULAR –

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR
Autor: VASILOAICA EUGENIA

ANTON PETRA
RACHINA VERA GEORGETA
Unitatea de învăţământ: Col. Ec. ”P.S. Aurelian” SLATINA
Modulul: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR
Domeniul:AGRICULTURA
Clasa: CLASA a-XI-a,
Scopul materialului propus1:

DIDACTIC, DE UTILIZAT LA CLASĂ CU ELEVII
1
Detalii în anexa 1 la PO nr. 113/15.11.2017 privind evaluarea și selecția Resurselor educaționale deschise
1
AUXILIAR CURRICULAR
MODULUL 2 :
NIVELUL 4
CLASA a XI-a
DOMENIUL: AGRICULTURĂ
CALIFICAREA: TEHNICIAN AGRONOM
AUTORI: VASILOAICA EUGENIA

ANTON PETRA
RACHINA VERA GEORGETA
2
CUPRINS
Nr.crt Capitole Pag.
1. INTRODUCERE 4
2. COMPETENŢE 6
3. OBIECTIVE 7
4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI 8
4.1. FIŞE DE FIŞA NR.1 9
DOCUMENTARE FIŞA NR.2 13
FIŞA NR.3 14
FIŞA NR.4 15
FIŞA NR.5 19
FIŞA NR.6 23
FIŞA NR.7 30
FIŞA NR.8 34
FIŞA NR.9 40
FIŞA NR.10 45
FIŞA NR.11 48
FIŞA NR.1 16
4.2. FIŞE DE LUCRU FIŞA NR.2 21
REZOLVARE FIŞA NR.3 22
FIŞA NR.4 24
FIŞA NR.5 25
FIŞA NR.6 26
FIŞA NR.7 32
FIŞA NR.8 33
FIŞA NR.9 35
FIŞA NR.10 36
FIŞA NR.11 43
FIŞA NR.12 44
FIŞA NR.13 61
4.3. TEST DE EVALUARE TEST NR. 1 18

BAREM DE CORECTARE TEST NR. 2 29
TEST NR. 3 37
TEST NR. 4 64
5. INFORMAŢII PENTRU ELEVI 65
5.1. FIŞE DE LUCRU FIŞA NR. 1 66
FIŞA NR. 2 69
3
FIŞA NR. 3 70
FIŞA NR. 4 71
FIŞA NR. 5 72
FIŞA NR. 6 73
FIŞA NR. 7 78
FIŞA NR. 8 79
FIŞA NR. 9 80
FIŞA NR. 10 81
FIŞA NR. 11 85
FIŞA NR. 12 86
FIŞA NR. 13 87
5.2. FIŞE DE EVALUARE FIŞA NR. 1 67
FIŞA NR. 2 75
FIŞA NR. 3 82
FIŞA NR. 4 88
6. GLOSAR DE TERMENI 90
7. BIBLIOGRAFIE 91
4
Introducere
Acest ghid este destinat elevilor, profesorilor de specialitate

şi maiştrilor care predau în domeniul Agricultură, nivelul IV de calificare – tehnician agronom,
clasa a XI-a.
Calificarea tehnician agronom oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a cunoştinţelor
tehnice de specialitate privind tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp care asigură produsele
alimentare şi materiile prime pentru industria bunurilor de larg consum, a competenţelor de deservire,
exploatare şi întreţinere a agregatelor pentru mecanizarea proceselor de producţie din agricultură, a
abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a muncii, de coordonare a activităţilor de control
a calităţii.
Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor” este
integrat în pregătirea din clasa a XI-a, alături de modulele:
Elemente de agropedologie, Tehnologie de cultivare a
leguminoaselor pentru boabe, Organizarea exploatării
agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură, Marketingul
produselor agricole, Securitatea şi sănătatea în muncă în
domeniul agricultură, Tehnologia de cultivare a plantelor
aromatice şi medicinale.
Parcurgerea acestui modul asigură dobândirea de către
elevi a competenţelor privind tehnologiile de cultivare a
cerealelor prin cunoaşterea profundă a relaţiilor între plante şi
mediu, soluţionând diferenţiat toate problemele privind
amplasarea şi rotaţia culturilor, fertilizarea, lucrările solului,
folosirea seminţelor valoroase şi semănatul diferenţiat,
lucrările corespunzătoare de întreţinere a culturilor de cereale şi recoltatul, stabilind măsuri de
armonizare ale acestora în vederea obţinerii unor producţii mari şi de calitate superioară.
Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor” este constituit din unitatea de competenţă
tehnică specializată cu aceeaşi denumire, iar numărul de ore alocat este de 132 ore/an, din care
laborator tehnologic- 62 ore/ an şi instruire practică 33 ore/an.
Prin calificările de la nivelul IIV din domeniul Agricultură, elevii trebuie să dobândească
suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care să le permită să-şi continue pregătirea în învăţământul
superior, sau să îşi găsească un loc de muncă, lucrurile evoluând de la ţăran şi agricultura de
subzistenţă la fermier şi agricultura eficientă care va deveni un factor de micşorare a şomajului
industrial prin migraţia oraş- sat.
Materialul constituie un îndrumar atât pentru elaborarea şi rezolvarea diferitelor exerciţii de
evaluare, cât şi pentru pregătirea profesorului de specialitate în vederea desfăşurării unei activităţi
didactice de calitate.
În prima parte, veţi găsi enumerate criteriile de performanţă pe care trebuie să le atingeţi după
parcurgerea programei prevăzute la unitatea de competenţă tratată. De asemenea, sunt incluse o
serie de materiale, precum:
5
  Competenţe vizate
 Obiective urmărite
 Informaţii pentru profesori
 Fişa de rezumat
 Cuvinte cheie / Glosar
Partea a doua conţine Informaţii pentru elevi, activităţi de învăţare, soluţii ale activităţilor,
bibliografie şi site–uri utile
Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar rezolvarea acestora se
va face sub îndrumarea profesorului de specialitate, în funcţie de nivelul de cunoştinţe la care a ajuns
fiecare elev.
Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate.

Metodele de predare-învăţare propuse pot fi adaptate astfel încât să răspundă şi
nevoilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Vă propunem utilizarea unor metode active / interactive: studiul de caz,

compilarea, dezbateri, eseuri, rezolvare de probleme, discuţii tip piramidă,
reconstrucţie, autoevaluare, traducere, diagrame, utilizarea unei
grile,demonstraţia, problematizarea, conversaţia, întocmirea de portofolii, etc. Probele practice
trebuie să demonstreze că elevul este capabil să utilizeze în practică informaţiile acumulate, conform
criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate.
Accesul la principalele mijloace de producţie- pământul şi plantele- vor folosi elevilor pentru a
obţine în ferma didactică în orele de laborator şi instruire practică un maxim posibil de produse
vegetale. Nu uitaţi să demonstraţi elevilor cum se execută o identificare sau o sarcină, înainte să-i
solicitaţi pe ei să lucreze efectiv.
Foarte important !
 Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sau
explicaţi elevilor sarcinile de lucru!
 Trebuie să adaptăm practicile de predare şi evaluare la cerinţele educaţionale ale elevilor,
la stilurile de învăţare ale fiecărui elev!
 Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la nivel
individual!
 Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor!
 Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi!
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a activităţilor desfăşurate
şi va evalua progresul realizat!
 Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului!
6
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR
1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie

cu particularităţile morfologice şi biologice
ale cerealelor.
2. Organizează lucrările de înfiinţare a

culturilor de cereale pentru consum şi pentru
producerea de sămânţă.
3. Supraveghează lucrările de îngrijire a

culturilor de cereale pentru consum şi pentru
4. Organizează recoltarea şi depozitarea

producţiei principale şi secundare.
OBIECTIVE:
7
După parcurgerea acestei unităţi de competenţă veţi fi capabili să:
1. Diferenţiaţi speciile de cereale după particularităţile morfologice

2. Diferenţiaţi fazele de vegetaţie ale cerealelor
3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale
solului
4. Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat
5. Organizaţi lucrarea de semănat la parametrii tehnologici

6. Selectaţi utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a cerealelor
7. Selectaţi metodele şi utilajele folosite la recoltarea cerealelor
8. Organizaţi lucrarea de recoltat
Informaţiile din acest material completează informaţiile pentru elevi. Sunt incluse exemple
rezolvate de activităţi şi exerciţii ce pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevilor.
Sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
- teste de evaluare- barem de corectare
- fişe rezumat
- fişe de lucru- rezolvare
Aceste materiale pot fi folosite în predarea acestei unităţi de competenţă. O trăsătură a acestor
informaţii pentru profesori o constituie includerea listelor de verificare, care oferă elevului documente
pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi.
8
C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale

cerealelor
O1.Diferenţiază speciile de cereale după particularităţile morfologice.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1
Cerealele se caracterizează prin particularităţi morfologice asemănătoare, întrucât aparţin

aceleiaşi familii botanice Gramineae.
Cerealele sunt:
grâul
secara
orzul
ovăzul
porumbul
sorgul
meiul
orezul
Particularităţi morfologice:
rădăcina
tulpina
frunza
inflorescenţa
floare
fruct
9
Florile- grupate în spiculeţe- sunt formate

din: două palei, una superioară internă şi
alta inferioară sau externă:androceul cu 3
stamine şi gineceul, compus dintr-o singură
carpelă, un ovul şi un stigmat bilobat şi
penat.
Într-o floare se mai găsesc şi 2 lodicule (ca
2 solzişori).
Fruct- bobul- este cariopsă
Rădăcina- embrionară şi adventivă

(fasciculată)
Tulpina- cilindrică, cu noduri şi internoduri
goale în interior- pai
Frunza- porneşte de la fiecare nod al tulpinii
şi are:
- nod foliar
- teacă
- limb
- ligulă
- urechiuşe
Inflorescenţa- spic
10
Este o plantă monosexuată monoică.
Rădăcina- embrionară şi adventivă

Tulpina ( coceni )- înaltă de 1-2 m şi plină de măduvă
Frunze- mari, liniare, late, aspre pe margini, cu teaca dezvoltată, ligula redusă şi păroasă
11
Inflorescenţă
- masculă- panicul în vârful tulpinii,
- femelă- spic modificat
Florile- femele sunt aşezate pe mai multe rânduri în lungul unui ax gros (coceanul), alcătuind
ştiuletele, protejat de mai multe pănuşe.
Fructul- bobul- cariopsă
12

cerealelor
O2.Diferenţiază fazele de vegetaţie ale cerealelor
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 2
Creşterea şi dezvoltarea cerealelor se desfăşoară pe faze de vegetaţie.
Fazele de vegetaţie sunt:
Etapă vegetativă: Etapă generativă:
- germinaţie - formarea paiului/ tulpinii

- răsărire - apariţia inflorescenţei/ panicul
- înrădăcinare - înflorire- fecundare
- înfrăţire - formarea şi coacerea boabelor
13
- germinare şi răsărire
- frunza a III-a- înfrăţire
- criptovegetaţia
- începutul alungirii paiului
- alungirea paiului
- burduf- crăparea burdufului
- înspicarea (apariţia spicului)
- înflorirea
- formarea boabelor
- umplerea boabelor- coacerea în
lapte
- coacerea în pârgă şi deplină
14
Faza 0- germinare-răsărire
Faza 0,5- două frunze complet formate
Faza 1- patru frunze complet formate
Faza 1,5- şase frunze complet formate
Faza 2- opt frunze complet formate
Faza 2,5- zece frunze complet formate
Faza 3- douăsprezece frunze complet formate
Faza 3,5- paisprezece frunze complet formate
Faza 4- apariţia paniculului
Faza 5- apariţia stigmatelor şi polenizarea
Faza 6- începutul umplerii boabelor
Faza 7- coacerea în lapte
Faza 8- coacerea în lapte ceară
Faza 9- coacerea în pârgă- ceară
Faza 10- maturitatea fiziologică
15

cerealelor
O2.Diferenţiază fazele de vegetaţie ale cerealelor
FIŞĂ DE LUCRU NR. 1

REZOLVARE
Sarcină de lucru
Priviţi cu atenţie plantele din lotul fitotehnic- cereale şi completaţi anumite particularităţi
morfologice în tabelul de mai jos
Loc de desfăşurare - ferma didactică
Loc de lucru- pe grupe de elevi (2-4 elevi)
Cereale Rădăcina Tulpina Frunza Inflorescenţa Fruct

Tipul
Embrionare Adventive Cilindrică Ligula Urechiuşele n. de boabe
(Sistemul Internoduri în spic
radicular) + (panicul)
Noduri
Grâul 3-5 Fasciculat Pai Potrivită Mijlocii Spic 25-50
120-200 Fraţi păroase
cm
Ovăzul 3 Fasciculat Pai Foarte Lipsesc Panicul 30-50
120-200 Fraţi mare
cm
Secara 4 Fasciculat Pai Potrivită Mici Spic 20-40
120-200 Fraţi glabre
cm
16

Orzul 5-8
Fasciculat Pai Mică Foarte Spic 25-60
120-200 Fraţi mare (orz)
cm 15-30
(orzoaică)
Porumb 1 Sistem Copili Potrivită Lipsesc Inflorescenţă 8-24
radicular masculă- rânduri a
fasciculat panicul 20-50
300-400 Inflorescenţă boabe
cm femelă spic
+ modificat
Rădăcini
adventive
Orezul 1 Rădăcini Pai Potrivită Lungi şi Panicul Până la
adventive Fraţi subţiri 200
cu canale
aerifere,
30-50 cm
Sorgul 1 Sistem Cocean Potrivită Lipsesc Panicul 1500-
radicular Copili 3000
fasciculat
300-400
cm
+
Rădăcini
adventive
17
TEST DE EVALUARE NR. 1- Barem de corectare
I. 1- b, 2- c, 3- b, 4- a
II.1- d, 2- a, 3- b, 4- d
III. 1-A, 2-F, 3-A, 4-F, 5-A, 6-A
C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de
sămânţă
O3: Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale solului.
A.Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează timpuriu:
Dezmiriştitul
Grapa Mărunţirea
cu resturilor vegetale
discuri
Plug în
Arătura de vară agregat cu Lucrare de baza în
grapa stelată pregatirea solului
la adâncimea pentru semănatul
de 29-31 cm grâului.
Grapa cu
Întreţinerea discuri in Nivelarea terenului,
arăturii agregat cu maruntirea
grapa cu solului,distrugerea
colti buruienilor.
reglabili si Menţinerea apei in
lama sol
nivelatoare
Pregătirea patului
Solul bine
germinativ
Combinator pregatit pe
adancime de 15
-18 cm,aerat
fara buruieni 18
B. Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează târziu:
Mărunţirea
Eliberarea terenului Grapa cu resturilor
discuri vegetale
Lucrare de bază de
Plug în agregat pregătire a solului.
cu grapa stelată Încorporarea
la adâncime resturilor vegetale
Sau SAU
Grapa cu discuri Mobilizarea solului pt
Arătura de toamnă grea la evitarea insamantarii
SAU adâncimea 18- in aratura uscata si
Discuire-lucrare 20 cm bulgaroasa
superficială
Grapa cu discuri
obisnuita Imediat dupa
şi arat (la o zi sau
Grapa cu discuri in două)
-mărunţirea
Întreţinerea araturilor agregat cu grapa
Lucrări premergatoare cu colţi reglabili bulgarilor încă
umezi
realizării patului germinativ
Inainte de semanat pentru asezare

a solului favorabila inradacinarii
plantelor(o singura data)
Pregătirea patului germinativ Combinator Mobilizarea si

maruntirea
solului pe
adâncimea de
semănat
19
sămânţă
FIŞA DE LUCRU NR. 2

REZOLVARE
SARCINA DE LUCRU:
Identifică utilajele folosite la lucrările solului în vederea pregătirii patului germinativ
Grapa cu discuri uşoară
Grapa cu discuri grea
Plug cu 3 brăzdare
Combinator
sămânţă
O4: Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat.
20
REZOLVARE
Sarcina de lucru:
Selectaţi utilajele folosite la semănat
Semănătoare pentru plante prăşitoare
Semănătoare pentru cereale păioase
C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de
sămânţă.
O3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale solului
21
Să lase terenul Să amelioreze Să

curat de buruieni structura solului îmbunătăţească
şi de resturi fertilitatea solului
vegetale
Să elibereze Să influenţeze
terenul devreme pozitiv starea
pentru a pregăti Condiţiile pe care să le îndeplinească o bună fitosanitară a
patul germinativ ecosistemului
premergătoare
în timp optim agricol
Rotaţia şi amplasarea culturii
Clasificarea culturilor premergătoare ce intră în

Foarte bune rotaţia grâului Cultură repetată
premergătoare: -grâu cultivat pe
-mazăre aceeaşi solă timp
-borceag de 2-3 ani
-rapiţă
-cartof timpuriu
Bune Premergătoare de Monocultura

premergătoare: evitat: -grâu cultivat pe
-soia -sorgul aceeaşi solă
-floarea soarelui -iarba de sudan (peste 4-5 ani)
-porumb -meiul
-sfecla de zahăr -lucerna
sămânţă
22
REZOLVARE
Suprafaţa arabilă totală se împarte în 4 sole:
A. 100 ha,
B. 75Ha,
C. 100 ha,
D. 125 ha
Se trece la amplasarea culturilor pe 4 ani în structura proiectată:
- grâu- 160 ha
- porumb- 140 ha
- floarea soarelui- 60 ha
- soia- 40 ha
Asolamentul pe 4 ani în 4 sole într-o unitate de producţie cu 400 ha este:
Anul/ Sola A B C D
I Porumb= 100ha Grâu= 35 ha Fl. soarelui-=60ha Grâu= 125ha
Porumb= 40ha Soia= 40ha
II Grâu= 60 ha Porumb= 75ha Grâu= 100 ha Porumb= 25ha
Porumb= 40ha Fl. soarelui-=60ha
Soia= 40ha
III Fl. soarelui-=60ha Grâu= 75 ha Porumb= 100ha Grâu= 85 ha
Soia= 40ha Porumb= 40ha
IV Grâu= 100 ha Porumb= 15ha Porumb= 60ha Grâu= 60 ha
Fl. soarelui-=60ha Soia= 40ha Porumb= 65ha
C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de
sămânţă.
O4:Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat
23
Sarcină de lucru: Înfiinţarea unei culturi de cereale
Cultura
Norme de Pregătirea
protecţia patului
muncii germinativ
Materiale Înfiinţarea
necesare:
culturilor Epoca de
-sămânţa şi semănat
indicii de de
calitate cerealele
Utilajele
Proba folosite la
semănătorii înfiinţarea
culturii
Indicii de
semănat
C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.
O5: Organizaţi lucrarea de semănat la parametri tehnologici
24

REZOLVARE
Reglarea maşinii de semănat în rânduri pentru cerealele păioase
Scopul lucrării: Efectuarea reglajelor maşinii de semănat în rânduri SUP-29, în vederea realizării
unei lucrări de calitate.
Locul desfăşurării: Ferma didactică
Tipul activităţii: Lucrare practică
Timpul de lucru: 6 ore
Materiale necesare: semănătoarea SUP- 29, ruletă, riglă gradată, cale de lemn, cântar, materialul
de semănat
Desfăşurarea lucrării:
-organizarea clasei pe grupe cu sarcini precise pentru fiecare elev:

Gru Reglajele Modul de lucru Materiale necesare Condiţia care
pa trebuie îndeplinită
nr.
1 Reglarea - Pentru cultura de grâu care se seamănă -riglă gradată Aranjarea
distanţei între în rânduri echidistante la 12,5 cm se -ruletă brăzdarelor şi fixarea
brăzdare montează toate brăzdarele cu care este lor pe bara suport să
prevăzută maşina, aranjându-se la distanţa asigure realizarea
25
de 12,5 cm unul de altul, conform schemei de semănat
montajului iniţial şi distanţa între
-poziţionarea brăzdarelor pe bara suport se rânduri cerută
face de la centrul semănătorii spre
brăzdarele extreme
2 Adâncimea de a.Reglarea cursei de coborâre a -cale de lemn Toate brăzdarelor să
semănat brăzdarelor sub planul de sprijin al roţilor: -chei fixe realizeze adâncimea
-se suspendă roţile maşinii pe cale de lemn de semănat cerută
-se coboară brăzdarele până ce ating pentru cultura de
platforma orizontală pe care se execută grâu (3-6 cm)
reglajul (vezi cilindrul hidraulic propriu de
ridicare a brăzdarelor sau mecanismul cu
şurub )
b.Asigurarea pătrunderii în sol a
brăzdarelor la adâncimea reglată
-se reglează tensiunea arcului de la tija
fiecărui brăzdar
3 Asigurarea -Se realizează prin poziţionarea clapetelor -tabelul indicator Toţi distribuitorii
uniformităţii de şi a şuberelor de la casetele aparatelor de -cultura care se trebuie să asigure o
distribuţie între distribuţie conform tabelului indicator în însămânţează alimentare uniformă
brăzdare funcţie de cultura ce se însămânţează -cantitatea de cu seminţe
-În caz de dereglare trebuie să se aducă sămânţă la hectar
clapetele la 0,5-1mm faţă de vârful
pintenilor distribuitorilor când maneta de
reglare se află fixată în prima crestătură a
sectorului dinţat
4. Debitul aparatelor -Se modifică turaţia axului distribuitorilor cu -tabel indicator SUP- 29 trebuie să
de distribuţie ajutorul cutiei de viteze fixând manetele în -prelată de colectare distribuie o cantitate
poziţiile indicate în tabelul indicator -jgheab de colectare de seminţe la hectar
corespunzător culturii şi normei ce trebuie -cântar cerută pentru cultura
asigurată -sămânţă de grâu respectivă.
-Se face proba la staţionarea semănătorii,
fie cu manivela de probe, fie cu roata
motrică
5. Deschiderea -Se modifică lungimea braţului telescopic -ruletă Agregatul să poată fi
marcatoarelor de (distanţa de la discul ce lasă urmă în sol la - ecartamentul roţilor condus la semănat
urmă primul brăzdar) la valori rezultate din calcul din faţă astfel încât intervalul
26
în funcţie de modul de conducere a -distanţa între de încheiere dintre
agregatului brăzdarele extreme două treceri să fie
-distanţa între rânduri egal cu distanţa între
rânduri cerută la
semănat
1. Lucrarea se execută numai în prezenţa maistrului- instructor şi a profesorului de specialitate

2. Maşinile trebuie verificate cu atenţie din punct de vedere tehnic.
3. Maşinile să fie corect cuplate la tractor şi bolţurile asigurate.
4. Se lucrează ci apărători de protecţie.
5. Este interzis a se transporta persoane pe semănătoare.
6. În timpul deplasării la parcela de semănat se interzice transportul sacilor cu seminţe, cu
îngrăşăminte sau alte materiale pe semănătoare.
7. Este interzisă orice intervenţie la maşină înainte de a opri motorul tractorului.
8. la pornirea agregatului se avertizează personalul din jur prin claxonare.
9. Deplasarea agregatului de la o parcelă la alta se face cu brăzdarele ridicate şi cu marcatoarele
asigurate.
C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.
TEST DE EVALUARE NR. 2
REZOLVARE
I. II
1.- c, 2-a, 3-d, 4-a, 5-d, 6-c, 7-a 1- b, 2-a, 3-c
III. Elementele tehnologice ale semănatului cerealelor din tabel sunt:
Cultura Epoca de Densitate Distanţă Norma de Adâncimea Semănătoare

semănat plante/mp între sămânţă de semănat folosită
rânduri cm kg/ha cm
Grâu 1- 20 X în Sud, 450- 550 12,5 180-220 3-6 SUP 21(29)
27
 Sud-Vestul ţării
25 IX- 15-X în
zonele colinare
şi nordice
Porumb 1-20 IV- Sud 5-6- neirigat 70 15-25 5-8 SPC 68
15-30IV- Nord 6-6,5- irigat SEMO 68
IV.A.Plantele foarte bune premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai jos sunt:
Cereale Plante foarte bune premergătoare

Grâu Leguminoase pentru boabe şi furajere, cartof de vară, porumb pentru însilozare,
rapiţă de toamnă
Orz Rapiţă de toamnă, in, leguminoase anuale şi perene
Porumb Cereale păioase, leguminoase, floarea soarelui, in, cartof
Secară Leguminoase anuale şi perene, inul de fibră, cartof timpuri, rapiţă, grâu de
toamnă, secară (1-2 ani)
Ovăz Leguminoase pentru boabe şi prăşitoare îngrăşate abundent, plante care lasă
solul bogat în azot
IV.B.Plantele rele premergătoare (necorespunzătoare) pentru cerealele din tabelul de mai jos
sunt:
Cereale Plante rele premergătoare(necorespunzătoare)

Grâu Culturi recoltate târziu, cereale păioase mai mult de 2 ani
Orz Orz sau orzoaică de toamnă şi de primăvară, grâu, porumb-
hibrizii tardivi, soia-soiuri tardive, sfecla de zahăr
Porumb Sorgul, iarbă Sudan, ricin, meiul, porumb mai mult de 3 ani
Secară Cereale păioase mai mult de 1 an (sau 2 ani), culturi recoltate
târziu (epoca optimă este depăşită pentru însămânţare)
Ovăz Sfecla de zahăr, porumb tratat de erbicide triazinice, ovăz
C.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru

producţia de sămânţă
O6.Selectează utilajele, materiale şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a
cerealelor
28
De la înfiinţarea culturilor până la recoltare se execută

lucrările de îngrijire specifice pentru culturile din fiecare
grupă.
În timpul vegetaţiei culturii de grâu se vor aplica o serie
de lucrări care să asigure menţinerea densităţii, sănătatea şi
hrana necesare plantelor, astfel încât să se obţină producţii
maxime.
29
LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE ÎN CULTURA DE GRÂU
După semănat TI- 5,5

La desprimăvărare TN- 5,5
Tăvălugirea
Erbicide:
Controlul stării de - SDMA MET 1200
Metoda - Dicotexul MTSP 1200
vegetaţie a culturii
monoliţilor - Icedin forte MSPU 300
- Puma S EEFL 600
- Acetadin
Eliminarea excesului
de apă: rigole de
scurgere, puţuri
absorbante
Combaterea
Metode buruienilor
agrotehnice Pesticide:
-boli foliare:Metoben,Tillt,
Bumper, Alert,Impact,Tango
-dăunători:Decis,Fastac,Trebon,
Onefon ,Sinoratox,Lindatox
Combatere boli şi MET 1200
dăunători - MTSP 1200
- EEFL 600
- EEP- 600
Irigare
- înainte de semănat
- de răsărire
IAT- 300 aspersiune
- de primăvară
IAP- 450 şi
IIAM- 400 brazde mici
Fertilizare suplimentară:
- cu azot MIA 3,5
- îngrăşământ foliar MIA 6
- cu substanţe nanizante Maşini de stropit
MTSP 1200
30

REZOLVARE
Tema: Verificarea stării de vegetaţie şi a viabilităţii plantelor pentru cultura de grâu

Loc de desfăşurare: ferma didactică
Mod de lucru: pe grupe de elevi (2-4)
Materiale necesare: cazma, lopată, lădiţe pentru monoliţi
Sarcina de lucru: Verificaţi starea culturii folosind metoda monoliţilor pentru verificarea rezistenţei
plantelor la ger
Etape de lucru
Delimitarea monoliţilor în cultura care se verifică
Decuparea monoliţilor – probe 30/ 25/ 20 cm fără a deranja rădăcinile

când terenul este îngheţat (pentru a nu crăpa) şi aşezarea lor în lădiţe
Introducerea monoliţilor într-o cameră neîncălzită 8-10°C, 2-3 zile şi

stropirea cu apă
Introducerea monoliţilor într-o cameră cu temperatură mai ridicată (18-

20°C) şi luminoasă şi stropirea cu apă
Spălarea monoliţilor după 15 zile (plantele sănătoase regenerează,

cele care au suferit de pe urma gerului se usucă)
Numărarea plantelor vii şi moarte
Se determină desimea plantelor D la 1 m2

1
D n
0,075
0,075 m2- suprafaţă monolit 0,3 m x 0,25 m
n- numărul de plante vii din monolit
Desimea bună se păstrează cultura

Desimea mică- se desfiinţează cultura
Notă:
Inventarierea biologică asupra grâului în câmp se face toamna (imediat după
răsărire) şi primăvara (în perioada de regenerare) direct în câmp.
31
REZOLVARE
SARCINA DE LUCRU: Din erbicidele prezentate, selectaţi- le pe cele care se pot folosi în cultura de
grâu, în diferite faze de vegetaţie, completând şi dozele aferente.
Erbicide:
Icedin super, Glean, Grasp, Puma S, Dual 500 EC, Acetadin, Decis forte, Fastac CE, Eradicane 72,
SDMA Igran 50, Dicuran, Triallat
Categoria de buruieni Denumire erbicid Doza de Epoca de aplicare

dominante erbicid
Dicotiledonate SDMA 1,5-2,5 l/ha - primăvara în intervalul
sensibile la 24 D STMA 1,5-2,5 l/ha înfrăţire- formare
- lobodă primul interval la grâu
- ştir - buruieni- fază de
- crucifere rozetă
Dicotiledonate Icedin super 10 l/ha
rezistente la 24 D Icedin forte 2,0 l/ha
- muşeţelul Brominal plus 1,5 l/ ha
- turiţă Glean 15 g/ ha
- neghină Starane 0,8 l/ha
- pălămidă
- macul roşu
Monocotiledonate Iarba Igran 50 3,0-4,0 kg/ ha - toamna după semănat

vântului Dicuran, Dosamin 2,0- 3,0 kg/ ha - primăvara devreme când
buruienilor, n-au depăşit 1-3
frunze
Illoxan 2,0- 2,5 l/ ha Primăvara buruienilor au

formate 2-4 frunze
odaosul Triallat 5,0-6,0 l/ha Înainte de semănat
Iarba Grasp 2,0- 2,5 l/ha Primăvara când grâul nu a
vântului Puma S 0,8- 1,0 l/ha format primul internod şi
+ buruienile au 1-3 frunze
odaosul
32
Lucrările de îngrijire în cultura porumbului

Au rolul de a distruge buruienile, de a menţine solul în stare afânată, de a combate dăunătorii şi de a
asigura fertilizarea suplimentară.
Mecanic între
Manual pe Prăşitul rânduri
rând CPU-8
CUPA-8,4
CL-4,5
Grăpat după CUPA-4,5
semănat Lucrare cu
(6GCR-1,7) sapa Combatere
rotativă buruieni
SR-4,5
Erbicide
Erbicide preemergente postemergente
Pitezin 75, Onezin 50 PU Măsuri SDMA, Iadin ,
Diizocab 70 EC chimice Basagran, Tell, Mistral
Eradicane(Alirox)
Mecloran, Dual 500
Irigarea
Fertilizare în timpul vegetaţiei brazde EUBA 150
cu îngrăşăminte solide şi aspersiune IAT 300, IIAM- 400
lichide
Combaterea bolilor şi dăunătorilor

În perioada de vegetaţie
Prăfuiri
Stropiri
Lindatox 3 sau PEB
+
Tratament sămânţă Lindan 5 + 3PP
-Furadan Sinoratox 5G
-Heptaclor Sinoratox 35 CE +
-Sedox Decis 2,5+
-Tiradin Karate 2,5 EC
-Carbofuran
33
Sarcina de lucru: Indicaţi ordinea de executare a lucrărilor de îngrijire pentru combaterea buruienilor
prin metode agrotehnice:
Tehnica de execuţie Unealta Observaţii
1.Grăpat, după 4-6 zile de la 6GCR 1,7 Dacă sunt buruieni în curs de
semănat răsărire
2. Lucrare cu sapa rotativă SR- 4,5 Când plantele au 4-5 frunze
3. Prăşit mecanic I CPS- 6 În timpul vegetaţiei
4. Prăşit manual Cazma Pe rând
5. Prăşit mecanic II după 14 zile CPS- 6 În timpul vegetaţiei
6. Prăşit manual Cazma Pe rând
7. Prăşit mecanic III după 14 CPS- 6 În timpul vegetaţiei
zile
Notă:
Să se respecte normele de protecţia muncii specifice lucrării
34
Sarcina de lucru:
Selectaţi erbicidele existente în eşantioane care se pot folosi în cultura porumbului în diferite faze de
vegetaţie.
Mecloran, Icedin Super, Mistral, Onezin 50 PU, Butizin 40 SC, Furadan, Gesaprim 80 WP, SDMA,
Decis.
Nr. crt. Erbicide Epoca de administrare a erbicidelor

Preemergent Postemergent
1. Icedin Super X
2. SDMA X
3. Mistral X
4. Mecloran X
5. Onezin X
6. Butizin X
7. Gesaprim X
35
TEST DE EVALUARE NR. 3 - Barem de corectare
I.1- b, 2- c, 3- a, 4- b, 5- b,
II.1- e, 2- d, 3- b, 4- a, 5- c
III.1- A, 2- F, 3- A
IV.1- paniculului, 2- boabelor
V.
Faza de Boli care pot fi limitate Tratamente Doze
vegetaţie a
grâului
Faza de Făinarea Bayleton 0,5 kg/ha
înfrăţire Ruginile Fademorf 2,0 l/ha
Bolile coletului
Faza de Atacul de făinare Sportak 45 1,0 l/ha
burduf Rugină Tilt 250 EC 0,5 l/ha
Septorioză
Apariţia Fuzarioza spicelor Alto 0,2 l/ha
spicului Înnegrirea Alert 1kg/ ha
Impact
Mirage
VI.
Boli Organe Mod de Mod de manifestare Măsuri de combatere integrată
afectate trans-
mitere
1. Făinarea frunze, Prin sol -în perioada creşterii - Cultivare soiuri rezistente
tulpini intense a plantelor - Respectarea rotaţiei
(înfrăţire şi burduf pe - Distrugerea samulastrei
limbul şi teaca frunzelor) - Asigurarea densităţii normal a lanului
- Fertilizare echilibrată
- Tratamente în timpul vegetaţiei
Sportak 45 1l/ha
Tilt 0,5 l/ha
Fademorf 2,0 l/ha
Bayleton 0,5 kg/ha
Bion 0,06 kh/ ha
2.Fuzarioz Toate Prin sol Fuzarioza rădăcinilor, a - Soiuri tolerante
a organel Prin coletului, a frunzelor, a - Sămânţă sănătoasă tratată înainte de semănat
e sămânţă spicului Tiraemtoc 3kg/t
Bayleton 25 WP 2,0 kg/t
Vitavax 2,5 kg/t
Celest Star 1,0 l/t
36
- Fertlizarea echilibrată
- Respectarea rotaţiei
- Tratamente vegetale
Idem făinare
3.Septorioz Frunze Prin În perioada creşterii - Distrugerea samulastrei
a sămânţă, intense a - Distribuirea resturilor de plante
prin sol, plantelor(burduf) - Respectarea rotaţiei
de pe - Aplicarea unor doze moderate de azot
resturile - Tratament la sămânţă cu Criptodin
vegetale - Tratament în faza de înspicat idem Făinarea şi
Dithane M-45-soluţie 0,2.
VII.
Măsurile preventive aplicate în scopul combaterii bolilor la cultura de porumb sunt:
- tratare sămânţă
- cultivare de hibrizi toleranţi
- rotaţia, asolamentul culturii (întreruperea rotaţiei grâu- porumb sau a monoculturii de porumb
în caz de infestare)
- epoca de semănat
- densitate
- fertilizare echilibrată
C4. Organizează recoltarea şi depozitarea

producţiei principale şi secundare
O.7. Selectaţi metodele şi utilajele folosite la recoltarea cerealelor
37
Reţineţi !!!
Finalizarea proceselor de producţie
din agricultură se realizează prin
operaţia de recoltare, de calitatea
acesteia depinzând în mare măsură
producţia obţinută
38
Procesul recoltării cerealelor păioase rezultă din succesiunea unor operaţii cum ar fi:
Separarea şi Colectarea,
Secerarea Treieratul sortarea transportul şi Balotarea sau
plantelor boabelor din depozitarea tocarea paielor
vraful rezultat produselor
de la operaţia rezultate (boabe,
de treierat pleavă, paie)
Concomitent cu recoltarea boabelor, se face şi strângerea paielor, astfel că procesul de muncă se

desfăşoară pe două linii paralele:
recoltarea şi transportul produsului principal- boabe

strângerea, transportul şi depozitarea produsului secundar- paie
39
Metodele de recoltare impun folosirea unor maşini într-o succesiune determinată
Seceratul Adunat, ridicat

Seceratul plantelor aflate în şi transportat
plantelor aflate în stadiul de plantele din
stadiul de coacere în pârgă brazde
coacere în pârgă
Recoltarea în Recoltarea în
Divizată
2 faze 3 faze
Treieratul direct
Metode de recoltare Treieratul
din brazdă
a cerealelor păioase staţionar
Treierat
(combină
autopropulsată)
Directă
Seceratul
plantelor ajunse
la coacerea
deplină (combină
autopropulsată)
40
Maşinile de recoltat cereale păioase se grupează după operaţiile pe care le execută:
Maşini
pentru Maşini pentru Maşini
secerat treierat pentru
plante secerat şi
Maşini tocat plante
pentru
adunarea şi Maşini
balotarea pentru
Maşini paielor transportat
pentru paie
transportat
boabe
(remorci)
Combina
autopropulsată
pentru recoltat
cereale păioase
41

REZOLVARE
Sarcină de lucru
Completaţi utilajele necesare pentru recoltarea cerealelor păioase corelate cu metodele de recoltare,
bifând căsuţa corespunzătoare în tabelul de mai jos.
Directă Divizată
/
Utilaje metode
Secerători X
Presa de adunat şi balotat X
Vindrovere X
Combină de siloz X
Remorci X X
Combină autopropulsată X
42

REZOLVARE
Sarcina de lucru:
Alegeţi indicatorii de calitate, bifând în căsuţa corespunzătoare DA pentru răspuns corect şi NU
pentru răspuns incorect
Nr. crt. Indicatori Afirmativ Negativ

DA NU
1. Să asigure tăierea plantelor la înălţimi ≥ 0,070 m X
2. Să asigure tăierea, spicele scuturându-se X
3. Pierderile de seminţe rămase în spice netreierate să fie X
sub 1,5% din producţie
4. Pierderile de seminţe rămase în paie ≤ 0,5% X
5. Puritatea boabelor în buncăr> 98% X
6. Pierderile totale de seminţe < 2,5% din producţie X
7. Procentul de boabe sparte> 2% X
8. Umiditatea boabelor ajunge la 14-18% X
9. Maturitatea deplină a plantelor la recoltarea divizată X
10. Lanul să prezinte o coacere neuniformă şi să conţină X
buruieni
43


RECOLTAREA PORUMBULUI
Metode de recoltare a porumbului:
Manual Mecanizat
Sub formă de ştiuleţi
Metode de recoltare a
porumbului
Sub formă de boabe
Mecanizat
44
Recoltarea porumbului
Recoltarea porumbului, fie ştiuleţi, fie boabe, rezultă din efectuarea succesivă a următoarelor
operaţii:
Împrăştiere pe
teren şi
încorporare în
Tăierea Detaşarea Colectare sol prin arătură
plantelor ştiuleţilor boabe
Tocare
Depănuşare Treierat tulpini
ştiuleţi ştiuleţi
Încărcarea în
remorcă a
tulpinilor tocate
Balotarea
Colectare tulpinilor din
ştiuleţi brazdă
Transportul
baloţilor
45
Ordinea şi realizarea în totalitate sau numai parţial a acestor operaţii depind de maşina
folosită şi metoda de recoltare aplicată.
C-12+ R1+ ET+

Echipament pentru
tocat şi încărcat
Combina de recoltat
tocătura în mijloacele
porumb sub formă de
de transport
boabe
C-12+ Echipament
Recoltat sub pentru recoltare
formă de ştiuleţi Recoltat sub integrală R1
formă de boabe
Combina de recoltat Combina de recoltat Combina de recoltat

porumb sub formă de cereale păioase cereale păioase (C-12)
ştiuleţi depănuşaţi + +
Culegător de ştiuleţi CS-4M
(CS-4M) +
+ Echipament pentru
Echipament pentru treierat ştiuleţi (ET)
depănuşare ştiuleţi
(EDM, EDMR)
Remorcă pentru
treierat ştiuleţi
Remorcă pentru
treierat ştiuleţi
Tăierea şi
tocarea
concomitentă a
tulpinilor
46
C4. Organizează recoltarea şi depozitarea producţiei principale şi secundare

O9.Organizaţi lucrarea de recoltat
Pentru o bună recoltare este necesar să se ţină cont de:

1. momentul optim de recoltare
2. metode de recoltare
3. cerinţele privind recoltarea mecanizată a culturilor
4. producţii obţinute
5. posibilităţi de uscare şi păstrare a boabelor recoltate
Pregătirea recoltării presupune următoarele operaţiuni:

1. Evaluarea producţiei care urmează a se recolta
2. Recrutarea şi instruirea (pregătirea) personalului necesar
3. Stabilirea necesarul de mijloace de recoltare şi de transport, repararea şi igienizarea acestora.
Stabilirea necesarului de materiale consumabile.
4. Stabilirea necesarului de spaţiu de depozitare a recoltei, repararea şi igienizarea acestuia
47

O8.Organizaţi lucrarea de recoltat
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.11.1
1. Evaluarea producţiei= determinarea cantităţii de produse care se va obţine pe unitatea de

suprafaţă.
Determinarea Metode şi
Evaluarea cantităţii de tehnici pentru
producţiei produse fiecare
kg/ha cultură
48
A.Evaluarea producţiei la grâu
Stabilirea a 3-5 puncte de

lucru pentru fiecare parcelă Rama
Pe metrică
diagona
la
parcelei
Determinarea nr. de spice la 1m2 în

fiecare punct de lucru (N)
Determinarea nr. mediu de boabe în

spic [nb] pentru fiecare punct de lucru
Determinarea producţiei de boabe la

1ha din fiecare punct de lucru
Q1-n [kg/ha]
Determinarea producţiei medii ponderate

Qm [kg/ha]
Determinarea producţiei de pe
toată suprafaţa cu ajutorul lui Qm
49
NOTĂ
9n1  15n 2  25n3  35n 4

nb 
n1  n 2  n3  n 4
n1= 8-10 boabe

n2= 11-20 boabe
n2= 21-30 boabe
n4= > 30 boabe
N  nb  MMB
Q1n 
100
Q1  Q2  ...Qn
Qm 
n
n- puncte de lucru
50
B. Evaluarea producţiei la porumb boabe
Stabilirea a 3-5 puncte de lucru
Delimitarea suprafeţei de 100 m2 în 14,28- lungime pe fiecare rând

fiecare punct de .lucru 10- 10 rânduri alăturate
14,28 m x 10 x 0,7 m=100 m2 0,7m- distanţa între rânduri
Recoltarea ştiuleţilor de pe suprafaţa de 100m2 şi cântărirea lor/

pentru fiecare punct de lucru
q st1, qst2,………[kg]
qst1  qst 2  qst 3
qst
3
Media aritmetică a
produselor din fiecare
Calculul producţiei de ştiuleţi la 100 m2, [qst] kg punct de lucru
Calculul producţiei de ştiuleţi la 1 ha

Qst [kg/ha] Qst  q  100
Calcularea producţiei medii ponderată a Q1  Q2  ...  Qn

parcelei respective Qm[kg/ha ştiuleţi] Qm 
n
Calcularea producţiei medii de boabe la Qb=Qst·η

hectar Qb[kg/ha boabe]
Determinarea randamentului de boabe al ştiuleţilor

η%- cantitatea de boabe găsită pentru fiecare100kg ştiuleţi
Determinarea producţiei de pe toată suprafaţa cu ajutorul Qm sau/ ab
51
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11.2.
2. Recrutarea şi instruirea personalului necesar
Cantitatea de producţie evaluată înainte de începerea

recoltării
Necesar de personal recrutat
Instruit cu măsurile care trebuie Instruit cu regulile de securitate şi

respectate pentru recoltarea în sănătate în muncă şi PSI
interval optim
52
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11.3

3. Stabilirea necesarului de mijloace de recoltare şi de transport, repararea şi igienizarea
acestora. Stabilirea necesarului de materiale consumabile
În ţara noastră, în ultimul deceniu, grâul se cultivă pe cca 2,008 mil. ha, iar producţia totală
obţinută este 7,77 mil tone (producţia medie la ha de 3870 kg)
În procesul de recoltare se include şi transportul recoltei la unităţile specializate, eliberarea
terenului de paie pentru a se trece imediat la efectuarea arăturii de vară:
Mărimea producţiei
Maşini de recoltat
Viteza zilnică de recoltare a

fiecărei maşini
Cantitatea de produse
- reparate recoltată în fiecare zi
- etanşate
- curăţate
de impurităţi,
resturi de plante
sau substanţe
Capacitatea de transport a
toxice
mijloacelor folosite
Distanţa de transport până la

Mijloace de punctul de depozitare sau
transport valorificare a produsului
recoltat
53
Prin structura actuală a parcului de combine, se asigură o viteză zilnică de recoltare de cca 175 mii
ha, ceea ce înseamnă că întreaga suprafaţă cultivată cu grâu (2,008 mil ha) se poate recolta în 10-12
zile.
Punct de
alimentare
cu
Formaţii
materiale
combine pentru
consumabil Formaţii de utilaje
recoltare
e şi remorci pentru
transport boabe şi
eliberarea terenului
de paie
Punct de
pauză Recoltarea
contra cerealelor
incendiilor păioase ,,Flux
continuu”
Atelier
mobil
Formaţii pentru
executarea lucrărilor
necesare realizării
culturii a doua
54
Formaţiile de lucru au o structură modulară, reprezentând un ansamblu de agregate ca în

tabelul de mai jos.
Denumirea agregatelor Parametrii de exploatare Numărul

Capacitatea de lucru Consumul de de
combustibil agregate
1/sch ha/sch 1/t 1/ha din
modul
Combine de cereale C-12 31 8 2,5 8,8 4
Autocamion 5(7)t + remorcă 35 - - - 4
Tractoare U-650 + 2RM-2 90 - 0,47 - 1
Încărcător TIH 180 - 0,14 - 1
Tractoare U-650-PPf+colector de baloturi 23 8 2,3 8,1 4
sau tractorul U-650 + MAC-3 2 9 3,2 10 3
Capacitatea de lucru a modulului - 32 - - -
55
FIŞĂ DE DOCUMENTARE 11.4.
4.Stabiliţi necesarul de spaţiu de depozitare a recoltei, repararea şi igienizarea lor

Depozitarea- este operaţia de păstrare a :
- materiilor prime
- semifabricatelor
- produselor finite
Capacitatea de depozitare se stabileşte din timp pe baza evaluării producţiei recepţionate ce
urmează a se depozita.
Păstrarea în condiţii optime se realizează în depozite şi impune:
Păstrarea
produselor
Depozite
Parametrii aerului: Modul de aşezare: Compatibilitatea produselor

- umiditate - vrac la depozitare:
- temperatură - ambalată - pe specii
- ventilaţie - containere - umiditate
- puritate
- masă hectolitrică
- stare fitosanitară
- destinaţie
56
Tipuri de depozite Platformă

betonată
Deschise
- magazii
- buncăre
Tipuri de Închise
- încăperi
depozite
- camere
- hale
- depozite
- silozuri
Semiînchise
- rampă acoperită
- platformă
acoperită
- şoproane
- pătule
57
Se pregătesc spaţiile de depozitare din punct de vedere tehnic şi igienic pentru depozitarea şi
conservarea în bune condiţii a produselor agricole, în vederea prevenirii pierderilor de produse.
Mijloace pentru Revizuirea şi repararea

transportul produselor drumurilor de acces,
rampe, utilităţi
Pregătirea spaţiilor
de depozitare
Uscate Aerisite
Tehnic
Igienic
Curăţirea mecanică Dezinsectizarea

depozitelor
Reparaţii curente la
spaţiile de depozitare şi la
instalaţiile şi utilajele care
deservesc spaţiile de - măturarea
depozitare - perierea
- răzuirea
- aspirarea sau Dezinfectare Deratizarea Dezinsecţia
refularea
prafului şi a
altor
impurităţi
58
Atenţie!!!
Pragul de umiditate de la care apare apa liberă (care serveşte la intensificarea proceselor
biochimice) se numeşte UMIDITATE CRITICĂ
Umiditate Specii - grâu

Critică - secară
- orz 14,5-15,5%
- ovăz
- porumb- 11,5- 12,5%
În vederea unei bune păstrări, imediat după recoltare, seminţele trebuie condiţionate şi apoi uscate în
vederea depozitării.
Condiţionare
Curăţirea Sortarea
Site
seminţelor
Curenţi de aer
Trioare
Gravitatorul
Tarar
Naturală Artificială
Uscare
Solarizare Sub acţiunea Prin aerare Prin aerare

(uscare aerului activă cu aer activă cu aer
raţională la atmosferic rece cald
soare) rece din
timpul iernii
C.4.Organizează recoltarea şi depozitarea produselor principale şi secundare

59
O.8. Organizaţi lucrarea de recoltat

REZOLVARE
Tema: Pregătirea spaţiilor de depozitare din ferma didactică
Material didactic: Materiale specifice, soluţii, magazii
Mod de lucru: pe grupe de 2-4 elevi
Sarcină de lucru: Executaţi operaţiile necesare pentru pregătirea spaţiilor de depozitare a producţiei
de grâu obţinută în ferma didactică, precum şi normele de SSM precizate în fişa de lucru.
Etape Materiale necesare Operaţii ce se execută
1.Curăţire Raz, perii de - se curăţă tavanul magaziei cu perii de scândură

mecanică scândură, lopată, - se înlătură păianjenii
furcă, roabă, mături, - se continuă curăţarea pereţilor, stâlpilor, geamurilor
furtunuri, apă, cârpe, - se curăţă podelele cu cârligele metalice de resturi de
cârlige metalice, cereale, praf, gunoaie, gozuri, încărcându-le în
şpaclu roabă
- se curăţă exteriorul magaziei şi terenul aferent de
ierburi
- solul trebuie răzuit cca 2 cm şi bătătorit, pe o
porţiune de 3 m de la pereţii magaziei
- se curăţă mijloacele care servesc la transportul
produselor, condiţionare, cântărire
- se spală dacă necesită acest lucru
2.Repararea - scânduri - se verifică rezistenţa spaţiului
magaziilor - mortar - se verifică hidroizolaţia
- geamuri - se repară acoperişul
- sită - se verifică geamurile să fie bine ermetizate, se
- plăci de completează cu sticlă şi sită pentru a nu pătrunde
azbest păsări
- şipci - crăpăturile din zid se astupă cu mortar
- bitum - se repară podelele cu scânduri PFL, şipci sau bitum
3.Dezinfectare- - găleţi - se prepară varul stins în găleţi
văruirea - var - se înmoaie bidineaua în soluţia de var
- bidinele - începe văruitul pereţilor de sus în jos
- apă - revine cu văruitul în zonele mai murdare
- pompă de - alimentează pompa cu soluţie de var (stropitori)
văruit - pulverizează varul cât mai uniform pe suprafeţele
60
adăpostului
4.Dezinsecţie - insecticide - se efectuează la 10 zile de la operaţia de văruire

- fungicide (varul neutralizează efectul emulsiei)
- vermorel - se prepară emulsia insecticidă care se foloseşte în
- echipament de ziua respectivă într-un butoi curat
protecţie a - se încarcă aparatul cu emulsie (agitând permanent)
muncii complet - temperatura atmosferică să fie de minim 15°C
(mască, - se pulverizează (în 2 reprize)
şapcă, - în prima repriză se pulverizează jumătate din
salopetă, cantitate pe suprafeţe supuse dezinsecţiei începând
mănuşi, cizme de sus în jos, în interior şi după aceea în exterior şi
de cauciuc, porţiunea de teren de 1,5 m lăţime în jurul acestora
ochelari de - după 30 minute se pulverizează a doua repriză din
protecţie) restul cantităţii
- emulsia se prepară din 100 l apă curată şi 3750 g
Detox sau Lindatox, rezultă 100 l soluţie care
dezinfectează 600 m2
- se dezinsectizează şi utilajele, materialele,
ambalajele
- se impune elevilor să respecte normele de SSM în
timpul lucrului
- se ţin închise uşile şi ferestrele mai multe zile, apoi
se deschid pentru aerisire
- se pun anunţuri pentru avertizare asupra pericolului
de intoxicare
5.Deratizare - curse şi - se efectuează înainte sau după celelalte operaţiuni
capcane - se aşează cursele nearmate 2-3 zile pentru că
- momeli din rozătoarele sunt foarte precaute
alimentele - rozătoarele consumă hrana din curse
preferate de - cursele se armează şi şoarecii şi şobolanii sunt
rozătoare prinşi şi omorâţi
- substanţe - se opăreşte cursa pentru a dispare mirosul
raticide animalului prins, care constituie un avertisment
- fosfura de Zn, pentru celelalte rozătoare
Antu - se pot prepara momeli cu substanţe chimice raticide,
- stricnina unde după ingerare se produce moartea la câteva
- fosfura de Al ore
- se pot gaza galeriile în care se adăpostesc
rozătoarele
- se ţine evidenţa momelilor distribuite, iar cele
neconsumate se ard
- se efectuează seara când se intensifică circulaţia
rozătoarelor
- această operaţiune se repetă la 20 de zile
6.Asigurarea - guri de aerisire - - se depistează abaterile de la microclimatul optim
microclimatului (ferestre, uşi) cu ajutorul organelor de simţ
61
- Se deschid gurile de aerisire
- Se trece la depozitare
Nome de SSM specifice lucrării

- să poarte obligatoriu echipamentul de protecţie a muncii conform normativului
- magaziile să aibă marcată înălţimea admisibilă a depozitării
- lucrul la înălţime se va efectua cu centurile de siguranţă
- să nu se joace cu uneltele de lucru
- să nu se stropească cu soluţii, emulsii
- să nu bea soluţii
- să nu trântească pompele
- să nu execute lucrări în apropierea conductorilor sau aparatelor sub tensiune
- este interzis să se fumeze, să se bea sau să se mănânce în timpul lucrului
- substanţele toxice se manevrează de către maistrul autorizat
- substanţele toxice se păstrează în ambalaje originale, fără defecţiuni
- la sfârşitul lucrului se spală pe mâini şi faţă cu apă caldă şi săpun
62
Barem de corectare
I.b.
II.b
III.1-d, 2-a, 3- b, 4- c
IV. 1-F, 2- A, 3- A
V.
1. Evaluarea producţiei
10. Recrutarea şi pregătirea forţei de muncă
11. Stabilirea formaţiilor de lucru şi a necesarului de materiale consumabile
12. Stabilirea necesarului de spaţiu de depozitare, repararea şi igienizarea lui
63
Aceste informaţii vă vor ajuta să parcurgeţi conţi
nuturile tematice necesare pentru Calificarea
Profesională Naţională de nivel 3 ,,Tehnician agronom”
Materialul conţine:
- competenţe
- obiective
- fişe de lucru
- teste de verificare sau evaluare a competenţelor
pe care le-aţi atins
Obiectivele vă arată ceea ce veţi fi capabili să faceţi după încheierea unei competenţe.
Fişele de lucru constă în căutarea de informaţii din diverse materiale.
Testele constă în exerciţii şi aplicaţii care vă vor ajuta să vă evaluaţi singuri nivelul de
cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse.
64
C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice
ale cerealelor
O1.Diferenţiază speciile de cereale după particularităţile morfologice.
Sarcină de lucru: Priviţi cu atenţie plantele din lotul fitotehnic şi completaţi anumite
particularităţi morfologice în tabelul de mai jos
Loc de desfăşurare- ferma didactică
Loc de lucru- pe grupe de elevi (2-4 elevi)
Cereale Rădăcina Tulpina Frunza Inflorescenţa Fruct
Tipul
Embrionare Adventive Cilindrică Ligula Urechiuşele n. de

(Sistemul Internoduri boabe în
radicular)
+ spic
Noduri (panicul)
Grâul
Ovăzul
Secara
Orzul
Porumb
Orezul
Sorgul
65
C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice
ale cerealelor
I.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1.Germinarea este marcată de:
a. momentul apariţiei inflorescenţei
b. momentul încolţitului şi răsăririi
c. momentul alungirii paiului
d. momentul formării boabelor
2.Criptovegetaţia reprezintă aparenta stagnare a vegetaţiei plantelor de grâu care se manifestă:
a. odată cu dezgheţul solului
b. odată cu parcurgerea perioadei de repaus seminal
c. pe timpul iernii
d. apariţia spicului din teaca ultimei zile
3.Pentru a ajunge la maturitate, grâul necesită o sumă a temperaturilor de:
a. 2°C
b. 2000°C
c. 200°C
d. 20°C
66
4.Consumul de apă ridicat, 68-74% din totalul necesar pentru întreaga vegetaţie, se
înregistrează la porumb în faza:
a. Înaintea apariţiei paniculelor până la maturitatea în lapte
b. Germinare- răsărire
c. Maturitate fiziologică
d. Formarea rădăcinii adventive aeriene
II. Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele 2 coloane.
A B
1. călire a. apariţia inflorescenţei
2. etapa reproductivă b. înfrăţire
3. etapă vegetală c. oprirea unor lăstari
4. vernalizare d. adaptare pentru a rezista gerurilor
III.Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu A dacă răspunsul este adevărat şi F dacă răspunsul
este fals.
A.F. 1. Din momentul în care începe alungirea paiului, înfrăţirea plantelor de grâu încetează.
A.F. 2. Frunzele de grâu au capacitate scăzută de absorbţie a diferitelor substanţe administrate
sub formă de soluţie
A.F. 3. Grâul este plantă autogamă.
A.F. 4. Stadiul ,,spicul la 1 cm” marchează trecerea grâului în etapa de fecundare
A.F. 5. Creşterea stigmatelor (mătasea porumbului) se opreşte la 24 ore după polenizare
A.F.. 6. Porumbul este o plantă unisexuat- monoică.

67
C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru

producerea de sămânţă
O3: Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale
solului.
SARCINA DE LUCRU:
Identifică utilajele folosite la lucrările solului în
vederea pregătirii patului germinativ
68
C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru

O4: Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat
Sarcina de lucru: Selectaţi utilajele folosite la semănat
C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru
69
O3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări
ale solului
Sarcina de lucru:
Întocmiţi un asolament pe patru ani pe o suprafaţă arabilă de 400 ha, având următoarea
structură şi pondere a culturilor:
- grâu- 40%
- porumb- 35%
- floarea soarelui- 15%
- soia- 10%
Datele obţinute se vor trece în următorul tabel:
Anul/ sola A B C D
II
III
IV
C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru
O4:Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat

70
Sarcină de lucru: Înfiinţarea unei culturi de cerealele
Completaţi în diagramă activităţile care lipsesc pentru ca lucrarea de înfiinţare a culturii de
grâu de toamnă să fie reuşită:
Norme de Pregătirea
protecţia patului
muncii germinativ
Înfiinţarea
culturilor
de
cerealele
Utilajele
Proba folosite la
semănătorii înfiinţarea
culturii
71
C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru
O5: Organizaţi lucrarea de semănat la parametri tehnologici
Reglarea maşinii de semănat în rânduri pentru cerealele păioase
Sarcina de lucru: Efectuarea reglajelor maşinii de semănat în rânduri SUP-29, în vederea
realizării unei lucrări de calitate.
Locul desfăşurării: Ferma didactică
Tipul activităţii: Lucrare practică
Timpul de lucru: 6 ore
Materiale necesare: semănătoarea SUP- 29, ruletă, riglă gradată, cale de lemn, cântar,
materialul de semănat
Desfăşurarea lucrării:
72
-organizarea clasei pe grupe cu sarcini precise pentru fiecare elev:

Gru Reglajele Modul de lucru Materiale necesare Condiţia care
pa trebuie îndeplinită
nr.
1 Reglarea
distanţei între
brăzdare
2 Adâncimea de
semănat
3 Asigurarea
uniformităţii de
distribuţie între
brăzdare
4. Debitul
aparatelor de
distribuţie
5. Deschiderea
marcatoarelor
de urmă
73
C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru
I. Încercuiţi răspunsul corect

1.Organele de lucru ale grapelor sunt:
a. cadrul
b. roţile
c. stele cu colţi
d. triunghiuri de tracţiune
2.Arătura normală se efectuează la adâncimea de:

a. 18-20 cm
b. 15-18 cm
c. 31- 40
d. 40-60 cm
3.Organele active de tip săgeată se găsesc la:

a. freza
b. plug
c. plug
d. cultivator
4.Cantitatea de sămânţă necesară pentru înfiinţarea unui hectar de orz de toamnă este:
b. 180-220 kg
c. 280-350 kg
d. 350-400 kg
e. 80-140 kg
5.Pentru semănatul culturilor neprăşitoare se folosesc:

a. SUP 29, MIC 1
b. SUP 21, MA 3,5
c. 4 Sa BP 62,5
d. SUP 48, SUP 29
6.Semănatul cerealelor păioase se realizează prin următoarele metode:

a. în rânduri încrucişate
b. în cuiburi
c. în rânduri obişnuite
e. în şanţuri
74
7.Calitatea lucrării de grăpat se determină prin:
a.gradul de mărunţire a solului
b.calculul umidităţii
c. proba semănători
d. calculul MMB
II.În coloana A sunt enumerate agregate agricole şi în coloana B sunt enumerate lucrările
efectuate. Scrieţi pe foaia de concurs asocierea dintre cifrele şi literele celor două
coloane.
A B
1.tractor+SPC-6(8) a.grăpare
2.tractor+GDU-3,4 M b. semănat
3.tractor +freză c.mărunţirea solului
d.erbicidat
III.Precizaţi elementele tehnologice ale semănatului cerealelor din tabelul de mai jos.
Cultura Epoca de Densitate Distanţă Norma de Adâncimea Semănătoare

semănat plante/mp între sămânţă de semănat folosită
rânduri cm kg/ha cm
Grâu
Porumb
IV.A. Precizaţi plantele foarte bune premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai
jos.
Cereale Plante foarte bune premergătoare
Grâu
Orz
Porumb
Secară
Ovăz
IV.B. Precizaţi plantele rele premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai jos.
Cereale Plante rele (necorespunzătoare) premergătoare
Grâu
Orz
Porumb
Secară
Ovăz
75
C2: Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru
O6: Selectaţi utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a
cerealelor
Tema: Verificarea stării de vegetaţie şi a viabilităţii plantelor pentru cultura de grâu

Loc de desfăşurare: ferma didactică
Mod de lucru: pe grupe de elevi (2-4)
Materiale necesare: cazma, lopată, lădiţe pentru monoliţi
Sarcina de lucru: Verificaţi starea culturii folosind metoda monoliţilor pentru verificarea
rezistenţei plantelor al ger
Etape de lucru
Notă:
Inventarierea biologică asupra grâului în câmp se face toamna (imediat după
răsărire) şi primăvara (în perioada de regenerare) direct în câmp.
76
cerealelor

SARCINA DE LUCRU
Din erbicidele prezentate, selectaţi- le pe cele care se pot folosi în cultura de grâu, în diferite
faze de vegetaţie, completând şi dozele aferente.
Erbicide:
Icedin super, Glean, Grasp, Puma S, Dual 500 EC, Acetadin, Decis forte, fastac CE, Eradicane
72, SDMA Igran 50, Dicuran, Triallat
Categoria de buruieni Denumire erbicid Doza de Epoca de aplicare
dominante erbicid
Dicotiledonate
sensibile la 24 D
- lobodă
- ştir
- crucifere
Dicotiledonate
rezistente la 24 D
- muşeţelul
- turiţă
- neghină
- pălămidă
- macul roşu
Monocotiledonate Iarba
vântului
odaosul
Iarba
vântului
+
odaosul
77
cerealelor
Sarcina de lucru:
Indicaţi ordinea de executare a lucrărilor de îngrijire în cultura porumbului pentru combaterea
buruienilor prin metode agrotehnice:
Tehnica de execuţie Unealta Observaţii
Notă:
Să se respecte normele de protecţia muncii specifice lucrării
78
cerealelor
Sarcina de lucru: Selectaţi erbicidele existente în eşantioanele din laboratorul de fitotehnie

care se pot folosi în cultura porumbului în diferite faze de vegetaţie.
Mecloran, Icedin Super, Mistral, Onezin 50 PU, Butizin 40 SC, Furadan, Gesaprim 80 WP,
SDMA, Decis.
Nr. Erbicide Epoca de administrare a erbicidelor
crt. Preemergent Postemergent
1. Icedin Super
2. SDMA
3. Mistral
4. Mecloran
5. Onezin
6. Butizin
7. Gesaprim
79
C3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru


I.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
1.Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor sunt:

a. tratarea cu fungicide
b. tratarea cu erbicide
c. efectuarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a lucrărilor solului
d. fertilizarea suplimentară
2.Primul tratament împotriva bolilor în faza de vegetaţie a grâului se face:

a. în faza de burduf
b. la apariţia spicului
c. în faza de înfrăţire
d. prin tratarea seminţelor înainte de semănat
3.Lucrările de îngrijire se pot înlătura în cea mai mare parte sau chiar total dacă:
a. se pregăteşte patul germinativ în cele mai bune condiţii
b. se aplică o fertilizare dezechilibrată
c. se seamănă în afara perioadei optime
d. adâncimea de semănat nu concordă cu soiul
4.Prăşitul mecanic la porumb se realizează cu:

a. MIG 5
b. CPU-8, CPS- 6
c. 2SR-4,5
d. MET 2500
5.Atacul de răţişoara porumbului se previne prin tratarea seminţelor cu:

a. Diizocab
b. Furadan 10G
c. Gesaprim
d. Mistral
80
II.Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:
A B
1.tăvălugit a. MA-3,5
2.combatere buruieni b. aspersoare
3.irigare c. metoda monoliţilor
4.fertilizare suplimentară d. MTSP 1200
5.verificarea stării culturii e. tăvălugul neted
III.Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat sau fals.

A.F. 1.Grâul atacat de ploşniţe îşi pierde valoarea de panificaţie
A.F. 2.Dezrădăcinarea produce căderea plantelor de grâu
A.F. 3.Metoda de udare folosită la grâu în ţara noastră este aspersiunea
IV.Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de apariţia……….1…………..şi
durează pe toată perioada formarii şi umplerii…………2………
V.Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos:
Faza de Boli care pot fi limitate Tratamente Doze

vegetaţie a
grâului
Făinarea
Ruginile
Bolile coletului
Atacul de făinare
Rugină
Septorioză
Fuzarioza spicelor
Înnegrirea
81
VI:Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos:
Boli Organe Mod de Mod de manifestare Măsuri de combatere integrată

afectate transmitere
1. Făinarea
2.Fuzarioza
3.Septorioza
VII. Enumeraţi măsuri preventive aplicate în scopul combaterii bolilor la cultura porumbului.
82

Rezolvaţi fişele de lucru utilizând fişele de documentare şi materialele didactice. Fişele de
lucru pot fi folosite individual sau pe echipe.
Sarcina de lucru
Completaţi utilajele necesare pentru recoltarea cerealelor păioase corelate cu metodele de
recoltare, bifând căsuţa corespunzătoare în tabelul de mai jos.
/ metode
Directă Divizată
Utilaje
Secerători
Presa de adunat şi balotat
Vindrovere
Combină de siloz
Remorci
Combină autopropulsată
83

Sarcina de lucru:
Alegeţi indicatorii de calitate, bifând în căsuţa corespunzătoare DA pentru răspuns corect şi NU
pentru răspuns incorect
Nr. Indicatori Afirmativ Negativ

crt. DA NU
1. Să asigure tăierea plantelor la înălţimi ≥ 0,070 m
2. Să asigure tăierea, spicele scuturându-se
3. Pierderile de seminţe rămase în spice netreierate să
fie sub 1,5% din producţie
4. Pierderile de seminţe rămase în paie ≤ 0,5%
5. Puritatea boabelor în buncăr> 98%
6. Pierderile totale de seminţe < 2,5% din producţie
7. Procentul de boabe sparte> 2%
8. Umiditatea boabelor ajunge la 14-18%
9. Maturitatea deplină a plantelor la recoltarea divizată
10. Lanul să prezinte o coacere neuniformă şi să conţină
buruieni
84
O.8. Organizaţi lucrarea de recoltat
Tema: Pregătirea spaţiilor de depozitare din ferma didactică
Material didactic: Materiale specifice, soluţii, magazii
Mod de lucru: pe grupe de 2-4 elevi
Sarcină de lucru: Executaţi operaţiile necesare pentru pregătirea spaţiilor de depozitare a
producţiei de grâu obţinută în ferma didactică, precum şi normele de SSM precizate în fişa de
lucru.
Etape Materiale Operaţii ce se execută
necesare
1.Curăţire
mecanică
2.Repararea
magaziilor
3.Dezinfectare-
văruirea
4.Dezinsecţie
5.Deratizare
6.Asigurarea
microclimatului
Nome de SSM specifice lucrării
85
I.Recoltarea divizată a grâului se execută când avem:
a. lan cu coacere uniformă
b. culturi îmburuienate
c. zone secetoase
d. lan necăzut
II.Umiditatea seminţelor la recoltare variază în funcţie de:
a. structura parcului de maşini
b. parametrii aerului
c. metodele de recoltare
d. lungimea traseului de transport
III.Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:
A B
1. Posibilităţi de uscare a. MMB
2. Element de productivitate b.Temperatură
3. Parametrii aerului c. Formaţii de lucru
4. Structură modulară d. Salarizare
86
IV.Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A.F. 1. Recoltatul porumbului în ştiuleţi depănuşaţi se face cu C-12 + R I (echipament pentru
recoltare integrală)
A.F. 2. Spicele nu sunt complet treierate când turaţia bătătorului este mică.
A.F. 3. Pe loturile semincere, recoltarea se face când umiditatea boabelor scade la 14%.
V.Enumeraţi operaţiile care concură la pregătirea recoltării.
87
GLOSAR DE TERMENI
Cereale Plante cultivate pentru boabe, grâul, secara,

orzul, ovăzul, porumbul, sorgul, meiul, din familia
Gramineae
Germinaţie Trecerea de la viaţa latentă la viaţa activă
Înfrăţire Formarea de noi lăstari din nodurile subterane
ale tulpinii
Fraţi Lăstari la cerealele păioase
Copili Lăstari la porumb
Pârgă Fază de coacere când plantele sunt galbene în
afară de nodurile superioare, boabe tari
Căderea cerealelor Tulpina cerealelor se îndoaie şi se culcă la
pământ
Cariopsă Fruct uscat indehiscent cu pericarpul lipit de
sămânţă
Pericarpul Învelişul fructului
Rotaţie Ordinea (succesiunea) în care se vor cultiva
speciile de plante pe aceeaşi solă, pe o perioadă
de timp, de obicei de 3-5 ani.
Asolament Rotaţia culturilor în timp şi în spaţiu
Plantă premergătoare Specia de plante care a fost cultivată în anul
anterior pe o solă.
Dezmiriştire Lucrarea solului executată printr-o trecere cu
grapa cu discuri pe mirişti.
Buruieni Plante din flora spontană sau chiar plante
cultivate, care au efecte nefavorabile asupra
cantităţii şi calităţii producţiei obţinute.
88
BIBLIOGRAFIE
1. GHEORGHE BÎLTEANU- ,,FITOTEHNIE”, ED. CERES, BUCUREŞTI, 2003

2. MARIA POPESCU, VASILE POPESCU- ,,FITOTEHNICE”, ED. TEHNICĂ AGRICOLĂ,
BUCUREŞTI, 1992
3. COSTEL SCRIOŞTEANU, GHERGHINA UNTĂRESCU- ,,AGROPEDOLOGIE”, ED.
GIMNASIUM, TÂRGOVIŞTE, 2001
4. TOMA DRAGOŞ- ,,MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE”- ED. DIDACTICĂ ŞI
PEDAGOGICĂ, 1975
5. TOMA DRAGOŞ, SIN GHEORGHE- ,,CALITATEA LUCRĂRILOR AGRICOLE
EXECUTATE MECANIZAT PENTRU CULTURILE DE CÂMP”- ED. CERES, BUCUREŞTI, 1987
89

Tehnologia de Cultivare Cereale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia de Cultivare Cereale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ

Denumire: AUXILIAR CURRICULAR –

Autor: VASILOAICA EUGENIA

Scopul materialului propus1:

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR

CALIFICAREA: TEHNICIAN AGRONOM

AUTORI: VASILOAICA EUGENIA

Nr.crt Capitole Pag.

4.3. TEST DE EVALUARE TEST NR. 1 18

Acest ghid este destinat elevilor, profesorilor de specialitate

Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate.

Vă propunem utilizarea unor metode active / interactive: studiul de caz,

1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie

2. Organizează lucrările de înfiinţare a

3. Supraveghează lucrările de îngrijire a

4. Organizează recoltarea şi depozitarea

După parcurgerea acestei unităţi de competenţă veţi fi capabili să:

1. Diferenţiaţi speciile de cereale după particularităţile morfologice

4. Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat

5. Organizaţi lucrarea de semănat la parametrii tehnologici

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1

Cerealele se caracterizează prin particularităţi morfologice asemănătoare, întrucât aparţin

Florile- grupate în spiculeţe- sunt formate

Fruct- bobul- este cariopsă

Rădăcina- embrionară şi adventivă

Este o plantă monosexuată monoică.

Rădăcina- embrionară şi adventivă

- femelă- spic modificat

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 2

Creşterea şi dezvoltarea cerealelor se desfăşoară pe faze de vegetaţie.

Fazele de vegetaţie sunt:

Etapă vegetativă: Etapă generativă:

- germinaţie - formarea paiului/ tulpinii

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 3

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 4

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale

FIŞĂ DE LUCRU NR. 1

Cereale Rădăcina Tulpina Frunza Inflorescenţa Fruct

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 5

A.Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează timpuriu:

B. Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează târziu:

Inainte de semanat pentru asezare

Pregătirea patului germinativ Combinator Mobilizarea si

FIŞA DE LUCRU NR. 2

Grapa cu discuri uşoară

Grapa cu discuri grea

Semănătoare pentru plante prăşitoare

Semănătoare pentru cereale păioase

Să lase terenul Să amelioreze Să

Rotaţia şi amplasarea culturii

Clasificarea culturilor premergătoare ce intră în

Bune Premergătoare de Monocultura

I Porumb= 100ha Grâu= 35 ha Fl. soarelui-=60ha Grâu= 125ha

Porumb= 40ha Soia= 40ha

II Grâu= 60 ha Porumb= 75ha Grâu= 100 ha Porumb= 25ha

Porumb= 40ha Fl. soarelui-=60ha

III Fl. soarelui-=60ha Grâu= 75 ha Porumb= 100ha Grâu= 85 ha

Soia= 40ha Porumb= 40ha

IV Grâu= 100 ha Porumb= 15ha Porumb= 60ha Grâu= 60 ha

Fl. soarelui-=60ha Soia= 40ha Porumb= 65ha