Paradigm in educatia moderna si

postmoderna curs 1 Sorin Cristea

Model de abordare a unei stiinte. Definitia paradigmei.
Psihocentrism; sociocentrism.
Progresivim- accent pe interese, daca ne centram numai pe interese? Scrisul nu apare din interes,
reconstructionism.
Scoala comprehensiv britanic

Obiective:
O1 abordarea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei din perspectiva istoric.
O2 sa realizam o analiza a evolutiei pedagogiei la nivel de concepte fundamentale si de axiome
afirmate in paradigmele modern si postmoderme.
O3 sa analizam educatia, instruirea, proiectarea educatiei si a instruirii in perspectiva paradigmei
curriculumului

Competente:
Capacitate de analiza istorica a educatiei, competenta de logistica, conceptuala. Capacitatea de
proiectare curricular.

Continuturi :
Continuturile de baza care se regsesc n toat istoria educaiei.
o Conceptul de paradigm;
o Conceptul de epoca istorica;
o Conceptele de baza ale pedagogiei (sa facem o revenire la statutul epistemologic al
pedagogiei, confuzia din pedagodie si tiinele educaiei)
o Analiza teoriilor pedagogice generale care stau la baza stiintei educaiei;
o Analiza teoriei curriculumului sens de paradigma si sens de proiect

1. Ce este paradigma ce este epoca istorica

2. Analiza: teoria educatiei, teoria instruirii, teoria curriculumului.
Evaluarea: o lucrare elaborata de noi corespunzatoare temei cursului,
Forma de realizare: referat, metoda documentarii sau mini disertatie, saaaau eseul (dar nu este
recomandat)
Logica drumului de la teorie, orientarea teoriei intr-o anumita zona si aplicatiile.
Teorie: Jutificarea titlului, conceptele de baza cu care operez, principii, paradigma, citate din doua-
trei patru tipluri.
Metodologie, in sensul de teprie aplicta, orientand teoria spre problem.
Solutii pentru problemele critice.
Continuturi alternative si metode impuse situatia din acest moment
Lucrarea este de maxim 7 pagini.
Bibliografie: fundamentele pedagogiei Sorin Cristea ; Studii de pedagogie generala, ed did si
pedagogica 2009; dictionarul de pedagogie litera 2000 a-c
Ioan G.stanciu scoala si doctrinele pedagogice in secolul XX
Ion albulescu Cluj - Doctrine pedagogice 2008
Bogdan Suchodolski Pedagogia esentei si pedagogia existentei.

Paradigma in stiinta:
Concept epistemologic Thomas Kuhn ( Structura revolutiilor stiintifice)
Conceptul de paradigma,
Modul de abordare a teoriei stiintifice,ca sa existe paradigma trebuie sa fie o teorie stiintifica
specifica.
Exista teorie proprie stiintifica?
Stiintificitatea teoriei? Obiect de cercetare propriu?
1. Obiect de cercetare propriu: educatia? abordare
Educatia abordata global, profund, dinamic (un obiect de studu care nu este static, miza
educatiei este viitorul, si de aceea avem nevoie de cercetare istorica)
Concepte fundamentale de baza: care au o arie de variabilitate in raport de context redusa.
Conceptele fundamentale de baza definite si analizate de teoriile generale ale domeniului, si in
primul rand teoria generala a educatiei.
Conceptele de baza sunt urmatoarele:
1. Educatie;
2. Functie si structura de baza (formarea si dezvoltarea oamenilor in vederea integrarea lor in
societate; structura; corelatia intre professor si elev)
3. Finalitatile educatiei;
4. Continuturile generale ale educatiei
Educatia moral religioasa / morala
Educatia mestesugaroasa / tehnologica
 Educatia intelectuala
Educatia estetica/ educatie pentru valoarea frumosului nu doar arte plastice
Educatia fizica.
5. Formele generale ale educatiei:
Formala
Informala (neorganizata, exercitata prin influente spontane)
Nonformala (extrascolara) peste programa scolara
6. Sistemul de educatiei/ invatamant.

b) Obiect de cercetare propriu:

Normativitate specifica: axiome, legi, principii ( principii imperative ipotetice conditionate)
(legi, in natura sunt legi dinamice, iar in invatamant legile sunt probabilistice)
c) Metodologia specifica cercetare - hermeneutica, exerimentala istorica

Epoca istorica:
1. Epoca premoderna (societate agrara,mestesugareasca)
2. Epoca moderna (societatea industrializat) sec XIX XX
3. Epoca postmoderna (societate postindustriala, societate informationala)
Epoca premoderna: nu are o teorie stiintifica autonma, paradigmele ideologiei prestiintifice, ea are
un ecou in societata la nivelul practicii,
Paradigma magistrocentrista, in centrul educatiei care nu este tratata stiintific, sta profesorul, eu
te-am facut eu te omor) secolele XVI-XVIII
Epoca moderna: paradigma pedagogiei stiintifice: incepe de la Aristotel incoace, procesul se
desprinde in secolul 19-20 in baza raportarii educatiei la doua stiinte socioumane; paradigma
psihocentrista (pedagogia = psihologie aplicata) si paradigma sociocentrista(pleaca de la sociologie,
pleaca de la nevoile societatii)
Paradigma psihocentrista : Ellen Key Secolul copilului, Sa ne incjnam in fata majestatii sale
copilului, Binet Alfred
Paradigma sociocentrista Durkheim
Ce este mai important cerintele psihologice sau cerintele sociale?
Epoca moderna secolul 20-21 din 1950
Paradigma pedagogiei postmoderne si paradigma curriculumului,
Ea incearca sa rezolve conflictual istoric dintre paradigma psihocentrista si paradigma
sociocentrista. prin ce anume incearca sa rezolve acest conflict? Centrarea se pune pe finalitatile
educatiei. Acestea sunt orientari valorice stabilite de proiectant, cel care conduce educatia, ministru,
profesor etc. Problema este ca aceste finalitati ale educatiei sunt de doua feluri macro si micro,
adica sunt mari si mici.
Finalitati Macro- idealuri educationale si scopuri strategice
Finalitati micro - sunt obiective (generale/cadru; specifice/de referinta; concrete/operationale,
comportamentale)
Construite pedagogic la nivelul interdependentei dintre:
cerinte psihologice fata de educatie si educat (competente sau capacitate dupa Bloom)
cerinte sociale care sunt fata de educatie si de educat (continuturile de baza, cerinte validate
de societate la diferite interval de timp.)
progresul conceptului de educatie in cele trei epoci.
Paradigma psihocentrista
Paradigma sociocientrista

Statutul epistemologic al pedagogiei ca

stiinta socioumana
Jean Piaget precizeaza ca sunt doua cai de cunoastere stiintifica:
Stiintificitate proprie:
1. Criterii:
1. obiect de cercetare prorpiu: educatia abordata
global
profund (esential) prin concepte pedagogice fundamentale
dinamic
2. metodologie de cercetare specifica,
3. normativitate specifica (daca nu le are pe toate trei nu este stiinta)
2 Cai de cunoastere stiintifica:
1. Istorice
2. Calea axiomatica, calea stiintifica
Criterii:
( 1) Logistica domeniului
1. Educatie
2. Functia centralaa educatiei (esenta educatiei)
3. Structura de baza a aeducatiei
4. Finalitatile educatiei
5. Continuturile generale
6. Formele generale ale educatiei
7. Contextul educatiei
sistemul social,
sistemul de educatie,
sistemul de invatamant,
procesul de invatamant,
 activitatile concrete,
situatiile concrete.
Fundamentele Educatiei comparate Garido
Stiintele educatiei autentice, care au la baza pedagogia.
( 2) Dependent de subiectul de obiectul de cercetare.implica cercetrari fundamentale istorica si
hermeneurica.
Cercetare operationala :
empirica
experimentiala
cantitativa
calitativa
( 3) Normativitate: ansamblul de axiome legi si principii care ordoneaza realitatea cercetata, care in
cazul nostrum este educatia.
O lege = o conexiune generala intre cauza si efect
Legi statistice, legi probabilistice
Principiile:
Principiul participarii active poate sa existe oare participare inactive?!?!?!?! Multe principii sunt
prost formulate.
Conexiunea inversa, feedback-ul este princiupiu, care este pus

2, (Istoric)
Paradigme:
1. premoderna in epoca istorica premoderna
2. moderna in epoca istorica moderna abordare sociocentrista si psihocentrista
3. postmoderna in epoca istorica postmoderna
paradigma curriculumului incearca sa rezolve conflictul dintre paradigma sociocentrista si
psihocentrista, punand acentul pe finalitati.
Definitia educatiei din prisma paradigmei curriculumului:

Educatia este o activitate psihosociala.

Este o activitate care pleaca de la cerintele psihologice ale elevului prin anumite continuturi de baza
recunoascute de societate, in vederea integrarii imediate, medii si pe termen lung in societate.
Educatia este un ansamblu de influente inseamna ca educatia este informala (nu este acceptata)
Functiile generale ale unui obiect definesc caracteristicile obiective ale acelei activitati, daca vrem
sa definim o realitate formulam intrebari de genul: la ce ne foloseste acest lucru?
Ce este un scaun?
Functia centrala a educatie de a forma si dezvolta
Functiile principale, functii de formare sociala si psihologica.
Formare si dezvoltare psihologica cognitiva, empirica si logica. Non cognitiva
Formare si dezvoltare sociala: prin cultura.
Conceptul de structura: numeroase elemente component aflate intr-o legatura.
Elementele de legatura formeaza o structura de baza.
Educator si educatul (fara ei nu exista educatie)
Caracterul obiectiv al educatiei este legat de functia si structura de baza.
Finalitatile educatiei reprezinta o dimensiune subiectiva a aeducatiei. Este propusa de proiectant.
Dimensiunea subiectiva trebuie raportata la dimensiunea obiectiva.

Finalitatile sunt orientari valorice ale educatiei stabilite de proiectant.

Sfera de referinta a finalitatilor:
finalitati ale sistemului de invatamant
idealul eduucatiei care defineste idealul de educatie umana
(defineste tipul de personalitat umana pe termen lung)
Scopurile generale strategice care acopera celputin un ciclu de educatie.
Finalitatile procesului de invatamant, instruirea ca principal subsitem al educatiei.
Obiective:
Obiective generale, specifice si concrete
Sunt elaborate de factorul de politica a educatiei, cele concrete sunt elaborate de profesorul la clasa.
Ele sunt pe termen mediu si lung (generale lung) specifice (mediu) iar cele concrete sunt pe lectie.
Functia finalitatilor: este de proiectare curriculara.
Cu ajutorul finalitatilor alege continuturile:
Continuturile generaleale educatiei care au la baza valori generale ale omului traduse pedagogic.
Conctinuturil egenerale ale educatiei sunt:
educatia morala valoarea binelui
educatia intelectuala (cognitive)
educatia tehnologica
educatia estetica
educatia psihofizica
 cele 5 continuturi au un character obiectiv impus de cerinte si valori general umane:
axiomele educatiei
sunt integrate in mormativitatea pedagogiei alaturi de legi.
Logistica domeniului pedagogiei:
1. educatie: dimensiune definitorie axioma
2. functia centrata a educatiei
3. structura de baza a educatiei 1,2 dimensiune obiectiva
4. finalitatile educatiei- dimensiunea subiectiva
5. continuturile generale, continuturi axiologice
6. formele generale ale educatiei
7. contextual educatiei, dimensiune interna si externa
a. din 1 . axioma: defines educatia ca activitate psihosociala
b. din 2, 3, 4 : axioma: interdependente permanente intre dimensiunea obiectiva si dimensiunea
subiectiva
c. din 5,6 axioma valorificarii tuturor continuturilor si functia generala a educatiei in orice
activitate
d. din 7 axioma formariidezvoltarii activitatii de educatiein context deschis.
asigura baza normativitatii in pedagogie, consolideaza nucleul epistemic tare al pedagogiei, la care
trebuie sa se raporteze toate stiintele educatiei (sau pedagogic)
nucleul epistemic tare nucleul tare al stintei care ramane valabil in orice situatie,
evidentieaza directiile de dezvoltare ale educatiei
educatia permanenta
autoeducatia
valorificarea deplina a educabilitatii.
Pedagogie: stiintele pedagogiei/stiintele
educatiei
Sistem al stiintelor pedagogice ale stiintele educatiei
Delimitarea clara nirmativa intre:
stiintele educatiei autentice au la baza pedagogia/conceptele de baza applicate in:
educatie: Fundamentele Pedagogiei, Teoriile Generale ale Educatiei
instruire
pseudo stiintele educatiei Au la baza alte stiinte

I. pozitia fata de obiectul cercetarii (Educatia)

o stiinte pedagogige generale Teorii generale
teoria generala a educatiei care studieaza conceptele de baza legate de
educatie
teoria generala a instruirii care studieaza subsisteme de educatie.
teoria generala a curriculumului care studieaza concepte de baza
fundamentale din domeniul proiectarii curriculare a educatiei si a
instruirii la toate nivelele procesului de invatamant.
Teoria generala a cercetarii pedagogice care studieaza specificul cercetarii
pedagogice.
o Stiinte pedagogice particulare(aplicate) pe diferite domenii:
Varste psihologice si scolare
Disciplinelor de invatamant aestea duc la didactici particulare didactica
matematicii, invatamant primar, general, liceal etc.)
Domenii sociale, pedagogia sociala, pedagogia familiei, pedagogia artei.
II. Metodologia de cercetare utilizata predominant in constructia stiintelor pedagogice
o Stiinte pedagogice bazate predominant pe metodologii de cercetare de tim
disciplinar: istoria pedagogiei. pedagogia experimentala, pedagogia comparata,
pedagogia cibernetic.
o Stiinte pedagogice bazate predominant de tip interdisciplinary: teoria evaluarii:
este definite: subteorie a teoriei generale a instruirii

Criteriu epistemologic:
Criterial obiectului de cercetare
Metodologia de cercetare:
Pradigme 21.11.2015
1. Concept model de abordare a teoriei pedagogice bazata pe concepte fundamentale
referitoare la:
educatie in teoria generala a educatiei
instruire in teoria genersls a instruirii
proiectare educatie si instruire (teoria generala a curriculumului)
2. din punct de vedere istoric
o societatea premoderna (magiocentrista)
o societatea mderna (paradigma pedagogiei stiintifice)
a) psihocentrista centrarea pe cerinte fata de educat si educatie
b) sociocentriste centrarea pe cerinte sociale.
o Societatea postmoderna paradigma curriculumului care le imbina pe celelalte doua.
Centrarea pe finalitatile educatiei construite la nivelul interdependentei intre cerintele exprimare in
termeni de competente/capacitate.
Cerintele sociale fata de educat si educatie in termeni de continuturi de baza (recunoscute periodic
de societate)
Teoria pedagogica este influentata de paradigma, se bazeaza pe axiome (adevaruri fundamentale
care nu mai trebuie cercetate)
- Stau la baza teoriei (axiome) dar care la randul lor formeaza alte axiome.

Axiome ale pedagogiei/educatiei la cel mai

inalt nivel de analiza
1) axioma filozofica - interdependenta dintre dimensiunea obiectiva a educatiei cea subiectiva
(care are functie centrala si structura de baza)
2) Axioma sociologica interdependenta intre alitatea sociala a educatiei si calitatea
dezvoltarii societatii (dezvoltare durabila)
- Indicatori :
o Democratizarea educatiei
o Managementul educatiei
o Informatizarea educatiei
3) Axioma psihologica - interdependenta intre calitatea individuala psihologica;
individualizare calitatea dezvoltarii fiecarei personalitati.

3) axioma planificarii curriculare a instruirii in cadrul procesul de invatamant in context deschis.

Implica:
3.1 centrarea pe obiective continuturi de baza (adica orice planificare stabileste niste obiective si
lor le corespund anumite continuturi de baza) dimensiunea valorica stabile a planificarii
curriculare.
3.2 Selectarea metodelor de instruire in cadrul procesului de invatamant si a evaluarii in cadrul
procesului de invatamant conform obiectivelor si continuturilor de baza.(Dimensiunea
valorica flexibila a planificarii curriculare)
3.3 Realizarea/ dezvoltarea instruirii in cadrul procesului de invatamant in context deschis prin
evaluare continua formativa. (prin evaluare formative cu scop de reglare, autoreglare)

Curriculum in sens general filozofic = curriculum= paradigma, care este un mod de abordare a
teoriei pedaggice afirmat in societatea postmoderna moderna si premoderna.
Curriculum in sens restrans tehnologic teorie aplicata
Louis DHainaut curriculum in sens restrans: este un proiect educative.
Tema : analiza conceptelor pedagogice fundamentale si a axiomelor din perspectiva paradigmei
magistrocentriste, psihocentriste, si
Componentele proiectului pedagogic (educativ)
1. Finalitati (scopiri, ideal, obiective, teluri)
2. Continuturi (plan programe, manual etc.)
3. Metode (cai de actiune pentru realizarea obiectivelor (finalitati microstructurate) si
continuturilor)
4. Evaluarea (verificarea gradului de indeplinire al obiectiveleor. prin stapaniera
continuturilor.)
Stabilim conventional ca finalitatile sunt pe termen lung, scopurile pe mediu si obiectivele pes
curt.

Fundamentele pedagogiei.
Studii de pedagogie generala
Dictionarul encyclopedic de pedagogie a/c activitate; activitate de educatie; activitate de
instriuire; activitate didactica; activitate educativa; activitate ludica; activitate pedagogica;
actiune; actiune didactica; actiune pedagogica; activitate scolara; axiomatic in pedagogie,
axiomatizarea in pedagogie
Predarea este o actiune in activitatea de instruire
Educatia are actiunea de proiectare a activitatii; aciunea de transmirere a mesajului pedagogic
Curriculum
1. Conceptul de curriculum
1.1 Curriculum ca paradigma a pedagogiei postmoderne (Ralph Tyler Principiile de baza ale ,
DHainent Programe de invatamant si educatia permanenta 1979
Axiome ale educatiei, instruirii si proiectarii.
1.2 Curriculum ca proiect educativ de un anumit tip.
1.2.1 Functii ale proiectului educativ
in general : de anticipare, valorica a rezultatelor activitatii de educatie
in cazul proiectului de tip curricular functie de optimizare a raporturilor dintre toate
componentele proiectului
a) toate componentele proiecului
b) toate componentele proiectului si contextual de realizare a aacestuia
1.2.2 Structura proiectului educativ,
Componentele in general
Finalitatile in mod special obiectivele
Continuturile educatiei, instruirii
Metodele
Evaluarea
Contextul general in care se realizeaza proiectul educativ:
Se realizeaza in functie de variabile:
cu caracter obiectiv : resurse pedagogice informationale, resuse pedagogice umane,
resurse didactico educationale (spatial si timpul educational; resurse financiare,
forme ale educatiei si instruirii determinate de mediul social.
cu caracter subiectiv: sunt variabilele dependente de proiectatnt, de profesor, forme
de organizare ale educatiei/instruire initiate de profesor/educator, stilul managerial
didactic sau de invatare; etosul pedagogic al comunitatii.
Abordarea componentelor in perspectiva proiectului educative curricular: context deschis
1.2.3 Sfera de reprezentare a proiectelor educative curriculare, proiecte curriculare la nivel de
sistem de invatamant sunt doua proiecte curriculare: proiecte curriculare de reforma si
modele de cercetare pedagogica.
La nivelul procesului de invatamant: proiectul curricular al planului de invatamant, proiectul
curricular al manualelor scolare, al materialelor auxiliare, al programelor, si ale profesorului.

2. Fundamentele curriculumului
(Fundamente Generale)

2.1 Etimologice - din limba latina, cursa vietii, curriculum vitae, curriculum solis
2.2 Fundamentul istoric:
Curriculum premodern care inseamna curriculum = programe, continuturi sec 17-19
Curriculum modern care are legatura cu faimosul studiu alui Dewey Copilul si
curriculum unde observa continutul stiintific al programei si experienta de invatare
a elevului
Curriculum postmodern care este legat de Ralph Tyler definirea scopurilor si a
obiectivelor, pe baza lor stabilim experientele de invatare, metodele si evaluarea.
Centrarea pe obiective si continuturi de baza.
2.3 Fundamentul filozofic al curriculumului,
Generala: la conceptia filozofica despre educatie intr-o etapa istorica determinate.
John Dewey 1916 Democratie in educatie
Special epistemologic: sa selectam ceea ce se numeste continuturi de baza, care
implica continutul de bazaal fiecarei discipline care are la baza o stiinta, accent pe
nucleul epistemic tare, duce la programe scolare aerisite asta inseamna concepte
fundamentale
2.4 fundamentul sociologic, este legat de conceptul de cultura, care este baza continuturilor
curriculare
conceptul de cultura are trei semnificatii care ar trebui sa reflecte in educatie
continutul culturii: produsele cunoasterii umane care sunt:arta, religia, filozofia,
stiinta si tehnologia.
o Stiintele logico-matematice
o Stiintele naturii
o Stiintele socioumane
Activitatile umane care valorifica produsele cunoasterii, economia, politica etc.
Cultura ca mod de a fi sens anthropologic
2.5 Sensul psihologic al curriculumului, acest sens este legat de teoriile psihologice le invatarii,
care descriu fenomene psihologice, ele trebuie convertite in modele de instruire.
Model de instruire bazat prin invatare prin conditionare: stimul-raspuns
Modele de instruire bazate pe invatare de tip constructivism
o Structural genetice Piaget
o Sociocultural invatarea poate sa anticipeze dezvoltare
2.6 Fundamentul politic se refea la documentele de politica ale educatiei care stau la baza
constructiei curriculumului scolar, stabilesc conceptia despre reforma la nivel de politica a
educatiei, ea trebuie sa stabileasca noi finalitati, o noua structura a sistemului de invatamant
si un nou continut
2.7 (Fundamente specifice pedagogice) finalitatile educatiei:
Orientari valorice ale educatiei/instruirii/invatamantului realizate de proiectant la toate
nivelurile sistemului si procesului de invatamant
o Finatilati sistemului educatiei: macro structural
Idealul care defineste un tip de personalitate: creative autonoma
Scopurile generale ale educatiei (directii strategice)
D
S
S
o Microstructurale
 Generale
Specifice
Concrete

Proiectarea curriculara
Curriculum
ca produs la nivel
o de sistem de invatamant
Cercetare pedagogica fundamental (produs general specific)
Modelul de reforma a invatamantului/ educatiei (reforma curriculara)
o proces de invatamant (produse curriculare operationale)
plan de invatamant
programe scolare
pe nivele, trepte
pe ani de invatamant
manual de invatamant
ale profesorului pentru proiectare (metodici)
ale elevului pentru invatare
material auxiliare
planifiacrea cadrului didactic
pe trepte
pe ani
pe semester
pe unitati de invatare
pe activitati concrete (lectii etc.)
Ca proces de elaborare
o Organizarea resurselor pedagogice
o Planificarea activitatii de referinta (reforma invatamantului, planul de invatamant)
o Implementarea planificarii in context deschis
o Evaluare continua pentru reglare si autoreglare

Proiectarea curriculara la invelul activitatii didacticie in raport de structura de functionare a

instruirii.

In proiectul de lectie poti sa treci continuu feedback si captarea atentiei, in fiecare veriga a lectiei.
I. Organizarea curriculara a activitatii didactice (lectiei)
Organizarea administrativa: (date facuale)
o Perofesorul, experienta
In general
In scoala
o Disciplina de invatamant
o Clasa, numar elev
o Baza didactico-materiala
o Ora de desfasurare
Organizarea pedagogica
o Tema activitatii (capitolul, modulul de studiu, sub-capitolul
o Subiectul (lectia noua)
o Forma particulara de organizare
Determinate social instruire frontal initiate de profesor cu clasa de 37 de
elevi
Initiata de profesor
Instruira pe grupe,
o Grupele se fac pentru stimularea invatarii, grupa de nivel se
face inafara lectiei, se inhiba elevii.(microgrupe)
o Relatiile socio-afective
o Complementaritatea
o Prezenta liderului.
Instruire individuala se foloseste in cazuri extreme
o Elevii supradotati
o Elevii ramasi in urma
o Pentru evaluarea ritmica.
o Forma concreta de realizare
Tipul de activitate care corespunde scopului general al activitatii didactice si
varianta de activitate, corespunde obiectivelor concrete operationale - lectia
mixta (scopul este de predare, invatare, evaluare); lectia, lectia mixta, lectia
de comunicare, lectie de formare de deprindere, lectie de consolidare de
deprinder, lectie de examinare, lectie de analiza a rezultatelor. Lectia mixta
apartine paradigmei curriculumului- predare invatare evaluare.
Varianta: cum trebuie adaptata lectia in functie de nivelul claselor

II. Planificarea (conceperea) curriculara a activitatii didactice (lectiei)

Scopul general al lectiei mixte,
o Al capitolului, al modulului, al unitatii de invatare
Obiectivele operationale (2-5)
o Actiunea elevului observabila si evaluabila pana la sfarsitul activitatii/lectiei pe
criterii anuntate la inceputul activitatii/lectiei
o Resursele necesare pentru indeplinirea obiectivelor operationale
Continuturi de baza
Metode
Procedee
 Mijloace didactice
Conditii de invatare securitatea psihica
o Evaluarea care este: initiala, continua si finala
Metode, procedee, mijloace didactice (metode 1-2), procedee (1-3); miloacele (doar daca
sunt speciale).
o Metoda trebuie sa genereze actiune si participare, asadar alegerea metodei este
deschiderea,metoda se verifica daca este preluata de elev
Evaluarea
o Initiala verificarea lectiei se bazeaza pe metode de evaluare clasice;
o Continua metode alternative de evaluare;
o Finala decizii formale aka note

III. Implementarea planificarii curriculare a activitatii didactice (lectiei) in context deschis

Realizare dezvoltare curriculara
scenariu didactic deschis
Criterii de autoevaluare a lectiei: propuse de la inceput
o Asigurarea corelatiei profesor elev, tine de esenta educatiei, daca nu exista nu este
o activitate normala de educatie.
o Asigurarea cresterii randamentului scolar, randamentul sa fie pe un trendpozitiv fata
de lectia anterioara.
Principii:
o Captarea atentiei
o Evaluare continua
o Motivarea optima si a profesorului si a elevului
Scenariu:
o O activitate de instruire bazata pe corelatia profesor-elev, realizata prin actiuni
(prefare, invatare, evaluare) intr-un timp dat 50.
Predare: colectare de informatii conduc la formare dezvoltare pozitiva
1. Anuntarea scopului general si a obiectivelor in termeni valorici.
2. Evaluare initiala sa evalueze extensive in timp intensive 10-15 minute
a. Imbinarea evaluarii
i. Frontale forme de evaluare
ii. Individuala pe grupe orale cu ev. Scrisa/practica

3. Predare invatare evaluare continua

a. Actualizarea ideilor ancora
b. Implicarea elevilor in predare invatare evaluare continua
i. Prin constructia conversatiei; Ioan Cerghit metode de invatamant, Dialog
ii. Constructia stituatiilor de invatare plecand de la experienta elevului.
c. Elaborarea schiemei finale
d. Tema pentru acasa
e. Evaluarea finala
i. Evaluarea individuala care este formala
ii. A clasei de elevi (nonformala)
 iii. Linia de perspectiva: un colectiv nu evolueaza daca nu are o linie de
perspectiva.

Tema care sa aiba

Structurarea lucrartii pe 3 parti
Teorie metodologie si practiva
Teorie justifica titlul, defineste conceptele cu care lucram. clasificam
Metodologie, partea de aplicatie a teoriei, teorie aplicata. Aplicarea teoriei la invatamantul primar,
fie la inv primar la o disciplina.
Se ridica problemele care apar.
Propunerea rezolvarii problemelor
Bibliografia, minim 3 titluri.
Acest referat isi propune sa: defineasca notiunea x; sa aplice notiunea nivelul la inv primar, sa
proiecteze un model de rezolvare a problemei x.
 Structura de baza (corelatia profesor elev)
Forme de organizare a instruitii
Valorificarea resurselor pedagogice

structura de planificare a activitatii de referinta

Planul de invatamant (constructia disciplinei)

Calitati
o Global (viziune asupra tuturor anilor de invatamant)
o Deschis (mai multe optionale)
Disciplinaritatea este o constructive care construieste material scoalra in functie cu o
anumita stiinta
Intradisciplinaritatea este o materie scolara care introduce discipline din acelasi domeniu
al stiintei
Interdiscipliniaritate constructia unor noi discipline (din Franta) Fizica-chimie; geografie
istorie
Pluridiscipliniaritate: elemente de stiinte ale naturii,
Transdisciplinaritate: nu mai conteaza disciplina stiintifica, ci problema, care se rezolva prin
apelarea la mai multe discipline.
Statutul disciplinei, forma de realizare, forma de evaluare, statutul disciplinei;
Programele scolare:
Obiectivele generale ale programei: pe ani, pe arii curriculare; ciclu de invatamant
 Obiective specifice; pe capitol.
Ca si competente:
o capacitate psihologice de urmarire a evolutiei pe parcursul unei lectii, unitati,
semestru, clasa.
o Continuturi de baza: putine continuturi: conceptele fundamentale ale domeniului;
Sugestii metodologice: sugestii pentru operationalizare;
Deprinderi si strategii cognitive

Planificarea
Implementarea
Evaluarea validare- perfectionare
Reforma: schimbare ampla a sistemuylui de invatamant in orientare structura si continut.
Cine schimba orientarea unui sistem? Finalitatile
Idealul in educatie.
Scopurile strategice, scopurile generale sunt pe cel putin un ciclu de educatie valabile.
Finalitatile rpocesului de invatamant, obiective generale si specifice.pe niveluri, cicluri trepte, ani
de invatamant.
Scopurile strategice sunt importante pentru ca pe baza lor se stabilesc criteriile de elaborare a
structurii sistemului de invatamant.in special structura de organizare pe durata scolii generale.
Stabilesc criteriile de elaborare a planurilor si programelor scolare.
Informatizara sistemului de invatamant:
Selectarea informatiilor esentiale, programe scolare cexntrate pe informatii esentiale, nu multe,
procesarea pe informatii esentiale
Crearea legaturilor dintreinformatii, sa nu exsite informative care sa nu aiba legatura unul ce
celalalt.
Reforma:
Structura de organizare a sistemului de invatamant: cheia problemei a unei reforme
Continutul: elaboram un nou plan de invatamant pe o noua structura de organizare, noua structura
conform noilor finalitati, shimbarea programelor conform noului plan.