PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional ,,Ienăchiță Văcărescuʼʼ Târgovişte

PROFESOR: Porumboiu Rebeca Andreea
CLASA: a IX-a E
PROFIL: uman, specializarea: filologie - bilingv engleză
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECT: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumi fantastice
TITLUL LECȚIEI: Iubirea sub semnul demonicului
TEXTE SUPORT :,,Iubire magicăʼʼ , de Vasile Voiculescu
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare-evaluare

COMPETENTE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare.

Competenţe specifice Conținuturi asociate

1.4 Redactarea unor texte diverse;
1.5 Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării
orale și scrise în diverse situații de comunicare;
2.1 Aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea
textelor literare sau nonliterare
-relatarea unei experiențe personale, povestirea;
-reguli și tehnici de construire a monologului (povestire/relatare orală);
-stabilirea ideilor principale
-temă, motiv, viziune despre lume

2.3 Compararea ideilor şi atitudinilor diferite în -modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere
dezvoltarea aceleiaşi teme literare literare
 COMPETENȚE DERIVATE :

C1: exprimarea opiniilor în legătură cu textul dat

C2: identificarea motivelor literare din text
C3: redactarea unor comentarii pe baza textului citit

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
A1:lectura unui text, cu scopul de a înțelege semnificațiile acestora, de a putea comenta sensul lor și de a exprima opinii, referitoare la
text
A2: exerciții de identificare a unor elemente ale textului, de comentare unor secvențe, de argumentare a unor puncte de vedere
A3: exerciții de redactare, de comentare a unor secvențe din textele studiate

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee de predare-învățare: conversaţia euristică, expunerea, exerciţiul, explicaţia, învǎţarea prin cooperare;
b) Metode de evaluare: observarea sistematică, chestionarea orală, aprecirea verbală.
c) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, markere, tabla, laptop, videoproiector;
d) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, pe grupe, individuală;
e) Resurse: a) umane: 28 de elevi ai clasei a IX-a E;
b) capacitate de învățare: grup omogen, ritmuri apropiate de învățare;
c) de timp: 50 de minute.

Locul desfășurării activității: sala de clasă

Bibliografie:

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară Limba și literatura română , clasa a IX-a, București, 2009
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

SECVENŢELE FORME ŞI
INSTRUIRII INSTRUMEN
CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE
DIDACTICE/ TE DE
DURATA EVALUARE
Forme de
Metode / Mijloace de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor organizare a
Procedee învăţământ
activităţii
Salutul; Se pregătesc pentru
Notarea absenţelor în catalog începerea orei de
1. Moment
Asigurarea unui climat limba şi literatura
organizatoric
adecvat desfăşurării lecţiei. română
1’

A1 Profesorul se prezintă și propune Elevii răspund la Conversaţia Tabla Activitate

2. Captarea elevilor să discute despre următorul întrebările Explicaţia frontală
atenţiei şi citat: ,,Iubirea şi magia au foarte profesorului.
asigurarea multe în comun. Ele îmbogăţesc
climatului sufletul, încântă inima. Şi ambele
afectiv necesită practică.ʼʼN.Roberts Solicită
5’ părerea elevilor în legătură cu
această
afirmație.

Profesorul adresează întrebări Răspund la Conversația Activitate Chestionare

despre tema fantasticului din opera întrebările adresate euristică frontală orală
studiată anterior, solicită elevii să de profesor.
3.Reactualizarea
denumească câteva caracteristici
cunoștințelor
ale textului fantastic.
4’
 2-3 elevi răspund la Metoda Caietele Activitate
cerințele dublului elevilor frontală
profesorului, jurnal
4. Anunţarea Profesorul anunță elevii că vor discuta Elevii ascultă cu Caietele
temei şi a despre opera ,,Iubire magică” de atenție. Expunerea elevilor Activitate
competențelor Vasile Voiculescu, în care se regăsesc Își notează titlul în frontală
derivate numeroase elemente fantastice. caiete.
1’ Profesorul scrie titlul lecției la tablă.
A2 Profesorul le oferă elevilor fișe de Elevii lucrează Conversaţia Activitate Observarea
lucru pentru care aceștia vor lucra în fișele primite. euristică frontală sistematică
echipe de câte 4 elevi.
5. Prezentarea Cadrul didactic le propune să Exercițiul
sarcinilor de comenteze fragmente din textul studiat Fișe de
învățare/ și să identifice elementele fantastice Invățarea lucru Activitate
dezvoltare a din fragmentele respective. prin pe grupe
competentelor Pentru aceste texte, ei trebuie să descoperire
20’ identifice tipul de narator, motivele
literare și sinonime pentru cuvintele Activitate Aprecierea
scrise cu italice. frontală verbală
A3 Profesorul propune unor elevi să Elevii răspund la
6. Atingerea comenteze fragmentele din perspectiva cerințele Exercițiul Activitate Observarea
performanței și realistă și altora, din perspectiva celui profesorului. individuală sistematică
asigurarea care acceptă că există supranaturalul.
feedbackului Le prezintă planul realist al textului,
10’ dar și cel fantastic, pentru înțelegerea
corectă a cerinței.
7. Integrarea Profesorul le oferă constant feedback
evaluării de pozitiv elevilor. Activitate
tip individuală
formativ
5’
8. Asigurarea Profesorul le comunică tema pentru Notează tema Explicaţia Caietele Activitate
retenţiei şi acasă: Într-un text de 30-50 de cuvinte, pentru acasă. elevilor frontală
transferului să comenteze finalul povestirii ,,Iubire
2’ magică”.
 Solicită elevilor să formuleze un Elevii formulează Conversaţia Activitate Aprecierea
9. Evaluarea aspect negativ şi unul pozitiv al aprecieri cu privire frontal verbal și
activităţii activităţii. la desfăşurarea orei. prin note
didactice 2’ Apreciază global şi individual aportul
elevilor la lecţie.

ANEXE

GRUPA 1

1.,,A doua zi, sâmbătă, în zori, mă pregăteam să trec în odaia mea, decis. Prietenul m-a oprit şi mi-a
spus multe, între care că sunt, ceea ce ştiam, fabula satului. Am mai aflat pe deasupra şi credinţa lui, că
sunt vrăjit. Mărgărita auzise blestemele mele împotriva vrăjitorilor şi se răzbuna asupra mea în chipul
acesta. Am găsit putere să-mi schimonosesc obrazul a râs. El nu s-a dat bătut. Mi-a vorbit de realitatea
fenomenului, de vibraţii şi unde, pe care fiecare din noi le emanăm. Mi-a adus pilda celebră a celor două
persoane radiodifuzoare omeneşti de la Bratislava, care uimiseră lumea pe vremea aceea. Şi mi-a vorbit
multă vreme de potrivirea asta între fenomenele pricinuite de vibraţii.”
Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de narator si la perspectiva narativă.
2. Explicați sensul expresiei ,,sunt...fabula satului”.
3. Identificați elementele fantastice din fragmentul dat.
GRUPA 2
2. ,,Vraja ? E destul ca printr-o practică oarecare - şi aici e farmecul - pe lungimea de undă a vibraţiei
tale vitale să se adapteze unda unei alte voinţe, rea sau binefăcătoare, pentru ca vraja să se şi
înscăuneze. Ce e, la urma urmei, sugestia ? hipnotismul ? O luptă între vibraţiile a două voinţe
adversare. Ascultam dus. Şi deodată gândul unei asemenea vrăji mi-a intrat în cap. De ce nu aş încerca
? Oh, dacă ar fi posibil să-mi îmbuc gândurile, dorurile, tremurul meu în fiinţa ei, să i le
împărtăşesc, ca unui aparat de radio... Numai cine este cel care ştie să sucească butonul la punctul
anumit ? Vrăjitorul, el singur poate, susţinea prietenul.”

Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de narator si la perspectiva narativă.
2. Explicați sensul expresiei ,,vraja să se şi înscăuneze”
3. Precizați cu ce scop își dorește personajul narator să folosească vraja?

GRUPA 3
3. ,,I-am spus şi eu pe scurt păsul care mă aduce şi am rugat-o să facă orice, numai Mărgărita să mă
iubească. Dam tot, îmi vindeam chiar sufletul. Ea m-a ascultat clătinând cu compătimire din cap. Ştiam
oare că Mărgărita este ea însăşi o vrăjitoare ? Că lucrează numai cu farmece şi pentru asta se ţin bărbaţii
zănateci după ea ? Că e bătrână şi urâtă ? Ştirbă şi strâmbă ? Şi, spunând astea, baba îşi înfigea cărbunii
ochilor în minţile mele. Ştiam că numai Necuratul, a cărui unealtă este, o arată fragedă şi
frumoasă?”

Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de narator si la perspectiva narativă.
2. Identificați motivul mitologic prezent în text.
3. Precizați modalitatea de caracterizare a personajului Mărgărita.
GRUPA 4
4. ,,Ne-am trecut toată dimineaţa în aroma amăruie a pelinului rânduindu-ne
lucrurile. Eu n-am avut de scos decât caietul, pe coperta căruia scria
răspicat: Faust, partea a treia, epilogul în cer. Prietenul ceru, ca de obicei,
explicaţii, fără carneţel în mână. Era un vast proiect de poem, pe care-l purtam
de mult în minte. Urcam cuplul, pe Faust împreună cu Mefistofel, în cer şi
inversam rolurile. Acum Faust ducea, acolo sus, de nas, pe diavol, şi-l ispitea
cu aventuri de ordin superior, cu experienţe spirituale, de gândire şi
cunoaştere, cum se cuvenea unor spirite descătuşate. Dam o replică lui
Goethe şi-mi ascuţeam ironia pe spinarea prietenului, care nu pricepea
subţirimea subiectului.

Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de narator
si la perspectiva narativă.
2. Găsiți sinonimul cuvântului subliniat.
3. În text se face referire explicită la un mit, devenit motiv literar. Care este
acest mit? Numiți alte două texte în care apare acest mit.

GRUPA 5

5. ,,Vă spun drept... Nu e puţin lucru ca atunci cînd fierb toţi diavolii în
tine tu să stai nemişcat locului, fie chiar câteva minute, aşezat pe un fund de
lemn cu trei picioare. Şi să simţi cum o mână zgronţuroasă îţi astupă ochii,
pe când cealaltă îţi umblă prin păr, atingându-ţi ceafa, creştetul şi
lingându-ţi cu asprimea ei tâmplele, în mormăielile unui descântec şuierat
printre ştirbiturile dinţilor. M-am supus însă cu resemnare.”
Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de narator
si la perspectiva narativă.
2. Identificați elementele fantastice prezente în text.
3. Găsiți un sinonim pentru cuvântul scris cu litere italice.

GRUPA 6
6. Cînd mi-am venit în fire, o zeiţă - nici acum nu-i pot spune altfel - sta şi
mă privea cu un zîmbet şăgalnic. Era înaltă, zveltă, cu părul castaniu şi
unduios, ochii mari de un verde ca fundul de talaz, obrazul alb-trandafiriu
împuns de
două gropiţe, nasul subţire, drept, cu nări pâlpâitoare. Bărbia puternică pornea
semeaţă în jos, ca să se rotunjească seducătoare, şi gura fermecător arcuită îşi
ascundea colţurile uşor sumese în două gingaşe bride. Coloana splendidă a
gâtului se îmbina fără greş în linia umerilor de o proporţie şi o graţie
nemaiînchipuite. Sânii, zglobii, drepţi, umpleau de o viaţă misterioasă ia în
care pâlpâiau fără încetare. Braţele admirabile, lungi şi netede, se terminau cu
mâini suave şi mici cât un cuib de pitulice, încărcate cu dezmierdări. Sub
mijlocul strîns, şoldurile glorioase, pline de voluptăţi erau modelate de fota
neagră, care-i descoperea picioarele goale, desăvârşite, cu glezna delicată,
sugrumată jos, cum numai o rasă cu har poate zămisli. Purta sandale, care
scoteau la iveală uşoara boltire a tălpii şi călcâiul mic şi roz, ca la nimfele
zugrăvite de maeştri.
Cerințe:
1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de
narator si la perspectiva narativă.
2. Găsește câte un sinonim pentru cuvintele scrise cu litere italice.
3. Precizați modalitatea de caracterizare a personajului Mărgărita.

GRUPA 7
7. În faţa mea sta o strigoaică, cu ochii de albuş de ou răscopt, plesnit de
dogoare; nasul mâncat de ulcer; obrajii scofâlciţi se sugeau adânc între
gingiile ştirbe şi puruiate. Sânii tescuiţi îi atârnau ca două pungi goale, uscate
şi încreţite. Coastele îi jucau ca cercurile pe un butoi dogit. Şi în bazinul
şoldiu, pe crăcanele oaselor picioarelor, măruntaiele spurcate clocoteau ca
nişte şerpi veninoşi. Şi duhoarea morţii umplu deodată lumea.
Cerințe:

1. Explicați folosirea persoanei I singular în text, referindu-vă la tipul de

narator si la perspectiva narativă.
2. Găsiți câte un sinonim pentru cuvintele scrise cu litere italice.

3. Explicați folosirea motivului strigoiului în nuvelă.