Subiecte posibile MCE:

1. Identificati doua activitati prin care se poate dezvolta coeziunea, la nivelul clasei de elevi.
Descrieti-le succint.

Coeziunea grupului se referă la gradul de unitate şi integrare a colectivului şcolar, cât şi la

rezistenţa acestuia la destructurare. Ca factori de menţinere a coeziunii în grup, menţionăm:
utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor (prin cooperare sau prin competiţie) sau exploatarea
problemelor de ordin afectiv ale acestora. Existenţa coeziunii unui grup are efecte psihologice
puternice asupra membrilor acestuia

2. Prezentati posibile roluri pe care elevii le pot avea la nivelul clasei. Apoi identificati si roluri ce
pot fi asumate/exercitate de cadrul didactic.

Rolurile se referă la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului. Atribuirea
de roluri elevilor se va realiza în funcţie de resursele personale ale acestora (cognitive, afective
şi acţionale). Dintre rolurile profesorului în clasa de elevi, menţionăm pe cele de: sursă de
informaţii, consilier, mediator, evaluator, coordonator sau organizator etc

3. Identificati factorii principali care faciliteaza constituirea unui climatul pozitiv la nivelul clasei
de elevi, cu efecte benefice in plan instructiv-educativ, individual si social. Explicati actiunea
unuia dintre acesti factori, la alegere.

• Climatul clasei de elevi este dependent de o serie de factori de tipul:

 factori structurali, cum ar fi: modul în care sunt grupaţi elevii în timpul diverselor activități,
așezarea în bancă, interacțiunile dintre membrii colectivului etc.;

 factori instrumentali, care se referă la condiţiile şi mijloacele de realizare a obiectivelor

comune grupului-clasă: mediul fizic, ambianța educațională, condiţiile materiale, relaţiile
funcţionale dintre elevi, strategiile şi modalităţile de acţiune, stilul de conducere şi
competenţele cadrului didactic etc.;

1
 factori socio-afectivi şi motivaţionali, care vizează relațiile de acceptare, respingere,
indiferenţă, dintre membrii grupului, prezenţa unor subgrupuri («bisericuţe»- componente
grupale informale) care au lideri informali, relaţiile elevilor cu cadrul didactic, sistemul de
motivare sau recompensare etc..

4. Identificati principalele avantaje si dezavantaje ale fiecaruia dintre cele trei forme de
dispunere a mobilierului scolar: pe randuri de banci(traditional), in careu sau semicerc, in cerc.

Paradigma clasei dreptunghiulare este de sorginte magistrocentristă, deoarece ea promovează

un model pedagogic centrat pe autoritatea profesorului. În ceea ce priveşte poziţionarea
mobilierului, semnificativ este faptul că băncile elevilor erau fixate în podea şi aşezate în rânduri
paralele, orientate spre catedră, iar aceasta era urcată pe un podium pentru a sublinia, o dată
în plus, superioritatea profesorului, puterea şi autoritatea acestuia în raport cu elevii săi.

Paradigma clasei circulare se afirmă pe fondul teoriei structuraliste (K. Lewin) cu privire la
învăţare şi a teoriei învăţării sociale (A. Bandura). În acest context, elevul este abordat ca un
organism social asupra căruia acţionează o serie de influenţe externe şi care, la rândul său,
exercită influenţe asupra acestora, dând naştere unui câmp de influenţe reciproce. Această
paradigmă promovează activitatea de învăţare realizabilă la nivelul grupului sau colectivului de
elevi, adică învăţarea prin cooperare sau colaborativă. Aranjarea mobilierului clasei este
raportată la structura mesei rotunde, în care fiecare membru al grupului se află în relaţii
directe, de tip „faţă în faţă”, cu toţi ceilalţi.

5. Enumerati principalii factori de ordin fizic (procese, activitati, functii psihice) care pot
influenta capacitatea de invatare sau munca a elevilor.

6. Identificati cel putin 5 posibilitati de motivare a elevilor prin intermediul unor factori proprii
institutiei scolare.

7. Elaborati un set de reguli pentru o clasa de elevi de nivel gimnazial, la alegere.

8. Dati exemple de practici inovative utilizate de profesorul manager, raportandu-va la

experienta voastra de elevi, sau lansati propuneri proprii de inovare.

2
9. Listati cele mai frecvente probleme de disciplina din clasa de elevi si identificati cele mai
adecvate solutii manageriale.

10. Identificati trei solutii manageriale adecvate pentru prevenirea/combaterea violentei

scolare.

11. Identificati trei solutii manageriale adecvate pentru prevenirea/combaterea absenteismului

scolar.

12. Identificati efectele exercitarii abuzului de putere, bazat pe agresivitate fizica si psihologica,
asupra elevilor si a atmosferei afective din clasa.

13. Realizati o lista cu atitudinile si comportamentele inacceptabile ale profesorului in clasa de

elevi. ( min 5, max 7 atitudini si comportamente)

14. Pentru fiecare din practicile represive enuntate, propuneti solutii manageriale ce pot fi
adoptate cu succes pentru rezolvarea unor probleme de disciplina: a) recurgerea la forta,
constrangere sau excludere; b) utilizarea amenintarilor sau a unor restrictii; c) utilizarea
sarcasmului sau punerea elevului in situatii ridicole/jenante.

15. Enumarati min trei masuri ce pot fi adoptate de catre profesorul manager, pentru a preveni
instalarea starii de oboseala la elevi.

- respectarea particularităților de vârstă și individuale ale elevilor;

- realizarea unui program flexibil, care să le dea timp elevilor și pentru activități
extrașcolare;

- respectarea pauzelor;

- formularea unor sarcini didactice diverse, care să prevină monotonia;

- utilizarea unor elemente de joc în cadrul activităților;

- folosirea unui repertoriu larg de metode, din care să nu lipsească cele moderne,
interactive

3
16. Realizati un inventar de instrumente/ tehnici ce pot fi utilizate pentru rezolvarea
problemelor de disciplina la nivelul clasei de elevi.

17. Prezentati o situatie concreta de discriminare la nivelul clasei de elevi. Cum ati gestiona o
situatie similara cu cea expusa, din postura managerului clasei de elevi.

18. Identificati principalele tipuri de relații ce se manifesta la nivelul clasei de elevi si prezentati
importanta fiecarui tip.

Relaţii de intercunoaştere – derivă din nevoia psihologică a individului de a deţine informaţii

referitoare la personalitatea și modul de a fi al celorlalţi. Pe baza lor, se structurează imaginea
elevilor despre sine şi despre colegii lor.

Relaţii de intercomunicare – derivă din nevoia de a face schimb de informaţii. Comunicarea - în

interiorul unei clase de elevi - presupune raportarea la: modelele de comunicare
interpersonală, contextul clasei de elevi, aspectele verbale, nonverbale şi paraverbale, sursele
de blocaj şi de bruiaj etc..

Relaţii socio-afective preferenţiale – presupun schimbul de emoţii, sentimente între colegi.

Acestea sunt relaţii de simpatie, antipatie, preferinţă, respingere etc.. În cazul unor relații
pozitive, respectarea şi încurajarea lor, de către cadrele didactice, asigură un cadru propice
pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor și pentru creșterea coeziunii clasei de
elevi. Instrumentul care surprinde cel mai bine aceste relaţii este sociograma, fie ea colectivă
sau individuală.

Relaţii de influenţare – implică deprinderea şi interiorizarea unor norme şi valori ce aparţin

grupului-clasă. Aceste relații sunt efectul participării conştiente sau mai puţin conştiente a
elevilor la activităţile clasei din care fac parte, vizează rolurile şi statusurile sociale pe care le
deţin elevii în cadrul grupului-clasă

19. Identificati avantaje si limite ale celor trei stiluri manageriale: autoritar, democrativ,
permisiv.

4
• Profesorul care dezvoltă, prin excelenţă, un stil autoritar adoptă singur majoritatea
deciziilor, impune activităţi şi sarcini elevilor, fără a-i consulta, monitorizează şi controlează
riguros modul de realizare a acestora, sancţionează greşelile, umilindu-i uneori pe elevi,
exercită presiuni asupra acestora, conduce clasa de elevi cu fermitate, demonstrându-şi şi
valorificându-şi constant “puterea.

• Stilul democratic presupune antrenarea, implicarea elevilor în gestionarea problemelor

specifice grupului din care fac parte, începând cu fixarea obiectivelor de realizat, stabilirea,
identificarea şi valorificarea adecvată a resurselor necesare în acest sens, precum şi evaluarea
performanţelor obţinute.

• Profesorul democrat îşi respectă elevii, le încurajează independenţa în gândire şi

acţiune, le delegă responsabilităţi, îi consultă permanent, elevii participând activ la procesul
decizional, adoptând uneori singuri decizii, însă în condiţiile asumării consecinţelor acestora.

• Stilul ”laissez-faire” rezidă în acordarea libertăţii de decizie şi acţiune elevilor, în

condiţiile furnizării unui minimum de informaţii şi în lipsa oricărei forme de control din partea
profesorului.

• Efectele produse de manifestarea acestui stil sunt, de obicei, negative. Dacă elevii nu au
capacitatea de a se autoorganiza, de a-şi fixa obiective şi a urmări realizarea acestora,
asumându-şi acţiunile de autocontrol şi autoevaluare, există toate premisele pentru
“instalarea” dezordinii, a haosului, a conflictelor, care pot degenera în situaţii de criză
educaţională.

20. Prezentati specificul fiecarei activitati manageriale (planificare, organizare, control si

indrumare, evaluare, consiliere, decizie educationala), raportandu-va la definire si la cerintele
specifice exercitarii fiecaruia dintre acestea.

Planificarea

Această activitate managerială include:

-obiectivele prioritare ale etapei;

5
-resursele necesare atingerii obiectivelor;

-principalele acțiuni de întreprins.

Organizarea

• Din punct de vedere managerial, organizarea reprezintă ansamblul de acţiuni menite să

valorifice optim mijloacele umane şi materiale ale clasei de elevi și ale procesului de
învăţământ.

• Organizarea presupune cunoaşterea mijloacelor operative, a locului și a rolului precis al

fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a capacităţilor sale de
îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative; specificarea principalelor activități pe care le au de
îndeplinit atât elevii, cât şi cadrele didactice, alături de gruparea lor într-o structură logică şi
coerentă;

Controlul şi îndrumarea

Ce vizăm prin control?

 modul de aplicare a prevederilor regulamentare;

 depistarea oportună a perturbărilor, deficiențelor și blocajelor care intervin în calea

realizării obiectivelor;

 intervenții prompte și măsuri de înlăturare.

Controlul eficient se fundamentează pe o îndrumare activă, ritmică şi temeinică.

Principalele funcții ale controlului sunt:

a. funcţia de supraveghere (a funcționării procesului);

b. funcţia de conexiune inversă;

c. funcţia de prevenire a eventualelor situații de criză educațională;

d. funcţia de corecţie şi perfecţionare.

6
Etapele controlului (Jinga, 1993):

a. pregătirea: presupune identificarea obiectivelor, a domeniilor, a problemelor, a tematicii

controlului;

b. desfășurarea: utilizându-se metode diverse și strategii directe şi indirecte, explicite şi

implicite;

c. finalizarea: anumite discuţii, măsuri, eventuale controale de revenire etc..

Evaluarea

Din perspectivă managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi

obiectivele dintr-o etapă managerială dată au fost atinse.

Principalele etape ale evaluării manageriale sunt:

Obţinerea informatiilor

identificare şi selecţionare a datelor, a faptelor şi a evenimentelor, prin intermediul unor

instrumente cum ar fi: dări de seama statistice; informări periodice din partea unor elevi
însărcinaţi cu diferite activități specifice; analiza unor documente scrise ale elevilor.

Prelucrarea statistică

 organizarea sistemului de date, e criterii aritmetice şi numerice, şi analiza fenomenelor

interacţionale din clasa de elevi, prin intermediul unor mărimi şi valori statistice (media,
mediana, modul, dispersia

Elaborarea aprecierilor

 emiterea şi formularea ştiinţifică a unor judecăţi de valoare asupra datelor prelucrate

din punct de vedere statistic; poate fi consultat şi consilierul şcolar, persoana cu care
managerul şcolar poate colabora armonios, atât la activităţile de diagnoză, cât şi la cele
de intervenție recuperatorie.

7
Consilierea

Consilierea este o relație specială, dezvoltată între cadrul didactic şi persoana (elevul) în nevoie,
cu scopul declarat de a-l ajuta.

Decizia educaţională

• Din punct de vedere managerial, decizia este un proces de alegere, în mod deliberat, a
unei linii de acţiune, pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv.

• La nivelul învăţământului, decizia are un caracter complex, deoarece procesul condus

vizează omul în formare. Consecinţele deciziilor au influenţe directe asupra personalităţii
viitorului adult, respectiv elevul aflat acum în plin proces de formare.

21. Analizati comparativ comunicarea didactica si cea manageriala, identificand asemanarile si

deosebirile dintre cele doua.

Comunicare managerială= reprezintă un auxiliar al conducerii ce pune în circulaţie informaţii despre

rezultatul deciziilor, care se reîntorc la centrul de decizie, făcând astfel posibilă punerea de acord a
execuţiei cu obiectivele şi a rezultatelor cu planificarea. S-a stabilit că majoritatea problemelor în
activitatea unei instituţii şi a managementului ei are drept cauză slaba comunicare

Comunicare didactică exprimă un transfer complex, multifazic şi prin mai multe canale a informaŃiei
între două entităŃi (indivizi sau grupuri) ce-şi asumă succesiv rolurile de emiŃători şi receptori,
semnificând conŃinuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ.

22. Argumentati importanta feedback-ului in procesul comunicarii manageriale de la nivelul

clasei de elevi. Prezentati modalitati concrete prin care ati oferi feedback elevilor cu care
lucrati, in calitatea de profeor-manager.

23. Identificati bariere ce pot aparea in comunicarea manageriala si propuneti apoi modalitati
adecvate de optimizare a acestuia.

Bariere în comunicare

 blocajele emoţionale,

8
 repertoriile comunicaţionale diferite, incapacitatea emiţătorului de
a se exprima adecvat,

 caracteristicile personale ale unuia sau altuia dintre comunicatori.â

Modalităţi de eficientizare a comunicării

 Cunoaşterea propriilor emoţii, reglarea şi adaptarea lor la particularităţile locutorului nostru

în comunicare îi asigură acesteia o eficienţă sporită;

• Principii:

* să devenim conştienţi de sentimentele noastre şi de cele ale celor din jurul nostru;

* să ne implicăm şi să încercăm să înţelegem punctele de vedere ale celorlalţi;

* să ne menţinem calmul;

* să gândim pozitiv, să ne stabilim obiective şi să urmărim atingerea lor;

* să folosim cele mai bune aptitudini de a lucra cu oamenii în relaţiile noastre.

24. Identificati modalitati adecvate de prevenire/combatere a consecintelor unui management

defectuos al clasei de elevi.

25. Identificati trei surse ale stresului scolar, ce tin de mediul familial si propuneti strategii
adecvate de inlaturare, sau diminuare, din perspectiva interventiei profesorului manager.

Considerăm că factorii activatori ai acestui fenomen sunt identificaţi la nivelul spaţiului

educaţional, însă putem decela şi la nivelul mediului familial sau al elevului însuşi, o serie de
factori stresori cu rol de potenţare / accentuare a efectului celor dintâi.

Modalităţi de gestionare a acestuia:

• informarea privind sursele de stres;

• conştientizarea reacţiilor la stres;

9
• dezvoltarea unor abilităţi de management al stresului;

• stabilirea şi menţinerea unor raporturi sociale adecvate;

• dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos;

• dezvoltarea stimei de sine;

• managementul timpului

26. Prezentati strategiile de rezolvare a situatiilor conflictuale la nivelul clasei de elevi.

□ Principalele strategii utilizate pentru rezolvarea situațiilor conflictuale în clasa de elevi

sunt negocierea și medierea.

□ Negocierea este „procesul prin care reușim să obținem ce vrem de la cei care vor ceva
de la noi” (Kennedy, 1998, apud. Pânișoară, 2008, 201).

□ Pânișoară (2008, 201-202) prezintă cele patru faze specifice negocierii:

✓ pregătirea negocierii, desemnând ce vrea partea care propune negocierea;

✓ dezbaterea privind ce vrea cealaltă parte;

✓ propunerea, urmărind ce se poate negocia și ce nu;

✓ negocierea propriu-zisă sau „cu ce se poate face schimb”.

□ Medierea „presupune intervenția unei terțe părți, neutră în raport cu părțile aflate
în conflict, în rezolvarea conflictului, prin facilitarea

comunicării și oferirea de sugestii”

27. Care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru gestionarea adecvata a situatiilor de criza
educationala?

 În vederea gestionării adecvate a situațiilor de criză educațională, trebuie parcurse, cu

necesitate, o serie de etape:

10
1. Identificarea şi cunoaşterea situaţiilor de criză

Se pot constitui în adevărate crize, conflictele şi situaţiile relaţionale greu controlabile între:

 elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice şi psihice (rănirea elevilor) care au
implicat mai mulţi elevi ai clasei şi au condus la divizarea grupului; prezenţa şi infiltrarea unor
grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în acţiuni precum: furturi, consum de
droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor;

 profesori-părinţi: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizaţiei clasei

şi echilibrul atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri;

 inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulaţie în diverse împrejurări, prin conflicte

deschise între membrii marcanţi ai celor două colective etc..

Prezentati pe scurt, o situatie de criza educationala in care ati fost implicat sau la care ati
asistat. Ce strategiii de gestionare a utilizat profesorul-manager? Ce strategii ati utiliza, in
calitate de profesori, daca v-ati confrunta cu o situatie similara.

28. Elaborati un eseu de cca 15 randuri in care sa integrati conceptele: managamentul clasei de
elevi, stilul managerial, relatii interpersonale, cultura clasei de elevi, criza educationala.

29. Analiza unui studiu de caz, utilizand structura/elementele ale structurii date.

30. Comentarea unor idei/citate reprezentative pentru temele abordate.

11