SUBSTANTIVUL

1. Funcția sintactică;
2. Felul: comun/propriu; simplu/compus;
3. Genul: masculin/feminin/neutru. Pentru substantive nume de ființă se specifică m o b i l
(forme diferite de gen leu/leoaică ) sau e p i c e n (aceeași formă pentru ambele genuri
– veveriță);
4. Numărul: singular/plural. Se precizează și cazurile de substantive cu formă doar de singular -
singularia tantum sau doar de plural - pluralia tantum.
5. Cazul: Nominativ (subiectul și numele predicativ), Acuzativ (atributul substantival
prepozițional, complementul direct, complementul indirect cu prepoziții – de, la, despre, din,
complementul circumstanțial de loc/mod/timp), Genitiv (atributul substantival genitival),
Dativ (complementul indirect), Vocativ (n-are funcție sintactică);
6. Felul articulării: articulat cu articol hotărât/nehotărât sau nearticulat.
Ex.Când fata a intrat în cameră, toți au întors privirile spre ea.
fata – Sb, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul singular, cazul
nominativ, articulat cu articolul hotărât –a.
privirile – CD, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul plural, cazul
acuzativ, articulat cu articolul hotărât –le
ARTICOLUL
1. Felul, după funcție: hotărât, nehotărât, posesiv (sau genitival), demonstrativ (sau adjectival);
2. Felul, după poziție: enclitic/proclitic;
  ADJECTIVUL
1. Funcția sintactică;
2. Felul: simplu/compus, variabil, cu două patru/trei/două forme sau invariabil;
3. Genul: masculin/feminin/neutru;
4. Numărul: singular/plural;
5. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
6. Gradul de comparație – se precizează numai dacă adjectivul prezintă o însușire care poate fi
comparată.
Ioan era cel mai înalt băiat.
cel mai înalt = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv simplu, variabil, cu 4 forme, masculin,
singular, nominativ, grad de comparație superlativ relativde superioritate.
ADJECTIVUL PRONOMINAL
1. Funcția sintactică;
2. Felul: de întărire, posesiv, demonstrativ (de apropiere, de depărtare sau de identitate),
nehotărât, negativ, interogativ sau relativ;
3. Persoana - la adjectivele pronominale de întărire sau posesive;
4. Genul;
5. Numărul;
6. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ.
Nu știu ce-au făcut ceilalți copii. Părinții mei au plecat la munte.
ceilalți – Atr adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, masculin,
plural, nominative
mei – atr adjectival, exprimat prin adj pronominal posesiv, un posesor mai multe obiecte
posedate, persoana a II-a, masculin, plural, N.
PRONUMELE PERSONAL
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume personal;
3. Persoana;
4. Numărul;
5. Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/dativ/vocativ (doar la persoana a II-a)
6. Genul;
7. Forma: accentuată/neaccentuată.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
i =  CI, exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, singular, dativ, forma neaccentuată
PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronumele de întărire;
3. Persoana;
4. Numărul;
5. Genul;
6. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ.

Este folosit doar cu valoare adjectivală.

Eu însămi  l-am susținut cu toate forțele.

însămi = Atr adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal de întărire, persoana I, singular,
feminin, nominativ.
PRONUMELE REFLEXIV
1. Felul: pronumele reflexiv;
2. Persoana;
3. Numărul;
4. Cazul: dativ/acuzativ.
5. Forma: accentuată/neaccentuată.
6. Se menționează, dacă este cazul, că pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive sau
pasive.
Cei doi abia își cărau desagii grei.
își = fără funcție sintactică, pronume reflexiv, persoana a III-a plural, forma accentuată,
contribuie la formarea diatezei reflexive  a verbului a căra.
PRONUMELE POSESIV
1. Funcția sintactică;
2. Felul: un posesor – un obiect posedat/un posesor – mai multe obiecte posedate/mai mulți
posesori – un singur obiect posedat/mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate;
3. Persoana;
4. Genul;
5. Numărul;
6. Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ.
Cadoul este din partea mea.
din partea mea –nume predicativ, exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, un posesor un
obiect posedat, persoana I, acuzativ, precedat de locuțiunea prepozițională din partea.
PRONUMELE DEMONSTRATIV
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume demonstrativ de apropiere/de depărtare/de identitate;
3. Genul: masculin/feminin/neutru;
4. Numărul: singular/plural;
5. Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
Asta  m-a intrigat extrem de mult
asta  = Sb, pronume demonstrativ de apropiere, deși are formă feminină are sens neutru, fiind o
formă populară, singular, nominativ
PRONUMELE RELATIV
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume relativ
3. Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia  – căreia);
4. Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ.
Nu știu ce-au făcut ceilalți.
ce – CD, exprimat prin pronume relativ, acuzativ
PRONUMELE INTEROGATIV
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume interogativ;
3. Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia  – căreia);
4. Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ.
Pe cine ai sunat?
cine = CD, exprimat prin pronume interogativ, Acuzativ, precedat de prepoziția pe
PRONUMELE NEHOTĂRÂT
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume nehotărât;
3. Genul: masculin/feminin (doar la unul, altul, vreunul la toate cazurile
și fiecare, oricare, orișicare  la genitiv/dativ);
4. Numărul: singular/plural (doar la unul, altul, vreunul);
5. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
Unii  nu-i contestă adevăratele sale merite.
unii = Sb, exprimat prin pronume nehotărât, masculin, plural, nominativ.
PRONUMELE NEGATIV
1. Funcția sintactică;
2. Felul: pronume negativ;
3. Genul: masculin/feminin/neutru (numai la pronumele niciunul, niciuna);
4. Numărul: singular/plural (numai la pronumele niciunul, niciuna);
5. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
N-a dat cărți niciunuia.
niciunuia = CI, exprimat prin pronume negativ, masculin, singular, caz dativ
NUMERALUL
1. Felul: cardinal propriu-zis (simplu/compus)/cardinal colectiv/cardinal multiplicativ/cardinal
adverbial/cardinal distributiv/ordinal;
2. Genul: masculin/feminin (numai dacă are forme speciale de gen un,  una,  doi,  două);
3. Numărul: singular/plural (numai dacă are forme flexionare care indică numărul);
4. Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
Cele dintâi flori se iveau în grădină.
cele dintâi – Atribut adjectival, exprimat prin numeral ordinal (cu valoare adjectivală) precedat
de articolul adjectival, nominativ
VERBUL
1. Funcția sintactică: predicat verbal/predicat nominal;
2. Felul: personal/nepersonal , predicativ/copulativ
3. Conjugarea: I (-a)/ a II-a (-ea)/ a III-a (-e)/ a IV-a (-i sau -î);
4. Modul: indicativ/conjunctiv/condițional optativ/ imperativ/ prezumtiv/ infinitiv/
gerunziu/participiu/ supin;
5. Timpul;
6. Persoana: I, a II-a, a III-a (unipersonal, dacă este cazul);
7. Numărul;
8. Diateza: activă/activă pronominală (când pronumele reflexiv are funcție sintactică)/
pasivă/reflexivă;
9. Tranzitivitatea: tranzitiv/intranzitiv;
10. Tipul de flexiune: regulat/ neregulat
Problema era dacă ei doreau să se înscrie la cursuri.
era  = PN, exprimat prin verb copulativ a fi, personal, intranzitiv, diateza activă, conjugarea a IV-
a, indicativ, imperfect, persoana a III-a, singular, formă afirmativă
doreau – PV, exprimat prin verb predicative, personal, tranzitiv, conjugarea a IV-a, diateza
activă, indicativ, imperfect, pers a III-a plural, formă afirmativă

În cazul locuțiunilor verbale se specifică elementele din care sunt compuse și se face o analiză
morfologică a acestora.

ADVERBUL
1. Funcția sintactică;
2. Felul: adverb/locuțiune adverbială – de loc/de timp/de mod/relativ/ interogativ/ negativ:
3. Gradul de comparație.
Copii scriau și citeau corect.
corect  = CCM, exprimat prin adverb de mod, grad de comparație pozitiv.
PREPOZIȚIA
1. Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
2. Cazul cu care se construiește: acuzativ/genitiv/dativ.
Copiii de la școala noastră sunt implicați în acțiuni de voluntariat.
de la = prepoziție compusă, cazul acuzativ, însoțește atributul substantival
prepozițional școală cu care se analizează.
CONJUNCȚIA
1. Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
2. Felul după relația pe care o exprimă: coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă sau
conclusivă)/ subordonare.
S-au gândit să plece la munte, dar  nu au mai avut timp.
dar = conjuncție simplă, coordonatoare adversative, fără funcție sintactică.
INTERJECȚIA
1. Felul după origine: propriu zisă, provenită din altă parte de vorbire sau onomatopee;
2. Felul după sens: interjecție care redă o senzație fizică sau o stare sufletească, manifestarea
unei voințe sau dorințe.
 Și gogâlț!, gogâlț!, bău toată apa.
gogâlț = CCM, exprimat prin interjecție, provenită din onomatopee.