Suprapășunatul, o problemă

de actualitate?

Student:
Andreea Popescu
Subtitlu: “Suprapășunatul, o amenințare pentru
habitatele păsărilor?”
Ideea de proiect:
Ideea proiectului provine din
simpla idee de a proteja natura, specia
și este fundamentată pe baza studiilor
făcute în trecut și nevoia de a putea
reactualiza lista speciilor în zona
Valea Lotrului, care face parte
din Munții Căpățânii și din Parcul
Național Cozia, județul Vâlcea,
pentru a putea avea o evoluție mai
bună a habitatului.
 Scopul acestui proiect:
Scopul acestui proiect constă în căutarea și găsirea unor metode eficiente și
de actualizare care să oprească suprapășunatul, acest fenomen de distrugere a
covorului vegetal. Suprapășunatul este un subiect delicat și cere multă atenție
pentru găsirea unor rezultate bune și eficiente. Acest lucru a redus considerabil
numărul speciilor de păsări găsite in zona Valea Lotrului, în urma studiilor făcute
recente.

105 de specii au fost identificate

13 sunt protejate de lege

Obiectivele Generale
O1. Îmbunătățirea situației ecosistemului
Os.1.1. Îmbunătățirea mediului înconjurător
Os.1.2. Îmbunătățirea habitatelor naturale

O2. Limitarea suprapășunatului

Os.2.1. Pășunatul rezonabil (rațional)
Os.2.2. Pășunatul prin rotație

O3. Cosirea tradițională pentru îmbunătățirea habitatelor

Os.3.1. Cosirea tradițională ca metodă de întreținere/îngrijire a pajiștilor.

O4. Capturarea speciilor de păsări

Os.4.1. Identificarea speciilor
Os.4.2. Compararea cu rezultatele din trecut
Ideea proiectului se bazează în primul rând pe metodele de îmbunătățire a
calității mediului înconjurător și a peisajului natural, dar de asemenea se bazează
și pe îmbunătățirea habitatelor naturale. Suprapășunatul pentru habitatele din
zona Valea Lotrului a avut un impact negativ nu numai la speciile de păsări, cât
și la speciile de lepidoptere, rozătoare, insecte, etc...

Efectul negativ al acestei activități trebuie prevenit, motiv pentru care este
obligatoriu luarea unor măsuri care pot fi exploatate odată cu punerea în practică
a acestui proiect. La păsări, de exemplu sunt păsări care cuibăresc pe sol, iar
unde este suprapășunat, activitatea lor este aproape nulă sau imposibilă deoarece
ierbivorele calcă ouăle, distrug vegetația sau covorul vegetal și sunt vizibile
pentru prădători.
Grupuri țintă – indirect, intermediar, direct
Ca și grup direct ai proiectului persoanele directe, oamenii implicații în
proiect.

Grupul intermediar ar putea fi mijloacele de legătură prin care acest proiect este
transmis mai departe: internet, cărți, simpozioane, conferințe.

Iar beneficiarii indirecți ai proiectului poate fi reprezentată de:

- comunitatea locală care vrea să beneficieze de un habitat frumos și sănătos
- turiștii din zonă
- angajați ai diferitelor instituții,etc…
Rezultate / impact
O1. Limitarea suprapășunatului
Os.1.1. Pășunatul rezonabil
Rezultate: Are efect benefic mărind productivitatea unei pajiști, stimulând creșterea plantelor.
Exploatarea acestora trebuie să se desfășoare în mod rațional, să se țină cont de capacitatea de
regenerare, cu încărcătura de animale și perioadele de pășunatajustat la stațiunile și
productivitatea pajiștilor.

Os.1.2. Pășunatul prin rotație

Rezultate: Are efect benefic mărind productivitatea prin faptul că covorul vegetal are timp să-și
revină. Se alocă un timp de 3-4 săptămâni pentru ca covorul vegetal să se refacă. Cu cât este mai
încărcată pajiștea, se prelungește durata regenerării pajiștii.
Impact: Dacă se respectă aceste măsuri covorul vegetal nu va fi la fel de afectat ceea ce duce la
o creștere a productivității, astfel încât calitatea vieții plantelor, animalelor și a omului se va
îmbunătății.
O2. Cosirea tradițională pentru îmbunătățirea habitatelor
Os.2.1. Cosirea tradițională ca metodă de întreținere/îngrijire a pajiștilor
Rezultate: Pajiștile au capacitatea de regenerare mai mare. Sunt înlăturate speciile invazive.
Impact: Impact benefic asupra habitatului natural.

O3. Capturarea speciilor de păsări

Os.3.1. Identificarea speciilor
Rezultate: S-au capturat 101 de specii, un număr destul de redus față de diversitatea acestora
din trecut.
Impact: Impact negativ din cauza lipsei de hrană datorită diversități floristică redusă.

Os.3.2. Compararea cu datele din trecut

Rezultate: În studiile din trecut am identificat un număr de 105 specii în zona Valea Lotrului,
dar treptat numărul speciilor a scăzut ajungându-se în prezent la 55 de specii identificate în
teren.
Impact: Antropic negativ.
 Activități
Subactivitate 1. Orientativ, numărul de cicluri de pășunat pe pajiștile naturale situate în zona
montană este de 1/2, iar pajiștile semănate de 6/7.

Subactivitate 2. Numărul tarlalelor N.t. = N.z. : N.c. x D.p nr. de tarlale = 8/16

Subactivitate 3. La stabilirea necesarului de iarbă, în perioada de păşunat, nu toată iarba este

consumată de animale, astfel că atunci când se stabileşte (calculează) încărcătura cu animale,
trebuie ţinut cont şi de aşa-zisul coeficient de folosire (C.f) al păşunii. Cf se determină procentual
în urma scăderii resturilor neconsumate raportate la producţia brută (totală).

Subactivitate 4. Trebuie să se calculeze : producţia de masă verde/ha şi calitatea covorului

vegetal, necesarul de iarbă pentru animale în perioada de păşunat, numărul de zile posibile de
păşunat, într-un sezon, numărul de zile necesare refacerii covorului vegetal după fiecare păşunat,
numărul de cicluri de păşunat într-un sezon, particularităţi de păşunat ale diferitelor specii de
animale.
 Subactivitate 5. Curăţirea păşunii de mărăcinişuri, resturi aduse de ape, pietre. Nivelarea
terenului şi eliminarea băltirii. Distrugerea buruienilor şi a plantelor toxice. Asigurarea
animalelor cu apă de băut - producţiile sunt mult influenţate de cantitatea şi calitatea apei
existente.

Subactivitate 6. S-au ales 13 stații de capturare. Au fost stabilite transecte de câte 40 de

metri. Ieșirile pe teren au fost făcute lunar, timp de 6 luni.
Subactivitate 7. Indivizii care se aflau în transect erau determinați cu ajutorul unui
nomenclator și numărați. Speciile greu de încadrat erau prinse cu ajutorul diferitelor tipuri de
plase și/sau capcane, băgate în cutii sau diferite recipiente amenajate corespunzător pe care se
notează ziua, locul, data și erau determinate în laborator.

Sp. capturate sunt trecute într-un tabel pentru a putea

compara datele
Indicatori
 Se vor lua măsuri în legătura cu
suprapășunatul pe o distanță de 1,5 h
 Numărul de animale care pășunează zona
este de 250.
 S-a stabilit un număr de 55-60 zile în
care să aibă loc pășunatul
 S-a stabilit durata zilnică de pășunat 8-9
ore
 S-a stabilit perioada de recoltat la coasă la
un interval de 4 săptămăni
 Se vor utiliza 3 cicluri de folosire a
pășunii
Resurse materiale necesare
O1. Limitarea suprapășunatului
Os.1.1 Pășunatul rezonabil (rațional)
RESURSE MATERIALE: ruletă, calculator.
Os.1.2. Pășunatul prin rotație
RESURSE MATERIALE: ruletă, calculator.

O2. Cosirea tradițională pentru îmbunătățirea habitatelor

Os. 2.1 Cosirea tradițională ca metodă de întreținere/îngrijire a pajiștilor
RESURSE MATERIALE: mașină pentru cosit iarbă, coasă manuală, mâncare, echipament, apă,
benzină.

O3. Capturarea speciilor de păsări

Os. 3.1 Identificarea speciilor
RESURSE MATERIALE: echipă, apă, mâncare, ruletă, plase ornitologice, caiet, diesel.
Buget/cheltuieli
 Cheltuieli management :
-obținerea terenului
-amenajarea terenului
-studii de teren
-consultanță și expertiză
-asistență tehnică obligatorie
-cheltuieli pentru autorizații, acorduri
 Cheltuieli promovare :
promovarea prin intermediul internetului – 650 lei
promovarea prin lucrări științifice – 80 lei
promovarea prin simpozioane – 150 lei
promovarea prin conferințe – 200 lei
promovarea prin agenții de turism – 300 lei
promovarea în muzee – 50 lei
promovarea în școli – 0 lei

9000 lei
Alte cheltuieli
• echipament (ruletă, calculator, laptop) – 2700 lei
• plase ornitologice – 200 lei
• articole consumabile (pix, hârtie, carioca, ș.a.) – 150 lei
• transport – 1l diesel = 6.00 lei; 6 ieșiri - 150 lei
• comunicații (telefon, e-mail) – 90 lei
• mâncare – 200 lei
• apă – 50 lei TOTAL: 13.970 lei