DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Rețete pentru
sănătatea Deltei

Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! O campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea
biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofinantat din Fondul European de Dezvoltare
Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.
 Oamenii locului
trăiesc bine în
armonie cu natura
De ce e Delta Dunării
un loc special
Delta Dunării reprezintă cel mai bogat şi
preţios aport al României la biodiversitatea
lumii şi la patrimoniul ei natural, fapt pentru
care a primit titlul de Rezervaţie a Biosferei.
Aceasta nu exclude însă prezenţa omului pe
teritoriul Deltei! Suntem absolut siguri că
omul poate trăi în Delta Dunării în armonie
cu natura, folosindu-se în mod inteligent de
bogăţiile ei şi oferindu-i în schimb grija şi
atenţia care i se cuvin.
1
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!
Într-adevar, există zone în care accesul este
complet interzis deoarece ele stochează
informaţii extrem de importante pentru
înţelegerea naturii şi au rolul de conservare,
dar şi de refugiu pentru diferite specii de
animale. Respectând aceste zone, contribuiţi
la întreţinerea minunăţiilor din Deltă.
Delta Dunării este al treilea loc din lume ca
biodiversitate: cuprinde 30 de ecosisteme care
găzduiesc peste 7.000 de specii de plante şi
animale (inventariate până în prezent), dintre
care unele rare şi deosebit de importante
pentru întreaga lume.
2
Aici se găsesc cele mai mari colonii
de pelicani comuni şi creţi din
Europa, 60% din populaţia mondială
de cormoran mic, 50% din populaţia
mondială de gâscă cu gât roşu. Alte
păsări de importanţă internaţională
de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei
Deltei Dunării sunt: stârcul de noapte,
stârcul galben, egreta mică, egreta
mare, stârcul purpuriu, ţigănuşul,
lopătarul, codalbul şi eretele de stuf.
 Chirichița cu obraz alb

Lebăda

Cormoranul mare și pelicanul creț

3
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Otrățel de baltă Liana grecească

Aceeaşi bogată diversitate se regăseşte şi în

lumea vegetală: nuferi albi şi galbeni, piciorul
cocoşului, plante carnivore (Utricularia
vulgaris şi Aldrovanda vesiculosa), volbura
de nisip, brânduşa de nisip, cârcelul, specii
de stejar, plop, frasinul de luncă şi de baltă,
teiul alb, ulmul, părul pădureţ, arinul negru,
numeroase specii de orhidee şi lista poate
continua având în vedere că numărul lor
depăşeşte 2.900 de specii.

Nufărul alb
4
 Credite foto Ovidiu Micsik

Delta Dunării este cea mai generoasă zonă

piscicolă de pe teritoriul ţării şi totodată,
cea mai întinsă zonă de stufărişuri compacte
de pe planetă. La aceasta se adaugă
diversitatea etnică, întrucât pe teritoriul
Deltei convieţuiesc cele mai multe minorităţi
din România, 21 la număr, precum: lipoveni,
ucraineni, ruteni, greci, aromâni, turci,
bulgari, romi etc.

5
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturism
Ecoturismul reprezintă o soluţie potrivită
pentru bunăstarea comunităţilor din Deltă care
pot valorifica pe termen lung resursele zonei
superbe în care trăiesc.

6
Ecoturismul reprezintă un alt mod de a privi
explorarea unui teritoriu de către turişti.
Ecoturismul îşi propune să ofere experienţe şi
amintiri deosebite oamenilor, ţinând cont de
nevoia de conservare a naturii.

7
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturismul presupune investirea unei părţi din

venituri în activităţi de conservare a naturii.
Ecoturismul are un caracter educativ întrucât
turistul vine să înţeleagă locul respectiv, nu
doar să-i admire frumuseţea.

8
Ecoturismul atrage turişti bucuroşi să
interacţioneze cu natura şi cu oamenii locului,
sensibili la gastronomia şi tradiţiile locale.
Practic, turiştii sunt extrem de interesaţi
de tot felul de aspecte pe care voi le puteţi
considera banale sau de la sine înţelese.
Turiştii sunt încântaţi să înţeleagă modul în
care voi trăiţi, în ce fel de case, din ce fel de
materiale sunt construite, de unde beţi apa,
ce legume cultivaţi, cum gătiţi peştele, ce
mâncaţi iarna, cum se pescuieşte, ce fel de
bărci aveţi şi cum funcţionează, ce obiceiuri
locale există etc. Pentru că deşi trăim în
aceeaşi ţară, obiceiurile oamenilor din zone
diferite ale ţării se deosebesc puternic şi
există mulţi turişti curioşi şi încântaţi să afle
toate aceste diferenţe şi adaptări la mediu.
9
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Marele avantaj al oamenilor din Delta este

tocmai faptul că trăiesc şi cunosc acest spaţiu
unic şi mult apreciat în întreaga lume. Oamenii
locului se pot ocupa să le ofere turiştilor
experienţe de neuitat.

10
Turiştii caută autenticul în peisaje
şi în arhitectura tradiţională. Nouă,
tuturor, ne revine responsabilitatea
de a păstra specificul local.
• Percepţia că sunt multe de făcut: plimbări,
Turiştii îşi aleg locul de vacanţă pe următoarele
principii:
• Peisajul special, spectaculos: Delta Dunării
are din belşug aşa ceva! Cei mai mulţi dintre
turişti probabil că s-au săturat de betoane şi
termopane, aşa că atunci când păşesc în Deltă
se aşteaptă să vadă acoperişuri şi pereţi din
stuf, case mici şi natură virgină.
observarea naturii (plante, păsări, canale),
participarea la evenimente locale, vizitarea
unor obiective), contactul direct cu
localnici (fie pentru discuţii despre traiul
zilnic, fie despre materialele folosite în
construcţie în Deltă, despre preparate
culinare specifice, despre pescuit).
11
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Turiştii preferă:

• Observarea şi identificarea păsărilor

• Observarea animalelor sălbatice
• Plimbările tematice: Pădurea Letea,
Pădurea Caraorman, canale şi lacuri
pitoreşti, locurile unde se hrănesc şi se
adăpostesc păsările
• Programul culinar: bucătaria pescărească în
toata diversitatea ei, vinuri şi alte produse
locale, cum ar fi brânza sau mierea
• Călăria
• Plimbările cu barca
• Plimbările cu bicicleta
• Plimbările cu căruţa sau cu tractorul

În concluzie, turiştii vor să întâlnească oameni

prietenoşi care să le ofere explicaţii pe larg,
poveşti locale şi legende despre Delta Dunării.

12
13
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

DE CE ACOPERIȘ
DIN STUF?

Într-un cadru natural cu lacuri, canale şi

multă vegetaţie, betoanele şi termopanele
deranjează ochiul curiosului venit să exploreze
Delta. Este păcat să distrugi armonia locului şi
să-l transformi într-unul banal, la fel ca toate
celălalte, în loc să te bucuri de arhitectura
tradițională care se găseşte doar aici.

Zicem un DA hotărât stufului pentru că este

un material izolator foarte bun, păstrează
căldura în timpul iernii şi răcoarea pe timpul
verii. În plus, este şi un material care izolează
fonic foarte bine, astfel că în casă este mai
multă linişte. Stuful este un material uşor si
fiabil care poate rezista şi 50 de ani dacă este
îngrijit corespunzător. Se încadrează perfect
cu peisajul splendid al Deltei!

14
DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

2013
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE
D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

7 Crăciunul pe rit vechi 2 Ziua Mondială 22 Ziua Mondială a Apei

14 Revelionul Sârbesc a Zonelor Umede 23 Ora Pământului

APRILIE MAI IUNIE

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S
1 Ziua Păsărilor 22 Ziua Mondială 5 Ziua Mondială a Mediului
22 Ziua Pământului a Biodiversităţii 17 Ziua Internaţională pentru
combaterea secetei și deșertificării
29 Ziua Dunării

IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

11 Ziua Mondială a Populaţiei 12 Ziua Internaţională a Tineretului 1 Ziua Deltei Dunării

OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S

7 Ziua Mondială a habitatelor 20 Ziua Internaţională a 5 Ziua Voluntarului

13 Ziua Mondiala pentru Drepturilor Copilului 10 Ziua Drepturilor Omului
Reducerea Dezastrelor Naturale 16- 24 Săptămâna Europeană pentru 25 Crăciunul pe rit nou
Reducerea Deșeurilor 31 Revelionul pe rit nou
Iniţiative antreprenoriale
prietenoase cu natura

Se poate profita în mod inteligent de bogăţiile

Deltei. Mai jos aveţi 4 exemple de oameni care au
pornit afaceri mici, dar profitabile, prin utilizarea
avantajoasă a resurselor şi tradiţiilor din Delta
Dunării.

Caii şi pădurea Letea

Inițiativă antreprenorială a Auricăi
Maxim din Letea
Proiectul de antreprenoriat îşi
propune valorificarea elementelor
tradiţionale prin dezvoltarea
facilităţilor pentru plimbările
turiştilor în zona Letea, unică
în Europa, prin folosirea cailor.
Planul de afaceri al proiectului
„Caii şi Pădurea Letea” presupune
dezvoltarea unui minicentru de
echitaţie şi servicii de plimbare
cu căruţa, ca răspuns la nevoia
turiştilor de transport în zona
Letea. Inițiativa a primit o finanțare
inițială în urma participării autorului
la «Antreprenori prietenoși cu
natura în Delta Dunării», program
de dezvoltare a abilităţilor
antreprenoriale pentru locuitorii
din comunităţile deltaice, în
scopul dezvoltării de proiecte
antreprenoriale pentru valorificarea
durabilă a potenţialului natural,
turistic şi cultural al Deltei Dunării,
proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea
şi Delta.

19
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!
Lotca lui Paul
Inițiativă antreprenorială a lui
Paul Condrat din Jurilovca
Proiectul de antreprenoriat
vizează valorificarea unei
tradiţii a localităţilor
pescăreşti-lipoveneşti –
navigaţia cu lotca cu velă
(parus) – prin oferirea de
excursii cu acest tip tradiţional
de ambarcaţiune pe traseele
20
din Delta Dunării. Parusul este
vela tradițională a pescarilor
lipoveni din Jurilovca și
Sarichioi; este de formă
romboidală și se instalează pe
două catarge: unul vertical, fix
și unul oblic, mobil.
Lotca cu parus interacționeaza
mult mai prietenos cu apa,
pasagerii unei astfel de
ambarcațiuni se simt mai
aproape de natură, navigația
în condiții de valuri sau chiar
furtună este mai confortabilă
comparativ cu o șalupa de
viteză, din fibră și în condiții de
siguranță.
Inițiativa a primit o finanțare
inițială în urma participării
autorului la «Antreprenori
prietenoși cu natura în
Delta Dunării», program
de dezvoltare a abilităţilor
antreprenoriale pentru
locuitorii din comunităţile
deltaice, în scopul dezvoltării
de proiecte antreprenoriale
pentru valorificarea durabilă a
potenţialului natural, turistic
şi cultural al Deltei Dunării,
proiect al Asociaţiei Salvaţi
Dunărea şi Delta.
21
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Peleţi din stuf din

Delta Dunării
Inițiativă antreprenorială a lui
Paul Vasiliev din Mahmudia
Proiectul presupune
valorificarea stufului, resursă
naturală din Delta Dunării,
în scopul realizării unor
peleţi (“cărămizi” din stuf”)
pentru construcţia de locuinţe
ecologice, procedeu acreditat
la Oficiul de Stat pentru Invenţii
şi Mărci, având calităţi termice
şi ecologice.

22
Inițiativa a primit o finanțare
inițială în urma participării
autorului la «Antreprenori
prietenoși cu natura în
Delta Dunării», program
de dezvoltare a abilităţilor
antreprenoriale pentru
locuitorii din comunităţile
deltaice, în scopul dezvoltării
de proiecte antreprenoriale
pentru valorificarea durabilă a
potenţialului natural, turistic
şi cultural al Deltei Dunării,
proiect al Asociaţiei Salvaţi
Dunărea şi Delta.
23
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Atelierul de
împletit papură
din Mahmudia
Asociația Salvați Dunărea și Delta a avut
în 2009 inițiativa înființării unui atelier de
împletit stuf și papură în comuna deltaică
Mahmudia. În urma analizei schimbărilor
pe care le-ar putea produce existenţa unei
întreprinderi sociale, atelierul de prelucrare
a materialelor stuficole de la Mahmudia s-a
bucurat de susţinere din partea autorităţilor
locale şi localnicilor.
Comunitatea locală a încurajat această
inițiativa și câțiva locuitori ni s-au alăturat
și au ales să traiască în acord cu natura,
redescoperind o veche tradiție: împletitul
papurii. Dupa sesiunile de pregătire pentru

24

redescoperirea secretelor meșteșugului, în
atelierul de împletit papură, deschis în august
2009, și-au găsit de lucru 20 de persoane care
întampinau serioase dificultăți sociale, femei
și tineri. Oamenii aceștia continuă astfel
tradițiile locale, conectând natura și cultura
regiunii.
Tradiție în Delta Dunării:
Împletituri din stuf și papură
În Rezervația Biosferei Delta Dunării stuful și
papura sunt resurse care se regenerează în
fiecare an. Este bine știut faptul că în prezent
stuful din Delta Dunării cucerește acoperișurile
caselor de lux din Europa. Localnicii povestesc
că înainte de ’89 și din împletiturile din stuf
și papură se câștigau bani buni, multe din
produse având mare căutare pentru export.
Papura se taie și se pune la uscat timp de
aproape un an. Se decojește apoi și, în
funcție de calitate, se folosește pentru
manufacturarea unor produse cu rol decorativ
sau practic: coșuri, obiecte artizanale,
îmbrăcăminte pentru vase din sticlă sau
rogojini. Pentru decorarea acestor obiecte,
se folosește îndeosebi „albastrul lipovenesc”,
marca inconfundabilă a Deltei Dunării.
Obiectele hand-made așteaptă comenzile
iubitorilor de frumos și tradiții.
Atelierul pentru confecționarea de obiecte
tradiționale, specifice Deltei, din stuf și
papură, contribuie atât la dezvoltarea
meșteșugurilor tradiționale, cât și la
încurajarea unor activități economice
durabile, benefice pentru comunitate și pentru
resursele naturale.
25
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Alte idei bune

ale oamenilor din
Delta Dunării
“Ecoturism rural pe Grindul Letea
- Delta Dunării”
În cadrul acestei afaceri se doreşte
valorificarea produsele naturale din gospodăria
proprie, produse eco, întrucât nu au fost
utilizate niciodată pesticide. Afacerea include
plimbări pe traseele acceptate şi prin mijloace
prietenoase cu mediul deoarece se doreşte
a fi o activitate pe termen lung în care
biodiversitatea grindului să nu fie afectată.
Turistii sunti serviţi cu preparate culinare care
respectă tradiţiile de acum 200 de ani.
papură. Este prezentat un meniu, iar vizitatorii
sunt antrenaţi să participe şi ei la gătitul
bucatelor. Se doreşte promovarea valorilor
peisagistice locale, prezentarea bogăţiilor
naturale autohtone fiind pretextul pentru
încurajarea respectului datorat Deltei.
Prin practicarea unui turism responsabil, este
necesar ca gospodăria să facă parte dintr-o
asociaţie turistică, pentru a se putea asigura
diversitate şi competenţă în practicarea
agroturismului.

Produsele proaspete sunt aşezate pe o „tăviţă”

din lemn şi în coşuleţe împletite din nuiele sau

26
27
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Ecoturism în Lunca

La pensiunea Mihaelei din Lunca găsiți produse

tradiţionale, naturale (zacuscă pescărească,
dulceaţă de gutui, prune, caise), dar şi
obiecte culturale (confecţionate de localnici
din lemn, stuf, scoici, tablouri de dimensiuni
mici cu imagini din Deltă, căsuţe pescăreşti
în miniatură, lucrate de copiii din localitate
la orele de lucru manual, cartonaşe cu reţete
tradiţionale, broşuri cu obiectivele turistice
din zonă, obiceiuri, harta Deltei, sfaturi pentru
turiști).

28
Ecoturism la Sfiştofca
Proiectul lui Serbov Vasile presupune
amenajarea unei case de oaspeţi (pensiune)
în satul Sfiştofca, cu o capacitate de 5-7
persoane. Casa este construită urmărind
arhiectura tipic lipovenească şi este adaptată
şi dotată cu elemente moderne în ceea ce
priveşte confortul şi igiena (apa curentă,
toaleta în interior, etc). Turiştii fac plimbări
utilizând mijloace de transport ecologice
(bărci cu motoare mici sau rame, fie vehicule
cu tracţiune animală). La casa de oaspeţi,
musafirii consumă produse naturale.
Se organizează plimbări cu vehicule cu
tracţiune animală (căruţe, şarete) şi călare la
pădurea Letea, Periprava şi în zona apropiată
a satului Sfiştofca. Turiştilor li se prezintă
cultura şi istoria ruşilor lipoveni din Sfiştofca.
Ei pot lua parte, dacă optează pentru
acestea, la diverse activităţi din gospodarie
(prepararea mâncărurilor, hrănirea animalelor,
aprovizionare etc).
Casa de oaspeţi este construită folosind
materiale ecologice locale: stuf, lut, paie,
papură, rogoz. În interior casa este decorată
şi amenajată în stil tradiţional, cu covoare,
icoane şi mobilier vechi. Din specificul
lipovenesc fac parte: casa tradiţională,
sauna, corul “Zorile” din Sfiştofca. Turiştilor
li se arată cât de frumoasă este natura din
Delta Dunării şi li se atrage atenţia în privinţa
importanţei păstrării acestui spaţiu. De
asemenea, există şi o anexă care serveşte
ca spatiu pentru un mini-muzeu unde sunt
prezentate elemente de cultură materială
specifice ruşilor lipoveni din Sfiştofca: o
lotcă, un teasc, portul popular, covoare şi
broderii, scule de pescuit tradiţionale, icoane
lipoveneşti, fotografii vechi.
29
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Câteva idei
funcţionale pentru
oamenii din Delta
ucraineană
Este vorba despre un localnic care produce
miere. Inspirată de faptul că într-o toamnă
roadele stupilor au depăşit aşteptările, soţia
sa a hotărât să denumească mierea „wild
honey” (miere sălbatică). Denumirea a dus la
epuizarea imediată a stocului şi chiar la un val
de cereri rămase neacoperite.

Tot oamenii de acolo au inventat un obiectiv

care a atras foarte mulţi turişti. Nu exista
o tradiţie de felul acesta, dar au instaurat
ei una. La fiecare gură de vărsare a braţului
Chilia au plasat o bornă pe care scrie KM 0,
niste bare de metal mari prin care poate să
treacă o persoană (prin „0”). Locuitorii au
creat un obicei. Fiecare vizitator trebuie sa
treacă prin „0”, în timp ce ţine un mic discurs
şi bea un pahar de vin. La cerere, în schimbul
sumei de 1 euro, turistului i se poate elibera
un certificat nominal prin care toate păcatele
sunt iertate şi o nouă viaţă începe. Turiştii sunt
înnebuniţi să ajungă în acest loc, deşi nu văd
mai mult decât o plajă pustie şi poate nişte
păsări.
Pe drumul de întoarcere, turiştii sunt serviţi cu povesteşte turiştilor, între 30 de minute şi o
borş de peşte într-o locaţie aflată la jumătatea ora. Turiştii au ocazia să-şi lămurească multe
drumului. dintre curiozităţile pe care nici nu le puteţi
bănui.
Din aceeaşi serie, o localnică şi-a creat în
cadrul pensiunii un mini-muzeu cu obiecte După tur, turiştii sunt poftiţi să mănânce
vestimentare şi lucruri vechi despre care o serie de preparate culinare unicate și

30
premiate, cum ar fi „caras umplut cu smântână putea polua. Respectiva localnică are grijă
la cuptor” sau „clătite cu icre de ştiucă”. întotdeauna să le spună turiştilor acest aspect.
Ingredientele sunt procurate de la vecinii
doamnei care practică agricultura ecologică, Altfel spus, au înţeles că prin colaborare,
adică nu folosesc îngrăşăminte chimice, au toată lumea are de câştigat.
grijă ca pâmântul să fie de cea mai bună
calitate şi îl feresc de elemente care l-ar

31
 DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!
Ce este si cum se
face un compost
Multe dintre lucrurile pe care le arunci la
gunoi ar putea fi folosite în avantajul vostru.
În felul ăsta scapați şi voi de cele care nu sunt
necesare şi mai scăpați şi Delta de fumul gros
şi toxic sau apele de mizerii.
Compostul este extrem de uşor de făcut, aveți
nevoie doar de o lădiţă pe care o puteţi face
în gospodărie din lemn. Pe toată perioada
anului aruncați în ea resturile vegetale şi
menajere care se descompun şi se transformă
în îngrăşământ natural. Îl puteţi folosi apoi ca
fertilizant natural, în grădina de legume, dar
şi ca pământ pentru florile şi răsadurile din
ghivece.
În compost puteţi adăuga:
• iarbă tăiată;
• frunzele uscate (dar nu şi cele de nuc -
deoarece conţin iod şi alcaloidul juglandina
care inhibă creşterea altor organisme
vegetale, cu mici excepţii!);
• buruieni (cele care nu au seminţe mature)
• fructele stricate, cojile fructelor sau ale
legumelor (atenţie: plantele sau fructele
afectate de ciuperci sau boli NU se pun în
compost);
• materialele lemnoase (după ce au fost
măcinate);
• hârtie;
• cenuşă de lemn (în cantităţi moderate);
• … în general orice material biodegradabil
care se descompune în câteva luni.
32
Nu se pun în compost:
• oase sau carne (se descompun greu sau
degajă miros deranjant);
• cenuşa de cărbune (acidifica procesul şi îl
frânează);
• sticlă (nu se descompune şi ocupă spaţiu
degeaba);
• pietre, metal sau plastic (nu se descompun
şi ocupă spaţiu degeaba);
• plante sau fructe afectate de boli sau
ciuperci (riscați crearea unui focar de
infecţie);
• ... în general nimic ce nu se descompune în
câteva luni.
Pentru că un an nu este îndeajuns ca toate
resturile vegetale să se descompună, soluţia
practică şi comodă este să amenajați două
compostoare, pe care să le folosiți alternativ,
an de an. În primul an puneți resturile doar
într-unul, deşi trebuie să ştiți că în principiu
nu se vor descompune până în toamnă (când
aveți cea mai mare nevoie de compost), aşa
că va mai trebui să aşteptaţi încă un an şi să
începeți între timp cel de-al doilea compostor.
În felul acesta aveți în mod continuu material
pus la descompus şi material bun de folosit.
Componentele compostului vor fi adunate
într-un colţ semiumbros din grădină. Nu este
necesar să îi facem o groapă în pământ,
cu atât mai puţin din ciment, întrucât cel
mai indicat este să aibă contact direct cu
pământul. E bine ca substanţele să fie aşezate
pe straturi. Cu cât sunt de mai multe feluri,
cu atât descompunerea se accelerează şi
îngrăşământul este mai bun.
 “Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea
biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare
Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.
Editor: Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
Data publicării: aprilie 2013
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.