Universitatea Dunarea de Jos din Galati Facultatea de Economie si Administrarea a Afacerilor

Analiza geograficoeconomica a Bulgariei

Student:Ghioca Alexandra
1

Cuprins

Capitolul 1.Repere Geografice generale3 Capitolul 2.Integrarea in tipologia statala..4 Capitolul 3.Resurse6 Capitolul 4.Agricultura..8 Capitolul 5.Industria..9 Capitolul 6.Turismul....10 Capitolul 7.Concluzii...12 Capitolul 8.Bibliografie...13

Capitolul I: Repere geografice generale

Pozitie geografica-vecini Bulgaria este o ar din Europa de Sud-Est. Se nvecineaz cu Romnia la nord, Serbia iMacedonia la vest, Grecia i Turcia la sud, iar la est are ieire la Marea Neagr. Se nvecineaz cu Romnia la nord, Serbia i Macedonia la vest, Grecia i Turcia la sud, iar la est are ieire la Marea Neagr Suprafata Cu un teritoriu de 110.994 km, Bulgaria este a 14-a ar ca mrime din Europa. Poziia sa a fcut din ea o rscruce istoric a diverselor civilizaii, devenind locul unde s-au gsit cele mai vechi artifacte i dovezi ale prelucrrii metalelor din lume.

Capitolul II: Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare

Cadrul natural
Relief Cele mai notabile uniti de relief sunt Cmpia Dunrii, Munii Balcani, Cmpia Traciei i Munii Rodopi. Extremitatea sudic a Cmpiei Dunrii este uor nclinat pn la poalele dealurilor subbalcanice, n vreme ce Dunrea formeaz mare parte din frontiera cu Romnia. Cmpia Traciei este aproximativ triunghiular, ncepnd la sud-est de Sofia i lrgindu-se pn la coasta Mrii Negre. Munii Balcani sunt dispui ntr-un lan de la est la vest prin centrul rii. Sud-vestul muntos are dou masive muntoaseRila i Pirin, care mrginesc Munii Rodopi ctre est, muni mai mici dar mai ntini. n Bulgaria se afl cel mai nalt punct din peninsula Balcanic, Musala, la 2.925 m iar cel mai jos punct al rii este nivelul mrii. Cmpiile ocup circa o treime din suprafa, n vreme ce dealurile i podiurile ocup 41%. Clima Bulgaria are o clim dinamic, rezultat din poziionarea sa la ntlnirea maselor de aer mediteranean i continental, cu concursul efectului de barier al munilor. Bulgaria de nord are mediile de temperatur cu 1 C mai mici i cele de precipitaii cu 200 mm mai ridicate dect regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variaz semnificativ de la zon la zon. Cea mai sczut temperatur nregistrat vreodat n ar este de -38,3 C, n vreme ce cea mai ridicat este de 45,2 C. Precipitaiile se ridic la 630 mm pe an, i fluctueaz de la 500 mm n Dobrogea pn la peste 2.500 mm n muni. Masele de aer continental aduc mari cantiti de zpad iarna. Hidrografia ara are o reea dens de circa 540 de ruri, dintre care multe sunt relativ scurte i cu debite reduse. Cel mai lung ru aflat n ntregime pe teritoriul bulgar, Iskrul, are o lungime de 368 km. ntre alte mari ruri se numr Struma i Maria din sud. Componenta teritoriului Bulgaria este un stat unitar. Din anii 1880s, de cnd ara a cptat autonomie, numrul unitilor administrativ-teritroriale a variat de la apte la 26. ntre 1987 i 1999 structura administrativ a fost alctuit din nou regiuni (oblasti, singular oblast). Noua organizare administrativ a fost adoptat n paralel cu descentralizarea economiei. Ea include 27 de regiuni i o regiune metropolitan a capitalei (Sofia-Grad). Toate aceste regiuni i iau numele de la capitala lor. Regiunile sunt mprite mai departe n 264 obtine.
4

Obtinele sunt conduse de primari, alei pe patru ani i de consilii locale alese prin vot direct. Bulgaria este un stat deosebit de centralizat, n care Consiliul de Minitri numete direct guvernatorii regiunilor i n care toate regiunile i comunele sunt puternic dependente de finanarea de la centru. Nivelului produsului intern brut PIB (PPC) estimri 2010

Total 96.778 de miliarde Pe cap de locuitor 12.067 (locul 69)

PIB (nominal) estimri 2010 Total 47.702 de miliarde (locul 74) Pe cap de locuitor 6.334 (locul 74)

Regimul politic Bulgaria este o democraie parlamentar n care puterea executiv st n minile primului ministru .Sistemul politic are trei ramurilegislativ, executiv i judectoreasc, dreptul de vot aparinnd cetenilor n vrst de cel puin 18 ani. Alegerile sunt supravegheate de o Comisie Electoral Central independent, din care fac parte reprezentani ai tuturor marilor partide politice. Partidele trebuie s se nregistreze la comisie nainte de a participa la alegeri naionale.[90] n mod normal, primul ministru ales este eful partidului care a primit cele mai multe voturi la alegerile legislative. Criteriul agregat / Valoare IDU: 0,743 (nalt)

Capitolul III: Resurse

Resurse natural Cele mai importante resurse natural sunt bauxita, cuprul, plumbul, zincul, crbunele, lemnul, terenul arabil. Bulgaria este o ar a resurselor naturale excepionale, cu multe locuri frumoase din stnga salbatice si neatinse de efectele nocive ale omului. Bulgaria este una dintre puinele ri din Europa pastreaza natura, cu o biodiversitate ridicat, datorit locaiei sale geografice favorabile i topografia variat. n ecologic european reelei "Natura 2000" include 33 de ani, 89% din teritoriul Bulgariei Acesta este unul dintre cele mai mari rate n ntreaga reea. ar este printre cele mai importante habitate din Europa urs, lup, pisica salbatica si salbatice din Balcani. capr i ierburi. plantelor medicinale n cretere n inuturile bulgreti sunt de aproximativ 150-200 de specii. Resurse umane Densitate populatie : 66 loc/km Populaia: 7,148,785 (iulie 2010) :: locul n lume: 98 Structura pe vrste: :: 0-14 ani: 13.8% (biei 509,544/fete 484,816) :: 15-64 ani: 68.5% (brbai 2,426,060/femei 2,508,772) :: 65 de ani i peste: 17.7% (brbai 518,711/femei 756,784) (2010) Vrsta medie: :: total: 41.6 ani :: brbai: 39.4 ani :: femei: 43.9 ani (2010) Rata de cretere demografic: -0.768% (2010) :: locul n lume: 228 Rata natalitii: 9.43 nou-nscui/1,000 locuitori (2010 est.) :: locul n lume: 205 Rata mortalitii: 14.31 mori/1,000 locuitori (iulie 2010) :: locul n lume: 17 Rata emigraiei: -2.8 emigrani/1,000 locuitori (2010) :: locul n lume: 181
6

Urbanizare: :: populaia urban: 71% din populaia total (2010) :: rata urbanizrii: -0.3% ritmul anual de cretere (2010-15) Raportul dintre sexe: :: la natere: 1.06 biei/fete :: sub 15 ani: 1.05 biei/fete :: 15-64 ani: 0.97 brbai/femei :: 65 de ani i peste: 0.68 brbai/femei :: total populaie: 0.92 brbai/femei (2010) Rata mortalitii infantile: :: populaia total: 17.26 mori/1,000 nou-nscui vii :: locul n lume: 108 :: brbai: 20.59 mori/1,000 nou-nscui vii :: femei: 13.73 mori/1,000 nou-nscui vii (2010) Sperana de via la natere: :: populaia total: 73.35 ani :: locul n lume: 114 :: brbai: 69.74 ani :: femei: 77.17 ani (2010)

Capitolul IV.Agricultura
Aproximativ 50% din populatia Bulgariei isi castiga venitul din agricultura. Marea majoritate a terenului arabil este cultivata cu cereale, grau, porumb, orz, secara, ovaz si orez. 37% din terenul arabil este folosit pentru agricultura iar 18% pentru pasunat. Pe o suprafata de peste 100.000 ha se intind podgorii care produc vin din soluri clasice de struguri, precum si Merlot si Gabernet Sauvignon unul din cele mai importante si mai cunoscute produse exportate de Bulgaria. Regiunea cea mai productiva este Campia Traciei, unde solurile aluvionare fertile sunt folosite atat pentru grau si malai,, cat si pentru culturi industriale, precum cele de bumbac, de tutun si de floarea-soarelui. Kazanlak este centrul culturii de trandafiri. Petalele sunt folosite pentru prepararea uleiurilor esterice din parfumuri de trandafiri, iar 80% din uleiul de trandafir produs in lume il furnizeaza Bulgaria. Padurile acopera 35% din suprafata tarii.

Capitolul V:Industria
In Bulgaria industria s-a dezvoltat considerabil si a contribuit la cu mai mult de jumatate la produsul national brut. Tutunul si tigaretele alcatuiesc jumatate din exporturile din domeniul agricol, la care vinul contribuie cu inca 20%. Constructiile, prelucrarea bumbacului si industria chimica sunt ramuri importante ale industriei. Sofia si Pernik sunt principalele centre ale industriei grele, pe cand in Burgas sunt produse bunuri metalice si produse petrochimice. Turismul a fost dintotdeauna o parte importanta a industriei Bulgariei. In special litoralul Marii Negre dintre Burgas si Vama, cu faimoasele Nisipuri de Aur, care atrag miliane de vizitatori in fiecare vara. Alte atractii turistice sunt vechile manastiri din munti, bazele de schi in Muntii Rodopi, precum si arta si muzica populara bulgara. Dupa caderea comunismului in turism a avut loc o incetinire, dar acum se revigoreaza. S-a dezvoltat si industria electronica iar sectorul chimic produce o gama larga de produse: acestea includ ingrasaminte, parfumuri, cosmetice, vopsele si materiale plastice. O importanta mare au si culturile industriale, ca cele de floarea-soarelui si de sfecla de zahar.

Capitolul VI: Turismul

9

Bulgaria s-a bucurat n ultimele decenii de o cretere substanial a venitului din turismul internaional. Staiunile de pe litoral atrag turiti din Germania, Romnia, Rusia, Scandinavia, Olanda i Regatul Unit al Marii Britanii. Staiunile de schi au devenit destinaia favorit a turitilor britanici i irlandezi.

Ca ar cu o motenire cultural i istoric i cu peisaje naturale atractive, Bulgaria a devenit o destinaie turistic dorit, aflndu-se pe locul 15 din UE n ceea ce privete vizitele turistice, i a 39-a din lume cu un total de 5,2 milioane de turiti. Turitii aflai n top provin din Romnia, Grecia i Germania cam 40% din totalul turitilor. n 2008 Agenia Bulgar de Turism a estimate la 6 milioane numrul de turiti.

ara are orae istorice, plaje nsorite i staiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarn. Noi tipuri de turism, incluznd circuite turistice culturale, arhitecturale i istorice, ecoturism i circuite ce pun n micare adrenalina mresc serviciile puse la dispoziia turitilor. Centrele turistice de iarn, ca Borovetz, Bansko, Pamporovo i Vitosha sunt staiuni de schi populare cu peisaje ce merit s fie admirate. Staiunile de pe litoral, de-a lungul coastei Mrii Negre cuprind destinaii ca: Sozopol, Nessebur, Nisipurile de Aur, Plaja Soarelui, Sveti Vlas, Albena i Sf. Constantin i Elena. Unii oaspei ca germanii. Ruii i scandinavii prefer staiunile de pe litoral. Pe cnd turismul de iarn are ca favorii pe britanici.

10

Cetatea Asanestilor

Buzludja

Monumentul Libertatii

Nisipurile de aur

Statiunea Balchik

Capitolul VII: Concluzii

11

Puncte tari Rata somajului este foarte mica, de numai 9,5% ,ocupand locul 103 in lume. Resursele naturale sunt in numar foarte mare. Ponderea pe sectoare de activitate Rata inflatiei este scazuta

Puncte slabe Populatia sub limita saraciei este de 14% Sistemul judiciar este slab Prezenta criminalitatii organizate Poluarea aerului cu emisii industriale

Bibliografie
12

-http://www.cheapinbg.com/ro/Bulgaria,-un-refugiu-poten%C5%A3ial-pentru-turism- http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria -Negrut Silviu,(2005)Enciclopedia Europei,Meronia,Bucuresti -http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limbaromana/1475-bulgaria-world-factbook-harta-geografie-populatie-guvernare-economietelecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html

13