Fauna acvatica in Romania

si punerea sa in valoare

Profesor :
Student :
Disciplina:

Fauna acvatic se repartizeaz n

urmtoarele complexe
faunistice:

 Complexul lacurilor alpine, n general cu o faun srac, datorit

condiilor i caracterizat prin prezena salmonidelor.
Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioar a
pdurilor), caracterizat prin prezena pstrvului, a ochianei i a
boiteanului.
Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faun amestecat i
foarte variat, format din animale de ap dulce, marine i relicte
sarmatice. La limita dintre apele dulci i cele uor salmastre triesc scoici,
raci, melciori.
Complexul luncilor i al deltei are o faun bogat i variat, alctuit
n primul rnd din specii al cror mod de via este amfibiu. Pe malurile
rurilor triesc vidre i nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente:
vulpea, lupul, mistreul i iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai
caracteristice sunt: broasca estoas de balt, arpele de ap i
batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de balt. Psrile de balt sunt
numeroase i variate n special n Lunca i Delta Dunrii: pelicanul comun,
pelicanul cre, clifarul alb, clifarul rou, lebda mut, lebda cnttoare,
liia, raa slbatic mare, grlia, strcul, loptarul, strcul alb, ignuul,
ginua, piigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc. Dintre psrile
rpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de balt.
Ruri. n funcie de particularitile regimului hidrologic al diferitelor
sectoare, se disting urmtoarele etaje de faun:
a) n poriunile de munte fauna pstrvului, a lipanului i a moioagei b) n
cursul mijlociu al rurilor fauna scobarului i a cleanului c) n cursul inferior
fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, i fauna bibanului,
care cuprinde: babuca, obletele, crapul, tiuca d) n enalul Dunrii i n
poriunea inferioar a rurilor de es fauna crapului, care cuprinde un
foarte mare numr de specii, printre care peti marini migratori (nisetrul,
pstruga, morunul, scrumbia de Dunre), cega, peti care se retrag
periodic n bli (vduvia, somnul, crapul, alul, pltica, tiuca) i peti
care triesc de obicei n blile Dunrii (zvrluga, bibanul-soare, carasul,
roioara).
Marea Neagr are o faun format din numeroase specii de
nevertebrate, peti i mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se
ntlnesc unele gasteropode, celenterate, unele molute, protozoare, .a.
Dintre peti se ntlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, cini-de-mare,
sturioni i plmide.

Fauna din Delta Dunarii

Pesti: in Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii
de apa dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii
marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul),
precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel
mai important este scrumbia. Somnul este cel mai mare peste care
traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg. La
salau recordul este de 21 kg.
Alti pesti foarte apreciati de pescari sunt: stiuca, crapul, salaul, carasul,
caracuda, avatul, bibanul, rosioara, platica, linul. In lacurile Deltei se poate
pescui la stiuca si biban, la crap, somn, salau, caras, etc. Pe cursul
canalelor se pescuieste, in general, la somn, crap, salau, biban, platica,
caras, etc. Bratele de varsare ale Dunarii sunt preferate de cega, obletul
mare, morun, nisetru, pastruga, scrumbie, crap, somn, salau, stiuca,
mreana, avat; apele mai calme sunt populate de caracuda, biban, platica,
iar apele salmastre de biban, stiuca, chefal si cambula. Sectorul marin
adaposteste majoritar morun si nisetru, precum si scrumbia de Dunare.

Protecia apelor i a ecosistemelor acvatice

Art. 58
Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii:
a) s execute toate lucrrile de refacere a resurselor naturale,
de asigurare a migrrii faunei acvatice i de ameliorare a calitii apei,
prevzute cu termen n avizul sau autorizaia de gospodrire a apelor,
precum i n autorizaia de mediu, i s monitorizeze zona de impact;
b) s se doteze, n cazul deinerii de nave, platforme plutitoare sau de
foraje marine, cu instalaii de stocare sau de tratare a deeurilor, instalaii
de epurare a apelor uzate i racorduri de descrcare a acestora n instalaii
de mal sau plutitoare;
c) s amenajeze porturile cu instalaii de colectare, prelucrare, reciclare
sau neutralizare a deeurilor petroliere, menajere sau de alt natur,
stocate pe navele fluviale i maritime, i s constituie echipe de
intervenie n caz de poluare accidental a apelor i a zonelor de coast;
d) s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct n
apele naturale i s nu arunce de pe acestea nici un fel de deeuri;
e) s nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurificarea apelor de suprafaa;
f) s nu deverseze n apele de suprafa, subterane i maritime ape uzate,
fecaloid menajere, substane petroliere, substane prioritare/prioritar
periculoase;
g) s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele
umede i de coast deeuri de orice fel i s nu introduc n ape substane
explozive, tensiune electric, narcotice, substane prioritare/prioritar
periculoase.

Ziua Marinei Romane Sarbatoare acvatica

nationala
Oficializat ca onomastic a marinarilor romni la 15 august 1902, de
Sfnta Maria Mare, Ziua Marinei Romne i-a certificat pe deplin, mai bine
de un secol, caracterul de autentic festival al mrii i spiritualitii
marinreti. Conceput dintru nceput ca serbare naional, srbtoarea
marinarilor atrgea atenia, prin programul su deosebit de atractiv i
deopotriv pitoresc.
Ziua Marinei a oferit ntotdeauna asistenei un adevrat regal scenic,
alctuit att din momente sobre precum ceremonialul militar al
ntmpinrii oficialitilor, arborarea pavilionului i a marelui pavoaz, n
acordurile Imnului naional i pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul
religios, parada naval i aviatic, defilarea Grzii de onoare etc. ct i din
momente pitoreti, specifice vieii i tradiiilor noastre marinreti.
Competiiile, jocurile i surprizele marinarilor, regizate i puse n scen, pe
ap i pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele
alctuite din timp de organizatori pentru a da farmec i culoare unei
srbtori care este deopotriv a Marinei, a oraelor-porturi i a rii.

Festivaluri
1.Festivalului National al Pestelui din Iasi Pescia
Cuprinde activitati precum:

Vanzarea de produse din peste autohton de mare si de apa dulce,

precum si peste de import, dar si mancaruri obtinute din acesta. Vor
fi expuse spre vanzare si accesorii necesare prepararii pestelui.
Astfel, in cadrul evenimentului, vor fi prezenti: producatori si
procesatori de peste si produse din peste, magazine de desfacere,
restaurante si firme de catering care vor oferi produse preparate pe
baza de peste;

Expunerea de echipamente dedicate pasionatilor de pescuit;

Demonstratii, degustari si conferinte sustinute in fata publicului de

catre bucatari profesionisti care vor invata publicul despre:
evaluarea prospetimii pestelui, transarea acestuia, modalitati de
condimentare si de gatit;

Conferinte sustinute de nutritionisti si profesori de biologie despre

beneficiile consumului de peste si respectiv speciile de peste
existente in apele din Romania.

In cele trei zile ale festivalului, vizitatorii au avea parte de:

Degustari de mancaruri traditionale, dar care, in loc de ingredientele clasice, au la baza

pestele: zacusca cu peste, varza calita cu peste, mici din peste, salata de icre de crap si stiuca,

diferite borsuri din peste etc;

Degustari de peste marinat si peste afumat, preparate din burta de crap;

Preparate de peste la gratar: pastrav, crap, scrumbie, limba de mare (sole), barbun, cod,

pisica de mare;
Preparate la friteuza: hamsii, midii pane, cod pane, calamar pane, muslitos, calamar la

romana, creveti pane;

Preparate la ceaun: bors de peste Victorita, midii intregi cu sos mediteraneean, storceag

(regina ciorbelor pescaresti);

Preparate la plita: tentacule de caracatita, calamar Loligo, rapane de Marea Neagra, midii cu
usturoi si vin, carnati din peste.

De ce un Festival National al Pestelui ?

PESCIA are drept obiectiv principal cresterea consumului de peste in Romania si

constientizarea de catre publicul larg a beneficiilor pe care le are acest consum, precum si
popularizarea unor specii mai putin cunoscute in Romania si a prepararii lor. Acest obiectiv al
evenimentului se pliaza si pe fondul datelor difuzate in 2013 opiniei publice de catre Asociatia
Piscicultorilor din Romania. Potrivit acestor date, tara noastra se afla printre ultimele din

Europa, in ceea ce priveste consumul de peste, un roman mancand anual, in medie, mai putin
de 5 kilograme, in timp ce consumul mediu in Uniunea Europeana este de 20 de kilograme
anual.
De asemenea, Festivalul National al Pestelui isi propune cresterea increderii populatiei in
marcile comerciale operate de jucatorii din industria piscicola nationala (ferme piscicole,
procesatori

de

peste,

magazine

de

desfacere

si

comercializare,

etc.).

Un alt obiectiv al festivalului este cresterea numarului de activitati in ramurile conexe industriei
de resort si anume, pescuitul sportiv si turismul piscicol.

2. Festivalul Pescarului
Primria oraului Eforie a pregtit organizarea unui nou festival n localitate.
Evenimentul le este dedicat, nici mai mult nici mai puin... pescarilor.
Administraia public local a oraului Eforia a obinut banii cu sprijinul Uniunii
Europene. Noul proiect aflat n atenia Primriei este intitulat Festivalul
pescarilor - Eforie i este un proiect finanat prin Programul Operaional
pentru Pescuit.
Festivalul are ca obiective mbuntirea percepiei n rndurile comunitii cu privire la
importana economic i cultural a pescuitului, promovarea pescuitului i a artei culinare
tradiionale la nivel naional, prin organizarea i derularea a dou ediii ale Festivalului
Pescarilor, precum i informarea i educarea comunitii i a turitilor cu privire la
particularitile pescuitului n zon.

n ceea ce privete festivalul pescarilor, acesta se va derula pe parcursul a

trei zile, timp n care vor avea loc o serie de activiti menite s aduc n
prim-plan importana pescuitului la nivel local. Se vor organiza
concursuri de pescuit sportiv, seminarii cu specialiti n domeniul
pescuitului, proteciei i conservrii resurselor naturale, o expoziie,
degustri i concursuri gastronomice i diverse activiti educative. Nu vor
lipsi nici concertele i spectacole de dansuri tradiionale din zona
Dobrogei. Cum guvidul este preferatul pescarilor amatori de pe litoral,
aciunea se organizeaza dup perioada de prohibiie, adic undeva n luna
iunie. Concret, proiectul are in vedere o campanie de informare la nivel
naional i realizarea unui studiu privind importana pescuitului pentru
comunitate.
3. Festivalul Fir intins
Festivalul Fir ntins este al doilea proiect finanat prin Fondul European de Pescuit (FEP) 2007-2013 n cadrul
Strategiei de dezvoltare durabil a zonei pescreti Prut-Dunre din Judeul Galai Promovarea produselor i
serviciilor locale legate de pescuit i acvacultur, pe care Unitatea Administrativ-Teritorial Municipiul Galai l
implementeaz.

Valoarea total a proiectului este de 409.200 lei (cu TVA), din care

330.000 lei reprezint asistena financiar nerambursabil. Perioada de

implementare este de 10 luni de la data semnrii contractului de finanare.
Obiectivul proiectului l constituie dezvoltarea integrat durabil a Zonei
Pescreti din municipiul Galai, cu respectarea i valorificarea resurselor
de mediu, economice i sociale.
3. Festivalul Scrumbiei, care are loc ncepnd din anul 2000, n duminica
Floriilor

4. Festivalul Borului Pescresc

Localnicii, invitaii i turitii se vor aduna n jurul ceaunelor cu bor de
pete, lng malul apei, pentru a participa la toate aciunile de pregtire a
acestei delicatese specifice zonei. Programul artistic susinut de
ansambluri tradiionale i artiti locali, vizite ghidate la Cetatea Argamum
i trasee ctre punctele de interes turistic local vor asigura "garnitura"
borului de pete de la Jurilovca.

Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de

vedere economic

Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din

punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa
care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul
comercial pentru aceste specii. Precizam faptul ca zonele protejate pentru
speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor
masuri de protectie speciale privind calitatea apei, acestea regasindu-se in
cadrul prevazut de H.G. 202/2002 si H.G. nr. 201/2002 insa beneficiaza de
anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii.
Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut in
vedere:
- Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii
- Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita
protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si ce privind
calitatea apelor pentru moluste;

Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor importante din

punct de vedereeconomic are la baza urmatoarele acte normative:
Hotararea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare
in scopul sustinerii vietii piscicole, cu modificarile si completarile ulterioare
(HG 563/2006, HG 210/2007) transpune Directivele 78/659/CEE si
2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau
imbunatatire pentru a permite viata piscicola
Hotararea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind calitatea apelor pentru moluste, cu modificarile si completarile
ulterioare (HG 210/2007) transpune Directiva 79/923/CEE privind
calitatea apelor pentru moluste amendata de Directiva 2006/113;
Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii
durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea
si catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea
molustelor;
Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura
Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii
ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare
ORDIN nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului
Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 342/2008 privind
dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul
public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Ordinul 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ /
sportiv in bazinele piscicole naturale
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile
si completarile ulterioare.
Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si
al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind conservarea
populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acv Ordinul nr.
1231/812/2007 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al
ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale privind aprobarea
Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in
anul 2007.

Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de

vedere economic are in vedere identificarea:
A. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii
pescuitului comercial;
B. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform
raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a
resurselor acvatice vii;
C. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi
semnificative.aculturii de sturioni din Romania;

A. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite:

- ape salmonicole definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea
permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de
salmonide, precum pastravul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus)
sau speciilor de coregoni (Coregonus). Precizam faptul ca aceste specii nu
au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.
- Ape ciprinicole definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea
permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide
(Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca
fluviatilis). Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct
de vedere economic.
B. Conform raportatilor, facute la EUROSTAT de catre ANPA, pentru
perioada 1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica,
batca, crap, caras, lin, oblete, mreana, scobar, rosioara, babusca, cosas,
sanger, novac, morunas, avat, stiuca, somn, biban, salau si sturioni.
Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in
domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de
vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola.
Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform legii nr. 317 / 2009
pentru aprobarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, astfel
incat anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si
Acvacultura, prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul
pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si
zonele de protectie a acestora. In 2009, aceste zone au fost stabilite prin
OM nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale
si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului si prevad:
- zone de protectie pentru resursele acvatice vii, periadele de protectie si
activitatile interzise;
- speciile si perioadele de prohibitie.

In zonele de protectie, in perioadele stabilite, cu exceptia pescuitului

stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor, sunt interzise:
a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor
vietuitoare acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol
existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea / bararea cursului
apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris,
colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe
mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri
de protejare, de crutare, precum si masuri preventive. In Romania
pescuitul speciilor de lostrita, pastrav de mare, mihalt, sturioni si delfini
este interzis tot timpul anului, in timp ce pentru speciile de stiuca,
pastravul indigen, pastravul fantanel, coregonul, scrumbie si calcan sunt
stabilite zone si perioade de prohibitie anual.
C. .Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi
semnificative au fost inregisrtate in: Dunare inclusiv zona Administrratiei
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lacurile de acumulare din aval de RmValcea pe raul Olt,lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau,
Calimanesti - judetul Vrancea si Stanca-Costesti - judetul Botosani
Totodata numeroase cursuri de apa, lacuri si o parte din zona costiera
romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce
asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul
ariilor naturale protejate, in special de masurile de management.
Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natura si exploatarea
exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr.
5, se vor face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o
stare de conservare favorabila, lundu-se, dupa caz, urmatoarele masuri:
a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade;
b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor
specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de
recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii, transportului
si comercializarii, inclusiv stabilirea de cote;
e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate, in vederea reducerii
presiunii asupra populatiilor naturale;

f) evaluarea masurilor adoptate.

Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de Fauna
si flora salbatica (CITES) a fost ratificata de Romnia prin Legea nr.69/1994
prevede interzicerea comertul cu specii ameninate cu disparitia, inscrise
pe o lista agreata (Anexa I), si reglementeaza si supravegheaza comertul
altor specii, care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa
II). La propunerea Germaniei in 1997, 25 de specii de sturioni si pesti cu
padela au fost trecute in Anexa II a Conventiei, acest moment a marcat o
cotitura istorica in conservarea si comertul cu aceste specii. Tarile care
pescuiesc sturioni au fost solicitate sa intreprinda anual actiuni de
coordonare inter-guvernamentala la nivel de bazin hidrografic, pentru a
conveni impreuna asupra cotelor de captura si de export de sturioni
Speciile de acipenseride fac obiectul masurilor de management atat
pentru prelevare din natura cat si pentru exploatare fiind interzisa
folosirea oricaror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori
omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia
pe plan local ori la perturbarea lor grava.
In Romania doar fluviul Dunarea si raul Prut ofera, in prezent, conditii
propice de migratie a sturionilor, cu mentiunea ca datorita modificarilor
hidromorfologice speciile de sturioni ajung doar pana la Portile de Fier II
respectiv acumularea Stanca Costesti.
Grigore Antipa, in 1909, mentioneaza in Fauna Ichtiologica a Romaniei
Bucuresti Academia Romana publicatiunile Fondului Vasile Adamachi, ca
cega urca pe raurile Jiu, Olt, Arges, Siret si Prut (pag 247) si nisetru urca
uneori pe raurile Prut, Siret. Jiu si Olt (pag 256).
Conform informatiilor primite de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Delta
Dunarii anual in campaniile de monitorizare de pe Dunare si principalele
brate ale acesteia au fost capturate si identificate exemplare de Acipenser
ruthenus (cega), Acipenser stellatus (pastruga), Acipenser guldenstaedti
(nisetru) si Huso huso (morun) insa de in ultimii 10 ani din ce in ce mai
putine exemplare. Conform adresei nr. 2566/17.06.2008 primita de la
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru ecologie acvatica , pescuit si
acvaculura Galati s-au semnalat: o Specii de sturioni marini migratori:
Specia Huso huso (Linnaeus, 1758) Morun - s-au semnalat exemplare
izolate incursul inferior al afluentilor (Siret si Prut);
Specia Acipenser gueldenstaedti (Brandt & Ratzeburg, 1833 Nisetru
s-a identificat in capturi de exemplare izolate si in zona inferioara a raurilor
Prut si Siret;
Specia Acipenser stellatus (Linnaeus, 1758) Pastruga a fost
semnalata in capturi si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret.
o Specii de sturioni endemici: Specia Acipenser ruthenus (Linnaeus,
1758) Cega a fost semnalata sporadic si in raurile Prut si Siret.

 Specia Acipenser nudiventris (Lovetzskz, 1828) Viza a fost semnalata

in trecut si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. In ultimele decenii nu
au mai fost semnalate capturi de viza.
Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile
acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au
fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit
prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se
implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin
repopulare a Dunarii. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor
specii.
Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual
(2005-2009) numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand
de la 4864 in 2005 pana la peste 100 000 exemplare in 2009.
La nivelul bazinului hidrografic Olt prin suprapunerea zonelor salmonicole
ciprinicole si cu acipenseride identificate in registrul anterior cu zonele in
care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale
pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) au fost identificate zone de protectie
pentru resursele acvatice vii, doar pentru fluviul Dunarea. Aceste zone de
protectie sunt cartografiate intr-o singura figura la nivelul fluviului.
La nivelul bazinului hidrografic Olt au fost identificate zonele salmonicole
definite de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, prin Institutul de
Cecetari si Amenajari Silvice, care au o lungime totala de 2331 km ceea ce
reprezinta 23,6% din lungimea totala a intregii retele hidrografice si o
suprafata de 1458,16 ha pentru lacuri. Din lungimea totala de 2331 km
zone salmonicole, aproximativ 75,8 % se afla in arii naturale protejate, ca
de exemplu: parcul natural Cindrel pe cursul de apa Sadu, rezervatia
naturala Golul Alpin al Muntilor Fagaras pe cursurile de apa Laita,
Porumbacu, Avrig, aria de protectie speciala avifaunistica Cozia-BuilaVanturarita pe cursurile de apa Calinesti, Lotru, Olanesti, Bistrita.
Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul bazinului hidrografic este de 3967
km.

Bibliografie
http://legeaz.net/oug-195-2005-protectia-mediului/art-58-protectia-apelorsi-a-ecosistemelor-acvatice